Scînteia, decembrie 1963 (Anul 32, nr. 6093-6123)

1963-12-01 / nr. 6093

Pa 3- 2 Din activitatea noilor birouri ale organizaţiilor de baza ÎNCEPUT DE DRUM La serviciul mecanicului-şef de la Laminorul de tablă Galaţi, lu­crează aproape 300 de muncitori ş­i tehnicieni. De munca lor, care se desfăşoară asemenea pieselor unui ceasornic, depinde activitatea între­gii uzine. Iar „cheia“ acestui cea­sornic este organizaţia de bază. I-am cunoscut recent pe cei şapte tovarăşi aleşi în noul birou al or­ganizaţiei de bază. Cum au pornit la lucru, spre ce probleme şi-au în­dreptat atenţia ? Biroul şi-a concentrat eforturile în primul rînd spre realizarea ace­lei sarcini de care depinde în mă­sură hotărîtoare îndeplinirea planu­lui de producţie de către lamina­tori. Este vorba de mobilizarea co­muniştilor, a întregului colectiv, în vederea reparării laminoarelor la un înalt nivel calitativ şi în terme­nele prevăzute. O sarcină cu atît mai importantă cu cit la începutul lunii noiembrie a intrat în repara­ţie generală unul din cele patru la­minoare ale uzinei. Consideri­nd pe drept cuvînt a­­ceastă problemă esenţială pentru întreaga activitate a serviciului me­­canicul-şef, biroul a dezbătut-o în cadrul unei şedinţe deschise. Au fost invitaţi toţi şefii de echipă şi maiştrii care urmau să răspundă de repararea agregatului. în urma dis­cuţiilor, a numeroaselor propuneri făcute în şedinţă, biroul organiza­ţiei de bază şi conducerea tehnică au întocmit un plan de măsuri pri­vind asigurarea calităţii reparaţii­lor, procurarea pieselor de schimb necesare, folosirea raţională a timpului de lucru ; munca politică de masă a fost orientată spre a­­ceste obiective. Teodor Stolniceanu, secretarul organizaţiei de bază, îm­preună cu maistrul Iancu Zamfir, membru al biroului, au urmărit sis­tematic realizarea măsurilor pro­puse in plan. Reparaţia generală a laminorului­­ a fost executată în termenul prevăzut şi la un nivel ca­litativ superior. Biroul, apreciind în mod deosebit concluziile desprinse în cursul aces­tei acţiuni, le-a pus în discuţia pri­mei adunări de partid ţinute după alegeri. Faptul a avut un puternic efect educativ, contribuind la dez­voltarea iniţiativei comuniştilor care, după însufleţite discuţii în a­­dunarea generală, au propus con­ducerii tehnice scurtarea timpului de reparaţie cu cîte 1­ 2 zile pe fie­care laminor şi reducerea costului lucrărilor cu aproape 80 000 lei. Biroul a dezbătut cu mecanicul­­şef, maiştri, şefii de echipă, comi­tetul sindicatului probleme legate de organizarea producţiei şi desfă­şurarea întrecerii socialiste, sta­diul aplicării în practică a propu­nerilor făcute de muncitori în cons­fătuirile de producţie. Aceasta i-a permis să orienteze în condiţii mai bune munca de partid spre realiza­rea integrală a indicatorilor de plan şi spre o pregătire temeinică a pro­ducţiei în anul 1964. De la bun început biroul a pus în centrul preocupărilor sale proble­mele muncii politico-educative. Din cele patru cercuri ale învăţămîntu­­lui de partid, două au ca propagan­dişti membri ai biroului ; celelalte cercuri şi învăţămîntul politic U.T.M. sunt îndrumate şi controlate de alţi membri ai biroului. Constatînd că unii strungari şi lă­cătuşi mecanici au executat piese de schimb şi lucrări respinse la recep­ţie, biroul a instruit pe agitatori în luna noiembrie pe tema îmbunătă­ţirii calităţii produselor. Cu acest prilej, controlorul de calitate Petre Duca a expus un referat, bogat în exemple, despre metodele folosite de fruntaşii calităţii. In cadrul serviciului mecanic-şef lucrează mulţi tineri. A p procedat bine biroul organizaţiei de bază a­­jutînd organizaţia U.T.M. sa întoc­mească un plan de muncă care pre­vede acţiuni interesante, variate. Totul arată că noul birou a por­nit la muncă cu dreptul. Desigur, mai sunt multe de făcut : vor tre­bui repartizate sarcini concrete fie­cărui membru şi candidat de partid,­­incit toţi să participe activ la­­viaţă organizaţiei; este necesar ca biroul să îmbine preocuparea pentru re­zolvarea operativă a sarcinilor cu­rente cu munca de perspectivă o­­rientată spre problemele esenţiale care se ridică la locul, de muncă, în această privinţă biroul va trebui să primească o îndrumare mai eficien­tă din partea comitetului de partid. Colectivul serviciului mecanicu­lui-şef şi-a adus din plin contribu­ţia la succesele laminorului, care a dat, în primele 11 luni ale anului, mai mult de 3 400 tone tablă subţire peste plan, a sporit cu peste 2 la sută productivitatea muncii faţă de sarcina de plan şi a realizat 9 000 000 lei economii suplimentare la preţul de cost şi beneficii. Nu încape îndoială că, în frunte cu comuniştii, laminatorii gălăţeni vor obţine în cel de-al cincilea an al sesenatului noi succese. VICTOR DELEANU coresp. „Scînteii“ Am ajuns la gos­podăria colectivă „Drumul belşugu­lui“ din comuna Piscu Vechi, raionul Calafat, la două săptămîni după adunarea de dare de seamă şi alegeri în organizaţia de bază din sectorul zootehnic. I-am găsit pe comunişti muncind pentru înfăptuirea sarcinilor stabilite prin hotărîrea adunării de alegeri. încă din primele zile după adunare, tov. Nicolae Anghel, secretarul comitetu­lui de partid al gospodăriei, a ajutat noul birou să întocmească planul de muncă, să-și orienteze activitatea spre problemele cele mai importan­te și mai actuale. La adunarea de alegeri, comuniş­tii au cerut biroului organizaţiei de bază să analizeze periodic cum se desfăşoară acţiunea iniţiată de con­siliul de conducere în ce priveşte folosirea deplină a resurselor fura­jere. In scurt timp se va ţine o adu­nare de partid, care va avea pe or­dinea de zi problemele legate de asigurarea unei furajări raţionale a animalelor în timpul iernii. In pre­gătirea adunării, membrii biroului stau de vorbă cu brigadierii, care urmează să prezinte informări pe această temă (fotografia din stingă). Peste tot, prin fermele gospodă­riei, se vădeşte preocuparea de a imprima muncii politice de masă un caracter concret, viu, urmărind mo­bilizarea colectiviştilor la lupta pen­tru întărirea economico-organizato­­rică a gospodăriei colective. In fotografia din dreapta, tov. Ilie Filip, secretarul organizaţiei de bază, in­struieşte pe agitatori în vederea dis­cuţiilor pe care le vor purta cu colectiviştii pe tema metodelor îna­intate de îngrijire a animalelor. Gazeta de perete „Zootehnistul“, panourile şi alte forme ale agitaţiei vizuale popularizează realizările în­grijitorilor de animale fruntaşi şi metodele lor de lucru ; graficele a­­fişate în grajduri prezintă la zi re­zultatele întrecerii dintre mulgători. Comuniştii sprijină îndeaproape buna desfăşurare a învăţămîntu­lui agrozootehnic, considerîndu-l pe drept cuvînt unul dintre cele mai importante mijloace menite să asi­gure creşterea continuă a producţiei agricole. I-am găsit pe membrii bi­roului asistînd la una din primele lecţii ale cercului agrozootehnic. în ultimul an, organizaţia de bază s-a întărit prin primirea de noi membri şi candidaţi de partid din rîndurile colectiviştilor fruntaşi, oa­meni care se bucură de stima şi preţuirea tuturor. Aceasta a făcut să crească şi mai mult însemnătatea muncii de educare politică a tineri­lor comunişti. Rezultate bune dă, în această privinţă, practica încetăţe­nită aici de a încredinţa unor comu­nişti cu experienţă şi cu autoritate sarcina de a ajuta cite 2—3 candi­daţi de partid să-şi îmbogăţească cunoştinţele politice, să fie mereu în primele rîn­­duri ale luptei pentru dezvolta­rea gospodăriei colective. După două săptămîni de la adunarea de alegeri Fotoreportaj de N. BIVOLU R. COSTIN Pe măsura creş­terii activităţii or­ganizaţiei de bază şi a rolului ei con­ducător în viaţa brigăzii, rezulta­tele ce se vor ob­ţine în dezvoltarea sectorului zooteh­nic vor fi mereu mai bune. SPAŢIILE COMUNE DE CUIAN­E 111 BLOCURI Caracteristic numeroaselor blocuri noi care se construiesc în ţara noastră este nu numai colo­ritul viu şi linia modernă a faţa­dei, ci şi extinderea ei pe toate laturile clădirii, înlăturarea con­trastului care exista altădată între intrarea „principală“ şi cea „dos­nică“. Executarea detaliilor, a acelor elemente folosite direct şi zilnic de locatari — treptele exterioare şi vestibulul de la in­trare, casa scării, coridoarele fiecărui etaj — solicită interes şi fantezie. Din acest punct de vedere apare important modul în care sunt realizate spaţiile de fo­losinţă comună, în special cele de circulaţie. Acestea nu servesc nu­mai ca locuri de trecere , aici se înşiruie cutiile de scrisori ale a­­partamentelor, aici poţi lăsa că­ruciorul capilului şi tot în aces­te spaţii n-i strecoară, nevăzute, instalaţiile electrice, de încălzi­re, cele de prevenire a incen­diilor, de evacuare a resturilor menajere. In amenajarea acestor spaţii s-au găsit unele soluţii bune, demne de menţionat. La blocul nr. 2 din cartierul Drumul Tabe­rei, intrarea este marcată de o copertină simplă, solidă, cu de­sen şi colorit pe potriva unei construcţii metalice. Vestibulul este firm­­­it cu multă grijă. Par­doseala lui — îmbinare de plăci de mozaic în carouri — se armo­nizează în culoare cu zugrăveala pereţilor ; în finisajul tavanului se remarcă profile delicate de ipsos, iar în plafon se deschid cupe speciale pentru becuri. Nu ace­laşi lucru se poate spune însă despre o parte din construcţiile cu puţine, nivele din acelaşi car­tier sau din Ciuleşti. Aici, intră­rile în bloc par „lipite“, nu se integrează în ansamblul cons­trucţiei. De la distanţă, ele creea­ză impresia unor mici anexe gos­podăreşti. în Giuleşti, acest as­pect este subliniat de un finisaj deloc îmbietor, cît şi de degrada­rea pereţilor exteriori din lipsa unui soclu rezistent. Pentru obţinerea unei varietăţi corespunzătoare aspectului in­trărilor, s-ar putea folosi în mai mare măsură elemente decora­tive și arhitecturale. De efect ar fi — acolo unde sunt mai multe trepte la intrare, în exteriorul blocului, străjuirea lor, cu pa­rapete decorative din metal şi sticlă sau numai metalice, ame­najarea unor jardiniere pentru­­flori la intrare sau folosirea unor materiale mai trainice, cum este ceramica smălţuită. Holul blocului, casa scării ri­dică alte probleme. Aici are o importanţă deosebită modul cum sunt proporţionate spaţiile şi de­taliile de tot felul. în majorita­tea blocurilor, ele sunt bine pro­iectate şi executate. La cele amintite se adaugă preocuparea pentru o bună iluminare cu tub fluorescent, care este de altfel şi mai economicos. Din holurile de primire s-au eliminat, în gene­ral, dulapurile inestetice desti­nate instalaţiilor electrice ; ele au fost amplasate în locuri as­cunse. In unele clădiri, deşi ase­menea dulapuri au fost menţi­nute, ele sunt mascate prin vopsirea în aceeaşi culoare şi manieră cu pereţii. Am sugera, cu acest prilej, şi cîteva posibilităţi de îmbunătă­ţire a aspectului acestor spaţii. La finisarea pereţilor scării s-ar putea folosi materiale mai trai­nice ; tencuielile obişnuite şi fragilele zugrăveli cald­e ar pu­tea fi înlocuite cu plăci fibro­­lemnoase înnobilate. De aseme­nea, credem că ar fi necesar să se producă în serie cutii de scri­sori, care lipsesc în multe blocuri, iar pentru amplasarea lor să se prevadă nișe în perete. Cofretele electrice de palier sínt doar pe alocuri mascate ; de multe ori ele sínt neglijent montate, iar în exploatare sínt repede deteriorate. Un aspect inestetic prezintă și rama nișei hidrantului de incendiu, care s-ar putea amplasa mai curînd pe un palier intermediar. Nu se produc şi nu se montează o se­rie de dispozitive mărunte, strict necesare : aparate cu pîrghie pentru închiderea uşilor de la intrare ; numere şi broaşte de siguranţă pentru uşile aparta­mentelor ; panouri-avizier pentru anunţuri şi comunicări etc. De­oarece acestea nu sunt prevăzute în proiecte, secţiile de gospodă­rie locativă ar putea organiza montarea lor în contul locatarilor, înainte de darea în folosinţă a apartamentelor. Lăsată la lati­tudinea fiecăruia, montarea a­­cestor detalii poate împestriţa şi chiar deteriora uşile sau vesti­bulul. Cit despre ascensoare, nu ne vom ocupa aici de ele decit pentru a sugera că la eforturile ce se fac pentru organizarea modernă a unei ase­menea producţii, ar fi bine să se adauge şi preocuparea pentru în­locuirea actualelor uşi interioare batante cu un alt sistem care să uşureze accesul în cabină, eli­­minînd totodată o sursă de zgo­mot. In realizarea unor spaţii co­mune aspectuoase şi, totodată, potrivite necesităţilor, proiectan­ţii primesc un sprijin din partea organelor de avizare şi în spe­cial din partea Comitetului de stat pentru construcţii, arhitectu­ră şi sistematizare (C.S.C.A.S.). Mai este necesară lărgirea sorti­mentului materialelor şi elemen­telor amintite, la nivelul cerinţe­lor actuale, pentru a contribui la ridicarea confortului şi aspec­tului clădirilor de locuit. Arh. E. VERNESCU Institutul de proiectare a construcţiilor-tip SCÎNTEIA ACŢIUNI ALE COMISIILOR DE FEMEI Iată cîteva acţiuni ale comisiilor de femei în sprijinul bunei gospodă­riri a oraşelor şi satelor,­­ al Aprovi­zionării şi deservirii populaţiei, pre­cum şi in domeniul cultural-educa­­tiv : • La întrecerea patriotica organi­zată de către sfaturile populare „Pen­tru cel mai frumos cartier“, „Pentru cea mai frumoasă stradă“, „Pentru blocul cel mai bine întreţinut“, sau „Pentru cea mai frumoasă comună“, au luat parte în acest an peste 3 mi­lioane de femei. Prin activitatea lor obştească, ele au realizat 80 milioane lei economii. • Peste 9 000 de gospodine fac parte din echipele de control ob­­ştesc, organizate de către consiliile locale ale sindicatelor. In munca pe care o desfăşoară în echipe, multe gospodine au făcut propuneri şi se­sizări care au contribuit la ridicarea nivelului de deservire­ în comerţ. Aşa, spre exemplu, în cîteva locali­tăţi d­in regiunile Hunedoara şi Ba­cău ele au sesizat lipsuri în ce pri­veşte aprovizionarea unităţilor co­merciale cu mărfurile solicitate de cumpărători şi în comportarea unor lucrători din comerţ. Aceste sesizări au fost urmate de măsuri concrete. • In colaborare cu celelalte orga­nizaţii de masă şi instituţii culturale, în regiunile Braşov, Galaţi, Banat, Cluj, Oltenia, Bacău s-au organizat pentru femei numeroase simpozioa­ne, seri de întrebări şi răspunsuri, seri literare şi conferinţe cu subiecte ca : „Ţara întreagă, un imens şan­tier“, „O călătorie pe harta patriei“, „Cum va arăta Republica Populară Romînă în anul 1965“, „Oraşe noi pe harta patriei", „Rolul femeilor in construcţia socialismului“ şi altele. Util d­ a In magazinele de spe­cialitate a sosit un nou tip de mobilier, produs de I.P.R.O.F.I.L.-Dej, camera combinată „Ilva“, cuprin­­zînd un dulap cu 2 sau 3 uși, vitrină-bar și comodă, divan cu capacul lăzii tapi­sat, toaletă, masă, furniruite cu nuc și lustruite cu lacuri poliesterice. • Cooperativa „Tehno­­metalica“ din Capitală a în­fiinţat noi centre de deser­vire a populaţiei : unitatea de reparat obiecte de uz casnic din str. Filaret nr. 16, cea de întreţinere a in­stalaţiilor electrice din Ca­lea Ferentari nr. 15, cea de­ ­ ştiut tinichigerie din Calea Vacă­­reşti nr. 193, unitatea de re­parat garnituri şi suspensii auto-moto din str. Antim nr. 72. • Unitatea din Splaiul Unirii nr. 7 a cooperativei „Dactilografia“ din Capita­lă execută, pentru locuinţe, tăbliţe indicatoare din mase plastice. • Lucrări de coşerit, cu­răţat cazane de calorifer, canale de fum, mici repara­ţii la sobe, execută între­prinderea prestări servicii manuale, secţia coşari, din Calea Rahovei 3, telefon 15.63.82, prin unităţile sale raionale. Mobilier metalic de comandă Cooperativa „Metalo-cas­­nica“ din Capitală a început să producă diferite piese de mobilier metalic la comandă. Se remarcă biblioteca din tub metalic, cu poliţe din lemn în mai multe tonuri, aşezate asimetric, unde îşi pot găsi loc, pe lingă cărţi, un aparat de radio, un pi­­cup sau un televizor. Im­presionează plăcut şi linia fotoliilor tip scoică, a cana­pelelor şi a măsuţelor fan­tezii cu picioare de metal şi tăblia din cristal imitind marmura sau mozaicul. So­cotim însă că din punct de vedere al comodităţii şi elas­ticităţii, fotoliilor li s-ar mai putea aduce unele îmbună­tăţiri. Aceeaşi cooperativă, prezintă publicului mai multe modele de corpuri de iluminat, printre care reuşite lampadare cu două braţe şi abajururi conice. Piesele amintite (dintre care unele pot fi văzute in fotografia de mai jos) sunt prezentate în cadrul unei ex­poziţii în Calea Victoriei nr. 1-3. Cooperativa primeşte co­menzi pentru piese de mo­bilier metalic şi corpuri de iluminat şi după desene sau schiţe prezentate de clienţi. Mobilier din ţeava metalică executat de cooperativa „Metalo-casnica“ din Bucureşti. (Fotó : M.­CIOC) Festivalul filmului la sate începînd de azi, jumătate din lo­calităţile săteşti ale ţării noastre vor fi cuprinse într-o amplă manifesta­re de cultură, Festivalul filmului la sate, cealaltă jumătate urmînd să ia parte la etapa a doua (5 ianuarie — 31 ianuarie 1964) a festivalului. E vorba de o tradiţie frumoasă pe care ultimii ani au adus-o satelor noas­tre. Festivalul filmului la sate este organizat sub e­­gida Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă şi a Consiliului Superior al Agriculturii. Principalul o­­biectiv urmărit este spori­rea contribuţiei filmului, alături de celelalte forme ale activităţii culturale, la dezvoltarea conştiinţei so­cialiste a­­ colectiviştilor, întărirea economico-orga­­nizatorică a gospodăriilor agricole colective, răspîn­­direa cunoştinţelor agro­zootehnice şi de cultură generală. Acţiune de mare am­ploare, festivalul oglindeş­te succesele de seamă ob­ţinute de regimul nostru în domeniul răspîndirii artei cinematografice la sate. La sfîrşitul acestui an, reţeaua cinematografi­că din mediul rural numă­ră peste 4 500 unităţi (la care trebuie adăugate şi cele aproape 100 de­ cara­vane cinematografice). In­­tr-o singură regiune, în Oltenia, există la ora ac­tuală mai multe cinemato­grafe decit se aflau în 1948 în întreaga ţară. Pe mii de ecrane vor rula în cadrul festivalului aproximativ 350 filme ar­tistice de lung metraj, atît din producţia naţională („Lupem 29“, „A fost prie­tenul meu“, „Codin” etc.), cît şi de peste hotare. Alături de acestea, spectacolele din cadrul festivalului vor cuprinde peste 320 de filme documentare pe teme politice, agri­cole, de ştiinţă popularizată, jurnale de actualităţi şi altele. In cadrul festivalului se vor or­ganiza cicluri de filme în sprijinul învăţămîntului agricol de masă şi conferinţelor pentru cei necuprinşi în aceste cursuri, în toate regiunile. Consiliile agricole regionale împreu­nă cu întreprinderile cinematografi­ce regionale au alcătuit programe din filme documentare agrozooteh­nice legate de tematica învăţămîn­tului agricol şi a ciclurilor de con­ferinţe. In sprijinul întăririi econo­­mico-organizatorice a gospodăriilor colective, pe ecranele festivalului vor rula documentare care populari­zează metodele avansate de muncă în agricultură şi rezultatele bune obţinute de gospodării fruntaşe. Alte cicluri de filme vor sprijini acţiu­nile organizate de către comisiile de femei şi organizaţiile U.T.M. în pe­rioada de iarnă la sate, vor veni în ajutorul procesului de învăţămînt în şcolile de cultură generală. Nume­roase filme popularizează realizările regimului nostru pe tărîm economic, social şi cultural. Desigur Festivalul filmului la sate trebuie să constituie nu o manifes­tare unilaterală, ci un prilej de în­­mănunchiere a diferitelor forme ale activităţii culturale în perioada de iarnă. Ţinînd seama de conţinutul filmelor programate, directorii că­minelor culturale vor organiza ac­ţiuni variate (simpozioane, călătorii pe hartă, seri de întrebări şi răs­punsuri, concursuri etc). Pe întreaga durată a festivalu­lui se vor organiza expoziţii agricole, standuri de cărţi, panouri cu colectivişti fruntaşi. O mare importanţă pen­tru reuşita festivalului o are popularizarea lui şi a filmelor programate. Ea se va face prin materiale tipă­rite pe plan central şi re­gional, prin presa loca­lă, prin staţiile de ra­­dioficare locale. Este, de a­­semenea, important ca pre­tutindeni instalaţiile cine­matografice să fie revizuite în vederea asigurării unei protecţii şi audiţii de cali­tate, să se asigure condiţii­­­le materiale necesare, repa­rarea şi completarea mo­bilierului, mijloacele de transport pentru deplasa­rea aparatelor în satele a­­propiate necineficate ş.a. In ediţiile trecute Festi­valul filmului la sate s-a bucurat de o bună primire din partea spectatorilor. Organizatorii lui s-au pre­ocupat ca în acest an nu­mărul celor ce vor vizio­na spectacolele din cadrul festivalului să crească şi mai mult, e de aşteptat ca organele locale să ducă o bună muncă de populariza­re, astfel incit milioane de oameni ai muncii din agri­cultură să poată participa la această importantă manifestare culturală de masă. Atingîndu-şi scopurile propuse — dezvoltarea conştiinţei socialiste a ţăranilor colectivişti, ridicarea nive­lului lor de pregătire agrozootehni­că, lărgirea cunoştinţelor de cultură generală — festivalul va contribui la întărirea continuă a agriculturii noastre socialiste. ILIE CONSTANTIN In regiunea Crişana SE DEZVOLTA ŞI SE MODELIZEAZĂ REŢEAUA CINEMATOGRAFICĂ ORADEA (coresp. „Scînteii“).­­ La Oradea au fost terminate lucră­rile de renovare şi modernizare a cinematografului „Oradea“, cel mai mare din localitate. Au fost efectu­ate lucrări de construcţii şi instalaţii interioare, s-a revizuit sistemul de încălzire centrală şi instalaţia de aer condiţionat etc. Cinematograful a fost înzestrat cu mobilier nou, tapi­sat şi aparate de proiecţie moderne, adaptate pentru sunet stereofonic. Recent a fost reconstruit şi mo­dernizat şi cinematograful din co­muna Buteni, raionul Gurahonţ. S-a reamenajat sala de spectacole care a fost dotată cu mobilier conforta­bil, s-a construit o cabină nouă pen­tru aparate de proiecţie. Asemenea lucrări se fac în prezent şi la cine­matografele cu bandă normală din Marghita şi Valea lui Mihai. Paralel cu lucrările de modernizare a reţe­lei cinematografice, în regiune au luat fiinţă în acest an 23 cinemato­grafe săteşti noi, la Bilghez şi Bădă­­cin, raionul Şimleu, Bonţeşti, raionul Gurahonţ, Drăgeşti şi Cotiglet, raio­nul Oradea etc. Raionul Criş este complet, cineficat, iar în raionul Sa­­lonta, această acţiune se află în sta­diu de încheiere. In prezent sunt în curs de deschidere alte 7 cinemato­grafe în satele Craiova, raionul Ineu, Bobota, raionul Şimleu, Resi­­ghea, raionul Marghita şi altele. Cu acestea, numărul cinematogra­felor din oraşele şi satele regiunii Crişana se ridică la 226, faţă de 196 cîte au existat în anul trecut. Serile prietenilor filmului Eficientă formă de educaţie cinema­tografică, serile prietenilor filmului sus­cită un interes deosebit în rîndul iubi­torilor celei de-a 7-a arte. Folosind ex­perienţa anului trecut şi sugestiile pri­mite din partea spectatorilor, Asociaţia cineaştilor din R. P. Romînă şi Arhiva naţională de filme organizează, începînd cu luna decembrie, la cinematograful „Carpaţi", un nou ciclu de seri ale prietenilor filmului. Prima seară, în ciclul „Mari cineaşti“ e închinată personalităţii lui Eisenstein. Cu acest prilej sunt prezentate realizările sale : „Crucişătorul Potemkin“ şi „Ivan cel groaznic" — cu secvenţe color. In a­celaşi ciclu vor mai fi dedicate seri lui A. Dovjenko, I. Protozanov şi J. R. Fla­herty. In ciclul „Mari actori“ vor fi pre­zentaţi Charles Laughton şi Jean Ga­bin. Alte seri vor fi consacrate trecu­tului filmului romînesc, neorealismului in cinematografie, tradiţiilor filmului is­toric italian, istoriei filmului mut în Ita­lia şi Danemarca. Temele expuse de re­gizori, scenarişti, critici şi alţi oameni de artă vor fi ilustrate cu filme din fon­dul Arhivei naţionale. Seri ale prietenilor filmului mai sunt organizate la Timişoara şi Cluj. (Agerpres) La Muzeul de artă populară Ultimul trimestru al anului coincide cu în­cheierea unei etape din munca de cerceta­re şi achiziţii a co­lectivului Muzeului de artă populară al R. P. Române. De curînd s-a întors din regiunea Maramureş o echipă de cercetători care a cercetat zonele etno­grafice de aici şi a achiziţionat obiecte de artă populară pentru colecţiile muzeului. Colectivul muzeului, cu sprijinul şi sub în­drumarea Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, se deplasează în echipe în fiecare regiune în cadrul unei acţiuni sistematice. Începută de 2 ani, a­­ceastă acţiune s-a desfăşurat pină acum in regiunile Hunedoa­ra şi Banat. In prezent e in curs de încheiere clasificarea materialu­lui oferit de cercetă­rile din regiunea Ma­ramureş. Din primele zile ale lunii noiem­brie, cercetările au în­ceput în regiunea Su­ceava. Ele vor conti­nua şi in anul 1964. Semnificativ este fap­­tul că, la sfirşitul a­­cestei acţiuni, colec­ţiile muzeului care cu­prind peste 35 000 de obiecte se vor dubla, iar rezultatele cercetă­rilor vor contribui la elucidarea unor impor­tante probleme legate de istoria poporului nostru, de evoluţia culturii sale materiale şi spirituale. Nr. 6093 9 LT1EAT1R1E * (59 op® Göd si •­ze/ev/ziunem TEATRE-INSTITUȚII MUZICALE : Fi­larmonica de stat „George Enescu" (In Studioul de concerte al Radio­­televiziunii) : Concert simfonic — (orele 11) ; (în Sala Palatului R.P.R.) : Concert de muzică populară dat de or­chestra ,,Barbu Lăutaru“ — (orele 20) ; (în Sala Dalles) ; Recital de arii şi duete din opera :Trubadurul" de Verdi — (orele 20,30) ; Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. : Coppelia — (orele 11) ; Carmen — (orele 19,30) ; Teatrul de stat de operetă : Paganini — (orele 10,30) ; Sărutul Dianitei — (orele 19,30) ; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (Sala Come­dia) ; Nevestele vesele din Windsor — (orele 10) ; Vizita bătrînei doamne — (orele 15) ; O scrisoare pierdută — (orele 20) , (Sala Studio) ; Matineu poetic ,,M. Eminescu“ — (orele 10) ; Surîsul costă un milion — (orele 15,30) ; Nora — (orele 19,30) ; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (bd Schitu Măgureanu nr. 1) ; Război și pace — (orele 10) ; Come­dia erorilor — (orele 15) ; Taina — (e­rele 19,30) ; Teatrul ,,C. I. Nottara“ (Sala Magheru) ; Peer Gynt — (orele 10) ; Vlaicu Vodă — (orele 15,30); Ciocîrlia — (orele 19,30) ; (Sala Studio) ; Casa cu două Intrări — (orele 10,30) ; Băieţii ve­seli — (orele 10) ; Scandaloasa legătură dintre domnul Kettle şi doamna Moon — (orele 20) ; Teatrul de Comedie : Svejk în al doilea război mondial — (o­­rele 10,30) ; Celebrul 702 — (orele 15,30) ; Umbra — (orele 19,30) ; Teatrul Munci­toresc C.F.R.-Giuleşti : Ascensiunea lui Arturo III poate fi oprită — (orele 19,30) ; Teatrul pentru tineret şi copil (Sala C. Miile) : O felie de lună — (orele 11) ; Ocolul pământului în 80 de zile — (orele 20) ; Teatrul evreiesc de stat : Matineu dedicat împlinirii a 15 ani de la înfiin­ţarea Teatrului evreiesc de stat-Bucu­­reşti — (orele 11) ; Firul de aur — (orele 20) ; Teatrul satiric-muzical „C. Tănase* (Sala Savoy) ; Expoziţia de muzică uşoară — (orele 20) ; (Sala din Calea Victoriei 174) ; Palatul melodiilor — (o­­rele 20) ; Ansamblul de cîntece şi dan­suri al C.C.S. : Visuri îndrăzneţe — (orele 20) ; Teatrul Ţăndărică (Sala Academiei) : Năzbîtiile lui Ţăndărică — (orele 11) ; Circul de stat : Aventurile lui Don Quijote în arenă — (orele 16 şi orele 20); CINEMATOGRAFE : Tudor (ambele serii) — cinemascop : Patria (10; 13,30; 17, 20,30) ; Bucureşti (9,30; 13; 16,30; 20) ; Excelsior (9; 12,30; 16; 19,30); Minna von Barnhelm : Republica (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21) ; Festival (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21) ; Griviţa (10; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21). Ah, acest tineret : Fero­viar (10; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21) ; Au­rora (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30) ; Modern (10; 12; 14; 16;15; 18,30; 20,45). A dispărut o navă : Tineretului (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30) ; Bucegi (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30); Flacăra (11; 15; 17,15; 19,30; 21,30) ; Mio­rița (9,45; 12; 14, 16; 18,30; 21) ; Floreasca (10,30; 12; 16; 18,15; 20,30) ; Flamura (10; 12; 14; 16,15; 18,30; 20,45). Jurămîntul sol­datului Pooley : Capitol (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30) ; Tomis (10; 12; 15; 17; 19, 21); Melodia (10; 12; 15; 17; 19, 21). Trei plus două — cinemascop : Victoria (10; 12,15; 14 30; 16,30; 18,30; 20,30). Valsul nemuri­tor : Central (10; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) ; Lira (11,30; 15; 17; 19, 21) ; Cultu­ral (10,30; 12,30; 15; 17; 19, 21). Mi-am cumpărat un tată — cinemascop : Lu­mina (de la 10—14 în continuare ; 16; 18,15; 20,30) ; Arta (16; 18,15; 20,30). Elec­­tra : Union (11; 14,30; 16,45; 19, 21,15). Program pentru copil : Doina (ora 10). Taxiul morţii : Doina (1130; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). Imagini din Grecia : In ţara canibalilor ; Cearta ; Baricada vie ; Timpuri Noi (de la 10—21 în continuare). Carmen de la Ronda : Giuleşti (10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30, 20(30). Harakiri — cinemascop : Dacia (8,30, II; 13,30; 16; 18,30; 21) ; Luceafărul (10,30; 15,30; 18, 20,30). Printre oameni buni : Buzești (11,30; 16; 18,15; 20,30) ; A­­desgo (10,30; 15 30; 18; 20,15) ; Pacea (11, 16; 18, 20). Vară şi fum — cinemascop : Crîngaşi (12, 16; 18,15; 20,30) Babette pleacă la război — cinemascop : Feren­tari (15; 17; 19; 21) ; Unirea (16; 18; 20). Codri : Munca (15; 17; 19; 21). La vîrsta dragostei : Vitan (15; 17; 19; 20,45) ; Popular (10,30; 16; 18,15; 20,30). Trei zile după nemurire : Carpaţi (10; 12; 15; 17; 19; 21). Hamlet: înfrăţirea între popoare (1l; 14,45; 17,30; 20), Elena din Troia — cinemascop : Colentina (10; 12,15), Con­tele de Monte Cristo (ambele serii) — cinemascop • Moşilor (16; 19,30), Ucigaşul plătit — cinemascop ; Viitorul (11,30; 15; 17; 19, 21). Oameni de afaceri: Colentina (16; 18,15; 20,30). Rocco şi fraţii săi (am­bele serii) . Progresul (11; 15,30­, 19). Cel mai mare spectacol : Drumul Sării (fii 15; 17 45; 20,30). Bate toba — cinemascop: Ferentari (10; 13,30). Ultimul tren din Gun Hill : Cotroceni (15; 17; 19, 21). Ti­nerii — cinemascop : Cosmos (14; 18; 18, 20). TELEVIZIUNE : Orele 8,50 — Gimnas­tica de înviorare la domiciliu. 9,00 — Emisiune pentru copii şi tineretul şco­lar. 10,30 — Reţeta gospodinei. 11,00 — Emisiune pentru sate. In jurul orei 14,15 — Transmisiune de la stadionul ,,Republicii“ . Intîlnirea de fotbal între echipele ,,Dinamo“-Bucureşti şi „Ştiinţa* Timişoara. 18,00 — Varietăţi — Trans­misiune din Studioul de concerte al Ra­­dioteleviziunii. 19,00 — Jurnalul televi­ziunii. 19,15 — Partea a doua a emisiunii de varietăţi. 20,30 — Telemagazin. 21,30 — Comici vestiţi ai ecranului (IV). In încheiere . Buletin de ştiri, sport şi bu­letin meteorologic. CUM E VREMEA Ieri în ţară . Vremea a fost frumoasă, cu cer variabil în Oltenia şi mai mult senin în rest. Vîntul a continuat să sufle tare şi în rafale în Dobrogea şi local în Bărăgan din sectorul nord-est. In celelalte regiuni, vîntul a slăbit trep­tat din intensitate. Temperatura aerului la ora 14 înregistra valori cuprinse în­tre 12 grade la Bistriţa şi zero grade în jumătatea de nord a Moldovei. In Bucu­reşti . Vremea a fost frumoasă, cu cel mai mult senin. Vîntul a prezentat in­tensificări la început, apoi a slăbit trep­tat din intensitate. Temperatura maxi­mă a atins 6 grade. Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 decembrie. In ţară , după o încăl­zire uşoară şi trecătoare, vremea se va răci din nou. Cerul va fi variabil la început, apoi mai mult noros. Vor că­dea precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare în vestul şi sudul ţării. Vînt potrivit din sectorul estic Temperatu­rile minime vor fi cuprinse între minus 10 grade şi zero grade, iar maximele în­tre zero grade şi plus 10 grade. In Bucu­reşti : Vreme In general frumoasă la în­ceput, cu cer variabil mai mult senin noaptea şi dimineața. La sfîrşitul inter­valului cerul va deveni mai mult noros. Temperatura în creștere uşoară.

Next