Scînteia, decembrie 1964 (Anul 33, nr. 6457-6487)
1964-12-01 / nr. 6457
I PE MARGINEA ARTICOLELOR PUBLICATE Cu eficienţă sporită Controlul financiar-bancar şi-a dovedit de-a lungul anilor importanţa şi eficienţa în toate sectoarele vieţii economice. Fireşte, pe măsura dezvoltării economiei, cerinţele sunt tot mai mari. Tocmai de aceea, părerile şi sugestiile exprimate în articolele apărute pe această temă aduc o contribuţie binevenită la perfecţionarea muncii de control financiar, la creşterea eficienţei lui în ridicarea activităţii economice a întreprinderilor. Traducînd în viaţă indicaţiile date de conducerea partidului în legătură cu continua îmbunătăţire a modului de gospodărire a resurselor materiale şi băneşti, ministerul nostru a luat în ultimii ani o serie de măsuri pentru sporirea eficienţei controlului financiar preventiv şi post operativ, întărirea exigenţei în exercitarea acestui control. Măsurile luate au dus la creşterea continuă a nivelului calitativ şi a eficienţei verificărilor. Faţă de perioadele anterioare, activitatea de control preventiv s-a îmbunătăţit simţitor în toate unităţile Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, rezultatele obţinute oglindindu-se în scăderea volumului pagubelor şi a imobilizărilor de fonduri în stocuri supranormative, în micşorarea cazurilor de abateri de la disciplina financiară şi de state. Creşterea eficienţei controlului preventiv a rezultat şi din fermitatea cu care organele financiar-contabile au refuzat să dea viza, în cazul aprovizionărilor peste normativ, executării din fondurile de producţie a unor lucrări de investiţii. Lucrătorii din aparatul de control financiar Intern, prin verificarea activităţii gestionare a unităţilor tutelate de ministerul nostru, şi-au adus contribuţia la redarea în circuitul economic a importante mijloace circulante imobilizate. Cu toate că, în general, munca de control financiar din cadrul ministerului nostru s-a îmbunătăţit, fapt relevat şi într-unul din articolele apărute, totuşi mai sînt cazuri cînd exercitarea controlului preventiv nu a ajuns încă la nivelul necesităţilor actuale, fie din cauza unor deficienţe in organizarea lui, fie mai ales din lipsa de îndrumare şi supraveghere a angajaţilor delegaţi cu certificarea şi viza de control preventiv. In ce priveşte activitatea de control financiar intern, s-au mai constatat cazuri cînd unele organe c.f.i. dau controlului gestionar un caracter îngust, limitîndu-se la simple inventarieri faptice, fără să extindă verificarea şi asupra modului de utilizare a valorilor materiale pe întregul proces de producţie , de la aprovizionare pînă la consum, pentru sprijinirea conducerilor unităţilor in luarea de măsuri concrete pe linia îmbunătăţirii continue a activităţii economice. Creşterea eficienţei controlului financiar este o sarcină actuală importantă nu numai a organelor bancare, ci şi a ministerelor economice. Pentru înlăturarea lipsurilor ce mai persistă şi pentru perfecţionarea continuă a activităţii de control financiar, ministerul nostru şi-a propus luarea de noi măsuri. Intre altele, vom organiza consfătuiri (la nivel de minister și de întreprindere), în cadrul cărora se vor analiza cu organele c.f.i. și cele care au sarcini pe linia controlului preventiv, neajunsurile existente în munca de control financiar și măsurile concrete ce trebuie luate pentru înlăturarea şi prevenirea lor. De asemenea, se vor elabora îndreptare tehnice pentru controlul gestionar, pe specificul fiecărui sector (C.F.R., auto, poştă şi telecomunicaţii etc.), precum şi un îndreptar privind modul de exercitare a controlului preventiv asupra principalelor operaţii economico-financiare, cu precizarea sarcinilor şi organelor care certifică documentele în vederea controlului preventiv şi a celor care dau viza de control. Sîntem încredinţaţi că, prin aplicarea unor asemenea măsuri, activitatea de control financiar în cadrul ministerului nostru se va îmbunătăţi în continuare. Ing. A. DUDAȘ adjunct al ministrului transporturilor şi telecomunicaţiilor Pag. 2 Secţia a II-a calandru a întreprinderii pentru prelucrarea maselor plastice din Iaşi Foto : Gh. Vintilă BANCA $I ÎNTREPRINDERILE Prioritate problemelor economice principale In numerele 6 423 şi 6 452 ale ziarului nostru au apărut articole referitoare la creşterea eficienţei controlului financiar şi a rolului băncilor în ridicarea continuă a activităţii economice a întreprinderilor. Publicăm în continuare părerile altor specialişti şi cadre din economie care au scris redacţiei în această problemă. In ultima vreme, am luat parte la cîteva consfătuiri organizate în diferite regiuni, în care s-au discutat o serie de aspecte legate de desfăşurarea controlului preventiv în întreprinderi. Din aceste consfătuiri s-a desprins necesitatea creşterii continue a rolului controlului preventiv în utilizarea cit mai eficientă a mijloacelor materiale şi băneşti în întreprinderi, în identificarea şi mobilizarea de noi rezerve de reducere a preţului de cost. De aci rezultă că conducerile întreprinderilor trebuie să se ocupe cu toată stăruinţa de organizarea mai bună şi creşterea eficienţei controlului preventiv. O mare răspundere în privinţa perfecţionării acestei forme de control revine însă ministerelor şi celorlalte unităţi economice centrale, sfaturilor populare regionale şi, deopotrivă, organelor bancare. Indiscutabil, nu se poate cere organelor Băncii de Stat să exercite, în locul resortului contabil-financiar din întreprinderi, controlul preventiv. Dar prin specificul muncii lor, prin verificările pe care le efectuează în întreprinderi, organele bancare au posibilitatea să facă legătura între ceea ce ele constată şi modul în care s-a efectuat controlul preventiv şi, pe această bază, să sprijine conducerile întreprinderilor în îmbunătăţirea activităţii acestui control. Spun aceasta deoarece sunt încă locuri unde controlului preventiv „îi scapă“ din vedere unele operaţii economice, iar salariaţii desemnaţi să efectueze acest control nu cunosc îndeaproape obligaţiile ce le revin. Din această cauză la întreprinderea forestieră din Topliţa, spre exemplu, unele documente s-au întocmit în mod necorespunzător, ceea ce a determinat refuzarea de către beneficiari, in semestrul I al acestui an, a 100 facturi de plată în valoare de 660 000 lei. Fireşte, o asemenea situaţie putea fi sesizată mai din timp — şi aceasta depindea mult şi de organele bancare. Ele ar fi trebuit să analizeze cauzele acestor refuzuri şi să determine întreprinderea să ia măsuri pentru îndreptarea lucrurilor. Prin aceasta, unitatea Băncii de Stat ar fi ajutat conducerea întreprinderii forestiere din Topliţa în mai buna organizare şi funcţionare a controlului preventiv. Sînt şi alte cazuri cînd organele bancare, constatînd unele deficienţe în organizarea şi exercitarea controlului preventiv în anumite întreprinderi, nuintervin cu suficientă operativitate pentru a sesiza forurile tutelare ale unităţilor verificate. N-aş vrea să fiu greşit înţeles. Sprijinirea perfecţionării controlului preventiv de către organele Băncii de Stat nu înseamnă nicidecum că ar putea fi slăbită preocuparea pentru întărirea controlului ulterior, care cade în mod direct în sarcina lor. Concluziile care se desprind din verificările făcute în întreprinderi de către organele bancare ar fi folositoare şi pentru mai buna orientare a activităţii de control preventiv. Cum e şi normal, exigenţele care se pun în prezent în faţa controlului preventiv din întreprinderi sunt mereu mai mari. Mă gîndesc că în exercitarea controlului preventiv ar trebui să se dea prioritate problemelor esenţiale ale activităţii economice a întreprinderilor, pentru a face să crească contribuţia lui la gospodărirea cît mai eficientă a mijloacelor materiale şi băneşti. Ar fi în folosul întreprinderilor dacă organele care se ocupă de îndrumarea controlului preventiv ar urgenta completarea instrucţiunilor de aplicare a acestuia în fiecare subramură şi chiar în condiţiile concrete ale unităţilor economice. Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea controlului preventiv — ca să dau un singur exemplu nu prevede obligativitatea certificărilor asupra documentelor întocmite de compartimentul desfacerii produselor. Cum în acest serviciu au loc multe operaţii economice, neverificate în prealabil de economiştii acestui sector, de cele mai multe ori compartimentul contabil-financiar nu are posibilitatea să exercite asupra documentelor desfacerii un control preventiv eficient. O sarcină principală a aparatului contabil din unităţile operative ale Băncii de Stat constă în efectuarea controlului preventiv asupra tuturor actelor care se decontează prin bancă. Cu toate că, prin acest control, organele bancare au reuşit să prevină multe decontări necorespunzătoare, totuşi sunt încă situaţii cînd nu se analizează suficient de aprofundat conţinutul economic al operaţiilor. Un fapt care împiedică executarea acestui control în bune condiţii îl constituie numărul mare de operaţii pe care organele bancare le fac pentru întreprinderi. Consider că prin comasarea plăţilor în sume mici ar creşte operativitatea şi eficienţa controlului preventiv al decontărilor. După părerea mea, dacă inspectorii de bancă ar fi absolviţi de unele sarcini din unităţile Băncii de Stat, ei ar avea timp să se ocupe mai mult de întreprinderi. In prezent, ei au sarcina de a verifica documentele de decontare la controlul preventiv al reparaţiilor capitale. Insă inspectorii mai verifică aceleaşi documente încă o dată cînd fac controlul ulterior. Consider că ar fi nimerit să se treacă verificarea şi vizarea documentelor prezentate la controlul preventiv, de la inspectori la grupele operative ale unităţilor bancare, răspunind ca inspectorii să se ocupe numai de analizarea şi verificarea documentaţiei la deschiderea finanţării. Mai sunt şi alte probleme care merită a fi studiate: îmbunătăţirea în continuare a metodologiei de planificare financiară, aplicarea unor metode mai simple de determinare a imobilizărilor de mijloace circulante, perfecţionarea sistemului de calcul, urmărire, evidenţă şi verificare a preţului de cost, a tarifelor şi cheltuielilor de circulaţie în scopul mobilizării rezervelor existente — toate acestea ar contribui la simplificarea şi la ridicarea nivelului calitativ al controlului preventiv în întreprinderi. Gh. ZAHARIE controlor revizor principal în Ministerul Finanţelor SCÎNTEIA GEORGE LESNEA „ VERSBE !“ Editura pentru literatură înfăţişează cititorului un volum cuprinzător şi reprezentativ din creaţia lui George Lesnea, poet original şi fecund. In universul poeziei lui Lesnea (la volumele apărute între 1931—1943 s-au adăugat încă trei cicluri, scrise în anii noştri), un loc important îl ocupă peisajul naturii patriei, istoria ţării sale şi viaţa tîrgului provincial moldovenesc. Poetul se consideră legat organic de cei ce l-au precedat, reţinînd mai ales amintiri eroice, fapte haiduceşti, doinele cîntate prin munţi, pe la stîni, îl emoţionează jocurile viforoase „cu vinuri ruginite şi chior năzdrăvan". In acelaşi timp el nu uită „gîrbacele robiei" şi „plîngerile de iobagi", al căror ecou răzbătea puternic, în acea vreme, nu numai ca o amintire, ci şi ca o chemare. Adeseori natura îi apare poetului în ipostaze mitologice, înţesată de zmei, vrăjitori şi strigoi, sau de Feţi Frumoşi şi Ilene Cosînzene. Cadrul rămîne însă de cele mai multe ori în limitele poeziei pastorale, populat de arbori semeţi şi viguroşi, de ierburi dese şi înalte, în care se amestecă sunetul tălăngilor, fluierelor şi buciumelor, şopotul izvoarelor de munte, boncăluitul cerbilor şi lătratul dulăilor. Atmosfera mirifică şi pastorală aminteşte de unele motive mitologictradiţionale din pastelurile lui Ion Pillat; în alte părţi tonul profetic, justiţiar mărturiseşte înrudiri cu lirica lui Octavian Goga. După cum unele din poeziile umoristice, scrise într-un stil alert, ne duc cu gîndul la Topîrceanu. Lesnea este însă mai puţin un umorist, caracteristică îi este poetului ipostaza de reflecţie, de meditaţie şi mai ales de participare afectivă la marile dureri ale vieţii. Din această atitudine descind multe din poeziile sale, şi mai ales cele din volumele de maturitate : Cîntec deplin, Poezii, Argint. Lesnea evocă moartea unui tăietor de lemne din „mahalaua calicilor", a unei fete exploatate de patron, a unui copil de oameni săraci etc. Adeseori ideea de tragedie surdă, nespectaculoasă, e obţinută prin aparenta detaşare a poetului care parcă notează numai, transcrie scene dramatice. Tema morţii se asociază cu tragedia claselor oprimate, reflectind atmosfera vremii ca şi temperamentul reflexiv al poetului. Pe atunci el nu întrezărea şi vigoarea militantă, activă, a celor asupriţi, energia mulţimilor care aveau să schimbe din temelii vechea societate. Unele din poeziile lui George Lesnea sunt de factură semănătoristă exprimînd pe de o parte regretul poetului pentru desprinderea de „lumea naturală" a satului şi implicit neadeziunea sa la viaţa citadină. Tipică pentru o asemenea mentalitate ni se pare Cîntec pentru miei. Ataşat idealurilor progresiste şi umanitare, Lesnea a dăruit, în poeziile publicate după 23 August 1944 o nouă măsură a talentului său. Poeziile din ciclurile Treptele anilor, (1942) şi Versuri noi creează o atmosferă senină şi luminoasă, poetul a depăşit viziunea sumbră a unora din versurile anterioare. Poezii ca Ţara mea, Partidului, Cîntec, Îmi pare sunt expresia tonică a încrederii poetului în viaţă, în partid şi clasa muncitoare. Este caracteristică noii sale atitudini poezia La ani şaizeci, un adevărat crez poetic încărcat de lumină, generozitate şi avînt : Din ghiocei, condei eu-mi fac pe-ales, / Să scriu pe inimi pe cînd vin cocoare. / Vreau cu suveica unui vers să ţes ! Veşminte noi din fire lungi de soare. / Vreau înainte, oameni, să vă ies, / In mîini cu bucuria ca o floare. / Sîntem în toiul marelui cules, / Lumina lumii-i limpede-n ulcioare". Poet înzestrat cu putere imaginativă şi delicată sensibilitate, George Lesnea este, în acelaşi timp, un artist exigent. Versul său are culoare, armonie, adeseori strălucire, imaginile, chiar dacă nu sînt totdeauna inedite, îmbracă, în contextul creat de poet, nuanţe şi forme distincte, limbajul este bogat şi proaspăt. Aceste calităţi vizibile atît în creaţia originală cît şi în tălmăcirile sale din Puşkin, Lermontov, Esenin fac din George Lesnea un poet care merită să fie citit. Volumul de Versuri al lui George Lesnea, care se bucură de o bună prezentare grafică, este însoţit de un călduros cuvînt înainte al poetului Demostene Botez şi de o postfaţă judicioasă semnată de criticul Nicolae Manolescu. Pompiliu MARCEA CLUJ (coresp. „Scînteii“). Luni seara, Opera de stat din Cluj a prezentat premiera spectacolului cu opera „Pană Lesnea Rusalim“ de Paul Constantinescu. Spectacolul a fost pus în scenă de A. I. Arbore ; conducerea muzicală aparţine diririt. Rolurile principale au fost interpretate de Constantin Ursulescu, Ecaterina Vîlcovici, artişti emeriţi, Alexandru Racolţa, Titus Pauliuc, Gheorghe Znamirovski, Marian Pantazi, George Busuioc. ---------------------Premieră la Opera din Cluj jorului Anatol Chisadji, artist eme LISTA DE CIŞTIGURI la depunerile pe obligaţiunile C.E.C. cu cîştiguri Tragerea la sorţi din 30 noiembrie 1964 Cîştîgurîle revin întregi obligaţiunilor de 200 lei. Obligaţiunile de 100 lei, 50 lei şi 25 lei primesc Uz. şi respectiv i/s din cîştigurile de mai sus în care este cuprinsă şi valoarea nominală a obligațiunilor cîștigătoare. g . Oblig. Valoarea ai?. u cîștigătoare cîștiguriior a col o __________________________ 1,“u g o seria nr. parțială totală 1 46.714 17 100 COP 100 000 1 27.945 28 75 000 75 000 1 53.497 31 50 000 50 000 1 14.139 28 25 000 25 000 1 05.195 16 10 000 10 000 I 1 08.147 09 5 000 1 10.264 04 5 000 I 1 13.047 11 5 000 1 15.576 03 5 000 1 28.931 02 5 000 I 1 44.037 14 5 000 1 47.328 14 5 000 35 000 Termi- I nația «ertel 60 316 03 2 000 60 492 10 2 000 I 60 673 31 2 000 360 000 I 60 456 03 1 000 60 865 32 1 000120 000 600 10 39 800 600 11 10 800 600 62 1 05_____800 1 440 00'' 112 TOTAL ' 2 215 0W e In Editura Academiei : L. Galeți — „STILUL POETIC AL LUI MIHAI EMINESCU"; lucrarea înmănunchează analize stilistice ale unor poeme reprezentative pentru creaţia eminesciană. • In Editura ştiinţifică : Raicu Ionescu-Rion : „SCRIERI" , culegere de: texte, studiu şi note de Florica Neagoe. • In Editura pentru literatură: Alexandru Sahia — „SCRIERI". Xilogravurile care ilustrează volumul sunt semnate de Ion State. • In aceeaşi editură : „INTERMEZZO", volum de povestiri de Maria Arsene. • Două noi volume de reportaje : Eugen Teodora — „PORT DUNĂREAN", în colecţia „Patria noastră" (Editura tineretului) şi Traian Filip — „PĂMlNTUL OŢELULUI" (Editura pentru literatură). • Petru Vintilă — „ORAŞUL ÎNCERCUIT", roman apărut în Editura militară. • Ştefan Banulescu şi Ilie Purcaru — „COLOCVII" (Editura tineretului); volumul cuprinde convorbiri reale şi imaginare cu personalităţi ale culturii noastre despre probleme ale creaţiei artistice, în colecţia „Scriitori romîni". Editura pentru literatură a tipărit, în condiţii grafice deosebite, primul volum din seria „OPERE ALESE" de M. Emînescu. Ediţia este îngrijită şi prefaţată de acad. Perpessicius. Volumul cuprinde poeziile publicate în timpul vieţii de M. Eminescu şi este însoţit de un bogat şi erudit capitol de note şi variante, indici. Celelalte două volume, care vor cuprinde postumele şi literatura populară, se află sub tipar Nr. 6457 ION CRÎNGULEANU „UMINA DE La numai doi ani după apariţia plachetei sale de debut, Anotimpurile Oriviței, Ion Cringuleanu îşi marchează activitatea în rîndurile celei mai tinere generaţii de poeţi printr-un nou volum, Lumina de dragoste. Net superior, în anumite privinţe, culegerii iniţiale, volumul de tară îl defineşte pe Crînguleanu ca Pe un spontan şi un ingenuu. Individualitatea lui lirică se dovedeşte mai fără relief in poeziile unde prim-planul ar urma să-l deţină ideile, iar aceasta se întîmplă poate şi din pricina vîrstei, dar poate şi pentru că autorul nu se deschide încă suficient experienţelor intelectuale, după cum o dovedeşte substanţa reprezentărilor sale despre lume, covîrşitor senzorială. Afectivitatea, în schimb, e torenţială la Ion Cringuleanu. Volumul se susţine îndeosebi prin ciclul care i-a dat şi titlul, Lumina de dragoste, unde afectivitatea poetului se afirmă cu vigoarea unei forţe elementare, în versuri mereu dense şi avind toata atributele spontaneităţii, deşi la o privire atentă se constată că au fost elaborate cu multă grijă. Poezii ca Mama, Vini mic, Cu pămînt..., în excursie sunt definitorii nu numai pentru sensibilitatea poetului, pentru setea de puritate şi frumusețe care străbate din versurile lui de dragoste, dar şi pentru stadiul evoluat pe care îl înregistrează arta lui poetică In acest ciclu. înseşi poeziile în care autorul face profesiuni de credinţă în legătură cu izvoarele scrisului său au elevaţie şi o fermitate de ton care se comunică ; iată, în acest sens, cîteva versuri din poezia care deschide volumul, Demnitate, închinată Partidului : „Nu pot rămîne singur, o clipă, doar în gol / Şi umbra să mi-o caut / Ameţitor în luturi — / Ci ca un ac magnetic, atras de-acelaşi pol, / SPr® tine vin, / Lumină-n piept să-mi scuturi". Nebiruindu-se pe resursele reflecţiei sau ale analizei interioare, unde fondul său aperceptiv e deocamdată mai sărac, poetul imaginează situaţii de viaţă patetice (Mama), sau redă momente de tumult afectiv, exprimat prin reprezentări senzoriale. (O marină, Dans de unu, Cu pămînt...). Important este că poetul ştie să evite patetismul facil, efuziunile sentimentale ieftine. Concludent, în această privinţa, e cazul poeziei Mama, o bună piesă a ciclului, unde din sobra comentare a unor scrisori rezultă o emoţie complexă, comunicată cu un real rafinament. Alte cicluri ale volumului, de asemenea realizate, sunt Contemporan cu Valea Jiului (un reportaj liric inspirat, unde trecutul şi prezentul acestei aşezări muncitoreşti îi prilejuieşte autorului o confruntare sugestivă), apoi Cîntece în piatră, Cîntece de lună. După război, in care bucuriile creaţiei, amintirile copilăriei, contemplarea naturii sînt descifrate cu aceeaşi prospeţime care face farmecul bunelor poezii ale lui Cringuleanu. Constatări diferite prilejuieşte însă primul ciclu, Ochii pămintului, care e probabil cel mai vechi în ordinea elaborării. Există aici, fire??!, şi poezii care comunică mai adecvat atitudini sufleteşti contemporane, ca Demnitate, Dimensiuni la o generaţie, Umanizare, Amintiri din copilărie, Revedere. In altele însă, ca Romantism, Purificări, Campanie, Confirmafi-mă..., ne întimpină un manierism de nuanta neasemănătoristă, o ostentaţie a atitudinilor lirice, o dilatare verbală şi o predilecţie pentru limbajul voit „neaoş care face rea impresie. In astfel de poezii, „Sudoarea curge albă şi-adeseori adîncă, / Cînd inima se bate / Cu-naltul să se-nfrupte" ; afli, cu atari prilejuri, că se poate înlmpla „Să te doară braţul cînd sub idei s-apleacă" ; că unul „nu putea [...] să bea cu laşitate din sudoare" şi alte asemenea exprimări antipoetice. Constituind, prin majoritatea ciclurilor sale, o apariţie care reţine atenţia, volumul Lumina de dragoste îi impune autorului, totodată, obligaţia de a reflecta asupra mijloacelor poetice, a acurateţei expresiei, a necesităţii de a-şi îmbogăţi continuu viziunea asupra vieţii noastre contemporane. George MUNTEANU TEATRE • CINEMA • TELEVIZIUNE TEATRE : Teatrul de Operă și Balet al R. P. Române : Carmen (orele 19,30). Teatrul de stat de operetă : Văduva veselă (orele 19,30). Teatrul Național „ L. Caragiale (sala Comedia) : Maria Stuart (orele 19,30),. (sala Studio) : O femeie cu bani (orele 19,30). Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala din Bd. Schitu Măgureanu nr. 1) : Opera de trei parale (orele 19,30), (sala studio — str. Al. Sahia nr. 76 A) : Eli cuminte, Cristofor (orele 19.30) Teatrul „C. I. Nottara(sala Magheru) : Luna dezmoşteniţilor (orele 19.30), (sala Studio) : Casa cu doua intrări (orele 20). Teatrul Muncitoresc C.F.R.-Ciuleşti : Paharul cu apă (orele 19,30). N-avem centru înaintaş (în sala Teatrului Comedia — orele 19.30). Teatrul evreiesc de stat : Pofta vine... rizînul (orele 20). Studioul Institutului de artă teatrală şi cinematografică „I. L. Caragiale“ (str 30 Decembrie nr. 9), Mitica Popescu (orele 20). Teatrul „Ţăndărică" : Punguţa cu doi bani (spectacol pentru copil — orele 16). Ansamblul artistic al C.C.S. (str. Lipscani nr. 59). Tinereţe (orele 20). Circul de stat : Spectacol prezentat de ansamblul circului italian Medrano (orele 20). CINEMATOGRAFE : Can-Can (film pentru ecran panoramic) . Patria : (9.30 12.30; 15.30; 18.30; 21.15). Hamlet — cinemascop : Sala Palatului R. P. Romíno (seria de bilete 1143 — orele 19.30). Republica (9.30; 12;15; 15,15; 18;15. 21). Grivit* (10.30; 13.45; 17; 20,15). Melodia (10.30 14.30; 17.30; 20.30) Ivail : Luceafărul (9.30; 11.45; 14; 16.15; 18.30; 20.45) Excelsior (10; 12.15; 15.30; 18; 20.30) S-a intimplat la miliție — cinemascop : Central (10.30; 12.30; 14.30; 16.30; 18.30; 20.30). Feroviar (9.30; 11.45; 14; 16;15; 18.30; 20.45)Marile manevre : Carpati (9.30; 11,45; 14; 16,15). Veselie la Acapulco : București (9; 11;15; 13,30; 15,45; 18; 20,15), Modern (10; 12;15; 14,30; 16,45; 19; 21,15). 30 de ani de veselie : Capitol (9; 11; 13; 15; 17; 19,15; 21,15), Tomis (9; 11; 13,15; 15; 17; 19, 21) Mioriţa (19; 12; 14; 16; 10,15; 20,30). Sedusă și abandonată : Festival (9,45; 12,30; 15,15; 18; 20,45), Flamura (10; 12;30; 15; 17,30, 20), Drumul Sării (15; 17,45; 20,30). Comoara din lacul de argint : Victoria (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21). 1944 — XX — 1964 — Raid prin cinematografie : Lumina (10: 12; 14; 16; 18.15; 20.30). Viața particulară : Union (16; 18;15; 20.30). Program pentru copii : Doina (orele 10 dimineaţa). Comisarul Maigret se înfurie: Doina (11,30; 13,45; 16; 18;15; 20,30). Oameni de afaceri — ilustrate la un album: Timpuri Noi (10—21 în continuare). Teama : Ciuleşti (10; 12.30. 15; 17.30. 20), Volga (10; 12;15; 16; 18.15; 20.30), Ferentari (16; 18;15. 20.30). Vii şi morţi — cinemascop (ambele serii) , înfrăţirea între popoare (16; 20), Arta (16: 19 30) Moral 63: Cultural (15 30; 18: 20.30) Străinul — cinemascop (ambele serii): Dacia (9:30; 13: 16,30: 20) Moşilor (16; 19:30). Umbrelele din Cherbourg : Buzeşti (15: 17,30: 20) Flacăra (11; 14: 16,15: 18;30; 20:45). Legenda din tren : Cringaşi (16; 18;15; 20.30) încurcătură blestemată : Bucegi (9:30 12,15: 15; 18: 21). Colaboratorul Ceka: Unirea (16; 18.15; 20.30), șoferii Iadului: Vitan (16; 18.15; 20.30), Ciociara: Munca (14; 16; 18.15; 20.30). M-am îndrăgostit la Copenhaga: Popular (16; 18.15; 20.30) Există un asemenea flăcău: Aurora (9.30; 11.45; 14; 16.15; 18.45; 21) Ioana In atac : Cosmos (16; 18;15; 20.30) Ghepardul — cinemascop (ambele serii) : Viitorul (15.30; 19) Dragoste la zero grade : Colentina (15. 17; 19. 21); Floreasca (16; 18;15; 20.30) Comisarul : Rahova (16; 18.15; 20.30). In viitoare : Progresul (15.30; 18; 20.30) flatari (ambele serii) : Lira (10; 13;30, 16.45; 20). Pagini de istorie - România. Orizont 64 Cotroceni (9; 16; 19). Comoara din Vadul Vechi : Pacea (16; 18; 20). TELEVIZIUNE : Orele 18.30 — Universitatea tehnică la televiziune. Procedee moderne de analize în petrochimie, de ing. D. Săndulescu, de la ICECHIM 19.00 — Jurnalul televiziunii. 19,10 — Năzdrăvăniile vulpii „Vulpoiul şi veveriţa”. 19,40 -- Emisiune de teatru : „Mitică Popescu- de Camil Petrescu. Interpretează un colectiv al Institutului de artă teatrală şi cinematografică „I. L. Caragiale”, în pauză : Emisiunea de ştiinţă . O expediţie ştiinţifică în Oceanul Indian, în Încheiere : buletin de ştiri, buletin meteorologic. Cum e vremea ieri în ţară . In cursul zilei de ieri, vremea a fost călduroasă, cu cer variabil, mai mult senin in sudul ţării. Dupăamiază cerul s-a înnorat In Banat, unde au căzut ploi locale. Vîntul a suflat slab şi numai în vestul ţării potrivit. Temperatura aerului la ora 14 era cuprinsă între 19 grade la Giurgiu şi Călăraşi şi 1 grad la Joseni. In Bucureşti . Vremea a fost frumoasă şi călduroasă, cu cer variabil, mai mult senin. Vîntul a suflat slab. Temperatura maximă a atins 17 grade. Timpul probabil pentru zilele de 1, 2 şi 3 decembrie In ţară. Vremea se răceşte începînd din nordul tării. Cerul va fi variabil, mai mult acoperit In jumătatea de nord vest a tării, unde vor cădea precipitaţii. In rest, ploi izolate. Vînt potrivit din sectorul vestic. Temperatura în scădere uşoară, mai ales în nordul ţării. Minimele vor fi cuprinse între minus 4 grade si plus 6 grade, iar maximele intre 2 grade şi 12 grade mai ridicate la începutul intervalului în sudestul ţării. In Bucureşti . Vreme în general frumoasă cu cer variabil, vîntul va sufla slab. Temperatura în scădere ușoară la sfirșitul intervalului. Ceață locală.