Scînteia, februarie 1965 (Anul 34, nr. 6517-6544)
1965-02-01 / nr. 6517
Pag. 2 Consfătuire organizată de redacţia ziarului „Scinteia" cu sprijinul Comitetului orăşenesc de partid Arad PERSPECTIVĂ ŞI OPERATIVITATE SCHIMB DE EXPERIENŢĂ INTRE NOILE BIROURI ALE ORGANIZAŢIILOR DE BAZĂ Birourile organizaţiilor de bază din întreprinderile oraşului Arad au dobîndit o experienţă bună în planificarea activităţii, în desfăşurarea unei munci politico-educative eficiente. Pentru cunoaşterea acestei experienţe, redacţia ziarului „Scînteia", cu sprijinul Comitetului orăşenesc de partid Arad, a organizat o consfătuire la care au participat secretari şi membri ai birourilor organizaţiilor de bază din marile întreprinderi ale oraşului, activişti de partid. In pagina de faţă publicăm extrase din cuvîntul participanţilor la consfătuire. Mulţi dintre participanţii la consfătuirea noastră au relevat sprijinul ce-l primesc din partea comitetului orăşenesc de partid, intre altele, prin secretarii săi, care adeseori merg in uzine, participă la adunările generale ale organizaţiilor de bază, stau de vorbă cu oamenii, în fotografie : tov. Petru Moţ, secretar al comitetului orăşenesc, discutind cu membri ai biroului organizaţiei de bază „mecanic-şef" de la uzinele „Strungul" Cum alcătuim planul de muncă al biroului Orice construcţie mare sau mică are la bază un proiect, un plan. Şi cu cit proiectul e mai bine întocmit, cu atît construcţia e mai fără de cusur. Tot aşa se întîmplă şi în munca de partid. Nu intenţionez să dau reţete şi nici să pretind că experienţa organizaţiei de bază din turnătoria de oţel a uzinei noastre e cea mai bună, dar socot că pentru secretarii noi, prezenţi la consfătuirea noastră, această experienţă poate fi folositoare. Obişnuim ca, înainte de a aşterne pe hîrtie problemele de care va trebui să ne ocupăm, să facem o scurtă trecere în revistă a muncii anterioare, spre a vedea ce am realizat și ce avem de făcut. Fără o astfel de analiză riscăm să lăsăm neîmplinite sau numai pe jumătate împlinite obiective propuse anterior. Practica ne-a arătat că, atunci cînd ne-am limitat să alcătuim planurile de muncă numai cu membrii biroului, fără a consulta un număr mai mare de membri de partid, ele nu au fost întrutotul corespunzătoare. De aceea, în practica biroului organizaţiei noastre de bază s-a încetăţenit obiceiul — pe care-l consider bun — ca, în vederea stabilirii obiectivelor din planul organizaţiei să analizăm stadiul îndeplinirii sarcinilor, să discutăm cu cei mai competenţi membri de partid, să cerem părerea specialiştilor, a conducerii secţiei. întocmirea planului de muncă este doar începutul. Se impune însă ca, o dată planul definitivat, toţi membrii biroului organizaţiei de bază să treacă de îndată la organizarea acţiunilor, la mobilizarea oamenilor. Obiectivele stabilite le realizăm întotdeauna cu ajutorul oamenilor şi, mai ales, cu ajutorul acelora pe care — cum aminteam la început — i-am consultat. De multe ori, orientîndu-ne operativ în complexitatea de probleme pe care le ridică viaţa de zi cu zi, întreprindem şi alte acţiuni în afara celor stabilite Asemenea acţiuni au avut loc cu prilejul asimilării unor noi produse sau cînd am constatat că într-un anumit sector slăbeşte exigenţa faţă de calitatea produselor. La sfîrşitul fiecărei luni verificăm în ce măsură obiectivele cuprinse in plan s-au realizat, în ce măsură acţiunile întreprinse au dat rezultate. Adunarea generală de la sfîrşitul anului trecut a apreciat ca pozitivă activitatea noastră. Sub îndrumarea comuniştilor, care au fost în primele rînduri ale întrecerii, colectivul secţiei a izbutit să realizeze planul anual la producţia de oţel lichid cu aproape o lună mai devreme, iar angajamentul de a da peste plan 130 tone de oţel , cu zece zile înainte de termen , indicatorii principali au fost atinşi, realizîndu-se în acelaşi timp economii de aproape un milion lei. Rezultatele noastre sunt bune, dar se cuvine să menţionez că se mai execută încă lucrări care cer remedieri. Aceasta impune ca activitatea biroului organizaţiei de bază să fie mai operativă şi mai perseverentă. Florian HODIŞ secretar al organizaţiei de bază de la turnătoria de oţel a Uzinelor de vagoane Arad Intre două adunări generale Mecanicii, fochiştii, majoritatea ceferiştilor din unitatea noastră petrec o bună parte a timpului pe drum. Specificul activităţii este oarecum deosebit de cel din alte întreprinderi. Totuşi, socot că din felul cum am lucrat noi între două adunări generale ar putea trage concluzii şi membrii altor birouri ale organizaţiilor de bază. In rîndul muncitorilor de la depourile de locomotive se desfăşoară acţiuni bine cunoscute : remorcarea trenurilor cu tonaj sporit pe porţiuni de linii cu profile variabile, întreţinerea în cît mai bune condiţii a locomotivelor, prelungirea parcursului şi a vieţii locomotivelor între două reparaţii generale. In legătură cu necesitatea răspîndirii lor în depoul nostru a avut loc recent o adunare generală a organizaţiei de bază. Pentru a face larg cunoscute aceste acţiuni şi a le introduce în practica de zi cu zi a întrecerii socialiste din depou, membrilor biroului li s-au încredinţat sarcini concrete legate de organizarea şi desfăşurarea unei anumite acţiuni. Grupele sindicale, cabinetul tehnic au fost îndrumate să popularizeze în rîndul mecanicilor, fochiştilor şi muncitorilor din depou experienţa dobindita pînă acum in remorcarea trenurilor cu tonaj sporit, metodele de întreţinere în bune condiţii a locomotivelor. Am organizat scurte informări, demonstraţii şi alte manifestări menite să antreneze masa largă a muncitorilor în susţinerea acţiunilor. Apoi, în scurte şedinţe operative de birou ne-am împărtăşit constatările şi am hotărît să intervenim acolo unde în desfăşurarea acţiunilor întreprinse se iveau anumite greutăţi. Cu toţii am participat la consfătuirile de producţie, la discuţiile din grupele de partid, străduindu-ne să le orientăm spre principalele obiective. In perioada respectivă însă noi ne-am ocupat nu numai de problemele ridicate în precedenta adunare de organizaţie, ci şi de multiplele aspecte ale muncii curente. Printre altele, de buna funcţionare a cursurilor organizate cu muncitorii şi tehnicienii ce vor conduce şi întreţine locomotivele Diesel electrice pe care le vom primi în acest an. Intre două adunări generale controlăm, de obicei, sistematic cum se desfăşoară învăţămîntul de partid, ne îngrijim ca acţiunile cultural-educative organizate în timpul liber să corespundă exigenţelor colectivului nostru. Petre SASU secretar al organizaţiei de bază de la Depoul de locomotive C.F.R.-Arad Intervenţie activă în problemele de producţie Strungurile produse de noi sunt bine apreciate în ţară şi străinătate. Fabricăm o gamă largă de strunguri: 37 la sută din producţia noastră este destinată exportului. Lună de lună, colectivul uzinei îşi realizează şi depăşeşte planul, iar pe baza aplicării măsurilor tehnico-organizatorice şi a folosirii tehnicii avansate, calitatea strungurilor se îmbunătăţeşte. La începutul lunii decembrie a anului trecut aveam însă unele greutăţi : primiserăm comenzi pentru două tipuri de strunguri fără ca în prealabil să avem asigurate condiţiile necesare. Noi, membrii biroului organizaţiei de bază montajă, am convocat, cu ajutorul comitetului de partid, o şedinţă împreună cu biroul organizaţiei de bază din schimbul A, cadrele tehnice, reprezentanţi ai conducerii întreprinderii, precum şi cu organizaţiile U.T.M. şi sindicală. Muncitorii cu experienţă din ambele organizaţii au făcut propuneri valoroase. In grupele sindicale s-au purtat discuţii despre importanţa acestei comenzi, conducerea tehnică a organizat mai bine locurile de muncă , oamenii cei mai calificaţi au fost trecuţi să lucreze la produsele de bază, strungul revolver şi cel de 250 mm. N-aş vrea să se înţeleagă că printr-o şedinţă am rezolvat totul. Obişnuim să organizăm asemenea şedinţe lărgite de fiecare dată cînd considerăm că e necesar să consultăm un număr mai mare de oameni, cînd întreprindem acţiuni menite să orienteze operativ activitatea întregului colectiv în rezolvarea vreunei probleme-cheie. Pe măsură ce studiem mai aprofundat problemele puse de producţie şi cunoaştem mai bine oamenii, intervenţia organizaţiei noastre de bază este mai activă, mai rodnică, mai ales prin influenţa comuniştilor la locul de producţie, prin controlul pe care orga-, nizaţia de bază îl exercită asupra conducerii administrative. Voi da un exemplu. Anul trecut a funcţionat la noi în secţie un curs de ridicare a calificării muncitorilor lăcătuşi, electricieni şi vopsitori. Deşi un şir de oameni absolviseră cursul, unii maiştri nu le acordau lucrări potrivit cu noul lor grad de calificare. Ne-am sesizat de această situaţie şi ne-am îngrijit ca absolvenţii respectivi să contribuie, conform cunoştinţelor căpătate, la îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor, în acest an vor intra în producţia de serie un lot mare de strunguri revolvere orizontale şi verticale. Or, produse de calitate superioară nu pot realiza decît oameni bine pregătiţi. La indicaţia biroului organizaţiei de bază, factorii de răspundere au ales din vreme oameni potriviţi, recomandîndu-le să urmeze cursuri de ridicare a calificării. Am avut grijă ca aceste cursuri să cuprindă muncitori care lucrează la operaţiile şi reperele cu pondere mare în ansamblul maşinii. Ne-am îngrijit, de asemenea, să îndrumăm sindicatul pentru a recomanda ca lectori pe inginerii şi maiştrii cei mai pregătiţi şi, în acelaşi timp, ne-am preocupat de realizarea unei strînse legături între cunoştinţele predate la cursuri şi demonstraţiile practice din secţie. Dimitrie ARDELEAN secretar al organizaţiei de bază montajă —Uzinele „Strungul“Arad Instruire diferenţiată la faţa locului Cunoscînd specificul întreprinderilor, sarcinile ce le revin, Comitetul orăşenesc de partid Arad se preocupă în permanenţă ca birourile organizaţiilor de bază să fie instruite diferenţiat. Instructajele ţinute au cuprins — în măsura posibilităţilor pe secretarii organizaţiilor de bază din întreprinderi industriale cu specific de muncă apropiat, s-au organizat separat instructaje pentru birourile organizaţiilor de bază din instituţii şi comerţ. O instruire separată se poate face numai cunoscînd obiectivele ce stau în faţa ramurii economice respective, realităţile din întreprinderi, sarcinile concrete pe care le au de îndeplinit birourile organizaţiilor de bază. Noi am reuşit în bună măsură să cunoaştem situaţia printr-un contact permanent şi nemijlocit cu birourile organizaţiilor de bază, cu masa membrilor de partid. În cunoaşterea realităţilor din întreprinderi şi din organizaţiile de bază un mare ajutor primim din partea activului nesalariat. Cînd în faţa organizaţiilor de partid de la „Strungul“, „Teba“ şi „30 Decembrie“ s-au ivit probleme mai dificile legate de modernizarea unor secţii, instalarea unor maşini, asimilarea unor noi produse, instructajele le-am făcut la faţa locului, strîngînd laolaltă mai multe birouri ale organizaţiilor de bază din întreprinderile respective. Concomitent cu instructajele, organizăm lecţii şi conferinţe, prin care explicăm politica partidului nostru, hotărîrile sale, măsurile luate pentru continua dezvoltare a economiei şi a culturii. Ne dăm seama însă că toate modalităţile folosite pînă acum pentru o mai bună pregătire a birourilor pot fi mult îmbunătăţite, în sensul unei localizări şi concretizări precise, al unei legări mai strînse de preocupările practice ale organizaţiilor de bază. Lazăr PADUREANU secretar al Comitetului orăşenesc de partid Arad SCÎNTEIA A ÎNCEPUT Luna cărţii la sate ...Prima zi a „Lunii cărţii la sate“. In comune pot fi văzute afişe, panouri care informează despre recente apariţii editoriale, noi lucrări din colecţiile îndrăgite de cititori. Programele bibliotecilor şi căminelor culturale invită la şezători literare, recenzii, simpozioane. Sătenii din comuna Sălard, raionul Oradea, au ascultat o expunere despre răspîndirea cărţii în ţara noastră. La şezătoarea literară din comuna Avram Iancu, raionul Criş, cititorii artistici au prezentat fragmente din lucrări ale poeţilor şi scriitorilor noştri. Cartea agrozootehnică, politică, literară, ştiințifică este popularizată şi prin expoziții. Fotografia din dreapta, prezintă standul organizat la căminul cultural din comuna Mircea Vodă, raionul Titu. Frumos aranjat şi aprovizionat cu lucrări din toate domeniile care interesează satul, raionul de librărie de la magazinul din comuna Lungulețu — Răcari (fotografia de sus) a fost vizitat şi ieri de numeroşi săteni care şi-au cumpărat cărți pentru bibliotecile personale. SCRISORI CĂTRE Pentru mineri La mina Săsar s-au executat în ultimii ani importante lucrări de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă în subteran. S-a extins mecanizarea încărcării şi a transportului minereului, s-a generalizat perforatul umed şi se asigură o mai bună aerisire a galeriilor. Peste 400 de familii, salariaţi ai exploatării miniere Săsar, s-au mutat în apartamente noi. In partea de nord-vest a oraşului Baia- Mare se află în construcţie noul cartier Săsar, care va avea peste 5 000 de apartamente. Aici se vor mai construi o şcoală cu 24 de săli de clasă, un complex comercial etc. In orele de răgaz, minerii petrec ore plăcute la noul club. Minerii nefamilişti, care locuiesc la căminul tineretului, au sala lor de lectură şi o bibliotecă bine înzestrată. Vasile GHEORGHE inginer Şcoala şi uzina Şcoala noastră se află în apropierea uzinei „7 Noiembrie". Intre şcoală şi uzină s-a statornicit o colaborare strînsă, care dă roade atît în munca de educare şi instruire a elevilor, cît şi în desfăşurarea activităţii cultural-educative în rîndul muncitorilor. Această colaborare a început în zilele cînd se construia localul şcolii noastre. Sute de muncitori au ajutat pe constructori la executarea unor lucrări, au amenajat terenul din împrejurimi, au împodobit clasele. Şcoala organizează sistematic vizite ale elevilor în uzină, cadrele didactice ţin conferinţe la club. Prof. Al. Ciurezu a vorbit muncitorilor de la secţia sculărie despre „Politica externă a R. P. Romíne — politică de pace şi colaborare între popoare". Alte expuneri au avut tema : „Romînia pe glob — ieri şi azi“, „Realizări în R. P. Romînă în anii puterii populare“. Prezentarea personalităţii şi operei marelui nostru muzician George Enescu a fost însoţită de audiţia cunoscutei „Rapsodii romine“ înregistrată pe bandă de magnetofon. La clubul uzinei, elevii au prezentat programe artistice care s-au bucurat de apreciere din partea spectatorilor. In intîmpinarea alegerilor, conducerea şcolii şi a uzinei au întocmit un plan comun de manifestări cultural-educative care vor fi prezentate la şcoală şi la clubul uzinei. La rîndul ei, şcoala primeşte oaspeţi din uzină. Directorul uzinei s-a întîlnit cu elevii claselor a V-a şi a VIII-a, cărora le-a vorbit despre dezvoltarea uzinei, despre contribuţia adusă de colectivul de aici la înzestrarea agriculturii cu maşini moderne. Expunerea a fost urmată de vizite ale elevilor în secţiile uzinei. Vizitele în uzină îi ajută pe elevi să cunoască specificul de muncă din diferite secţii, să-şi aleagă cu mai multă chibzuinţă drumul în viaţă. De altfel, mulţi dintre absolvenţii şcolii noastre au urmat apoi şcoala profesională, devenind muncitori în uzina din vecinătatea şcolii unde au învăţat. Nicolas CHIVU directorul școlii de 8 ani nr. 13-Craiova Prime de vechime în muncă Ca şi în alţi ani, docherilor şi mecanizatorilor din portul Galaţi li s-au acordat prime de vechime în muncă. Operatori de dană ca Leonte Dragoş, Gheorghe Codru şi Ştefan Zaluh, care au o vechime de peste 25 ani în muncă, sunt apreciaţi pentru succesele obţinute în producţie şi in ridicarea calificării cadrelor tinere. Au mai primit prime docherii Dumitru Cozma, Filip Poliacov şi Tudorache Vasilache, mecanizatorii Aneste Chiriţă, Simion Neagu, Costică Zaharia. Valoarea totală a primelor de vechime acordate se ridică la aproape o jumătate de milion de lei. Anton LOBODA muncitor Lecţii urmate de demonstraţii practice In cele 9 cercuri agrozootehnice ale cooperativei agricole de producţie din comuna Jegălia, raionul Feteşti, sunt înscrişi 550 de cursanţi. Pînă în prezent în toate cercurile s-au predat cite 18 lecţii. Pentru a-i ajuta pe cursanţi să-şi însuşească cunoştinţele predate, lectorii folosesc materiale didactice, organizează demonstraţii practice. La cele 2 cercuri zootehnice conduse de tov. Radu Gheorghe, medic veterinar, lecţiile despre „Programul de grajd şi mulsul, pansatul animalelor“ şi altele au fost urmate de demonstraţii practice. Cunoştinţele însuşite la cursuri sunt aplicate în munca de zi cu zi de către îngrijitorii de animale. Constantin BANCIU activist de partid Cine-i proprietarul? De aproape doi ani, in curtea sectorului I al Uzinei mecanice Tr. Severin stă nefolosit, pe patru bucăţi de lemn, un transformator electric de 35 000 volţi. Vopseaua a început să cadă, rugina îl roade, iar unele piese lipsesc. Văzînd că nimeni nu se interesează de acest transformator am căutat să aflu cine-i proprietarul. Mi s-a spus că este al secţiei reţele Tr. Severin, unitate ce aparţine Întreprinderii regionale de electricitate Oltenia. De ce nu-l instalează acolo unde este nevoie ? Ion MARINESCU sudor Nr. 6517 TEATRE Teatrul ,,C. I. Nottara“ (sala Magheru)! Act veneţian — (orele 19,30). Teatrul evreiesc de stat : Spectacol de pantomimi şi dans — (orele 20). Teatrul satiricmuzical „C. Tănase“ (sala Victoria). Aventurile unei umbrele — (orele 20). CINEMATOGRAFE Can-Can — film pentru ecran panoramic : Patria (Bd. Magheru nr. 12—14). Titanic vals : Republica (Bd. Magheru nr. 2), Bucureşti (Bd. 6 Martie nr. 6), Griviţa (Calea Griviţei — podul Basarab), Modem (Piaţa G. Coşbuc nr. 1). Paula captivă : Luceafărul (Bd. 1848 nr. 6), Feroviar (Calea Griviţei nr. 80), Melodia (Şos. Ştefan cel Mare, colţ cu str. Lizeanu) Dracul şi cele zece porunci — cinemascop: Carpaţi (Bd. Magheru nr. 29), Yokmok : Capitol (Bd. 6 Martie nr. 16), Flamura (Şos. Giurgiului nr. 155), Moscova-Genova : Festival (Bd. 6 Martie nr. 14), Excelsior (Bd. 1 Mai nr. 174). Răzbunătorul — cinemascop: Victoria (Bd. 6 Martie nr. 7), Volga (Şos. I. Pintilie nr. 61). Sălbaticii de pe râul morţii — cinemascop : Central (Bd. 6 Martie nr. 2). Cei şapte magnifici — cinemascop: Lumina (Bd. 6 Martie nr. 12). Poveste neinventată : Union (Str. 13 Decembrie nr. 5—7), Flacăra (Calea Dudeşti nr. 22). Program pentru copii : Doina (Str. Doamnei nr. 9 — rulează numai dimineaţa). La patru paşi de infinit : Doina (Str. Doamnei nr. 9), Floreasca (Str. J. S. Bach nr. 2). Rominia pe meridianele lumii — Cetăţile chimiei — O noapte la Casa Scînteii — Temelii de oţel — Prefaţă la un poem : Timpuri Noi (Bd. 6 Martie nr. 18). Cîntînd în ploaie : Giuleşti (Calea Giuleşti nr. 56), Aurora (Bd. Dimitrov nr. 118). Cei trei muşchetari — cinemascop (ambele serii), înfrăţirea între popoare (Bd. Bucureştii Noi). Eroi curajoşi ca tigrii : Cultural (Piaţa I. Pintilie nr. 2), Colentina (Şos. Colentina nr. 84). Climate — cinemascop: Dacia (Calea Griviţei nr. 137). Un nou Ghilgameş : Buzeşti (Str. Buzeşti nr. 9—11), Pacea (Bd. Libertăţii nr. 70—72). Şapte ani de căsnicie — cinemascop: Crîngaşi (Şos. Crîngaşi nr. 42). Viaţă uşoară : Bucegi (Bd. 1 Mai nr. 57). Judecătorul de minori : Unirea (Bd. 1 Mai nr. 143), Munca (Şos. Mihai Bravu nr. 221). Ah, Eva ! : Tomis (Calea Văcăreşti nr. 21), Mioriţa (Calea Moşilor nr. 127). Locotenent Cristina : Vitan (Calea Dudeşti nr. 97). Intîlnire cu spionul : Popular (Str. Mătăsari nr. 31), Drumul Sării (Str. Drumul Sării nr 30), Calabuche Arta (Calea Călăraşi nr. 153), Cotroceni (Şos. Cotroceni nr. 9). Drum periculos — cinemascop : Moşilor (Calea Moşilor nr. 221). Maria : Cosmos (Şos. Pantelimon nr. 89). Umbrelele din Cherbourg : Viitorul (Str. M. Eminescu nr. 127). Şeful : Rahova (Calea Rahovei nr. 118), Ferentari (Calea Ferentari nr. 86). Soţie pentru un australian — cinemascop: Progresul (Şos. Giurgiului nr. 3). Cu mîinile pe oraş : Lira (Calea 13 Septembrie nr. 196). TELEVIZIUNE Orele 19,00 — Jurnalul televiziunii. 19.10 — Pentru pionieri şi elevi — Ştiţi sâ socotiţi ? ! 19.40 — Filmul artistic românesc „Dragoste lungă de-o seară". 21.10 — Solişti de operă ai teatrelor muzicale din ţară. 22.00 — Telesport. In încheiere : Buletin de Ştiri, buletin meteorologic. Cum e vremea ieri în ţară. Vremea s-a încălzit în toate regiunile, exceptînd Oltenia, unde datorită ceţii persistente vremea a fost umedă şi rece. Cerul a fost variabil, mai mult acoperit în vestul ţării, unde locul, în cursul după-amiezii, a plouat. Vîntul a suflat slab pînă la potrivit, predominind din sectorul sudic. Temperatura aerului la ora 14 înregistra valori cuprinse între 16 grade la Oraviţa şi zero grade la Craiova. In Bucureşti. Vremea a fost caldă, cu cerul mai mult acoperit. Vîntul a suflat slab pînă la potrivit din sectorul sud-vestic. Temperatura maximă a fost de 10 grade. Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 februarie. Vreme în general umedă, cu cerul variabil, mai mult acoperit. Vor cădea precipitaţii mai ales sub formă de lapoviţă şi ninsoare în jumătatea de nord a ţării. In rest precipitaţii izolate. Vînt potrivit cu intensificări trecătoare din sectorul nord-vestic. Temperatura în scădere uşoară către sfîrşitul intervalului. Minimele vor fi cuprinse între minus 8 şi plus 2 grade, mai ridicate în prima parte a intervalului, iar maximele între minus 3 şi plus 7 grade. Izolat se va semnala ceaţă mai ales în vestul ţării. In Bucureşti. Vremea se menţine în general frumoasă, cu cer variabil. Vînt potrivit din sectorul Vestic. Temperatura în creştere la început, apoi staţionară.