Scînteia, decembrie 1964 (Anul 33, nr. 6457-6487)

1964-12-01 / nr. 6457

I PE MARGINEA ARTICOLELOR PUBLICATE Cu eficienţă sporită Controlul financiar-bancar şi-a dovedit de-a lungul anilor impor­tanţa şi eficienţa în toate sectoare­le vieţii economice. Fireşte, pe mă­sura dezvoltării economiei, cerinţe­le sunt tot mai mari. Tocmai de aceea, părerile şi sugestiile expri­mate în articolele apărute pe această temă aduc o contribuţie binevenită la perfecţionarea muncii de control financiar, la creşterea eficienţei lui în ridicarea activităţii economice a întreprinderilor. Traducînd în viaţă indicaţiile date de conducerea partidului în le­gătură cu continua îmbunătăţire a modului de gospodărire a resurse­lor materiale şi băneşti, ministerul nostru a luat în ultimii ani o serie de măsuri pentru sporirea eficien­ţei controlului financiar preventiv şi post operativ, întărirea exigenţei în exercitarea acestui control. Măsu­rile luate au dus la creşterea con­tinuă a nivelului calitativ şi a efi­cienţei verificărilor. Faţă de perioadele anterioare, ac­tivitatea de control preventiv s-a îmbunătăţit simţitor în toate unită­ţile Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, rezultatele obţi­nute oglindindu-se în scăderea vo­lumului pagubelor şi a imobiliză­rilor de fonduri în stocuri supra­­normative, în micşorarea cazurilor de abateri de la disciplina finan­ciară şi de state. Creşterea eficien­ţei controlului preventiv a rezultat şi din fermitatea cu care organele financiar-contabile au refuzat să dea viza, în cazul aprovizionărilor peste normativ, executării din fon­durile de producţie a unor lucrări de investiţii. Lucrătorii din aparatul de control financiar Intern, prin ve­rificarea activităţii gestionare a uni­tăţilor tutelate de ministerul nostru, şi-au­ adus contribuţia la redarea în circuitul economic a importante mij­loace circulante imobilizate. Cu toate că, în general, munca de control financiar din cadrul ministe­rului nostru s-a îmbunătăţit, fapt relevat şi într-unul din articolele a­­părute, totuşi mai sînt cazuri cînd exercitarea controlului preventiv nu a ajuns încă la nivelul necesităţilor actuale, fie din cauza unor deficien­ţe in organizarea lui, fie mai ales din lipsa de îndrumare şi supra­veghere a angajaţilor delegaţi cu certificarea şi viza de control pre­ventiv. In ce priveşte activitatea de con­trol financiar intern, s-au mai con­statat cazuri cînd unele organe c.f.i. dau controlului gestionar un caracter îngust, limitîndu-se la sim­ple inventarieri faptice, fără să ex­tindă verificarea şi asupra modului de utilizare a valorilor materiale pe întregul proces de producţie , de la aprovizionare pînă la consum, pentru sprijinirea conducerilor uni­­tăţilor in luarea de măsuri concrete pe linia îmbunătăţirii continue a activităţii economice. Creşterea eficienţei controlului fi­nanciar este o sarcină actuală im­portantă nu numai a organelor ban­care, ci şi a ministerelor economi­ce. Pentru înlăturarea lipsurilor ce mai persistă şi pentru perfecţiona­rea continuă a activităţii de control financiar, ministerul nostru şi-a propus luarea de noi măsuri. Intre altele, vom organiza consfătuiri (la nivel de minister și de întreprin­dere), în cadrul cărora se vor ana­liza cu organele c.f.i. și cele care au sarcini pe linia controlului pre­ventiv, neajunsurile existente în munca de control financiar și mă­surile concrete ce trebuie luate pen­tru înlăturarea şi prevenirea lor. De asemenea, se vor elabora îndreptare tehnice pentru controlul gestionar, pe specificul fiecărui sector (C.F.R., auto, poştă şi telecomunicaţii etc.), precum şi un îndreptar privind mo­dul de exercitare a controlului pre­ventiv asupra principalelor operaţii economico-financiare, cu precizarea sarcinilor şi organelor care certifică documentele în vederea controlului preventiv şi a celor care dau viza de control. Sîntem încredinţaţi că, prin aplicarea unor asemenea mă­suri, activitatea de control financiar în cadrul ministerului nostru se va îmbunătăţi în continuare. Ing. A. DUDAȘ adjunct al ministrului transporturilor şi telecomunicaţiilor Pag. 2 Secţia a II-a calandru a întreprinderii pentru prelucrarea maselor plastice din Iaşi Foto : Gh. Vintilă BANCA $I ÎNTREPRINDERILE Prioritate problemelor economice principale In numerele 6 423 şi 6 452 ale ziarului nostru au apărut articole referitoare la creşterea eficienţei con­trolului financiar şi a rolului băncilor în ridicarea continuă a activităţii economice a întreprinderilor. Publicăm în continuare părerile altor specialişti şi cadre din economie care au scris redacţiei în această problemă. In ultima vreme, am luat parte la cîteva consfătuiri organizate în dife­rite regiuni, în care s-au discutat o serie de aspecte legate de desfă­şurarea controlului preventiv în în­treprinderi. Din aceste consfă­tuiri s-a desprins necesitatea creş­terii continue a rolului controlu­lui preventiv în utilizarea cit mai eficientă a mijloacelor materiale şi băneşti în întreprinderi, în iden­tificarea şi mobilizarea de noi rezer­ve de reducere a preţului de cost. De aci rezultă că conducerile întreprin­derilor trebuie să se ocupe cu toată stăruinţa de organizarea mai bună şi creşterea eficienţei controlului preventiv. O mare răspundere în privinţa perfecţionării acestei forme de control revine însă ministerelor şi celorlalte unităţi economice centrale, sfaturilor populare regionale şi, deo­potrivă, organelor bancare. Indiscutabil, nu se poate cere or­ganelor Băncii de Stat să exercite, în locul resortului contabil-financiar din întreprinderi, controlul preven­tiv. Dar prin specificul muncii lor, prin verificările pe care le efectuează în întreprinderi, organele bancare au posibilitatea să facă legătura între ceea ce ele constată şi modul în care s-a efectuat controlul preventiv şi, pe această bază, să sprijine condu­cerile întreprinderilor în îmbunătă­ţirea activităţii acestui control. Spun aceasta deoarece sunt încă locuri unde controlului preventiv „îi sca­pă“ din vedere unele operaţii eco­nomice, iar salariaţii desemnaţi să efectueze acest control nu cunosc îndeaproape obligaţiile ce le revin. Din această cauză la întreprinderea forestieră din Topliţa, spre exemplu, unele documente s-au întocmit în mod necorespunzător, ceea ce a de­terminat refuzarea de către benefi­ciari, in semestrul I al acestui an, a 100 facturi de plată în valoare de 660 000 lei. Fireşte, o asemenea situaţie putea fi sesizată mai din timp — şi aceas­ta depindea mult şi de organele ban­care. Ele ar fi trebuit să analizeze cauzele acestor refuzuri şi să deter­mine întreprinderea să ia măsuri pentru îndreptarea lucrurilor. Prin aceasta, unitatea Băncii de Stat ar fi ajutat conducerea întreprinderii forestiere din Topliţa în mai buna organizare şi funcţionare a controlu­lui preventiv. Sînt şi alte cazuri cînd organele bancare, constatînd unele deficienţe în organizarea şi exerci­tarea controlului preventiv în anu­mite întreprinderi, nu­­intervin cu suficientă operativitate pentru a se­siza forurile tutelare ale unităţilor verificate. N-aş vrea să fiu greşit înţeles. Sprijinirea perfecţionării controlului preventiv de către organele Băncii de Stat nu înseamnă nicidecum că ar putea fi slăbită preocuparea pen­tru întărirea controlului ulterior, care cade în mod direct în sarcina lor. Concluziile care se desprind din verificările făcute în întreprinderi de către organele bancare ar fi fo­lositoare şi pentru mai buna orien­tare a activităţii de control preven­tiv. Cum e şi normal, exigenţele care se pun în prezent în faţa controlului preventiv din întreprinderi sunt me­reu mai mari. Mă gîndesc că în e­­xercitarea controlului preventiv ar trebui să se dea prioritate probleme­lor esenţiale ale activităţii economi­ce a întreprinderilor, pentru a face să crească contribuţia lui la gospo­dărirea cît mai eficientă a mijloa­celor materiale şi băneşti. Ar fi în folosul întreprinderilor dacă organele care se ocupă de în­drumarea controlului preventiv ar urgenta completarea instrucţiunilor de aplicare a acestuia în fiecare subramură şi chiar în condiţiile concrete ale unităţilor economice. Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea controlului preventiv — ca să dau un singur exemplu nu prevede obligativitatea certifică­rilor asupra documentelor întocmite de compartimentul desfacerii produ­selor. Cum în acest serviciu au loc multe operaţii economice, neverifi­cate în prealabil de economiştii a­­cestui sector, de cele mai multe ori compartimentul contabil-financiar nu are posibilitatea să exercite a­­supra documentelor desfacerii un control preventiv eficient. O sarcină principală a aparatului contabil din unităţile operative ale Băncii de Stat constă în efectuarea controlului preventiv asupra tuturor actelor care se decontează prin bancă. Cu toate că, prin acest con­trol, organele bancare au reuşit să prevină multe decontări ne­corespunzătoare, totuşi sunt încă si­tuaţii cînd nu se analizează suficient de aprofundat conţinutul economic al operaţiilor. Un fapt care împiedi­că executarea acestui control în bune condiţii îl constituie numărul mare de operaţii­ pe care organele bancare le fac pentru întreprinderi. Consider că prin comasarea plăţilor în sume mici ar creşte operativita­tea şi eficienţa controlului preven­tiv al decontărilor. După părerea mea, dacă inspecto­rii de bancă ar fi absolviţi de unele sarcini din unităţile Băncii de Stat, ei ar avea timp să se ocupe mai mult de întreprinderi. In prezent, ei au sarcina de a verifica documentele de decontare la controlul preventiv al reparaţiilor capitale. Insă inspecto­rii mai verifică aceleaşi documente încă o dată cînd fac controlul ulte­rior. Consider că ar fi nimerit să se treacă verificarea şi vizarea docu­mentelor prezentate la controlul preventiv, de la inspectori la gru­pele operative ale unităţilor ban­care, răspunind ca inspectorii să se ocupe numai de analizarea şi veri­ficarea documentaţiei la deschide­rea finanţării. Mai sunt şi alte probleme care me­rită a fi studiate: îmbunătăţirea în continuare a metodologiei de plani­ficare financiară, aplicarea unor me­tode mai simple de determinare a imobilizărilor de mijloace circulante, perfecţionarea sistemului de calcul, urmărire, evidenţă şi verificare a preţului de cost, a tarifelor şi chel­tuielilor de circulaţie în scopul mobi­lizării rezervelor existente — toate acestea ar contribui la simplificarea şi la ridicarea nivelului calitativ al controlului preventiv în întreprin­deri. Gh. ZAHARIE controlor revizor principal în Ministerul Finanţelor S­C­Î­N­T­E­I­A GEORGE LESNEA „ VERSBE !“ Editura pentru literatură înfăţişea­ză cititorului un volum cuprinzător şi reprezentativ din creaţia lui George Lesnea, poet original şi fecund. In universul poeziei lui Lesnea (la vo­lumele apărute între 1931—1943 s-au adăugat încă trei cicluri, scrise în a­­nii noştri), un loc important îl ocupă peisajul naturii patriei, istoria ţării sale şi viaţa tîrgului provincial mol­dovenesc. Poetul se consideră legat organic de cei ce l-au precedat, re­­ţinînd mai ales amintiri eroice, fap­te haiduceşti, doinele cîntate prin munţi, pe la stîni, îl emoţionează jocurile viforoase „cu vinuri ru­ginite şi chior năzdrăvan". In acelaşi timp el nu uită „gîrbacele robiei" şi „plîngerile de iobagi", al căror ecou răzbătea puternic, în acea vreme, nu numai ca o amintire, ci şi ca o chemare. Adeseori natura îi apare poetului în ipostaze mitologice, înţesată de zmei, vrăjitori şi strigoi, sau de Feţi Frumoşi şi Ilene Cosînzene. Cadrul rămîne însă de cele mai multe ori în limitele poeziei pastorale, populat de arbori semeţi şi viguroşi, de ierburi dese şi înalte, în care se amestecă sunetul tălăngilor, fluierelor şi buciu­melor, şopotul izvoarelor de munte, boncăluitul cerbilor şi lătratul dulăi­lor. Atmosfera mirifică şi pastorală aminteşte de unele motive mitologic­­tradiţionale din pastelurile lui Ion Pillat; în alte părţi tonul profetic, justiţiar mărturiseşte înrudiri cu li­rica lui Octavian Goga. După cum unele din poeziile umoristice, scrise într-un stil alert, ne duc cu gîndul la Topîrceanu. Lesnea este însă mai puţin un umorist, caracteristică îi este poetu­lui ipostaza de reflecţie, de medita­ţie şi mai ales de participare afec­tivă la marile dureri ale vieţii. Din această­­ atitudine descind multe din poeziile sale, şi mai ales cele din volumele de maturitate : Cîntec deplin, Poezii, Argint. Lesnea evocă moartea unui tăietor de lemne din „mahalaua calicilor", a unei fete ex­ploatate de patron, a unui copil de oameni săraci etc. Adeseori ideea de tragedie surdă, nespectaculoasă, e obţinută prin aparenta detaşare a poetului care parcă notează numai, transcrie scene dramatice. Tema morţii se asociază cu tra­gedia claselor oprimate, reflectind atmosfera vremii ca şi temperamen­tul reflexiv al poetului. Pe atunci el nu întrezărea şi vigoarea militantă, activă, a celor asupriţi, energia mul­ţimilor care aveau să schimbe din temelii vechea societate. Unele din poeziile lui George Lesnea sunt de factură semănătoristă exprimînd pe de o parte regretul poetului pentru desprinderea de „lumea naturală" a satului şi implicit neadeziunea sa la viaţa citadină. Tipică pentru o ase­menea mentalitate ni se pare Cîntec pentru miei. Ataşat idealurilor progresiste şi umanitare, Lesnea a dăruit, în poe­ziile publicate după 23 August 1944 o nouă măsură a talentului său. Poe­ziile din ciclurile Treptele anilor, (1942) şi Versuri noi creează o at­mosferă senină şi luminoasă, poetul a depăşit viziunea sumbră a unora din versurile anterioare. Poezii ca Ţara mea, Partidului, Cîntec, Îmi pare sunt expresia tonică a încre­derii poetului în viaţă, în partid şi clasa muncitoare. Este caracteristi­că noii sale atitudini poezia La ani şaizeci, un adevărat crez poetic în­cărcat de lumină, generozitate şi a­­vînt : Din ghiocei, condei eu-mi fac pe-ales, / Să scriu pe inimi pe cînd vin cocoare. / Vreau cu suveica unui vers să ţes ! Veşminte noi din fire lungi de soare. / Vreau înainte, oa­meni, să vă ies, / In mîini cu bucu­ria ca o floare. / Sîntem în toiul ma­relui cules, / Lumina lumii-i limpe­­de-n ulcioare". Poet înzestrat cu putere imagina­tivă şi delicată sensibilitate, George Lesnea este, în acelaşi timp, un ar­tist exigent. Versul său are culoare, armonie, adeseori strălucire, imagi­nile, chiar dacă nu sînt totdeauna inedite, îmbracă, în contextul creat de poet, nuanţe şi forme distincte, limbajul este bogat şi proaspăt. A­­ceste calităţi vizibile atît în creaţia originală cît şi în tălmăcirile sale din Puşkin, Lermontov, Esenin fac din George Lesnea un poet care me­rită să fie citit. Volumul de Versuri al lui George Lesnea, care se bucură de o bună prezentare grafică, este însoţit de un călduros cuvînt înainte al poetului Demostene Botez şi de o postfaţă judicioasă semnată de criticul Ni­­colae Manolescu. Pompiliu MARCEA CLUJ (coresp. „Scînteii“).­­ Luni seara, Opera de stat din Cluj a pre­zentat premiera spectacolului cu opera „Pană Lesnea Rusalim“ de Paul Constantinescu. Spectacolul a fost pus în scenă de A. I. Arbore ; conducerea muzicală aparţine diri­rit. Rolurile principale au fost inter­pretate de Constantin Ursulescu, E­­caterina Vîlcovici, artişti emeriţi, Alexandru Racolţa, Titus Pauliuc, Gheorghe Znamirovski, Marian Pantazi, George Busuioc. ---------------------­Premieră la Opera din Cluj jorului Anatol Chisadji, artist eme­ LISTA DE CIŞTIGURI la depunerile pe obligaţiunile C.E.C. cu cîştiguri Tragerea la sorţi din 30 noiembrie 1964 Cîştîgurîle revin întregi obligaţiuni­lor de 200 lei. Obligaţiunile de 100 lei, 50 lei şi 25 lei primesc Uz. şi respectiv i/s din cîştigurile de mai sus în care este cuprinsă şi valoarea nominală a obligațiunilor cîștigătoare.­ ­g . Oblig. Valoarea ai?. u cîștigătoare cîștiguriior a col o __________________________ 1,“­u g o seria nr. parțială totală 1 46.714 17 100 COP 100 000 1 27.945 28 75 000 75 000 1 53.497 31 50 000 50 000 1 14.139 28 25 000 25 000 1 05.195 16 10 000 10 000 I 1 08.147 09 5 000 1 10.264 04 5 000 I 1 13.047 11 5 000 1 15.576 03 5 000 1 28.931 02 5 000 I 1 44.037 14 5 000 1 47.328 14 5 000 35 000 Termi- I nația «ertel 60 316 03 2 000 60 492 10 2 000 I 60 673 31 2 000 360 000 I 60 456 03 1 000 60 865 32 1 000­­120 000 600 10 39 800 600 11 10 800 600 62 1 05_____800 1 440 00'' 112 TOTAL ' 2 215 0W e In Editura Academiei : L. Galeți — „STILUL POETIC AL LUI MIHAI EMINESCU"; lucrarea în­mănunchează analize stilistice ale unor poeme reprezentative pentru creaţia eminesciană. • In Editura ştiinţifică : Raicu Ionescu-Rion : „SCRIERI" , culege­re de: texte, studiu şi note de Florica Neagoe. • In Editura pentru literatură: Alexandru Sahia — „SCRIERI". Xilogravurile care ilustrează vo­lumul sunt semnate de Ion State. • In aceeaşi editură : „INTER­MEZZO", volum de povestiri de Maria Arsene. • Două noi volume de repor­taje : Eugen Teodora — „PORT DUNĂREAN", în colecţia „Patria noastră" (Editura tineretului) şi Traian Filip — „PĂMlNTUL OŢE­LULUI" (Editura pentru literatură). • Petru Vintilă — „ORAŞUL ÎN­CERCUIT", roman apărut în Edi­tura militară. • Ştefan Banulescu şi Ilie Purcaru — „COLOCVII" (Editura tineretului); volumul cuprinde convorbiri reale şi imaginare cu personalităţi ale culturii noastre despre probleme ale creaţiei ar­tistice, în colecţia „Scriitori romîni". Editura pentru literatură a tipărit, în condiţii grafice deosebite, primul volum din seria „OPERE ALESE" de M. Emînescu. Ediţia este îngrijită şi prefaţată de acad. Perpessi­­cius. Volumul cuprinde poeziile publicate în timpul vieţii de M. Eminescu şi este însoţit de un bogat şi erudit capitol de note şi variante, indici. Celelalte două volume, care vor cuprinde postu­mele şi literatura populară, se află sub tipar Nr. 6457 ION CRÎNGULEANU „­­UMINA DE La numai doi ani după apariţia pla­chetei sale de debut, Anotimpurile Ori­­viței, Ion Cringuleanu îşi marchează ac­tivitatea în rîndurile celei mai tinere ge­neraţii de poeţi printr-un nou volum, Lumina de dragoste. Net superior, în anumite privinţe, cu­legerii iniţiale, volumul de tară îl defi­neşte pe Crînguleanu ca Pe un spontan şi un ingenuu. Individualitatea lui lirică se dovedeşte mai fără relief in poeziile unde prim-planul ar urma să-l deţină ideile, iar aceasta se întîmplă poate şi din pricina vîrstei, dar poate şi pentru că autorul nu se deschide încă suficient experienţelor intelectuale, după cum o dovedeşte substanţa reprezentărilor sale despre lume, covîrşitor senzorială. Afecti­vitatea, în schimb, e torenţială la Ion Cringuleanu. Volumul se susţine îndeosebi prin ci­clul care i-a dat şi titlul, Lumina de dra­goste, unde afectivitatea poetului se a­­firmă cu vigoarea unei forţe elementare, în versuri mereu dense şi avind toata atributele spontaneităţii, deşi la o pri­vire atentă se constată că au fost elabo­rate cu multă grijă. Poezii ca Mama, Vini mic, Cu pă­­mînt..., în excursie sunt definitorii nu nu­mai pentru sensibilitatea poetului, pentru setea de puritate şi frumusețe care stră­bate din versurile lui de dragoste, dar şi pentru stadiul evoluat pe care îl înregis­trează arta lui poetică In acest ciclu. în­seşi poeziile în care autorul face profe­siuni de credinţă în legătură cu izvoarele scrisului său au elevaţie şi o fermitate de ton care se comunică ; iată, în acest sens, cîteva versuri din poezia care des­chide volumul, Demnitate, închinată Partidului : „Nu pot rămîne singur, o clipă, doar în gol / Şi umbra să mi-o caut / Ameţitor în luturi — / Ci ca un ac magnetic, atras de-acelaşi pol, / SPr® tine vin, / Lumină-n piept să-mi scu­turi". Nebiruindu-se pe resursele reflecţiei sau ale analizei interioare, unde fondul său aperceptiv e deocamdată mai sărac, poetul imaginează situaţii de viaţă pate­tice (Mama), sau redă momente de tu­mult afectiv, exprimat prin reprezentări senzoriale. (O marină, Dans de unu, Cu pămînt...). Important este că poetul ştie să evite patetismul facil, efuziunile sen­timentale ieftine. Concludent, în această privinţa, e cazul poeziei Mama, o bună piesă a ciclului, unde din sobra comen­tare a unor scrisori rezultă o emoţie complexă, comunicată cu un real rafina­ment. Alte cicluri ale volumului, de aseme­nea realizate, sunt Contemporan cu Valea Jiului (un reportaj liric inspirat, unde tre­cutul şi prezentul acestei aşezări munci­toreşti îi prilejuieşte autorului o confrun­tare sugestivă), apoi Cîntece în piatră, Cîntece de lună. După război, in care bucuriile creaţiei, amintirile copilăriei, contemplarea naturii sînt descifrate cu a­­ceeaşi prospeţime care face farmecul bu­nelor poezii ale lui Cringuleanu. Constatări diferite prilejuieşte însă pri­mul ciclu, Ochii pămintului, care e pro­babil cel mai vechi în ordinea elaborării. Există aici, fire?­?!, şi poezii care comu­nică mai adecvat atitudini sufleteşti con­temporane, ca Demnitate, Dimensiuni la o generaţie, Umanizare, Amintiri din co­pilărie, Revedere. In altele însă, ca Ro­mantism, Purificări, Campanie, Confir­­mafi-mă..., ne întimpină un manierism de nuanta neasemănătoristă, o ostentaţie a atitudinilor lirice, o dilatare verbală şi o predilecţie pentru limbajul voit „neaoş care face rea impresie. In astfel de poe­zii, „Sudoarea curge albă şi-adeseori a­­dîncă, / Cînd inima se bate / Cu-naltul să se-nfrupte" ; afli, cu atari prilejuri, că se poate înlmpla „Să te doară braţul cînd sub idei s-apleacă" ; că unul „nu putea [...] să bea cu laşitate din su­doare" şi alte asemenea exprimări anti­poetice. Constituind, prin majoritatea ciclurilor sale, o apariţie care reţine atenţia, vo­lumul Lumina de dragoste îi impune au­torului, totodată, obligaţia de a reflecta asupra mijloacelor poetice, a acurateţei expresiei, a necesităţii de a-şi îmbogăţi continuu viziunea asupra vieţii noastre contemporane. George MUNTEANU TEATRE • CINEMA • TELEVIZIUNE TEATRE : Teatrul de Operă și Balet al R. P. Române : Carmen (orele 19,30). Teatrul de stat de operetă : Văduva veselă (orele 19,30). Teatrul Național „­ L. Caragiale­ (sala Comedia) : Maria Stuart (orele 19,30),. (sala Studio) : O fe­meie cu bani (orele 19,30). Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala din Bd. Schitu Măgureanu nr. 1) : Opera de trei parale (orele 19,30), (sala studio — str. Al. Sahia nr. 76 A) : Eli cuminte, Cristofor (orele 19.30) Teatrul „C. I. Nottara­­(sala Magheru) : Luna dezmoşteniţilor (orele 19.30), (sala Studio) : Casa cu doua intrări (orele 20). Teatrul Muncitoresc C.F.R.-Ciuleşti : Paharul cu apă (orele 19,30). N-avem centru înaintaş (în sala Teatrului Comedia — orele 19.30). Teatrul evreiesc de stat : Pofta vine... rizînul (orele 20). Studioul Institutului de artă teatrală şi cinematografică „I. L. Cara­giale“ (str 30 Decembrie nr. 9), Mitica Popescu (orele 20). Teatrul „Ţăndărică" : Punguţa cu doi bani (spectacol pentru copil — orele 16). Ansamblul artistic al C.C.S. (str. Lipscani nr. 59). Tinereţe (orele 20). Circul de stat : Spectacol pre­zentat de ansamblul circului italian Me­drano (orele 20). CINEMATOGRAFE : Can-Can (film pentru ecran panoramic) . Patria : (9.30 12.30; 15.30; 18.30; 21.15). Hamlet — cine­mascop : Sala Palatului R. P. Romíno (seria de bilete 1143 — orele 19.30). Repu­blica (9.30; 12;15; 15,15; 18;15. 21). Grivit* (10.30; 13.45; 17; 20,15). Melodia (10.30 14.30; 17.30; 20.30) Ivail­ : Luceafărul (9.30; 11.45; 14; 16.15; 18.30; 20.45) Excel­sior (10; 12.15; 15.30; 18; 20.30) S-a intim­plat la miliție — cinemascop : Central (10.30; 12.30; 14.30; 16.30; 18.30; 20.30). Fe­roviar (9.30; 11.45; 14; 16;15; 18.30; 20.45)­­Marile manevre : Carpati (9.30; 11,45; 14; 16,15). Veselie la Acapulco : București (9; 11;15; 13,30; 15,45; 18; 20,15), Modern (10; 12;15; 14,30; 16,45; 19; 21,15). 30 de ani de veselie : Capitol (9; 11; 13; 15; 17; 19,15; 21,15), Tomis (9; 11; 13,15; 15; 17; 19, 21) Mioriţa (19; 12; 14; 16; 10,15; 20,30). Sedusă și abandonată : Festival (9,45; 12,30; 15,15; 18; 20,45), Flamura (10; 12;30; 15; 17,30, 20), Drumul Sării (15; 17,45; 20,30). Co­moara din lacul de argint : Victoria (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21). 1944 — XX — 1964 — Raid prin cinematografie : Lumina (10: 12; 14; 16; 18.15; 20.30). Viața particulară : Union (16; 18;15; 20.30). Program pentru copii : Doina (orele 10 dimineaţa). Comisarul Maigret se înfurie: Doina (11,30; 13,45; 16; 18;15; 20,30). Oa­meni de afaceri — ilustrate la un album: Timpuri Noi (10—21 în continuare). Teama : Ciuleşti (10; 12.30. 15; 17.30. 20), Volga (10; 12;15; 16; 18.15; 20.30), Feren­tari (16; 18;15. 20.30). Vii şi morţi — cine­mascop (ambele serii) , înfrăţir­ea între popoare (16; 20), Arta (16: 19 30) Moral 63: Cultural (15 30; 18: 20.30) Străinul — cinemascop (ambele serii): Dacia (9:30; 13: 16,30: 20) Moşilor (16; 19:30). Umbrelele din Cherbourg : Buzeşti (15: 17,30: 20) Flacăra (11; 14: 16,15: 18;30; 20:45). Legenda din tren : Cringaşi (16; 18;15; 20.30) încurcătură blestemată : Bucegi (9:30 12,15: 15; 18: 21). Colaboratorul Ceka: Uni­rea (16; 18.15; 20.30), șoferii Iadului: Vitan (16; 18.15; 20.30), Ciociara: Munca (14; 16; 18.15; 20.30). M-am îndrăgostit la Copen­haga: Popular (16; 18.15; 20.30) Există un asemenea flăcău: Aurora (9.30; 11.45; 14; 16.15; 18.45; 21) Ioana In atac : Cosmos (16; 18;15; 20.30) Ghepardul — cinema­scop (ambele serii) : Viitorul (15.30; 19) Dragoste la zero grade : Colentina (15. 17; 19. 21); Floreasca (16; 18;15; 20.30) Comisarul : Rahova (16; 18.15; 20.30). In viitoare : Progresul (15.30; 18; 20.30) flatari (ambele serii) : Lira (10; 13;30, 16.45; 20). Pagini de istorie - Rom­ânia. Orizont 64­­ Cotroceni (9; 16; 19). Co­moara din Vadul Vechi : Pacea (16; 18; 20). TELEVIZIUNE : Orele 18.30 — Univer­sitatea tehnică la televiziune. Procedee moderne de analize în petrochimie, de ing. D. Săndulescu, de la ICECHIM 19.00 — Jurnalul televiziunii. 19,10 — Năzdrăvăniile vulpii „Vulpoiul şi ve­veriţa”. 19,40 -- Emisiune de teatru : „Mitică Popescu- de Camil Petrescu. In­terpretează un colectiv al Institutului de artă teatrală şi cinematografică „I. L. Caragiale”, în pauză : Emisiunea de ştiinţă . O expediţie ştiinţifică în Ocea­nul Indian, în Încheiere : buletin de ştiri, buletin meteorologic. Cum e vremea ieri în ţară . In cursul zilei de ieri, vremea a fost călduroasă, cu cer varia­bil, mai mult senin in sudul ţării. După­­amiază cerul s-a înnorat In Banat, unde au căzut ploi locale. Vîntul a suflat slab şi numai în vestul ţării potrivit. Temperatura aerului la ora 14 era cu­prinsă între 19 grade la Giurgiu şi Călă­raşi şi 1 grad la Joseni. In Bucureşti . Vremea a fost frumoasă şi călduroasă, cu cer variabil, mai mult senin. Vîntul a suflat slab. Temperatura maximă a atins 17 grade. Timpul probabil pentru zilele de 1, 2 şi 3 decembrie In ţară. Vremea se ră­ceşte începînd din nordul tării. Cerul va fi variabil, mai mult acoperit In ju­mătatea de nord vest a tării, unde vor cădea precipitaţii. In rest, ploi izolate. Vînt potrivit din sectorul vestic. Tem­peratura în scădere uşoară, mai ales în nordul ţării. Minimele vor fi cuprinse între minus 4 grade si plus 6 grade, iar maximele intre 2 grade şi 12 grade mai ridicate la începutul intervalului în sud­­estul ţării. In Bucureşti . Vreme în ge­neral frumoasă cu cer variabil, vîntul va sufla slab. Temperatura în scădere ușoară la sfirșitul intervalului. Ceață locală.

Next