Scînteia, ianuarie 1965 (Anul 34, nr. 6488-6516)
1965-01-03 / nr. 6488
Nr. 6488 SPORTIVI ROMÂNI PESTE HOTARE HANDBAL în turneul de la Berlin Bucureşti (tineret) pe primul loc Selecţionata de tineret a oraşului Bucureşti a repurtat un frumos succes cîştigînd tradiţionalul turneu fulger desfăşurat la 1 ianuarie la Berlin (R. D. Germană). Tinerii handbalişti romîni au lăsat o impresie deosebită cîştigînd toate meciurile susţinute : 7—6 cu echipa oraşului Copenhaga, 8—4 cu Leipzig, 6—4 cu Viena şi 5—2 în finală cu selecţionata oraşului Berlin (R.D.G.). Clasamentul final: 1. Bucureşti (tineret), 2. Berlin, 3. Leipzig, 4. Viena, 5. Copenhaga. Dinamo din nou învingătoare Echipa masculină Dinamo Bucureşti şi-a continuat turneul în R. F. Germană jucînd la Hassloch cu echipa locală Palatinat. Campioana noastră a desfăşurat din nou un joc de bun nivel tehnic obţinînd victoria cu 21—9 (13—4). Echipa bucureşteană urmează să susţină încă un meci la R. F. Germană, după care va întâlni la Paris formaţia US Ivry, campioana Franţei. RUGBI Griviţa Roşie —Béziers 6—6 Pe stadionul central din Béziers numeroşi spectatori au urmărit meciul internaţional dintre echipele Béziers şi Griviţa Roşie Bucureşti. Jocul a fost deosebit de spectaculos şi s-a încheiat cu un rezultat de egalitate : 6—6 (6—3). Scorul a fost deschis în minutul 5 de Ţibuleac în urma unei încercări, dar gazdele au egalat în minutul 14 printr-o lovitură de picior căzută a lui Dános şi au luat apoi conducerea prin Dedieu (minutul 21), care a reuşit o nouă lovitură de picior căzută. După pauză rugbiştii români au iniţiat o serie de şarje, obţinînd egalarea în urma unei lovituri de pedeapsă executate de Irimescu. ŞAH FI. Gheorghiu conduce în turneul de la Hasting« Campionul ţării noastre Florin Gheorghiu continuă să se comporte remarcabil în turneul înternațional de la Hastings (Anglia). In runda a 4-a el a remizat cu Hindie (Anglia) iar în runda a 5-a l-a învins în 37 de mutări pe Littlewood (Anglia). Clasament : 1—2 Gheorghiu (R.P.R.) și Pfleger (R.F.G.) cîte 4 puncte, 3—4 Gligorici (Iugoslavia), Kerres (U.R.S.S.) cite 3,5 p. (1). Din sportul Crosul de la Sao Paulo Pentru a doua oară consecutiv, campionul olimpic Gaston Roelants (Belgia) a cîştigat tradiţionalul cros care se desfăşoară în fiecare an în seara zilei de 31 decembrie, în oraşul brazilian Sao Paulo. Sute de mii de spectatori înşiruiţi de-a lungul traseului au urmărit pasionanta întrecere. După cîţiva kilometri de la plecare, Roelants s-a internaţional detaşat cîştigînd fără dificultate. Clasamentul : Roelants (Belgia) a parcurs 7,400 km în 21’ 37” 7/10, Cianeros (Spania), Felland (Norvegia), Oliveira (Portugalia), Ambu (Italia), Wiggs (Anglia), Azevedeo (Brazilia), HOCHEI. — A luat sfîrșit turneul triunghiular de la Colorado Springs (S.U.A.) dotat cu cupa „Brown“. Cupa a revenit echipei U.R.S.S. cu 3 victorii din 4 posibile, urmată de R. S. Cehoslovacă și Canada. • Și-a început turneul în Europa echipa canadiană H. C. Ottawa. In primul meci, disputat la Zürich, canadienii au învins selecţionata oraşului cu 5—0. SCHI. Competiţia de sărituri pentru „Cupa celor 4 trambuline“ a programat a doua „manşă" : concursul de la Garmisch Partenkirchen. Victoria a revenit finlandezului E. Pukka cu 218 p. In clasamentul general conduce norvegianul Brandtzaeg cu 440,7 p, urmat de Kovalenko (U.R.S.S.) 428,4 p, si Ihle (R.F.G.) 416,6 p. HANDBAL. La Madrid au început întrecerile campionatului mondial universitar masculin. Rezultate din primele meciuri ale preliminariilor : Suedia—Portugalia 30—8, Franța— Maroc 19—6, R. F. Germană—Tunisia 23—5, Spania—Belgia 27—9. Azi in Capitală VOLEI (etapa a V-a a campionatelor republicane, seria I) : Progresul — Voinţa Craiova, Ştiinţa — C.S.M. Cluj, Rapid — Ştiinţa Cluj (feminin) şi Progresul — Ştiinţa Timişoara (masculin) — în sala Floreasca, de la ora 8,30 ; C. P. Bucureşti — Dinamo (feminin) şi Dinamo — Steaua (masculin) — în sala Dinamo de la ora 17,30. HANDBAL (meciuri în cadrul „Cupei F.R.H.") : Voinţa — Rapid (masculin), Ştiinţa — Progresul, Ş.S.E. nr. 2 — Confecţia şi Electromagnetica — Rapid (feminin) — în sala Floreasca de la ora 15,30. CALEIDOSCOP • In cursul Jocurilor Olimpice de la Tokio au fost stabilite 45 de recorduri mondiale şi 76 olimpice, faţă de 31 şi respectiv 75 la Olimpiada din 1960 (Roma), 14 şi 73 la cea din 1956 (Melbourne), 16 şi 51 la Olimpiada din 1952 (Helsinki). • Campionul mondial de box la categoria muscă Pone Kingpetch (Filipine) va pierde titlul dacă refuză întilnirea cu Italianul Burruni — a declarat L. M. McKenzie, preşedintele WBA (World Boxing Association). Timpul de gîndire a expirat la 1 ianuarie 1965. Pînă la această oră Încă nu ne-a parvenit răspunsul lui Kingpetch. • Organizaţiile sportive din Japonia au stabilit ca în fiecare an, la 10 octombrie, in Întreaga ţară să se desfăşoare manifestări sportive de mase în cinstea Jocurilor Olimpice. In calendarul sportiv japonez, ziua de 10 octombrie va fi numită „Ziua Olimpiadei“. • In 1965 campionul european la cat. mijlocie, László Papp, în vîrstă de 39 ani, va susţine ultimele meciuri, după care va deveni antrenorul echipei de amatori a R. P. Ungare. Papp va intîlni la 6 martie la Stockholm pe suedezul Hoegberg, salangerul său oficial, apoi va boxa la Paris sau Viena cu Folledo (Spania) pe care l-a mai învins Înainte de limită, iar la vară urmează să se întîlnească la Viena cu americanul Giardello, actualul campion mondial. • Pe lacul Dumbleying (Australia), cunoscutul automobilist britanic Donald Campbell a eșuat In tentativa de a corecta recordul mondial de viteză pentru bărci cu motor, al cărui deţinător este (260,35 mile la oră). Condiţiile atmosferice au fost favorabile, iar motoarele construcţiei sale „Blue Bird“ au funcţionat ireproşabil. Campbell n-a putut corecta însă recordul mondial, deşi pe primul kilometru realizase o viteză de 275 mile pe oră, la Întoarcere fiind nevoit să frîneze de multe ori din cauza unor stoluri masive de raţe sălbatice. îl Celebrul fotbalist Pele a cîştigat şi în acest an titlul de „golgeter” al campionatului brazilian. El a înscris în total 38 de goluri, dintre care 18 în ultimele cinci meciuri ale echipei sale, Santos. • Pentru prima oară in istoria sportului sovietic a fost decernat unei femei titlul de cea mai bună sportivă a anului. Numele ei : Lidia Skoblikova, cîștigătoare a patru medalii de aur la Olimpiada de iarnă de la Innsbruck. • Referendumurile organizate anul trecut de agenţia americană „United Press“ şi de cea vest-germană I.S.K. pe tema „Cei mai buni sportivi in 1964“ au dus la acelaşi clasament: pe primele patru locuri figurează, in ordine, aceiaşi sportivi : americanul Don Schollander (natație), neozeelandezul Peter Snell, etiopianul Bikila Abebe și americanul Bob Hayes (atletism). „UNIVERSUL FARÄ MARGINI... “ • INIŢIALE’ CARE ASCUND PUTERI DE NEBĂNUIT • VOM „CULTIVA" COMBUSTIBILII DE CARE VOM AVEA NEVOIE? • 1000 000 DE ANI DE ENERGIE PENTRU TOŢI! Cu puţin înainte de război a fost produs in Occident filmul „Ce va fi mîine“. In acei ani, viitorul nu prea îndepărtat apărea unora ca o adevărată vreme a apocalipsului: locul oraşelor îi luau ruinele, pâmîntul emana fierbinţeala incendiilor şi miasmele cadavrelor, întreaga planetă (pe care, la nici 25 de ani distanţă, cosmonauţii aveau s-o vadă splendidă, înconjurată de un nimb albastru) era învelită in neguri sinistre sub care era greu de presupus existenţa unor supravieţuitori. Dar, cu toate distrugerile provocate de război , previziunile pesimiştilor au fost infirmate. Omenirea şi-a tămăduit rănile. Stăpînă pe nemaivăzute mijloace tehnice, a ajuns la acea treaptă a inteligenţei, care ar trebui să o facă in stare să evite calea ce duce la distrugere şi sâ se angajeze pe drumul ce duce spre culmile progresului. Pe acest drum omul îşi trasează sarcini din cele mai nobile. El trebuie sâ descifreze tot mai multe din tainele naturii, pentru ca să poatâ acţiona asupra acesteia; el trebuie sâ rezolve problema hranei, locuinţelor, încălzitului, apărării sănătăţii, Instruirii pentru toţi locuitorii planetei ; el trebuie sâ găsească (sau să construiască) acele adevărate amplificatoare ale puterii, care sâ facă de zeci, de sute, de mii şi chiar (de ce nu ?) de milioane de ori mai eficientă capacitatea minţii şi braţelor sale. Creşterea rapidă a populaţiei globului (sîntem azi 3 miliarde de oameni, vom fi — după unele calcule — numai peste trei decenii, în anul 2000, de două ori mai mulţi !), nevoile ţărilor în curs de dezvoltare, necesitatea imperioasă de a micşora distanţele, de a mări vitezele, de a creşte randamentul muncilor industriale şi agricole, toate acestea fac ca sporirea surselor de producere a energiei, creşterea cantităţii disponibile de energie, sa constituie probleme care au nevoie de soluţii dintre cele mai urgente. Generatoare fără nici o piesa în mişcare Iată, de pildă, combustibilii cei mai utilizaţi: cărbune, petrol, gaze naturale. Ei şi-au făcut din plin datoria faţă de om, producînd la început pentru acesta pe „regele abur*, iar mai tîrziu pe Însuşi „zeul electricităţii*. Dar resursele de combustibili fosili (cum au fost denumiţi) sunt în mod fatal limitate. E drept, ele par încă considerabile, ridicindu-se, după calculele specialiştilor, la echivalentul a aproximativ 8 000 de miliarde tone cărbune. Dar aceiaşi specialişti, luînd în consideraţie ritmul de creştere a cererii de energie in lume — care este azi de 3 la sută anual — au calculat că rezervele de cărbuni, petrol şi gaze nu vor ajunge oamenilor decit pentru următorii 120—150 de ani. Cititorul, la curent cu realizările ştiinţifice şi tehnice cărora le-a fost martor în ultimii ani, va putea să spună pe bună dreptate câ nu există nici un motiv pentru pesimism: chiar dacă sursele de combustibil „clasic* vor seca, omenirea dispune de însemnate cantităţi de combustibil nuclear. Specialiștii consideră însă ca în reactorii atomici se va putea trece cu greu de randamentul — realizabil după îndelungi eforturi — de 40 la sută de transformare a energiei nucleare in energia termică necesară producerii curentului electric. Așadar, o dată cu folosirea energiei atomice In scopuri energetice, este de dorit să se găsească şi alte soluţii mai economice. Unele dintre acestea sunt întrevăzute de pe acum, altele se vor ivi fără îndoială în viitorul apropiat. In lumea tehnicii a şi început să se vorbească despre posibilitatea producerii de energie prin folosirea generatorului MHD. Reţineţi aceste trei iniţiale. Le veţi folosi în mod curent peste cîtva timp, cînd un nou tip de generator s-ar putea impune pretutindeni — generatorul magnetohidrodinamic. Noul tip de generator, căruia i se prevede un mare viitor, se bazează pe capacitatea gazelor încălzite de a se prezenta în stare de plasmă. Plasma incandescentă, scurgîndu-se la viteză mare (de peste 1 000 m pe secundă) printr-un cîmp magnetic, creează în electrozii instalaţiei respective curent electric. Ceea ce deosebeşte generatorul MHD de alte generatoare este faptul ca nu are nici o piesă in mişcare. La producerea energiei electrice, generatorul MHD se anunţă extrem de avantajos : randament teoretic 90 la sută ! Există şi alte planuri de utilizare a plasmei în scopuri energetice, planuri cum nu se poate mai ispititoare. Monocristale de ierbâ cultivate direct în plasmă au „crescut“ pînă la dimensiuni de centimetri. S-ar putea ca în viitor această uimitoare capacitate a plasmei sâ fie folosită pentru a se obţine într-un timp scurt, cantităţi de minerale pe care pămîntul le-a produs în milioane şi zeci de milioane de ani. Iată dar că soarta omului nu mai e doar aceea de a consuma rezervele pămintului ci şi de a produce altele noi... „Raza vieţii" sau „Raza morţii"? Dar plasma va fi doar una din „vedetele” energiei de mîine. De pe acum nici un dicţionar tehnic nu mai poate fi considerat complet, dacă nu conţine explicaţia emiţătoarelor de unde electromagnetice din familia „Aser“. (Iniţialele de la Amplificarea şi Stimularea Emisiunilor şi Radiaţiilor...). După lungimile de undă ale radiaţiilor pe care le amplifică (microunde, unde luminoase sau infraroşii), toate aceste amplificatoare de unde au căpătat denumirea de maser, laser sau traser. Deoarece această descoperire a fost făcută cu ajutorul matematicii şi electronicii cuantice, aceste aparate mai poartă şi denumirea de generatoare cuantice. Cit de mare este puterea lor ne-o arată, de pildă, laserul cu rubin. El poate emite un fascicul de lumină, concentrînd pe un singur centimetru pătrat pînă la cîteva milioane de calorii, ceea ce echivalează cu energia revărsată pe aceeaşi suprafaţă de o sursă încălzită la 100 000 de grade. Ținînd seama că temperatura la suprafața Soarelui este de numai 6 000 de grade, putem afirma pe drept cuvînt că astrul ceresc are de pe acum în laserul pămîntean un concurent cit se poate de serios... La început s-a crezut că singur monocristalul de rubin are capacitatea de a constitui un mediu activ pentru laser, dar astăzi, se cunosc o serie întreagă de corpuri capabile sa acţioneze ca generatoare şi amplificatoare cuantice. Perspectivele pe care le deschide folosirea laserilor sunt nebănuite. Datorită faptului că radiaţia laserului este concentrată într-un fascicul extrem de îngust devin posibile Investigaţii de neconceput în trecut. Fascicule de laser îndreptate spre Lună de cercetători au luminat porţiuni relativ mici din suprafaţa acesteia (3—3,5 kmp) dînd posibilitatea studierii unor detalii, altfel imposibil de observat. Fasciculul, îngust şi extrem de puternic în acelaşi timp al laserului, pătrunde cu multă fineţe in metalele cele mai dure şi chiar în diamant, gâurindu-le exact unde şi cit este nevoie. Ne apropiem oare de vremea strungului fără cuţit ? In medicină laserul va înlocui treptat bisturiul, datorită pe de o parte capacităţii de a pătrunde cu atîta fineţe în ţesuturile vii incit distruge doar cele care trebuie înlăturate, iar pe de alta completei sale sterilităţi. Cu laserul s-au şi „operat" desprinderi de retină redind oamenilor vederea, fără ca vreun instrument să atingă ochiul. Telecomunicaţiile aşteaptă cu nerăbdare punerea la punct a metodelor care vor îngădui transmiterea concomitentă, cu ajutorul laserului, a unui număr practic nelimitat de convorbiri telefonice (pînă la un miliard) sau a zeci de mii de programe de televiziune. Una din cele mai importante misiuni poate reveni laserului in organizarea unui sistem energetic intercontinental, planetar şi apoi Interplanetar. In pustiuri, in munţi, pe gheţurile veşnice, electricitatea va putea fi trimisă fără intermediul cablurilor, pe aripile laserului. Automobilele, navele, avioanele nu vor mai avea nevoie de generatori de energie şi nici de rezerve de combustibil la bord. O simplă conectare pe lungimea de undă a unui emiţător de laser, aflat undeva, la o bază îndepărtată, şi motoarele vor primi energia de care au nevoie pentru călătorii oricît de lungi. Cosmonauţii care vor ajunge pe alte planete vor primi energia necesară activităţii şi vieţii cu ajutorul laserelor ce vor emite de pe pâmîntul natal. Se înţelege că pînă se va ajunge la acest stadiu mai trebuie depăşite multiple dificultăţi tehnice. Desigur, mai sunt unii care vor să vadă în laser mai degrabă o „rază a morţii*, capabilă să distrugă totul repede, la mari depărtări, decit o forţă în stare să radieze viaţa pînă în ultimul ungher al pămîntului şi dincolo de hotarele acestuia. Omenirea va împiedica insă ca el să-şi găsească locul printre duşmanii ei. Folosit în scopuri paşnice, laserul ar putea contribui la reducerea mult mai rapidă a decalajului economic dintre ţările in curs de dezvoltare şi cele dezvoltate. 225 000 litri benzina într-o sticlă ! Fără îndoială ca sursele de energie ale viitorului vor căpăta, treptat, forme imprevizibile azi. Aceste surse se vor adăuga celor pe care le avem şi acum sub ochii noştri, dar care nu sint (sau sint încă insuficient) folosite. E vorba in primul rînd de soare şi de apă. Energia termică a Soarelui a fost folosită încă de Arhimede care, strîngînd razele acestuia în nişte oglinzi, a reuşit sâ incendieze de la distanţă vasele romanilor. Dar însuşi Arhimede, dînd foc în felul acesta lemnului şi pînzei corăbiilor, ar fi fost mirat să afle că energia solară va fi cîndva folosită de oameni la fabricarea ţesăturilor, sau la topirea metalelor celor mai dure. E ceea ce se intîmpla azi într-o uzină din R.S.S. Armeană, care foloseşte radiaţiile solare la producerea energiei necesare în procesul de fabricare a kapronului. Sau e ceea ce se întîmplă la un „cuptor solar* experimental, instalat in munţii Pirinei, unde o oglindă uriaşă de 100 mp dezvoltă temperatura de 2 500 grade necesară topirii metalelor. Se pun de pe acum la punct instalaţii care vor îngădui transformarea directă a energiei solare în electricitate, în căldură pentru locuinţe, şi chiar şiîn frig. Urmărind mersul Soarelui pe bolta cerească oamenii pot reflecta la viitor în funcţie de acest amănunt : energia pe care astrul de foc ne-o transmite din depărtări în numai 45 de ore este egală cu energia ce s-ar putea obţine prin folosirea tuturor zăcămintelor de cărbuni, petrol şi gaze ce există pe pămînt. Nu e şi acesta un motiv ca, ridicîndu-şi treptat ochii din ţărînă, toţi locuitorii planetei să-şi îndrepte tot mai mult privirile spre Soare ?... Dar apa ? E cunoscută capacitatea acesteia de a produce energie electrică prin prăvălirea în paletele turbinelor din hidrocentrale. Apa poate fi însă o sursă inepuizabilă de energie şi în stare liniştită. Oricît ar părea de necrezut, există cazuri în care o simplă sticlă umplută cu apă conţine puterea a 300 de litri de benzină. Aceasta se intîmpla atunci cînd sticla e plină cu aşa-numita „apă grea". Acest fel de apă, despre care pînă nu de mult chimiştii credeau că e propria lor creaţie, se găseşte în cantităţi nemăsurate în apa mărilor şi oceanelor. Dacă se reuşeşte scoaterea din apa grea a deuteriului, adică a hidrogenului greu, şi unirea acestuia cu anumite alte elemente chimice, atunci puterea conţinută în amintita sticlă de apă creşte fantastic, de la echivalentul a 300 litri benzină, la echivalentul a 225 000 litri benzină . Se poate considera deci că apa mărilor şi oceanelor lumii conţine rezerve capabile să asigure omenirii, pentru un răstimp de 1 000 000 de ani, un consum de energie de o mie de ori mai mare decât cel de azi ! Pe măsură ce trec anii, omul pătrunde tot mai adine in universul înconjurător unde descoperă noi surse de energie pe care învaţă să le folosească. Un nou Eminescu (şi nici o viitoare lume nu se va putea lipsi de genii poetice) va putea scrie atunci, fără ironie, despre oricare din semenii săi : „Universul fără margini e în degetul lui mic". Dar poate că şi energia poetică se va manifesta în forme noi, necunoscute nouă, şi poetul va găsi cuvinte și mai potrivite... Radu TIULESCU R CÎNTEIA RETROSPECTIVĂ 1964 |a IMAGINI Anul sportiv 1964 a fost dominat de tradiţionalele Jocuri Olimpice, întreceri care au reunit pe cei mai renumiţi sportivi din lume. „Olimpiada albă“ s-a desfăşurat între 29 ianuarie şi 9 februarie în Austria, pe pîrtiile de zăpadă şi gheaţă de la Innsbruck (fotografia din dreapta redă o imagine de la festivitatea de deschidere care a avut loc într-un imens amfiteatru in aer liber). Ediţia a XVIII-a a Jocurilor Olimpice de vară, organizate în capitala Japoniei, a cunoscut un succes fără precedent în istoria olimpiadelor. Circa 7 000 de sportivi şi sportive din 94 de ţări s-au întrecut la cele 20 de sporturi olimpice. Printre campioni s-au numărat, după cum se ştie, şi atletele noastre Iolanda Balaş (în fotografia de sus, după ce a sărit 1,90 m — nou record olimpic) şi tînăra Mihaela Peneş, care a cucerit locul I la aruncarea suliţei In luna martie, Cehoslovacia a găzduit campionatele mondiale de handbal masculin. Reprezentativa ţării noastre a cucerit titlul suprem, fără să piardă vreun meci. In finală, handbaliştii noştri (pe care fotografia de mai sus ii prezintă după marea victorie) au întrecut Suedia cu 25—22 De cîţiva ani au intrat în tradiţie şi competiţiile dotate cu „Cupa campionilor europeni“. Anul trecut, trei asemenea trofee au revenit sportivilor români : la tenis de masă feminin (Voinţa Bucureşti), tenis de masă masculin (C.S.M Cluj) şi rugbi (Griviţa Roşie). In fotografie : fază de la meciul decisiv Griviţa Roşie — Stade Montois Una din cele mai spectaculoase probe altetice de la Tokio a fost finala masculină la 100 m plat (fotografia de sus redă plecarea şi sosirea în această probă) cîştigată de americanul Bob Hayes. Lista cu terminaţiile numerelor cîştigătoare şi procentele de ciştiguri la libretele de economii C.E.C. cu ciştiguri, ieşite la sorţi la tragerea pe trimestrul IV.1961 Calcularea şi înscrierea cîştigurilor în librete se fac de către casele raionale de economii, după normele stabilite prin regulament. ★ Administraţia Asigurărilor de Stat anunţă că la tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane, din 31 decembrie 1964, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : CSN; UUP; YRD; ESD; CTC; GST; MMA; WRZ. ★ LOTO-CENTRAL Extragerile pentru premiile obisnuite in bani 58 85 71 28 47 55 31 34 19 30 66 53 8 Extragerile pentru premiile suplimentare in obiecte si bani Extragerea I (3 din 90) : 57 51 40 ; Extragerea a II-a (3 din 90) : 58 72 35 ; Extragerea a IlI-a (3 din 90): 44 85 50 ; Extragerea a IV-a (4 din 90): 7 41 15 57; Extragerea a V-a (4 din 90) : 62 32 18 49 ; Extragerea a Vl-a (4 din 90) : 76 61 38 56 ; Extragerea a VI-a (4 din 90) : 8 87 54 79 ; Extragerea a VIII-a (5 din 90) : 12 79 14 7 50 ; Extragerea a IX-a (5 din 90) : 35 67 9 70 84 ; Extragerea a X-a (5 din 90) : 7 15 6 19 40 ; Extragerea a XI-a (5 din 90) : 65 43 42 52 75 ; Extragerea a XlI-a (5 din 90) 7 76 40 69 17 ; Extragerea a XIII-a (2 din 90) ; 42 10 . Extragere a XlV-a (2 din 90) ; 44 49. Fond premii: 3 677 901 lei. Terminațiile .. . numerelor Procentele Nt- Crt Cretelor «* de cîștig tigatoare_______ 1 180 250% 2 957 200% 3 872 100% 4 046 50% 5 119 25»/# 6 206 25% 7 331 25»/# 8 334 25% 9 455 25»/o 10 496 25»/o 11 515 25% 12 556 25»/o 13 652 25% 14 794 25% 15 890 25% Pag. & Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Cub Cu ocazia sărbătoririi celei de- VI-a aniversări a victoriei revoluţii cubane, Corneliu Mănescu, ministril afacerilor externe al R. P. Romíné, trimis o telegramă de felicitare ministrului relaţiilor externe al Republicii Cuba, Raul Roa Garcia. ★ Cu prilejul sărbătorii naţionalei Republicii Cuba — cea de-a VI-a aniversare a victoriei revoluţiei cubane — ambasadorul Republici Cuba la Bucureşti, Manuel Yepe Menendez, a rostit o cuvintare În limb romînă la posturile noastre de radi şi televiziune. (Agerpres Lista de ciştiguri in obiecte la depunerile pe librete de economii ct dobîndi «i ciştiguri TRAGEREA — TRIMESTRUL IV.1961 ,, Valoarea câştigurilor M Nr. Ubre- ___.... _____ titlul cîşticîştig. gâtCI parţiali totali Lista de ciştiguri la depunerile pe obligaţiunile C.E.C. cu ciştiguri TRAGEREA LA SORŢI din 31 decembrie 1964 Cîştigurile revin întregi obligaţiunilor de 200 lei. Obligaţiunile de 100 lei, 50 lei şi 25 lei primesc Vs. şi respectiv 1/s din cîştigurile de mai sus în care este cuprinsă şi valoarea nominală a obligaţiunilor cîştigătoare. 1 230.774 10.000 1 469.701 10.000 1 692.841 10.000 1 782.182 10.000 1 859.121 10.000 1 1.098 515 10.000 1 1.247.789 10.000 1 1.356.366 10.000 1 1.447.593 10.000 1 1.508.964 10.000 1 1.615.058 10.000 10.000 Terminația libr. cirtigător__________ 1746.407 8000 1784.388 6 000 170.000 170 . 291 2 000 *40.000 170 4.586 JT 1.000 170 6.193 1.000 840.000 170 1.063 500 170 1.713 500 170 7.998 500 170 8.118 500 840.000 Total ciștiguri 1.235 In obiecte t 1.800.000 ■3 . Oblig. Valoarea £ g,». cîștigătoare cîștigurUor g '■g.a ' 2 e ** seria nr. parțială totală l 24.555 21 100 000 100 000 1 14.090 23 75 000 75 000 1 06.965 23 50 000 50 000 1 33.275 48 25 000 25 000 1 30.583 49 10 000 10 000 1 07.707 21 5 000 1 17.861 21 5 000 1 20.758 34 5 000 1 29.706 17 5 000 1 31.874 44 5 000 1 53.476 49 5 000 1 57.710 08 5 000 35 000 Terminația seriei 60 076 42 2 000 60 342 29 2 000 60 414 48 2 000 360 000 60 215 49 1 000 60 509 33 1 000 120 000 600 11 28 800 600 29 29 800 600 75 21 800 1 440 000 2112____________TOTAL: 2 215 000