Scînteia, septembrie 1964 (Anul 33, nr. 6366-6395)

1964-09-01 / nr. 6366

Pag. 2 DRUMURILE BĂRĂGANULUI Dezvoltarea in ritm rapid a economiei regiunii Bucureşti, ca şi a celorlalte regiuni ale ţării, sporirea producţiei industriale şi agricole pri in faţa con­structorilor de drumuri sarcina îmbunătăţirii continue a metodelor de muncă, a găsirii unor noi procedee eficiente de execuţie şi întreţinere a reţelei rutiere. Numai anul trecut s-au asfaltat aproape 50 km şi s-au efectuat lucrări de în­treţinere pe mai bine de 1 600 km. Prin aplicarea tehnicii noi de modernizare a drumurilor pe fundaţie de pămint stabilizat cu ciment şi var s-a redus preţul de cost cu 75 000—100 000 lei pe kilometru. In cele ce urmează voi relata unele din preocupările sfatului popular regional şi ale constructorilor pe baza unor convorbiri pe care le-am avut de curind. Măsuri eficiente Anul acesta­­ ne-a spus ing. Marcel Tobescu, şeful secţiunii de drumuri a sfatului popular regional — se vor efectua lucrări în valoare de circa 40 milioane lei, cu 4,5 mi­lioane mai mult decît în anul tre­cut. La această sumă se mai ada­ugă fondurile alocate de alte mi­nistere care execută 45 km de dru­muri moderne pe teritoriul regiunii Bucureşti. Drumurile odată construite au ne­voie de o întreţinere şi o reparaţie permanentă pentru a prelungi dura­bilitatea lor şi a asigura o bună circulaţie. In acest an secţiunea are de întreţinut mecanizat 1 200 km de drumuri, iar 600 km manual. Pentru efectuarea acestor lucrări sunt ne­cesari 150 000 mc de balast, 120 000 mc pietriş ciuruit şi 78 000 mc de piatră spartă. întreaga cantitate de materiale a fost contractată atît pe plan local cît şi, cu întreprinderile locale din regiunile Dobrogea şi Ploieşti. O mare parte din materiale­le respective a şi fost adusă pe şan­tiere. In primul trimestru s-a asigu­rat documentaţia pentru toate lucră­rile. In vederea ridicării calificării personalului care lucrează în secto­rul drumuri s-au înfiinţat cursuri de scurtă durată unde au fost şcolari­zaţi 600 de cantonieri şi 168 de pi­cheri. Au fost şcolarizaţi şi o serie de mecanici de utilaje. In vederea realizării lucrărilor la termenele stabilite şi efectuării lor la un bun nivel tehnic, au fost în­fiinţate 10 grupe de atelaje care au în grijă drumurile din unul sau două raioane, după importanţa şi vo­lumul lucrărilor. Fiecare grup este dotat cu utilajele necesare. Introducerea unor metode noi stă în permanenţă în atenţia noastră. Anul trecut a fost experimentat un nou sistem de întreţinere de dru­muri prin penetrarea împietruirii existente cu bitumină sau ţiţei as­­faltic, după ce mai întîi a fost sca­­rificată platforma drumului. Acea­stă metodă va fi extinsă în acest an pe distanţe mai mari. Măsurile luate în acest an au făcut ca lucrările de întreţinere mecani­zată să se efectueze într-un ritm susţinut. In lunile aprilie, mai şi iunie s-au realizat aproape 400 km de drum, iar pînă în prezent s-a ajuns la peste 700 km. Avem asigurate toate condiţiile ca drumurile plani­ficate a fi modernizate, reparate şi întreţinute să fie executate şi pre­date la termenele stabilite în grafic. Modernizări cu procedee avansate Cu tov. Petre Precup, directorul întreprinderii regionale de drumuri, am discutat despre realizarea unor drumuri moderne care cer o tehnică nouă și un utilaj corespunzător. Lip­sa de piatră din regiune — a spus interlocutorul nostru — ne-a deter­minat să căutăm metode noi de muncă. După mai multe încercări ale colectivului de tehnicieni şi in­gineri s-a ajuns la concluzia că prin efectuarea de drumuri moderne pe fundaţie de pămînt stabilizat cu ci­ment şi var poate fi economisită o mare cantitate de piatră, realizîn­­du-se totodată o economie de 75 000—100 000 lei pe km de drum. Primul drum executat după aceas­tă metodă a fost cel de la Slobozia- Amara Băi. In continuare, această tehnologie de execuţie a fost îmbu­nătăţită şi extinsă. Pînă în prezent s-au executat după acest procedeu 140 km de drumuri. Cei 5 km de pe şoseaua Drăgăneşti Vlaşca — Videle — Roata se menţin foarte bine deşi o parte are o vechime de 6 ani. în anul în curs, întreprinderea şi-a propus să execute 50 km de dru­muri moderne pe fundaţii de pă­mînt stabilizat, pentru executarea cărora s-au luat toate măsurile. Maşini bune mecanici pricepuţi In discuţia avută cu rov. ing. Cornel Bucur, şeful unităţii de uti­laj şi transport, ni s-au prezentat aspecte de pe şantiere, din munca oamenilor. In prezent sunt des­chise şantiere de lucru pe drumu­rile Videle — Angheleşti, Preajba— Videle, la Olteniţa, Hotarele, Giur­giu, Călăraşi etc De asemenea, sunt în lucru podurile Buciumeni, Ţăndă­­rei, Hîrleşti, Grădinari, Stoeneşti. Nu este deloc uşor de a coordona munca în aşa fel încît toate şantierele să lu­creze din plin şi în condiţii tehnice corespunzătoare. Autogrederele, cilin­drii compresori, tractoarele, excava­toarele şi celelalte utilaje trebuie ţinute continuu în bună stare de lucru şi repartizate operativ după urgenţa lucrărilor. în prezent, fie­care şantier are un mecanic de în­treţinere, iar pentru intervenţii ur­gente, mai greu de remediat, secţia dispune de un atelier mobil unde lucrează 4 dintre cei mai buni me­canici. Şeful unităţii de utilaj şi transport ne-a vorbit şi despre munca meca­nicilor. In urmă cu cîteva zile, de la şantierul Mînăstirea din Olteniţa s-a primit un telefon că s-au defectat un excavator, un autogreder şi un tractor. Prin intervenţia atelierului mobil utilajele respective au fost puse în stare de lucru în mai puţin de o zi. Un merit deosebit i-a reve­nit maistrului D. Rovenţa, şe­ful echipei de pe atelierul mobil, bun cunoscător al meseriei. De altfel fiecare conducător de agregat este un bun mecanic. Ei îngrijesc şi fo­losesc cu multă atenţie şi pricepere utilajele încredinţate. Autogrederul pe care a lucrat mult timp Ion Mi­­nea a funcţionat 11 000 ore, fără re­paraţii capitale, faţă de 3 400 ore prevăzute în plan. Harnici şi pri­cepuţi sunt şi mecanicii Ion Pletea, care lucrează pe o staţie de prepa­rat mixtură asfaltică, Dumitru Io­­nescu, mecanic de atelier, Tache Ispas, Marin Bardan şi alţii. Este ştiut că tehnica nouă cere oameni bine pregătiţi. Şcolile din ţară dau cadre cu cunoştinţe bogate în acea­stă muncă. Dar, ar trebui ca aceste cadre, a spus interlocutorul nostru, să fie îndrumate în mai mare mă­sură spre şantiere, adică spre mun­ca pentru care s-au pregătit. ■* Întreprinderea regională de dru­muri din Bucureşti a aplicat cu multă îndrăzneală tehnica modernă în construcţia de drumuri, obţinînd rezultate bune faţă de metodele cla­sice. Cu ocazia simpozionului orga­nizat nu de mult de Ministerul Trans­porturilor şi Telecomunicaţiilor cu tema „Stabilizări uşoare cu motorine şi alte reziduuri bituminoase“ au fost vizitate cîteva drumuri construite în regiunea Bucureşti. Delegaţii sfa­turilor populare din toate regiunile ţării, din M.T.Tc., Ministerul Econo­­miei Forestiere şi al M.I.P.Ch., care au participat la simpozion, au făcut aprecieri pozitive asupra drumurilor construite prin metoda pămîntului stabilizat și au opinat pentru extin­derea metodei îndeosebi acolo unde nu există suficientă piatră. Totodată ei au subliniat necesitatea de a se studia şi alte metode de muncă care se dovedesc eficiente în construcţia de drumuri moderne. Florea CEAUŞESCU Pod peste Argeş Un curs instructiv de economie concretă Potrivit sarcinii trasate de Con­gresul al III-lea al partidului de a se intensifica eforturile în direcţia răs­­pîndirii cunoştinţelor economice, în ultimii ani a luat o mare amploare învăţămîntul economic de diferite grade, a crescut ponderea discipline­lor economice în programele şcolilor de partid, s-a extins considerabil re­ţeaua cercurilor de economie con­cretă ; au fost editate numeroase materiale referitoare la planifica­rea, conducerea şi organizarea acti­vităţii de producţie a întreprinderi­lor şi ramurilor. In cadrul acestor preocupări, Edi­tura Politică a publicat Cursul de construcţie economică (indus­trie şi construcţii), la a cărui al­cătuire şi-a dat concursul un larg colectiv de autori — membrii cate­drei de construcţie economică a Şco­lii superioare de partid „Ştefan Gheorghiu“ de pe lîngă C.C. al P.M.R., activişti de partid şi de stat, specialişti din domeniul econo­miei. Coordonarea activităţii de redactare a fost asigurată de conf. univ. H. Falcon (redactor respon­sabil), prof. univ. V. Rausser, conf. univ. D. Paulescu, lector univ. R. Doagă. *) Prin tematica sa și nivelul trată­rii, cursul se adresează, în primul rînd, celor care studiază în cercurile *) Autorii lecțiilor sunt : V. Actarian, adjunct al ministrului industriei con­strucțiilor de mașini ; A. Andrei, di­rector în Comitetul de Stat al Plani­ficării; I. Baţi, director în Comitetul de Stat al Planificării; lector univ. R. Doagă , lector univ. I. Florea ; conf. univ. H. Falcon ; conf. univ. D. Pau­lescu ; prof. univ V. Rausser ; R. Să­­veanu, director în Comitetul de Stat al Planificării ; N Schwartz, membru în Comitetul geologic de pe lîngă Consiliul de Miniştri ; prof. univ. Gh. Siclovan, director în Comi­tetul de Stat al Planificării ; lec­tor univ. Şt. Turcu ; M. Voinescu, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Problemele de Muncă şi Sa­larii, de economie concretă şi în alte for­me ale învăţămîntului de partid; totodată, el constituie un ajutor în activitatea propagandiştilor, ca­drelor didactice, studenţilor din în­­văţămîntul economic, tuturor celor care studiază problemele construc­ţiei economice din ţara noastră. Autorii s-au străduit să redea fe­nomenul economic din ţara noastră în interdependenţa sa dialectică, pu­­nînd la baza expunerii un principiu metodologic just, şi anume că cerce­tarea economiei socialiste trebuie să pornească de la considerarea aces­teia ca un tot organic. In mod justificat, lucrarea cuprinde, în prima sa parte, temele : „Dezvolta­rea complexă şi echilibrată a econo­miei naţionale“, „Conducerea plani­ficată a economiei naţionale“ şi „Or­ganizarea conducerii industriei şi a întreprinderilor industriale socialis­te“, care analizează problemele ge­nerale ale organizării şi planificării economiei naţionale şi industriei; în acest fel, cititorul este înarmat cu o serie de cunoştinţe absolut necesare pentru înţelegerea principiilor şi trăsăturilor esenţiale ale organizării, conducerii şi planificării activităţii întreprinderilor ca verigi ale econo­miei. Cursul prezintă un sistem înche­gat de cunoştinţe economice concre­te, referitoare atît la secţiunile prin­cipale ale planului tehnic, industrial şi financiar al întreprinderii, cît şi la corelaţiile care se formează între ele. Astfel, după o prezentare sinte­tică a planificării activităţii econo­mice a întreprinderilor industriale, sunt expuse problemele privind ela­borarea planului de producţie şi a­­nalizarea îndeplinirii lui, planifica­rea operativă şi organizarea produc­ţiei, determinarea şi folosirea raţio­nală a capacităţilor de producţie, progresul tehnic şi ridicarea pro­ductivităţii muncii, aprovizionarea tehnico-materială, preţul de cost şi planificarea financiară. Autorii a­­cordă o atenţie deosebită politicii partidului nostru de concentrare a eforturilor spre ramurile producă­toare , din investiţiile efectuate din fondurile statului între anii 1950 şi 1963 — se arată în curs — peste 54 la sută au fost destinate industriei. Circa 88 la sută din totalul investi­ţiilor au fost orientate spre ramuri­le productive : industrie, construcţii, agricultură etc. In tema „Organizarea şi planifi­carea construcţiilor în economia na­ţională“ se scot în evidenţă rolul şi importanţa construcţiilor, dezvolta­rea continuă a acestei ramuri în ţara noastră. In întreaga lucrare se recurge în mod judicios la categoriile econo­miei politice a socialismului pentru explicarea mai profundă, pe baza proceselor intime ale modului de producţie socialist, a diferitelor as­pecte ale organizării şi planificării producţiei la nivelul economiei na­ţionale în ansamblu, al ramurilor şi întreprinderilor, ceea ce conferă cursului un fundament teoretic co­respunzător. în acelaşi timp, se face caracterizarea unui mare număr de indicatori, reliefîndu-se atît semnifi­caţia lor economică, cît şi instru­mentele metodologice de determina­re şi urmărire a lor. Principalul merit al lucrării con­stă în faptul că relevă problemele activităţii economice a întreprinde­rilor în indisolubilă legătură cu di­recţiile principale ale politicii econo­mice a P.M.R., stabilită pe baza ana­lizei profunde a realităţilor din R. P. Romînă, a cerinţelor impuse de con­tinua dezvoltare a economiei ţării. Cursul subliniază caracterul ştiinţi­fic al politicii partidului nostru de dezvoltare a economiei naţionale pe baza industrializării. In acest sens, lucrarea prezintă succesele obţinute de poporul român în construirea şi dezvoltarea bazei tehnico-materiale a socialismului, pune în evidenţă schim­bările ce au avut loc în structura producţiei sociale, determinate de industrializarea socialistă, de avîntul tuturor ramurilor, demonstrează în mod convingător importanţa asigu­rării proporţiilor economice obiectiv necesare. Totodată, în paginile cursu­lui este evidenţiată înfăptuirea pre­vederilor Congresului al III-lea al P.M.R. cu privire la dezvoltarea e­­conomiei în etapa desăvîrşirii con­strucţiei socialiste. Lucrarea reuşeşte să redea o imagine justă şi în gene­ral cuprinzătoare a procesului de formare a complexului nostru econo­mic naţional, modern şi echilibrat. Menţionăm, însă, că analiza teoreti­că a acestei importante probleme ar fi necesitat o aprofundare. Ţinînd seama de însemnătatea pe care o are întărirea rolului econo­mic al statului socialist pentru dez­voltarea proporţională şi rapidă a economiei, colectivul de autori a a­­cordat o atenţie specială relevării multiplelor direcţii în care a fost perfecţionat sistemul de planificare. Astfel, cursul recenzat prezintă pe larg măsurile adoptate de partid pentru fundamentarea cît mai te­meinică a indicatorilor de plan și lansarea din timp a sarcinilor stabi­lite, metodele folosite pentru atrage­rea maselor de oameni ai muncii la elaborarea și realizarea planurilor. Aceste măsuri, se subliniază în curs, au drept rezultat mobilizarea cu succes a eforturilor pentru descope­rirea şi valorificarea cît mai deplină a rezervelor existente în economie, perfecţionarea continuă a organiză­rii producţiei, îndeplinirea şi depăşi­rea planurilor noastre economice.­Pe deplin justificat, cursul acordă un spaţiu larg tratării problemelor progresului tehnic — premisă esen­ţială a îmbunătăţirii activităţii de producţie. Se arată rolul progre­sului tehnic, direcţiile principale ale acestuia, orientarea consec­ventă a partidului spre înzestra­rea industriei şi construcţiilor cu tehnica cea mai avansată, care să corespundă tendinţelor moderne ale perfecţionării tehnicii pe plan mon­dial. Tema „Planul de măsuri tehni­­co-organizatorice“ cuprinde o serie de recomandări, izvorâte din analiza experienţei, cu privire la conţinutul şi elaborarea acestei secţiuni de plan, metodologia determinării efi­cienţei economice a diferitelor mă­suri. In strînsă legătură cu aplica­rea tehnologiei înaintate, cu îmbu­nătăţirea organizării producţiei, cursul prezintă problemele concen­trării, specializării, cooperării şi combinării, eficienţa acestora, reali­zările obţinute pînă acum şi preocu­pările actuale în acest domeniu. Deşi se enumeră o serie de factori, care influenţează nivelul concentrării producţiei, nu ar fi fost lipsit de in­teres dacă se analiza mai detaliat le­gătura dintre acest proces şi indica­torii economici în funcţie de parti­cularităţile diferitelor ramuri indus­triale. Cursul se ocupă de principalii in­dicatori tehnico-economici sintetici, care permit o apreciere multilatera­lă a activităţii desfăşurate de între­prinderile industriale şi de construc­ţii. Astfel, problemelor productivi­tăţii muncii, preţului de cost, cali­tăţii producţiei le sunt consacrate mai multe capitole. Lucrarea subli­niază preocuparea continuă a parti­dului şi statului nostru pentru îm­bunătăţirea acestor indicatori, pre­cum şi legătura dintre ei, relevîn­­du-se succesele obţinute. In timp ce în perioada 1951—1955 pe seama creşterii productivităţii muncii s-a realizat 57 la sută din sporul pro­ducţiei industriale, în anii 1956—1960 pe această cale s-a obţinut peste 75 la sută , în 1963 în industria repu­blicană eforturile pentru reducerea preţului de cost au avut ca rezultat o scădere a nivelului mediu a aces­tuia cu 13 la sută faţă de 1959. Autorii evidenţiază consecvenţa cu care partidul şi statul nostru promo­vează principiul leninist al cointere­sării materiale. Pe bună dreptate, se remarcă importanţa ce o au normele cu motivare tehnică pentru conti­nua perfecţionare a formelor de co­interesare materială. In industria republicană, în 1963 aproape 84 la sută din volumul total de muncă în acord şi peste 56 la sută din cel în regie a fost realizat pe bază de nor­me motivate tehnic. Autorii se ocu­pă şi de alte forme ale cointeresării materiale : îmbunătăţirea sistemului tarifar de salarizare, folosirea judi­cioasă a formelor de salarizare, le­garea mai strînsă a sistemului pre­miat de rezultatele cantitative şi ca­litative obţinute în producţie etc. Remarcînd nivelul, în general ridi­cat, al tratării acestor probleme, menţionăm, totodată, că în demon­strarea importanţei economice a creşterii productivităţii muncii, în fundamentarea corelaţiilor dintre principalii indicatori ai planului de muncă şi salarii, ca şi a conţinutului economic al planului financiar al în­treprinderii, era necesară o argu­mentare teoretică şi faptică mai consistentă. Cursul recenzat vădeşte străduin­ţa autorilor de a pune la îndemîna cititorilor un amplu material meto­dologic, o serie de procedee de ana­liză, de calcul tehnico-economic, precum şi unele metode eficiente de planificare, utilizate tot mai mult în practică. In acelaşi timp, conside­răm că ar fi fost de un real folos prezentarea într-o mai mare măsură a metodelor moderne, pe care le o­­feră matematica. Astfel, în tema re­feritoare la planificarea economiei naţionale ar fi fost interesantă ca­racterizarea conţinutului balanţei le­găturilor dintre ramuri, care creează mari posibilităţi de analiză a proce­sului reproducţiei socialiste lărgite. Este cunoscută eficienţa metodelor statisticii matematice în analiza ca­lităţii producţiei, în cercetarea legă­turilor dintre diferiţi indicatori ş.a.m.d. Fără îndoială, profilul cursu­lui recenzat nu îngăduia o prezen­tare largă a acestor metode, totuşi, menţionarea lor era necesară atît pentru reflectarea preocupărilor ac­tuale ale practicii, cît şi pentru a trezi interesul cititorilor faţă de ele. Cursul se prezintă ca o lucrare în­chegată, cu un stil unitar, ceea ce reflectă grija manifestată în acest sens de colectivul de redacţie. Prin conţinutul său de idei, prin numeroasele încercări izbutite de a elucida problemele concrete ale acti­vităţii întreprinderilor industriale şi de construcţii în nemijlocită legătu­ră cu cerinţele practicii, cursul de construcţie economică este o lucrare utilă, instructivă pentru un larg cerc de cititori. Conf. univ. E. DOBRESCU candidat în ştiinţe economice Conf. univ. P. VAGU candidat în ştiinţe economice „Dezvoltarea industriei Republicii Populare Române* Cu prilejul celei de-a XX-a aniver­sări a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist, Direcţia Centrală de Statistică a publicat o culegere de date statistice : DEZVOLTAREA INDUSTRIEI REPUBLICII POPULARE ROMÎNE. Prima parte a culegerii în­făţişează aspectele generale ale dezvoltării industriei privind struc­tura social-economică, forţa de mun­că, investiţiile şi fondurile fixe, pre­cum şi principalele rezultate ale ac­tivităţii economice a întreprinderilor industriale. Dezvoltarea ramurilor şi subramurilor industriei este oglindită în partea a II-a a volumului, în care sunt evidenţiate aspecte variate cu privire la forţa de muncă, înzestra­rea tehnică, indicatorii tehnico-eco­nomici, asigurarea cu materii prime, producţia în expresie naturală etc. Colectivul de coordonare şi redac­ţie a lucrării a fost format din : prof. univ. Mircea Biji, directorul general al Direcţiei Centrale de Statistică, conf. univ. Mircea Bulgaru, director general adjunct la Direcţia Centrală de Statistică, lector univ. ing. Isac Marcus, consilier, şi Nicolae Ionescu, director în Direcţia Centrală de Sta­tistică. S­C­I­N­T­E­I­A Noi unităţi comerciale TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii”). — In cartierul Mihai Viteazu din Tg. Mureş a fost dat în folosinţă un complex comercial (fotografia de sus) care cuprinde un magazin a­­limentar cu autoservire, altul pentru legume şi fructe, unităţi pentru des­facerea pîinii, cărnii, o farmacie, o braserie etc. O dată cu noile blocuri de locuinţe au fost construite unităţi comerciale şi în cartierele 7 No­iembrie şi Libertăţii din Tg. Mureş, Ierbuşi din Reghin, Oraşul Nou din Luduş, în centrele muncitoreşti Ier­­nut şi Bălan, cartierul Gării din Miercurea Ciuc şi altele. Unitate modernă pentru reparaţii auto La întreprinderea de reparaţii auto nr. 3 din Bucureşti au fost terminate lucrările de construcţie a unei hale destinate reparării diferitelor tipuri de autovehicule. Noua hală, cu o suprafa­ţă de 6 000 m­p, va permite ca repara­ţiile capitale auto să se execute într-un flux continuu. Transportul pieselor şi agregatelor în hală se face mecanizat, cu ajutorul electrocarelor şi al podurilor rulante. S-a proiectat şi este în curs de execuţie şi o staţie de spălare şi deca­­pare în care autovehiculele, înainte de a intra în hală, sunt curățate de praf, vopsea, uleiuri. La GHIŞEUL POŞTAL • Ce inseamna buna deservire • Neglijenţe mici, daune mari P.T.T.R. Aceste iniţiale atît de cu­noscute nu mai reuşesc să exprime astăzi multitudinea serviciilor pre­state pentru cetăţeni de către oficiile poştale. La primirea şi trimiterea corespondenţei, a coletelor, a manda­telor, asigurarea legăturilor pentru convorbirile telefonice s-au adăugat: efectuarea operaţiunilor C.E.C., a­­chitarea pensiilor, încasarea abona­mentelor de radio şi televiziune, di­fuzarea presei etc. Paralel cu lărgi­rea activităţii, unităţile P.T.T.R. au fost înzestrate cu aparatură de spe­cialitate, cu mijloace de transport ra­pide ; reţeaua de telecomunicaţii — telefon, telegraf, televiziune, radio — care cuprinde astăzi ca un ade­vărat păienjeniş întreg teritoriul ţă­rii, se modernizează continuu. Condiţiile create obligă la îmbu­nătăţirea în mod corespunzător a deservirii cetăţenilor. Buna deservi­re la poştă nu înseamnă numai o atitudine atentă, plină de solicitudi­ne, în raporturile cu cetăţenii veniţi la ghişeu. Aceasta presupune ca tri­miterile poştale să ajungă la desti­naţie în timpul cel mai scurt, ca toa­te serviciile să fie efectuate con­ştiincios, cu maximum de operativi­tate. In acest sector deservirea are un specific aparte. Nu e ca la o in­stituţie unde cetăţeanului i se rezol­vă cererea pe loc, la ghişeu. Expe­­diezi, bunăoară, un colet din Iaşi cu destinaţia Olteniţa. La Iaşi, funcţio­narii au fost amabili, ţi-au pus la dispoziţie tot ce-ai dorit, pachetului i s-au întocmit actele corect. Totul e în ordine. Şi totuşi, peste cîteva zile primeşti de la destinatarul din Olteniţa înştiinţarea că pachetul n-a ajuns acolo. Cine se face vinovat de întîrzierea lui ? Oficiul special de transporturi poştale, cei care diri­jează corespondenţa, coletele, man­datele, sau agenţii poştali din Olteni­ţa ? In activitatea P.T.T.R., buna de­servire este legată de munca a nu­meroase verigi, din localităţi dife­rite, care formează un adevărat an­grenaj. Acest angrenaj trebuie să funcţioneze cu precizia unui ceasor­nic, pentru ca solicitanţii să fie cu adevărat bine serviţi. Numeroşi corespondenţi voluntari şi cititori ai ziarului ne relatează că, în general, factorii îşi fac datoria. Fie ploaie, fie ger, pe orice vre­me, ei duc la destinaţie trimi­terile poştale. Totuşi, se ivesc une­ori încurcături, întîrzieri în sosirea mandatelor, a coletelor, rătăcirea unor corespondenţe. Care sînt cau­zele ? " Am vizitat cîteva unităţi P.T.T.R. din Capitală. Oficiul nr. 10 este unul dintre cele mai solicitate. De aici pornesc zilnic, spre toate colţurile ţării, mii de scrisori, telegrame, se distribuie presa unui mare număr de abonaţi. Unitatea are însă şi un do­sar cu reclamaţii. Răsfoindu-l dar de numeroase sesizări. De aici afli că încurcăturile sunt determinate de ne­glijenţele unor funcţionari de la ghi­şee, ale oficianţilor. Cetăţeanul Ion Toader a depus la acest oficiu un colet pentru Predeal. Pachetul n-a ajuns la destinaţie. Pricina ? Nu i s-au întocmit corect formele de ex­pediţie ! Orice mandat telegrafic trebuie să ajungă la acela căruia îi este adre­sat în cîteva ore. Dar mandatul cu numărul 2 492, expediat de la ofi­ciul nr. 10, a ajuns la Ruginoasa abia in 15 zile. In sesizarea depusă la ofi­ciul poștal, expeditorul se întreabă pe bună dreptate : „Ce fel de man­dat telegrafic e acela căruia îi tre­buie două săptămîni să ajungă la destinaţie ?“ Şi un alt fapt: de la oficiul nr. 1 din Bacău a fost expe­diat un mandat, tot telegrafic, pen­tru un cetăţean de pe strada Vapo­rul lui Asan din Bucureşti (oficiul nr. 10). In loc ca destinatarul să in­tre în posesia lui chiar în ziua ex­pediţiei. Cum ar fi fost firesc, lu­crurile s-au tărăgănat două luni Poate exista oare o explicaţie cît de cît plauzibilă pentru asemenea ne­glijenţă ? Un colet poştal e asemenea unei ştafete — purtat din om în om, une­ori sute de kilometri. Ce se întimplă atunci cînd el nu ajunge în termen la destinaţie? Funcţionarii oficiului de trimitere cer relaţii de la toţi acei care au participat la transportarea lui. La rîndul lor, aceştia sunt datori să se intereseze neîntîrziat de soarta pachetului cu pricina, să dea în timpul cel mai scurt lămuririle ce­rute. Sunt obligaţii de care unii ofi­cianţi şi dirigulţi nu ţin însă seama întotdeauna. La oficiul poştal nr. 39 — Bucureşti, de exemplu, a fost de­pus în ianuarie un colet pentru Sîn­­nicolau Mare, care n-a ajuns nici acum acolo. In schimb, între oficiile Bucureşti 39, Sînnicolau Mare şi Direcţia regională P.T.T.R.-Banat a început un schimb intens de scrisori şi telegrame. Concluzia ? Coletul s-a rătăcit pe undeva... Dar, în aseme­nea cazuri, oricît de rare ar fi ace­stea, se pune totuşi problema : cine răspunde de aceste neglijenţe, de daunele aduse celor în cauză ? Şi, mai cu seamă, ce măsuri se iau ca ele să nu se mai repete ? In multe cazuri, chiar şi mici nea­tenţii ale unor funcţionari — o adre­să sau un nume scrise neciteţ pe re­­cipisa care însoţeşte coletul sau man­datul poştal — pot crea cele mai neaşteptate neplăceri. Aceasta a fost cauza pentru care coletul nr. 1 277, depus la mesageria oficiului nr. 3 în ziua de 17 martie a.c. cu destina­ţia Bisericani — Piatra Neamţ, n-a ajuns la locul cuvenit. Volumul scrisorilor, ilustratelor şi al altor trimiteri poştale creşte. A­­ceasta presupune un efort în plus din partea tuturor celor în a căror sarcină cade difuzarea lor dar, scri­sorile, telegramele, mandatele — ca şi presa — trebuie să ajungă la des­tinatari la timp, fără nici o întîrziere. Este necesar ca Direcţia generală de specialitate din Ministerul Tran­sporturilor şi Telecomunicaţiilor, di­recţiile regionale P.T.T.R. să contro­leze în amănunt, temeinic, activita­tea oficiilor poştale, să le îndrume cu atenţia cuvenită, astfel ca deservirea să se ridice la nivelul exigenţelor. G- GRAURE Nr. 6366 TEATRE • CINEMA • TELEVIZIUNE Cum e VREMEA TEATRE : Teatrul „Lucia Sturdza Bu­­landra“ (la Teatrul de vară din parcul „Herăstrău") . Comedia erorilor — (orele 20) . Teatrul satiric-muzical ,,C. Tănase“ (in sala „Savoy“) . Carnaval la Tănase — (orele 20). Circul de stat : Sărbătoare la circ — (orele 20). CINEMATOGRAFE : Moral ’63 : Bucu­rești (9; 11; 13; 15; 17; 19, 21). Singurăta­tea alergătorului de cursă lungă : Patria (10; 12,45; 15,30; 18,15; 21), Capitol (10; 12,30; 15; 17,45; 21 — la grădină — orele 19,30) , Aurora (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19 — la grădină — orele 20,30). Braţul nedrept al legii: Republica (9,15; 11,30; 13,45; 16,30; 18,45; 21), Stadionul Dinamo (Şos. Ştefan cel Mare — orele 19,45). Râul negru: Car­­paţi (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30). Dragoste neîmplinită : Luceafărul (10; 12,30; 15; 17,45; 20,30), Grădina „Doina" (Str. Doam­nei nr. 9 — orele 19,30). Rebelul magni­fic : Melodia (9,30; 11,45; 14,15; 16,30; 18,45; 21) , Modern (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15), Arenele Libertății (Str. 11 Iunie — orele 20). Madame Sans-Gene — cinema­scop : Festival (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21 — la grădină — Pasajul „Eforie" — orele 20). Comoara din lacul de argint — cinemascop : Victoria (10; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), Bucegi (10; 12,15; 15,30; 18; 20,30 — la grădină — orele 19,30). La strada : Central (9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45), Cotroceni (16; 18,15; 20,30). Pagini de isto­rie — Romînia, orizont ’64 : Lumina (10; 12,45; 16, 19). Unde-i generalul 7 : Union (16; 18,15; 20,30), Unirea (16, 18 — la gră­dină — orele 20). Program pentru copii : Doina (orele 10 dimineața). întuneric in plină zi : Doina (11,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) , Excelsior (10; 12,15; 15,30; 18; 20,30). Cei şapte magnifici — cinemascop : Giu­­leşti (9; 12; 15; 18, 21), Floreasca (10,30; 15; 18, 21). Cerul şi mocirla — Şase fa­bule şi un struţ : Timpuri Noi (10—21 In continuare). Doi colonei: înfrăţirea între popoare (10; 16; 18,15; 20,30). Zile de fier şi ris : Cultural (16; 18,15; 20,30). Bărba­ţii : Feroviar (10; 12,30; 15,30; 18; 20,30), Flamura (9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). împuşcături In ceaţă : Dacia (9; 11; 13; 15; 17; 19, 21), Mioriţa (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30) . Un surîs In plină vară : Buzeşti (15,30; 17,30 — la grădină — orele 20). Ocolul pămîntului în 80 de zile — cine­mascop (ambele serii) : Crîngaşi (16; 19,30) . Primul troleibuz : Griviţa (10; 12; 16; 18, 20), Tomis (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30) . Sechestratul din Altona : Flacăra (14; 16,15; 18,45; 21), Volga (9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,30; 21). Grădina „Vitán“ (Ca­lea Dudești — orele 20,15), Kozara : vi­tán (16; 18,15; 20,30), Popular (15,30; 18; 20,30) . Comisarul : Munca (15; 17; 19, 21), Viitorul (16; 18,15; 20,30). Domnul Topa­ze — cinemascop : Arta (16; 18,15 — la grădină — orele 20). M-am îndrăgostit la Copenhaga : Moşilor (15; 17; 19 — la gră­dină — orele 20,15). Popasul: Cosmos (16; 18; 20). Căliţi în foc — cinemascop : Co­­lentina (16; 18;15; 20). Locotenent Cristi­na : Rahova (15; 17; 19 — la grădină — orele 20). Două duminici : Progresul (15;30; 18; 20,15), Lira (15,30; 18). Inspec­torul şi noaptea : Drumul Sării (16; 18; 20), Pacea (16; 18, 20). Cauze drepte — ci­nemascop : Ferentari (15,30; 18; 20,30). Cu toţii acasă : Grădina „Modern" (Str. 11 Iunie nr. 75 — orele 19,30). Priveşte înapoi cu mînie : Grădina „Lira“ (Calea 13 Septembrie nr. 196 — orele 20,15). Nu-i loc pentru al treilea : Grădina „Colenti­­na" nr. 84 — orele 19,30). Valsul nemuri­tor : Grădina „Tomis" (Calea Văcăreşti nr. 21 — orele 20). Aventurile unui tînăr — cinemascop: Grădina „Progresul“ (Str. Ion Vidu nr. 5 — orele 20). Ieri în ţară , vremea s-a menţinut În general frumoasă, cu cerul mai mult se­nin, exceptînd nord-vestul ţării şi regiu­nea de munte, unde cerul a devenit schimbător, iar locul în sudul Transilva­niei şi regiunea de munte s-au semna­lat descărcări electrice. Vîntul a suflat slab pînă la potrivit, predominînd din sectorul nord-vest. Temperatura aerului la ora 14 înregistra valori cuprinse între 31 grade la Budeşti şi 16 grade la Ră­dăuţi. In Bucureşti : Vremea a fost fru­moasă şi călduroasă, cu cerul mai mult senin. Vîntul a suflat slab. Temperatura maximă a atins 30 grade. Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 septembrie. In ţară . Vreme în ge­neral frumoasă, cu cerul variabil. Vor cădea averse izolate, mai ales la începu­tul intervalului. Vînt slab pînă la potri­vit din nord-vest. Temperatura uşor va­riabilă. Minimele vor fi cuprinse între 6 şi 16 grade, iar maximele între 17 şi 27 grade. In Bucureşti şi pe litoral . Vre­me în general frumoasă, cu cerul varia­bil. Vint slab. Temperatura uşor varia­bilă. TELEVIZIUNE : Orele 19,00 — Jurna­­­lul televiziunii. 19,10 — Filmul documen­tar „10 ani de la proclamarea Republicii Democrate Vietnam". 19,30 — Filmul ar­tistic „Anicka merge la şcoală“. 21:00 — Concert de muzică uşoară cu participa­rea unor solişti din ţările balcanice. Transmisie de la Belgrad. In pauză : E­­misiune de ştiinţă . Oameni în adîncuri (X) de ing. Mihail Lefterescu. In înche­iere : buletin de ştiri, buletin meteoro­logic.

Next