Scînteia, ianuarie 1965 (Anul 34, nr. 6488-6516)

1965-01-03 / nr. 6488

Nr. 6488 SPORTIVI ROMÂNI PESTE HOTARE HANDBAL în turneul de la Berlin Bucureşti (tineret) pe primul loc Selecţionata de tineret a oraşului Bucureşti a repurtat un frumos succes cîştigînd tradiţionalul tur­neu fulger desfăşurat la 1 ianuarie la Berlin (R. D. Germană). Tinerii handbalişti romîni au lăsat o im­presie deosebită cîştigînd toate me­ciurile susţinute : 7—6 cu echipa o­­raşului Copenhaga, 8—4 cu Leipzig, 6—4 cu Viena şi 5—2 în finală cu selecţionata oraşului Berlin (R.D.G.). Clasamentul final: 1. Bucureşti (ti­neret), 2. Berlin, 3. Leipzig, 4. Viena, 5. Copenhaga. Dinamo din nou învingătoare Echipa masculină Dinamo Bucu­reşti şi-a continuat turneul în R. F. Germană jucînd la Hassloch cu e­­chipa locală Palatinat. Campioana noastră a desfăşurat din nou un joc de bun nivel tehnic obţinînd victo­ria cu 21—9 (13—4). Echipa bucu­­reşteană urmează să susţină încă un meci la R. F. Germană, după care va întâlni la Paris formaţia US Ivry, campioana Franţei. RUGBI Griviţa Roşie —­­Béziers 6—6 Pe stadionul central din Béziers numeroşi spectatori au urmărit me­ciul internaţional dintre echipele Béziers şi Griviţa Roşie Bucureşti. Jocul a fost deosebit de spectaculos şi s-a încheiat cu un rezultat de e­­galitate : 6—6 (6—3). Scorul a fost deschis în minutul 5 de Ţibuleac în urma unei încercări, dar gazdele au egalat în minutul 14 printr-o lovi­tură de picior căzută a lui Dános şi au luat apoi conducerea prin Dedieu (minutul 21), care a reuşit o nouă lovitură de picior căzută. După pa­uză rugbiştii români au iniţiat o se­rie de şarje, obţinînd egalarea în urma unei lovituri de pedeapsă exe­cutate de Irimescu. ŞAH FI. Gheorghiu conduce în turneul de la Hasting« Campionul ţării noastre Florin Gheorghiu continuă să se comporte remarcabil în turneul înternațional de la Hastings (Anglia). In runda a 4-a el a remizat cu Hindie (Anglia) iar în runda a 5-a l-a învins în 37 de mutări pe Littlewood (An­glia). Clasament : 1—2 Gheorghiu (R.P.R.) și Pfleger (R.F.G.) cîte 4 puncte, 3—4 Gligorici (Iugoslavia), Kerres (U.R.S.S.) cite 3,5 p. (1). Din sportul Crosul de la Sao Paulo Pentru a doua oară consecutiv, cam­pionul olimpic Gaston Roelants (Bel­gia) a cîştigat tradiţionalul cros care se desfăşoară în fiecare an în seara zi­lei de 31 decembrie, în oraşul brazi­lian Sao Paulo. Sute de mii de spec­tatori înşiruiţi de-a lungul traseului au urmărit pasionanta întrecere. După cîţi­­va kilometri de la plecare, Roelants s-a internaţional detaşat cîştigînd fără dificultate. Cla­samentul : Roelants (Belgia) a parcurs 7,400 km în 21’ 37” 7/10, Cianeros (Spania), Felland (Norvegia), Oliveira (Portugalia), Ambu (Italia), Wiggs (An­glia), Azevedeo (Brazilia), HOCHEI. — A luat sfîrșit turneul triunghiular de la Colorado Springs (S.U.A.) dotat cu cupa „Brown“. Cupa a revenit echipei U.R.S.S. cu 3 victorii din 4 posibile, urmată de R. S. Ceho­slovacă și Canada. • Și-a început turneul în Europa e­­chipa canadiană H. C. Ottawa. In pri­mul meci, disputat la Zürich, canadie­­nii au învins selecţionata oraşului cu 5—0. SCHI.­­ Competiţia de sărituri pen­tru „Cupa celor 4 trambuline“ a pro­gramat a doua „manşă" : concursul de la Garmisch Partenkirchen. Victoria a revenit finlandezului E. Pukka cu 218 p. In clasamentul general conduce nor­vegianul Brandtzaeg cu 440,7 p, ur­mat de Kovalenko (U.R.S.S.) 428,4 p, si Ihle (R.F.G.) 416,6 p. HANDBAL.­­ La Madrid au în­ceput întrecerile campionatului mon­dial universitar masculin. Rezultate din primele meciuri ale preliminariilor : Suedia—Portugalia 30—8, Franța— Maroc 19—6, R. F. Germană—Tunisia 23—5, Spania—Belgia 27—9. Azi in Capitală VOLEI (etapa a V-a a campio­natelor republicane, seria I) : Progresul — Voinţa Craiova, Şti­inţa — C.S.M. Cluj, Rapid — Şti­inţa Cluj (feminin) şi Progresul — Ştiinţa Timişoara (masculin) — în sala Floreasca, de la ora 8,30 ; C. P. Bucureşti — Dinamo (femi­nin) şi Dinamo — Steaua (mas­culin) — în sala Dinamo de la ora 17,30. HANDBAL (meciuri în cadrul „Cupei F.R.H.") : Voinţa — Rapid (masculin), Ştiinţa — Progresul, Ş.S.E. nr. 2 — Confecţia şi Elec­tromagnetica — Rapid (feminin) —­ în sala Floreasca de la ora 15,30. CALEIDOSCOP • In cursul Jocurilor Olimpice de la Tokio au fost stabilite 45 de recorduri mondiale şi 76 o­­limpice, faţă de 31 şi respectiv 75 la Olimpiada din 1960 (Roma), 14 şi 73 la cea din 1956 (Melbourne), 16 şi 51 la Olimpiada din 1952 (Helsinki). • Campionul mondial de box la categoria muscă Pone King­­petch (Filipine) va pierde tit­lul dacă refuză întilnirea cu Italianul Burruni — a decla­rat L. M. McKenzie, preşedin­tele WBA (World Boxing As­sociation). Timpul de gîndire a expirat la 1 ianuarie 1965. Pînă la această oră Încă nu ne-a parvenit răspunsul lui Kingpetch. • Organizaţiile sportive din Ja­ponia au stabilit ca în fiecare an, la 10 octombrie, in Întrea­ga ţară să se desfăşoare ma­nifestări sportive de mase în cinstea Jocurilor Olimpice. In calendarul sportiv japonez, ziua de 10 octombrie va fi nu­mită „Ziua Olimpiadei“. • In 1965 campionul european la cat. mijlocie, László Papp, în vîrstă de 39 ani, va susţine ul­timele meciuri, după care va deveni antrenorul echipei de amatori a R. P. Ungare. Papp va intîlni la 6 martie la Stock­holm pe suedezul Hoegberg, salangerul său oficial, apoi va boxa la Paris sau Viena cu Folledo (Spania) pe care l-a mai învins Înainte de limită, iar la vară urmează să se în­­tîlnească la Viena cu ameri­canul Giardello, actualul cam­pion mondial. • Pe lacul Dumbleying (Austra­lia), cunoscutul automobilist britanic Donald Campbell a eșuat In tentativa de a corec­ta recordul mondial de viteză pentru bărci cu motor, al cărui deţinător este (260,35 mile la oră). Condiţiile atmosferice au fost favorabile, iar motoarele construcţiei sale „Blue Bird“ au funcţionat ireproşabil. Campbell n-a putut corecta însă recordul mondial, deşi pe primul kilometru realizase o viteză de 275 mile pe oră, la Întoarcere fiind nevoit să frî­­neze de multe ori din cauza unor stoluri masive de raţe sălbatice. îl Celebrul fotbalist Pele a cîşti­­gat şi în acest an titlul de „golgeter” al campionatului brazilian. El a înscris în total 38 de goluri, dintre care 18 în ultimele cinci meciuri ale e­­chipei sale, Santos. • Pentru prima oară in istoria sportului sovietic a fost decer­nat unei femei titlul de cea mai bună sportivă a anului. Numele ei : Lidia Skoblikova, cîștigătoare a patru medalii de aur la Olimpiada de iarnă de la Innsbruck. • Referendumurile organizate a­nul trecut de agenţia america­nă „United Press“ şi de cea vest-germană I.S.K. pe tema „Cei mai buni sportivi in 1964“ au dus la acelaşi clasament: pe primele patru locuri figu­rează, in ordine, aceiaşi spor­tivi : americanul Don Schol­lander (natație), neozeelande­zul Peter Snell, etiopianul Bi­­kila Abebe și americanul Bob Hayes (atletism). „UNIVERSUL FARÄ MARGINI... “ • INIŢIALE’ CARE ASCUND PUTERI DE NEBĂNUIT • VOM „CULTIVA" COMBUSTIBILII DE CARE VOM AVEA NEVOIE? • 1000 000 DE ANI DE ENERGIE PENTRU TOŢI! Cu puţin înainte de război a fost produs in Occident filmul „Ce va fi mîine“. In acei ani, viitorul nu prea îndepărtat apărea unora ca o ade­vărată vreme a apocalipsului: locul oraşelor îi luau ruinele, pâmîntul emana fierbinţeala incendiilor şi miasmele cadavrelor, întreaga pla­netă (pe care, la nici 25 de ani dis­tanţă, cosmonauţii aveau s-o vadă splendidă, înconjurată de un nimb albastru) era învelită in neguri si­nistre sub care era greu de presu­pus existenţa unor supravieţuitori. Dar, cu toate distrugerile provo­cate de război , previziunile pesi­miştilor au fost infirmate. Omenirea şi-a tămăduit rănile. Stăpînă pe nemaivăzute mijloace tehnice, a ajuns la acea treaptă a inte­ligenţei, care ar trebui să o facă in stare să evite calea ce duce la distrugere şi sâ se angajeze pe dru­mul ce duce spre culmile progresu­lui. Pe acest drum omul îşi trasează sarcini din cele mai nobile. El tre­buie sâ descifreze tot mai multe din tainele naturii, pentru ca să poatâ acţiona asupra acesteia; el trebuie sâ rezolve problema hranei, locuinţe­lor, încălzitului, apărării sănătăţii, Instruirii pentru toţi locuitorii plane­tei ; el trebuie sâ găsească (sau să construiască) acele adevărate am­plificatoare ale puterii, care sâ facă de zeci, de sute, de mii şi chiar (de ce nu ?) de milioane de ori mai efi­cientă capacitatea minţii şi braţelor sale. Creşterea rapidă a populaţiei globului (sîntem azi 3 miliarde de oameni, vom fi — după unele cal­cule — numai peste trei decenii, în anul 2­000, de două ori mai mulţi !), nevoile ţărilor în curs de dezvoltare, necesitatea imperioasă de a micşora distanţele, de a mări vitezele, de a creşte randamentul muncilor industriale şi agricole, toa­te acestea fac ca sporirea surselor de producere a energiei, creşterea cantităţii disponibile de energie, sa constituie probleme care au nevoie de soluţii dintre cele mai urgente. Generatoare fără nici o piesa în mişcare Iată, de pildă, combustibilii cei mai utilizaţi: cărbune, petrol, gaze naturale. Ei şi-au făcut din plin da­toria faţă de om, producînd la înce­put pentru acesta pe „regele abur*, iar mai tîrziu pe Însuşi „zeul electri­cităţii*. Dar resursele de combustibili fosili (cum au fost denumiţi) sunt în mod fatal limitate. E drept, ele par încă considerabile, ridicindu-se, după calculele specialiştilor, la echi­valentul a aproximativ 8 000 de mi­liarde tone cărbune. Dar aceiaşi specialişti, luînd în consideraţie rit­mul de creştere a cererii de energie in lume — care este azi de 3 la sută anual — au calculat că rezervele de cărbuni, petrol şi gaze nu vor ajun­ge oamenilor decit pentru următorii 120—150 de ani. Cititorul, la curent cu realizările ştiinţifice şi tehnice cărora le-a fost martor în ultimii ani, va pu­tea să spună pe bună dreptate câ nu există nici un motiv pentru pesimism: chiar dacă sursele de combustibil „clasic* vor seca, omenirea dispune de în­semnate cantităţi de combustibil nu­clear. Specialiștii consideră însă ca în reactorii atomici se va putea tre­ce cu greu de randamentul — reali­zabil după îndelungi eforturi — de 40 la sută de transformare a ener­giei nucleare in energia termică ne­cesară producerii curentului electric. Așadar, o dată cu folosirea energiei atomice In scopuri energetice, este de dorit să se găsească şi alte so­luţii mai economice. Unele dintre a­­cestea sunt întrevăzute de pe acum, altele se vor ivi fără îndoială în vii­torul apropiat. In lumea tehnicii a şi început să se vorbească despre posibilitatea producerii de energie prin folosirea generatorului MHD. Reţineţi aceste trei iniţiale. Le veţi folosi în mod cu­rent peste cîtva timp, cînd un nou tip de generator s-ar putea impune pre­tutindeni — generatorul magnetohi­­drodinamic. Noul tip de generator, căruia i se prevede un mare viitor, se bazează pe capacitatea gazelor încălzite de a se prezenta în stare de plasmă. Plasma incandes­centă, scurgîndu-se la viteză mare (de peste 1 000 m pe secundă) prin­­tr-un cîmp magnetic, creează în electrozii instalaţiei respective cu­rent electric. Ceea ce deosebeşte generatorul MHD de alte generatoa­re este faptul ca nu are nici o pie­să in mişcare. La producerea ener­giei electrice, generatorul MHD se anunţă extrem de avantajos : ran­dament teoretic 90 la sută ! Există şi alte planuri de utilizare a plasmei în scopuri energetice, pla­nuri cum nu se poate mai ispititoa­re. Monocristale de ierb­â cultivate direct în plasmă au „crescut“ pînă la dimensiuni de centimetri. S-ar putea ca în viitor această uimitoare capacitate a plasmei sâ fie folosită pentru a se obţine într-un timp scurt, cantităţi de minerale pe care pămîn­­tul le-a produs în milioane şi zeci de milioane de ani. Iată dar că soarta omului nu mai e doar aceea de a consuma re­zervele pămintului ci şi de a pro­duce altele noi... „Raza vieţii" sau „Raza morţii"? Dar plasma va fi doar una din „vedetele” energiei de mîine. De pe acum nici un dicţionar tehnic nu mai poate fi considerat complet, dacă nu conţine explicaţia emiţătoarelor de unde electromagnetice din fami­lia „Aser“. (Iniţialele de la Amplifi­carea şi Stimularea Emisiunilor şi Radiaţiilor...). După lungimile de undă ale radiaţiilor pe care le am­plifică (microunde, unde luminoase sau infraroşii), toate aceste amplifi­catoare de unde au căpătat denumi­rea de maser, laser sau traser. De­oarece această descoperire a fost făcută cu ajutorul matematicii şi e­lectronicii cuantice, aceste aparate mai poartă şi denumirea de genera­toare cuantice. Cit de mare este pu­terea lor ne-o arată, de pildă, lase­rul cu rubin. El poate emite un fas­cicul de lumină, concentrînd pe un singur centimetru pătrat pînă la cîte­­va milioane de calorii, ceea ce echi­valează cu energia revărsată pe a­­ceeaşi suprafaţă de o sursă încăl­zită la 100 000 de grade. Ținînd sea­ma că temperatura la suprafața Soa­relui este de numai 6 000 de grade, putem afirma pe drept cuvînt că as­trul ceresc are de pe acum în lase­rul pămîntean un concurent cit se poate de serios... La început s-a crezut că singur monocristalul de rubin are capaci­tatea de a constitui un mediu activ pentru laser, dar astăzi, se cunosc o serie întreagă de corpuri capabile sa acţioneze ca generatoare şi am­plificatoare cuantice. Perspectivele pe care le deschide folosirea laserilor sunt nebănuite. Datorită faptului că radiaţia laseru­lui este concentrată într-un fascicul extrem de îngust devin posibile In­vestigaţii de neconceput în trecut. Fascicule de laser îndreptate spre Lună de cercetători au luminat por­ţiuni relativ mici din suprafaţa a­­cesteia (3—3,5 kmp) dînd posibili­tatea studierii unor detalii, altfel imposibil de observat. Fasciculul, îngust şi extrem de pu­ternic în acelaşi timp al laserului, pătrunde cu multă fineţe in metalele cele mai dure şi chiar în diamant, gâurindu-le exact unde şi cit este nevoie. Ne apropiem oare de vre­mea strungului fără cuţit ? In medicină laserul va înlocui treptat bisturiul, datorită pe de o parte capacităţii de a pătrunde cu atîta fineţe în ţesuturile vii incit dis­truge doar cele care trebuie înlătu­rate, iar pe de alta completei sale sterilităţi. Cu laserul s-au şi „ope­rat" desprinderi de retină redind oa­menilor vederea, fără ca vreun in­strument să atingă ochiul. Telecomunicaţiile aşteaptă cu ne­răbdare punerea la punct a metode­lor care vor îngădui transmiterea concomitentă, cu ajutorul laserului, a unui număr practic nelimitat de convorbiri telefonice (pînă la un mi­liard) sau a zeci de mii de progra­me de televiziune. Una din cele mai importante misi­uni poate reveni laserului in organi­zarea unui sistem energetic intercon­tinental, planetar şi apoi Interplane­tar. In pustiuri, in munţi, pe gheţu­rile veşnice, electricitatea va putea fi trimisă fără intermediul cabluri­lor, pe aripile laserului. Automobi­lele, navele, avioanele nu vor mai avea nevoie de generatori de ener­gie şi nici de rezerve de combusti­bil la bord. O simplă conectare pe lungimea de undă a unui emiţător de laser, aflat undeva, la o bază în­depărtată, şi motoarele vor primi e­­nergia de care au nevoie pentru că­lătorii oricît de lungi. Cosmonauţii care vor ajunge pe alte planete vor primi energia necesară activităţii şi vieţii cu ajutorul laserelor ce vor emite de pe pâmîntul natal. Se înţe­lege că pînă se va ajunge la acest stadiu mai trebuie depăşite multi­ple dificultăţi tehnice. Desigur, mai sunt unii care vor să vadă în laser mai degrabă o „rază a morţii*, capabilă să distrugă totul repede, la mari depărtări, decit o forţă în stare să radieze viaţa pînă în ultimul ungher al pămîntului şi dincolo de hotarele acestuia. Ome­nirea va împiedica insă ca el să-şi găsească locul printre duşmanii ei. Folosit în scopuri paşnice, laserul ar putea contribui la reducerea mult mai rapidă a decalajului economic dintre ţările in curs de dezvoltare şi cele dezvoltate. 225 000 litri benzina într-o sticlă ! Fără îndoială ca sursele de ener­gie ale viitorului vor căpăta, trep­tat, forme imprevizibile azi. Aceste surse se vor adăuga celor pe care le avem şi acum sub ochii noştri, dar care nu sint (sau sint încă insufi­­cient) folosite. E vorba in primul rînd de soare şi de apă. Energia termică a Soarelui a fost folosită încă de Arhimede care, strîngînd razele acestuia în nişte o­­glinzi, a reuşit sâ incendieze de la distanţă vasele romanilor. Dar însuşi Arhimede, dînd foc în felul acesta lemnului şi pînzei corăbiilor, ar fi fost mirat să afle că energia solară va fi cîndva folosită de oameni la fabricarea ţesăturilor, sau la topirea metalelor celor mai dure. E ceea ce se intîmpla azi într-o uzină din R.S.S. Armeană, care foloseşte radiaţiile solare la producerea energiei necesare în procesul de fabri­care a kapronului. Sau e ceea ce se întîmplă la un „cuptor solar* ex­perimental, instalat in munţii Pirinei, unde o oglindă uriaşă de 100 mp dezvoltă temperatura de 2 500 grade necesară topirii metalelor. Se pun de pe acum la punct instalaţii care vor îngădui transformarea directă a e­­nergiei solare în electricitate, în căl­dură pentru locuinţe, şi chiar şi­­în frig. Urmărind mersul Soarelui pe bolta cerească oamenii pot reflecta la vii­tor în funcţie de acest amănunt : energia pe care astrul de foc ne-o transmite din depărtări în numai 45 de ore este egală cu ener­gia ce s-ar putea obţine prin folosi­rea tuturor zăcămintelor de cărbuni, petrol şi gaze ce există pe pămînt. Nu e şi acesta un motiv ca, ridicîn­­du-şi treptat ochii din ţărînă, toţi locuitorii planetei să-şi îndrepte tot mai mult privirile spre Soare ?... Dar apa ? E cunoscută capacitatea acesteia de a produce energie elec­trică prin prăvălirea în paletele tur­binelor din hidrocentrale. Apa poate fi însă o sursă inepuizabilă de ener­gie şi în stare liniştită. Oricît ar pă­rea de necrezut, există cazuri în care o simplă sticlă umplută cu apă conţine puterea a 300 de litri de benzină. Aceasta se intîmpla atunci cînd sticla e plină cu aşa-numita „apă grea". Acest fel de apă, des­pre care pînă nu de mult chimiştii credeau că e propria lor creaţie, se găseşte în cantităţi nemăsurate în apa mărilor şi oceanelor. Dacă se reuşeşte scoaterea din apa grea a deuteriului, adică a hidrogenului greu, şi unirea acestuia cu anumi­te alte elemente chimice, atunci puterea conţinută în amintita sticlă de apă creşte fantastic, de la echi­valentul a 300 litri benzină, la echi­valentul a 225 000 litri benzină . Se poate considera deci că apa mări­lor şi oceanelor lumii conţine re­zerve capabile să asigure omenirii, pentru un răstimp de 1 000 000 de ani, un consum de energie de o mie de ori mai mare decât cel de azi ! Pe măsură ce trec anii, omul pă­trunde tot mai adine in universul în­conjurător unde descoperă noi surse de energie pe care învaţă să le fo­losească. Un nou Eminescu (şi nici o viitoa­re lume nu se va putea lipsi de ge­nii poetice) va putea scrie atunci, fără ironie, despre oricare din seme­nii săi : „Universul fără margini e în degetul lui mic". Dar poate că şi energia poetică se va manifesta în forme noi, necunoscute nouă, şi poe­tul va găsi cuvinte și mai potrivite... Radu TIULESCU R CÎNTEIA RETROSPECTIVĂ 1964 |a IMAGINI Anul sportiv 1964 a fost dominat de tradiţionalele Jocuri Olimpice, întreceri care au reunit pe cei mai renumiţi sportivi din lume. „Olimpiada albă“ s-a desfăşurat între 29 ianuarie şi 9 fe­bruarie în Austria, pe pîrtiile de zăpa­dă şi gheaţă de la Innsbruck (fotogra­fia din dreapta redă o imagine de la festivitatea de deschidere care a avut loc într-un imens amfiteatru in aer li­ber). Ediţia a XVIII-a a Jocurilor Olim­pice de vară, organizate în capitala Japoniei, a cunoscut un succes fără precedent în istoria olimpiadelor. Cir­ca 7 000 de sportivi şi sportive din 94 de ţări s-au întrecut la cele 20 de spor­turi olimpice. Printre campioni s-au numărat, după cum se ştie, şi atletele noastre Iolanda Balaş (în fotografia de sus, după ce a sărit 1,90 m — nou re­cord olimpic) şi tînăra Mihaela Peneş, care a cucerit locul I la aruncarea suliţei In luna martie, Cehoslovacia a găzduit campionatele mondiale de handbal mas­culin. Reprezentativa ţării noastre a cucerit titlul suprem, fără să piardă vreun meci. In finală, handbaliştii noştri (pe care fotografia de mai sus ii prezintă după marea victorie) au întrecut Suedia cu 25—22 De cîţiva ani au intrat în tradiţie şi competiţiile dotate cu „Cupa campionilor europeni“. Anul trecut, trei ase­menea trofee au revenit sportivilor români : la tenis de masă feminin (Voinţa Bucureşti), tenis de masă masculin (C.S.M Cluj) şi rugbi (Griviţa Roşie). In fotografie : fază de la me­ciul decisiv Griviţa Roşie — Stade Montois Una din cele mai spectaculoase probe altetice de la Tokio a fost finala masculină la 100 m plat (fotografia de sus redă plecarea şi sosirea în această probă) cîştigată de ame­ricanul Bob Hayes. Lista cu terminaţiile numerelor cîştigătoare şi procentele de ciştiguri la libretele de economii C.E.C. cu ciştiguri, ieşite la sorţi la tragerea pe trimestrul IV.1961 Calcularea şi înscrierea cîştigurilor în librete se fac de către casele raio­nale de economii, după normele stabi­lite prin regulament. ★ Administraţia Asigurărilor de Stat anunţă că la tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane, din 31 decembrie 1964, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : CSN; UUP; YRD; ESD; CTC; GST; MMA; WRZ. ★ LOTO-CENTRAL Extragerile pentru premiile obisnuite in bani 58 85 71 28 47 55 31 34 19 30 66 53 8 Extragerile pentru premiile suplimen­tare in obiecte si bani Extragerea I (3 din 90) : 57 51 40 ; Extragerea a II-a (3 din 90) : 58 72 35 ; Extragerea a IlI-a (3 din 90): 44 85 50 ; Extragerea a IV-a (4 din 90): 7 41 15 57; Extragerea a V-a (4 din 90) : 62 32 18 49 ; Extragerea a Vl-a (4 din 90) : 76 61 38 56 ; Extragerea a VI-a (4 din 90) : 8 87 54 79 ; Extragerea a VIII-a (5 din 90) : 12 79 14 7 50 ; Extragerea a IX-a (5 din 90) : 35 67 9 70 84 ; Extragerea a X-a (5 din 90) : 7 15 6 19 40 ; Extra­gerea a XI-a (5 din 90) : 65 43 42 52 75 ; Extragerea a XlI-a (5 din 90) 7 76 40 69 17 ; Extragerea a XIII-a (2 din 90) ; 42 10 . Extrager­e a XlV-a (2 din 90) ; 44 49. Fond premii: 3 677 901 lei. Terminațiile .. . numerelor Procentele Nt- Crt Cretelor «*­ de cîștig tigatoare_______ 1 180 250% 2 957 200% 3 872 100% 4 046 50% 5 119 25»/# 6 206 25% 7 331 25»/# 8 334 25% 9 455 25»/o 10 496 25»/o 11 515 25% 12 556 25»/o 13 652 25% 14 794 25% 15 890 25% Pag. & Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Cub Cu ocazia sărbătoririi celei de- VI-a aniversări a victoriei revoluţii cubane, Corneliu Mănescu, ministril afacerilor externe al R. P. Romíné, trimis o telegramă de felicitare mi­nistrului relaţiilor externe al Repu­blicii Cuba, Raul Roa Garcia. ★ Cu prilejul sărbătorii naţionale­i Republicii Cuba — cea de-a VI-a a­niversare a victoriei revoluţiei cu­bane — ambasadorul Republici Cuba la Bucureşti, Manuel Yepe Me­nendez, a rostit o cuvintare În limb romînă la posturile noastre de radi şi televiziune. (Agerpres Lista de ciştiguri in obiecte la depunerile pe librete de economii ct dobîndi «i ciştiguri TRAGEREA — TRIMESTRUL IV.1961 ,, Valoarea câştigurilor M Nr. Ubre- ___.... _____ titlul cîşti­cîştig. gâtCI parţiali totali Lista de ciştiguri la depunerile pe obligaţiunile C.E.C. cu ciştiguri TRAGEREA LA SORŢI din 31 decembrie 1964 Cîştigurile revin întregi obligaţiuni­lor de 200 lei. Obligaţiunile de 100 lei, 50 lei şi 25 lei primesc Vs. şi respectiv 1/s din cîştigurile de mai sus în care este cuprinsă şi valoarea nominală a obligaţiunilor cîştigătoare. 1 230.774 10.000 1 469.701 10.000 1 692.841 10.000 1 782.182 10.000 1 859.121 10.000 1 1.098 515 10.000 1 1.247.789 10.000 1 1.356.366 10.000 1 1.447.593 10.000 1 1.508.964 10.000 1 1.615.058 10.000 10.000 Terminația libr. cirti­gător__________ 17­46.407 8000 17­84.388 6 000 170.000 170 . 291 2 000 *40.000 170 4.586 JT 1.000 170 6.193 1.000 840.000 170 1.063 500 170 1.713 500 170 7.998 500 170 8.118 500 840.000 Total ciștiguri 1.235 In obiecte t 1.800.000 ■3 . Oblig. Valoarea £ g,». cîștigătoare cîștigurUor g '■g.a ' 2 e ** seria nr. parțială totală l 24.555 21 100 000 100 000 1 14.090 23 75 000 75 000 1 06.965 23 50 000 50 000 1 33.275 48 25 000 25 000 1 30.583 49 10 000 10 000 1 07.707 21 5 000 1 17.861 21 5 000 1 20.758 34 5 000 1 29.706 17 5 000 1 31.874 44 5 000 1 53.476 49 5 000 1 57.710 08 5 000 35 000 Termi­nația seriei 60 076 42 2 000 60 342 29 2 000 60 414 48 2 000 360 000 60 215 49 1 000 60 509 33 1 000 120 000 600 11 28 800 600 29 29 800 600 75 21 800 1 440 000 2112____________TOTAL: 2 215 000

Next