Scînteia, septembrie 1964 (Anul 33, nr. 6366-6395)
1964-09-01 / nr. 6366
Pag. 2 DRUMURILE BĂRĂGANULUI Dezvoltarea in ritm rapid a economiei regiunii Bucureşti, ca şi a celorlalte regiuni ale ţării, sporirea producţiei industriale şi agricole pri in faţa constructorilor de drumuri sarcina îmbunătăţirii continue a metodelor de muncă, a găsirii unor noi procedee eficiente de execuţie şi întreţinere a reţelei rutiere. Numai anul trecut s-au asfaltat aproape 50 km şi s-au efectuat lucrări de întreţinere pe mai bine de 1 600 km. Prin aplicarea tehnicii noi de modernizare a drumurilor pe fundaţie de pămint stabilizat cu ciment şi var s-a redus preţul de cost cu 75 000—100 000 lei pe kilometru. In cele ce urmează voi relata unele din preocupările sfatului popular regional şi ale constructorilor pe baza unor convorbiri pe care le-am avut de curind. Măsuri eficiente Anul acesta ne-a spus ing. Marcel Tobescu, şeful secţiunii de drumuri a sfatului popular regional — se vor efectua lucrări în valoare de circa 40 milioane lei, cu 4,5 milioane mai mult decît în anul trecut. La această sumă se mai adaugă fondurile alocate de alte ministere care execută 45 km de drumuri moderne pe teritoriul regiunii Bucureşti. Drumurile odată construite au nevoie de o întreţinere şi o reparaţie permanentă pentru a prelungi durabilitatea lor şi a asigura o bună circulaţie. In acest an secţiunea are de întreţinut mecanizat 1 200 km de drumuri, iar 600 km manual. Pentru efectuarea acestor lucrări sunt necesari 150 000 mc de balast, 120 000 mc pietriş ciuruit şi 78 000 mc de piatră spartă. întreaga cantitate de materiale a fost contractată atît pe plan local cît şi, cu întreprinderile locale din regiunile Dobrogea şi Ploieşti. O mare parte din materialele respective a şi fost adusă pe şantiere. In primul trimestru s-a asigurat documentaţia pentru toate lucrările. In vederea ridicării calificării personalului care lucrează în sectorul drumuri s-au înfiinţat cursuri de scurtă durată unde au fost şcolarizaţi 600 de cantonieri şi 168 de picheri. Au fost şcolarizaţi şi o serie de mecanici de utilaje. In vederea realizării lucrărilor la termenele stabilite şi efectuării lor la un bun nivel tehnic, au fost înfiinţate 10 grupe de atelaje care au în grijă drumurile din unul sau două raioane, după importanţa şi volumul lucrărilor. Fiecare grup este dotat cu utilajele necesare. Introducerea unor metode noi stă în permanenţă în atenţia noastră. Anul trecut a fost experimentat un nou sistem de întreţinere de drumuri prin penetrarea împietruirii existente cu bitumină sau ţiţei asfaltic, după ce mai întîi a fost scarificată platforma drumului. Această metodă va fi extinsă în acest an pe distanţe mai mari. Măsurile luate în acest an au făcut ca lucrările de întreţinere mecanizată să se efectueze într-un ritm susţinut. In lunile aprilie, mai şi iunie s-au realizat aproape 400 km de drum, iar pînă în prezent s-a ajuns la peste 700 km. Avem asigurate toate condiţiile ca drumurile planificate a fi modernizate, reparate şi întreţinute să fie executate şi predate la termenele stabilite în grafic. Modernizări cu procedee avansate Cu tov. Petre Precup, directorul întreprinderii regionale de drumuri, am discutat despre realizarea unor drumuri moderne care cer o tehnică nouă și un utilaj corespunzător. Lipsa de piatră din regiune — a spus interlocutorul nostru — ne-a determinat să căutăm metode noi de muncă. După mai multe încercări ale colectivului de tehnicieni şi ingineri s-a ajuns la concluzia că prin efectuarea de drumuri moderne pe fundaţie de pămînt stabilizat cu ciment şi var poate fi economisită o mare cantitate de piatră, realizîndu-se totodată o economie de 75 000—100 000 lei pe km de drum. Primul drum executat după această metodă a fost cel de la Slobozia- Amara Băi. In continuare, această tehnologie de execuţie a fost îmbunătăţită şi extinsă. Pînă în prezent s-au executat după acest procedeu 140 km de drumuri. Cei 5 km de pe şoseaua Drăgăneşti Vlaşca — Videle — Roata se menţin foarte bine deşi o parte are o vechime de 6 ani. în anul în curs, întreprinderea şi-a propus să execute 50 km de drumuri moderne pe fundaţii de pămînt stabilizat, pentru executarea cărora s-au luat toate măsurile. Maşini bune mecanici pricepuţi In discuţia avută cu rov. ing. Cornel Bucur, şeful unităţii de utilaj şi transport, ni s-au prezentat aspecte de pe şantiere, din munca oamenilor. In prezent sunt deschise şantiere de lucru pe drumurile Videle — Angheleşti, Preajba— Videle, la Olteniţa, Hotarele, Giurgiu, Călăraşi etc De asemenea, sunt în lucru podurile Buciumeni, Ţăndărei, Hîrleşti, Grădinari, Stoeneşti. Nu este deloc uşor de a coordona munca în aşa fel încît toate şantierele să lucreze din plin şi în condiţii tehnice corespunzătoare. Autogrederele, cilindrii compresori, tractoarele, excavatoarele şi celelalte utilaje trebuie ţinute continuu în bună stare de lucru şi repartizate operativ după urgenţa lucrărilor. în prezent, fiecare şantier are un mecanic de întreţinere, iar pentru intervenţii urgente, mai greu de remediat, secţia dispune de un atelier mobil unde lucrează 4 dintre cei mai buni mecanici. Şeful unităţii de utilaj şi transport ne-a vorbit şi despre munca mecanicilor. In urmă cu cîteva zile, de la şantierul Mînăstirea din Olteniţa s-a primit un telefon că s-au defectat un excavator, un autogreder şi un tractor. Prin intervenţia atelierului mobil utilajele respective au fost puse în stare de lucru în mai puţin de o zi. Un merit deosebit i-a revenit maistrului D. Rovenţa, şeful echipei de pe atelierul mobil, bun cunoscător al meseriei. De altfel fiecare conducător de agregat este un bun mecanic. Ei îngrijesc şi folosesc cu multă atenţie şi pricepere utilajele încredinţate. Autogrederul pe care a lucrat mult timp Ion Minea a funcţionat 11 000 ore, fără reparaţii capitale, faţă de 3 400 ore prevăzute în plan. Harnici şi pricepuţi sunt şi mecanicii Ion Pletea, care lucrează pe o staţie de preparat mixtură asfaltică, Dumitru Ionescu, mecanic de atelier, Tache Ispas, Marin Bardan şi alţii. Este ştiut că tehnica nouă cere oameni bine pregătiţi. Şcolile din ţară dau cadre cu cunoştinţe bogate în această muncă. Dar, ar trebui ca aceste cadre, a spus interlocutorul nostru, să fie îndrumate în mai mare măsură spre şantiere, adică spre munca pentru care s-au pregătit. ■* Întreprinderea regională de drumuri din Bucureşti a aplicat cu multă îndrăzneală tehnica modernă în construcţia de drumuri, obţinînd rezultate bune faţă de metodele clasice. Cu ocazia simpozionului organizat nu de mult de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor cu tema „Stabilizări uşoare cu motorine şi alte reziduuri bituminoase“ au fost vizitate cîteva drumuri construite în regiunea Bucureşti. Delegaţii sfaturilor populare din toate regiunile ţării, din M.T.Tc., Ministerul Economiei Forestiere şi al M.I.P.Ch., care au participat la simpozion, au făcut aprecieri pozitive asupra drumurilor construite prin metoda pămîntului stabilizat și au opinat pentru extinderea metodei îndeosebi acolo unde nu există suficientă piatră. Totodată ei au subliniat necesitatea de a se studia şi alte metode de muncă care se dovedesc eficiente în construcţia de drumuri moderne. Florea CEAUŞESCU Pod peste Argeş Un curs instructiv de economie concretă Potrivit sarcinii trasate de Congresul al III-lea al partidului de a se intensifica eforturile în direcţia răspîndirii cunoştinţelor economice, în ultimii ani a luat o mare amploare învăţămîntul economic de diferite grade, a crescut ponderea disciplinelor economice în programele şcolilor de partid, s-a extins considerabil reţeaua cercurilor de economie concretă ; au fost editate numeroase materiale referitoare la planificarea, conducerea şi organizarea activităţii de producţie a întreprinderilor şi ramurilor. In cadrul acestor preocupări, Editura Politică a publicat Cursul de construcţie economică (industrie şi construcţii), la a cărui alcătuire şi-a dat concursul un larg colectiv de autori — membrii catedrei de construcţie economică a Şcolii superioare de partid „Ştefan Gheorghiu“ de pe lîngă C.C. al P.M.R., activişti de partid şi de stat, specialişti din domeniul economiei. Coordonarea activităţii de redactare a fost asigurată de conf. univ. H. Falcon (redactor responsabil), prof. univ. V. Rausser, conf. univ. D. Paulescu, lector univ. R. Doagă. *) Prin tematica sa și nivelul tratării, cursul se adresează, în primul rînd, celor care studiază în cercurile *) Autorii lecțiilor sunt : V. Actarian, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini ; A. Andrei, director în Comitetul de Stat al Planificării; I. Baţi, director în Comitetul de Stat al Planificării; lector univ. R. Doagă , lector univ. I. Florea ; conf. univ. H. Falcon ; conf. univ. D. Paulescu ; prof. univ V. Rausser ; R. Săveanu, director în Comitetul de Stat al Planificării ; N Schwartz, membru în Comitetul geologic de pe lîngă Consiliul de Miniştri ; prof. univ. Gh. Siclovan, director în Comitetul de Stat al Planificării ; lector univ. Şt. Turcu ; M. Voinescu, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Problemele de Muncă şi Salarii, de economie concretă şi în alte forme ale învăţămîntului de partid; totodată, el constituie un ajutor în activitatea propagandiştilor, cadrelor didactice, studenţilor din învăţămîntul economic, tuturor celor care studiază problemele construcţiei economice din ţara noastră. Autorii s-au străduit să redea fenomenul economic din ţara noastră în interdependenţa sa dialectică, punînd la baza expunerii un principiu metodologic just, şi anume că cercetarea economiei socialiste trebuie să pornească de la considerarea acesteia ca un tot organic. In mod justificat, lucrarea cuprinde, în prima sa parte, temele : „Dezvoltarea complexă şi echilibrată a economiei naţionale“, „Conducerea planificată a economiei naţionale“ şi „Organizarea conducerii industriei şi a întreprinderilor industriale socialiste“, care analizează problemele generale ale organizării şi planificării economiei naţionale şi industriei; în acest fel, cititorul este înarmat cu o serie de cunoştinţe absolut necesare pentru înţelegerea principiilor şi trăsăturilor esenţiale ale organizării, conducerii şi planificării activităţii întreprinderilor ca verigi ale economiei. Cursul prezintă un sistem închegat de cunoştinţe economice concrete, referitoare atît la secţiunile principale ale planului tehnic, industrial şi financiar al întreprinderii, cît şi la corelaţiile care se formează între ele. Astfel, după o prezentare sintetică a planificării activităţii economice a întreprinderilor industriale, sunt expuse problemele privind elaborarea planului de producţie şi analizarea îndeplinirii lui, planificarea operativă şi organizarea producţiei, determinarea şi folosirea raţională a capacităţilor de producţie, progresul tehnic şi ridicarea productivităţii muncii, aprovizionarea tehnico-materială, preţul de cost şi planificarea financiară. Autorii acordă o atenţie deosebită politicii partidului nostru de concentrare a eforturilor spre ramurile producătoare , din investiţiile efectuate din fondurile statului între anii 1950 şi 1963 — se arată în curs — peste 54 la sută au fost destinate industriei. Circa 88 la sută din totalul investiţiilor au fost orientate spre ramurile productive : industrie, construcţii, agricultură etc. In tema „Organizarea şi planificarea construcţiilor în economia naţională“ se scot în evidenţă rolul şi importanţa construcţiilor, dezvoltarea continuă a acestei ramuri în ţara noastră. In întreaga lucrare se recurge în mod judicios la categoriile economiei politice a socialismului pentru explicarea mai profundă, pe baza proceselor intime ale modului de producţie socialist, a diferitelor aspecte ale organizării şi planificării producţiei la nivelul economiei naţionale în ansamblu, al ramurilor şi întreprinderilor, ceea ce conferă cursului un fundament teoretic corespunzător. în acelaşi timp, se face caracterizarea unui mare număr de indicatori, reliefîndu-se atît semnificaţia lor economică, cît şi instrumentele metodologice de determinare şi urmărire a lor. Principalul merit al lucrării constă în faptul că relevă problemele activităţii economice a întreprinderilor în indisolubilă legătură cu direcţiile principale ale politicii economice a P.M.R., stabilită pe baza analizei profunde a realităţilor din R. P. Romînă, a cerinţelor impuse de continua dezvoltare a economiei ţării. Cursul subliniază caracterul ştiinţific al politicii partidului nostru de dezvoltare a economiei naţionale pe baza industrializării. In acest sens, lucrarea prezintă succesele obţinute de poporul român în construirea şi dezvoltarea bazei tehnico-materiale a socialismului, pune în evidenţă schimbările ce au avut loc în structura producţiei sociale, determinate de industrializarea socialistă, de avîntul tuturor ramurilor, demonstrează în mod convingător importanţa asigurării proporţiilor economice obiectiv necesare. Totodată, în paginile cursului este evidenţiată înfăptuirea prevederilor Congresului al III-lea al P.M.R. cu privire la dezvoltarea economiei în etapa desăvîrşirii construcţiei socialiste. Lucrarea reuşeşte să redea o imagine justă şi în general cuprinzătoare a procesului de formare a complexului nostru economic naţional, modern şi echilibrat. Menţionăm, însă, că analiza teoretică a acestei importante probleme ar fi necesitat o aprofundare. Ţinînd seama de însemnătatea pe care o are întărirea rolului economic al statului socialist pentru dezvoltarea proporţională şi rapidă a economiei, colectivul de autori a acordat o atenţie specială relevării multiplelor direcţii în care a fost perfecţionat sistemul de planificare. Astfel, cursul recenzat prezintă pe larg măsurile adoptate de partid pentru fundamentarea cît mai temeinică a indicatorilor de plan și lansarea din timp a sarcinilor stabilite, metodele folosite pentru atragerea maselor de oameni ai muncii la elaborarea și realizarea planurilor. Aceste măsuri, se subliniază în curs, au drept rezultat mobilizarea cu succes a eforturilor pentru descoperirea şi valorificarea cît mai deplină a rezervelor existente în economie, perfecţionarea continuă a organizării producţiei, îndeplinirea şi depăşirea planurilor noastre economice.Pe deplin justificat, cursul acordă un spaţiu larg tratării problemelor progresului tehnic — premisă esenţială a îmbunătăţirii activităţii de producţie. Se arată rolul progresului tehnic, direcţiile principale ale acestuia, orientarea consecventă a partidului spre înzestrarea industriei şi construcţiilor cu tehnica cea mai avansată, care să corespundă tendinţelor moderne ale perfecţionării tehnicii pe plan mondial. Tema „Planul de măsuri tehnico-organizatorice“ cuprinde o serie de recomandări, izvorâte din analiza experienţei, cu privire la conţinutul şi elaborarea acestei secţiuni de plan, metodologia determinării eficienţei economice a diferitelor măsuri. In strînsă legătură cu aplicarea tehnologiei înaintate, cu îmbunătăţirea organizării producţiei, cursul prezintă problemele concentrării, specializării, cooperării şi combinării, eficienţa acestora, realizările obţinute pînă acum şi preocupările actuale în acest domeniu. Deşi se enumeră o serie de factori, care influenţează nivelul concentrării producţiei, nu ar fi fost lipsit de interes dacă se analiza mai detaliat legătura dintre acest proces şi indicatorii economici în funcţie de particularităţile diferitelor ramuri industriale. Cursul se ocupă de principalii indicatori tehnico-economici sintetici, care permit o apreciere multilaterală a activităţii desfăşurate de întreprinderile industriale şi de construcţii. Astfel, problemelor productivităţii muncii, preţului de cost, calităţii producţiei le sunt consacrate mai multe capitole. Lucrarea subliniază preocuparea continuă a partidului şi statului nostru pentru îmbunătăţirea acestor indicatori, precum şi legătura dintre ei, relevîndu-se succesele obţinute. In timp ce în perioada 1951—1955 pe seama creşterii productivităţii muncii s-a realizat 57 la sută din sporul producţiei industriale, în anii 1956—1960 pe această cale s-a obţinut peste 75 la sută , în 1963 în industria republicană eforturile pentru reducerea preţului de cost au avut ca rezultat o scădere a nivelului mediu a acestuia cu 13 la sută faţă de 1959. Autorii evidenţiază consecvenţa cu care partidul şi statul nostru promovează principiul leninist al cointeresării materiale. Pe bună dreptate, se remarcă importanţa ce o au normele cu motivare tehnică pentru continua perfecţionare a formelor de cointeresare materială. In industria republicană, în 1963 aproape 84 la sută din volumul total de muncă în acord şi peste 56 la sută din cel în regie a fost realizat pe bază de norme motivate tehnic. Autorii se ocupă şi de alte forme ale cointeresării materiale : îmbunătăţirea sistemului tarifar de salarizare, folosirea judicioasă a formelor de salarizare, legarea mai strînsă a sistemului premiat de rezultatele cantitative şi calitative obţinute în producţie etc. Remarcînd nivelul, în general ridicat, al tratării acestor probleme, menţionăm, totodată, că în demonstrarea importanţei economice a creşterii productivităţii muncii, în fundamentarea corelaţiilor dintre principalii indicatori ai planului de muncă şi salarii, ca şi a conţinutului economic al planului financiar al întreprinderii, era necesară o argumentare teoretică şi faptică mai consistentă. Cursul recenzat vădeşte străduinţa autorilor de a pune la îndemîna cititorilor un amplu material metodologic, o serie de procedee de analiză, de calcul tehnico-economic, precum şi unele metode eficiente de planificare, utilizate tot mai mult în practică. In acelaşi timp, considerăm că ar fi fost de un real folos prezentarea într-o mai mare măsură a metodelor moderne, pe care le oferă matematica. Astfel, în tema referitoare la planificarea economiei naţionale ar fi fost interesantă caracterizarea conţinutului balanţei legăturilor dintre ramuri, care creează mari posibilităţi de analiză a procesului reproducţiei socialiste lărgite. Este cunoscută eficienţa metodelor statisticii matematice în analiza calităţii producţiei, în cercetarea legăturilor dintre diferiţi indicatori ş.a.m.d. Fără îndoială, profilul cursului recenzat nu îngăduia o prezentare largă a acestor metode, totuşi, menţionarea lor era necesară atît pentru reflectarea preocupărilor actuale ale practicii, cît şi pentru a trezi interesul cititorilor faţă de ele. Cursul se prezintă ca o lucrare închegată, cu un stil unitar, ceea ce reflectă grija manifestată în acest sens de colectivul de redacţie. Prin conţinutul său de idei, prin numeroasele încercări izbutite de a elucida problemele concrete ale activităţii întreprinderilor industriale şi de construcţii în nemijlocită legătură cu cerinţele practicii, cursul de construcţie economică este o lucrare utilă, instructivă pentru un larg cerc de cititori. Conf. univ. E. DOBRESCU candidat în ştiinţe economice Conf. univ. P. VAGU candidat în ştiinţe economice „Dezvoltarea industriei Republicii Populare Române* Cu prilejul celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist, Direcţia Centrală de Statistică a publicat o culegere de date statistice : DEZVOLTAREA INDUSTRIEI REPUBLICII POPULARE ROMÎNE. Prima parte a culegerii înfăţişează aspectele generale ale dezvoltării industriei privind structura social-economică, forţa de muncă, investiţiile şi fondurile fixe, precum şi principalele rezultate ale activităţii economice a întreprinderilor industriale. Dezvoltarea ramurilor şi subramurilor industriei este oglindită în partea a II-a a volumului, în care sunt evidenţiate aspecte variate cu privire la forţa de muncă, înzestrarea tehnică, indicatorii tehnico-economici, asigurarea cu materii prime, producţia în expresie naturală etc. Colectivul de coordonare şi redacţie a lucrării a fost format din : prof. univ. Mircea Biji, directorul general al Direcţiei Centrale de Statistică, conf. univ. Mircea Bulgaru, director general adjunct la Direcţia Centrală de Statistică, lector univ. ing. Isac Marcus, consilier, şi Nicolae Ionescu, director în Direcţia Centrală de Statistică. SCINTEIA Noi unităţi comerciale TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii”). — In cartierul Mihai Viteazu din Tg. Mureş a fost dat în folosinţă un complex comercial (fotografia de sus) care cuprinde un magazin alimentar cu autoservire, altul pentru legume şi fructe, unităţi pentru desfacerea pîinii, cărnii, o farmacie, o braserie etc. O dată cu noile blocuri de locuinţe au fost construite unităţi comerciale şi în cartierele 7 Noiembrie şi Libertăţii din Tg. Mureş, Ierbuşi din Reghin, Oraşul Nou din Luduş, în centrele muncitoreşti Iernut şi Bălan, cartierul Gării din Miercurea Ciuc şi altele. Unitate modernă pentru reparaţii auto La întreprinderea de reparaţii auto nr. 3 din Bucureşti au fost terminate lucrările de construcţie a unei hale destinate reparării diferitelor tipuri de autovehicule. Noua hală, cu o suprafaţă de 6 000 mp, va permite ca reparaţiile capitale auto să se execute într-un flux continuu. Transportul pieselor şi agregatelor în hală se face mecanizat, cu ajutorul electrocarelor şi al podurilor rulante. S-a proiectat şi este în curs de execuţie şi o staţie de spălare şi decapare în care autovehiculele, înainte de a intra în hală, sunt curățate de praf, vopsea, uleiuri. La GHIŞEUL POŞTAL • Ce inseamna buna deservire • Neglijenţe mici, daune mari P.T.T.R. Aceste iniţiale atît de cunoscute nu mai reuşesc să exprime astăzi multitudinea serviciilor prestate pentru cetăţeni de către oficiile poştale. La primirea şi trimiterea corespondenţei, a coletelor, a mandatelor, asigurarea legăturilor pentru convorbirile telefonice s-au adăugat: efectuarea operaţiunilor C.E.C., achitarea pensiilor, încasarea abonamentelor de radio şi televiziune, difuzarea presei etc. Paralel cu lărgirea activităţii, unităţile P.T.T.R. au fost înzestrate cu aparatură de specialitate, cu mijloace de transport rapide ; reţeaua de telecomunicaţii — telefon, telegraf, televiziune, radio — care cuprinde astăzi ca un adevărat păienjeniş întreg teritoriul ţării, se modernizează continuu. Condiţiile create obligă la îmbunătăţirea în mod corespunzător a deservirii cetăţenilor. Buna deservire la poştă nu înseamnă numai o atitudine atentă, plină de solicitudine, în raporturile cu cetăţenii veniţi la ghişeu. Aceasta presupune ca trimiterile poştale să ajungă la destinaţie în timpul cel mai scurt, ca toate serviciile să fie efectuate conştiincios, cu maximum de operativitate. In acest sector deservirea are un specific aparte. Nu e ca la o instituţie unde cetăţeanului i se rezolvă cererea pe loc, la ghişeu. Expediezi, bunăoară, un colet din Iaşi cu destinaţia Olteniţa. La Iaşi, funcţionarii au fost amabili, ţi-au pus la dispoziţie tot ce-ai dorit, pachetului i s-au întocmit actele corect. Totul e în ordine. Şi totuşi, peste cîteva zile primeşti de la destinatarul din Olteniţa înştiinţarea că pachetul n-a ajuns acolo. Cine se face vinovat de întîrzierea lui ? Oficiul special de transporturi poştale, cei care dirijează corespondenţa, coletele, mandatele, sau agenţii poştali din Olteniţa ? In activitatea P.T.T.R., buna deservire este legată de munca a numeroase verigi, din localităţi diferite, care formează un adevărat angrenaj. Acest angrenaj trebuie să funcţioneze cu precizia unui ceasornic, pentru ca solicitanţii să fie cu adevărat bine serviţi. Numeroşi corespondenţi voluntari şi cititori ai ziarului ne relatează că, în general, factorii îşi fac datoria. Fie ploaie, fie ger, pe orice vreme, ei duc la destinaţie trimiterile poştale. Totuşi, se ivesc uneori încurcături, întîrzieri în sosirea mandatelor, a coletelor, rătăcirea unor corespondenţe. Care sînt cauzele ? " Am vizitat cîteva unităţi P.T.T.R. din Capitală. Oficiul nr. 10 este unul dintre cele mai solicitate. De aici pornesc zilnic, spre toate colţurile ţării, mii de scrisori, telegrame, se distribuie presa unui mare număr de abonaţi. Unitatea are însă şi un dosar cu reclamaţii. Răsfoindu-l dar de numeroase sesizări. De aici afli că încurcăturile sunt determinate de neglijenţele unor funcţionari de la ghişee, ale oficianţilor. Cetăţeanul Ion Toader a depus la acest oficiu un colet pentru Predeal. Pachetul n-a ajuns la destinaţie. Pricina ? Nu i s-au întocmit corect formele de expediţie ! Orice mandat telegrafic trebuie să ajungă la acela căruia îi este adresat în cîteva ore. Dar mandatul cu numărul 2 492, expediat de la oficiul nr. 10, a ajuns la Ruginoasa abia in 15 zile. In sesizarea depusă la oficiul poștal, expeditorul se întreabă pe bună dreptate : „Ce fel de mandat telegrafic e acela căruia îi trebuie două săptămîni să ajungă la destinaţie ?“ Şi un alt fapt: de la oficiul nr. 1 din Bacău a fost expediat un mandat, tot telegrafic, pentru un cetăţean de pe strada Vaporul lui Asan din Bucureşti (oficiul nr. 10). In loc ca destinatarul să intre în posesia lui chiar în ziua expediţiei. Cum ar fi fost firesc, lucrurile s-au tărăgănat două luni Poate exista oare o explicaţie cît de cît plauzibilă pentru asemenea neglijenţă ? Un colet poştal e asemenea unei ştafete — purtat din om în om, uneori sute de kilometri. Ce se întimplă atunci cînd el nu ajunge în termen la destinaţie? Funcţionarii oficiului de trimitere cer relaţii de la toţi acei care au participat la transportarea lui. La rîndul lor, aceştia sunt datori să se intereseze neîntîrziat de soarta pachetului cu pricina, să dea în timpul cel mai scurt lămuririle cerute. Sunt obligaţii de care unii oficianţi şi dirigulţi nu ţin însă seama întotdeauna. La oficiul poştal nr. 39 — Bucureşti, de exemplu, a fost depus în ianuarie un colet pentru Sînnicolau Mare, care n-a ajuns nici acum acolo. In schimb, între oficiile Bucureşti 39, Sînnicolau Mare şi Direcţia regională P.T.T.R.-Banat a început un schimb intens de scrisori şi telegrame. Concluzia ? Coletul s-a rătăcit pe undeva... Dar, în asemenea cazuri, oricît de rare ar fi acestea, se pune totuşi problema : cine răspunde de aceste neglijenţe, de daunele aduse celor în cauză ? Şi, mai cu seamă, ce măsuri se iau ca ele să nu se mai repete ? In multe cazuri, chiar şi mici neatenţii ale unor funcţionari — o adresă sau un nume scrise neciteţ pe recipisa care însoţeşte coletul sau mandatul poştal — pot crea cele mai neaşteptate neplăceri. Aceasta a fost cauza pentru care coletul nr. 1 277, depus la mesageria oficiului nr. 3 în ziua de 17 martie a.c. cu destinaţia Bisericani — Piatra Neamţ, n-a ajuns la locul cuvenit. Volumul scrisorilor, ilustratelor şi al altor trimiteri poştale creşte. Aceasta presupune un efort în plus din partea tuturor celor în a căror sarcină cade difuzarea lor dar, scrisorile, telegramele, mandatele — ca şi presa — trebuie să ajungă la destinatari la timp, fără nici o întîrziere. Este necesar ca Direcţia generală de specialitate din Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, direcţiile regionale P.T.T.R. să controleze în amănunt, temeinic, activitatea oficiilor poştale, să le îndrume cu atenţia cuvenită, astfel ca deservirea să se ridice la nivelul exigenţelor. G- GRAURE Nr. 6366 TEATRE • CINEMA • TELEVIZIUNE Cum e VREMEA TEATRE : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (la Teatrul de vară din parcul „Herăstrău") . Comedia erorilor — (orele 20) . Teatrul satiric-muzical ,,C. Tănase“ (in sala „Savoy“) . Carnaval la Tănase — (orele 20). Circul de stat : Sărbătoare la circ — (orele 20). CINEMATOGRAFE : Moral ’63 : București (9; 11; 13; 15; 17; 19, 21). Singurătatea alergătorului de cursă lungă : Patria (10; 12,45; 15,30; 18,15; 21), Capitol (10; 12,30; 15; 17,45; 21 — la grădină — orele 19,30) , Aurora (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19 — la grădină — orele 20,30). Braţul nedrept al legii: Republica (9,15; 11,30; 13,45; 16,30; 18,45; 21), Stadionul Dinamo (Şos. Ştefan cel Mare — orele 19,45). Râul negru: Carpaţi (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30). Dragoste neîmplinită : Luceafărul (10; 12,30; 15; 17,45; 20,30), Grădina „Doina" (Str. Doamnei nr. 9 — orele 19,30). Rebelul magnific : Melodia (9,30; 11,45; 14,15; 16,30; 18,45; 21) , Modern (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15), Arenele Libertății (Str. 11 Iunie — orele 20). Madame Sans-Gene — cinemascop : Festival (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21 — la grădină — Pasajul „Eforie" — orele 20). Comoara din lacul de argint — cinemascop : Victoria (10; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), Bucegi (10; 12,15; 15,30; 18; 20,30 — la grădină — orele 19,30). La strada : Central (9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45), Cotroceni (16; 18,15; 20,30). Pagini de istorie — Romînia, orizont ’64 : Lumina (10; 12,45; 16, 19). Unde-i generalul 7 : Union (16; 18,15; 20,30), Unirea (16, 18 — la grădină — orele 20). Program pentru copii : Doina (orele 10 dimineața). întuneric in plină zi : Doina (11,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) , Excelsior (10; 12,15; 15,30; 18; 20,30). Cei şapte magnifici — cinemascop : Giuleşti (9; 12; 15; 18, 21), Floreasca (10,30; 15; 18, 21). Cerul şi mocirla — Şase fabule şi un struţ : Timpuri Noi (10—21 In continuare). Doi colonei: înfrăţirea între popoare (10; 16; 18,15; 20,30). Zile de fier şi ris : Cultural (16; 18,15; 20,30). Bărbaţii : Feroviar (10; 12,30; 15,30; 18; 20,30), Flamura (9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). împuşcături In ceaţă : Dacia (9; 11; 13; 15; 17; 19, 21), Mioriţa (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30) . Un surîs In plină vară : Buzeşti (15,30; 17,30 — la grădină — orele 20). Ocolul pămîntului în 80 de zile — cinemascop (ambele serii) : Crîngaşi (16; 19,30) . Primul troleibuz : Griviţa (10; 12; 16; 18, 20), Tomis (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30) . Sechestratul din Altona : Flacăra (14; 16,15; 18,45; 21), Volga (9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,30; 21). Grădina „Vitán“ (Calea Dudești — orele 20,15), Kozara : vitán (16; 18,15; 20,30), Popular (15,30; 18; 20,30) . Comisarul : Munca (15; 17; 19, 21), Viitorul (16; 18,15; 20,30). Domnul Topaze — cinemascop : Arta (16; 18,15 — la grădină — orele 20). M-am îndrăgostit la Copenhaga : Moşilor (15; 17; 19 — la grădină — orele 20,15). Popasul: Cosmos (16; 18; 20). Căliţi în foc — cinemascop : Colentina (16; 18;15; 20). Locotenent Cristina : Rahova (15; 17; 19 — la grădină — orele 20). Două duminici : Progresul (15;30; 18; 20,15), Lira (15,30; 18). Inspectorul şi noaptea : Drumul Sării (16; 18; 20), Pacea (16; 18, 20). Cauze drepte — cinemascop : Ferentari (15,30; 18; 20,30). Cu toţii acasă : Grădina „Modern" (Str. 11 Iunie nr. 75 — orele 19,30). Priveşte înapoi cu mînie : Grădina „Lira“ (Calea 13 Septembrie nr. 196 — orele 20,15). Nu-i loc pentru al treilea : Grădina „Colentina" nr. 84 — orele 19,30). Valsul nemuritor : Grădina „Tomis" (Calea Văcăreşti nr. 21 — orele 20). Aventurile unui tînăr — cinemascop: Grădina „Progresul“ (Str. Ion Vidu nr. 5 — orele 20). Ieri în ţară , vremea s-a menţinut În general frumoasă, cu cerul mai mult senin, exceptînd nord-vestul ţării şi regiunea de munte, unde cerul a devenit schimbător, iar locul în sudul Transilvaniei şi regiunea de munte s-au semnalat descărcări electrice. Vîntul a suflat slab pînă la potrivit, predominînd din sectorul nord-vest. Temperatura aerului la ora 14 înregistra valori cuprinse între 31 grade la Budeşti şi 16 grade la Rădăuţi. In Bucureşti : Vremea a fost frumoasă şi călduroasă, cu cerul mai mult senin. Vîntul a suflat slab. Temperatura maximă a atins 30 grade. Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 septembrie. In ţară . Vreme în general frumoasă, cu cerul variabil. Vor cădea averse izolate, mai ales la începutul intervalului. Vînt slab pînă la potrivit din nord-vest. Temperatura uşor variabilă. Minimele vor fi cuprinse între 6 şi 16 grade, iar maximele între 17 şi 27 grade. In Bucureşti şi pe litoral . Vreme în general frumoasă, cu cerul variabil. Vint slab. Temperatura uşor variabilă. TELEVIZIUNE : Orele 19,00 — Jurnalul televiziunii. 19,10 — Filmul documentar „10 ani de la proclamarea Republicii Democrate Vietnam". 19,30 — Filmul artistic „Anicka merge la şcoală“. 21:00 — Concert de muzică uşoară cu participarea unor solişti din ţările balcanice. Transmisie de la Belgrad. In pauză : Emisiune de ştiinţă . Oameni în adîncuri (X) de ing. Mihail Lefterescu. In încheiere : buletin de ştiri, buletin meteorologic.