Scînteia, martie 1965 (Anul 34, nr. 6545-6575)

1965-03-01 / nr. 6545

Nr. 0545 Adunări cetăţeneşti In regiunile Bacău, Iaşi, Mureş-Autonomă Maghiară (Urmare din pag. I-a) diar-culturale. Niciodată Iaşul nostru n-a fost atît de frumos ca în zilele noastre“. „Noi, toţi muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la Depoul C.F.R. Iaşi, a arătat în cuvîntul său maistrul mentor Gheorghe Barabagiu, întîm­­pinăm alegerile ca o sărbătoare scumpă. Avem tradiţii revoluţionare cu care ne mîndrim. Le cinstim prin muncă harnică pentru a face patria noastră tot mai frumoasă şi mai pu­ternică. Personalul de locomotivă din depoul nostru a reuşit anul tre­cut să remorcheze 811 trenuri cu su­­pratonaj şi a realizat economii în valoare de 1 120 000 lei. Acum toate eforturile noastre sunt îndreptate spre realizarea exemplară a indica­torilor de plan din ultimul an al se­­senatului. Vorbind despre preocupările oa­menilor de ştiinţă din Iaşi, acad. Cristofor Simionescu a arătat că nu­mai în acest an cercetătorii şi ca­drele didactice ale Filialei Acade­miei şi institutelor de învăţămînt superior din oraş abordează 1 200 de teme de cercetări din cele mai va­riate domenii. „Simţim zi de zi dragostea caldă a partidului, a spus studenta Elena Duminică. Studenţii au la dispoziţie condiţii admirabile de studiu şi o­­dihnă — biblioteci, laboratoare, a­­paratură modernă, 18 cămine noi. Răspundem grijii ce ni se poartă prin îndeplinirea datoriei noastre principale — învăţătura — prin pa­siune în muncă. Făgăduim să deve­nim­ buni specialişti, să mergem după absolvire acolo unde ţara şi poporul au nevoie de noi, să mun­cim cu rîvnă, abnegaţie şi elan pen­tru înfăptuirea politicii partidului, pentru tinereţea patriei“. Desfăşurîndu-se într-o atmosferă de caldă însufleţire, adunarea cetă­ţenească de la Tg. Mureş a dat glas sentimentelor de satisfacţie ale oa­menilor muncii romîni şi maghiari pentru înflorirea regiunii Mureş — Autonomă Maghiară în anii puterii populare, voinţei lor de a dezvolta succesele obţinute în con­strucţia economică din patria noa­stră prin munca înfrăţită pentru în­făptuirea politicii partidului. Inginerul Eugen Macavei a arătat că prin crearea unor noi unităţi in­dustriale şi dezvoltarea celor exis­tente, ca urmare a importantelor in­vestiţii făcute de stat, producţia in­dustrială a oraşului a crescut faţă de 1961 cu circa 50 la sută. In ulti­mii 4 ani a fost extinsă fabrica de mobilă „23 August“ care în pre­zent produce la fiecare două minute o garnitură de mobilă, s-a extins mult fabrica de zahăr şi a fost construită o modernă fabrică de produse lac­tate. în ritm rapid se ridică noul combinat de îngrăşăminte azotoase. In cuvîntul său, Iosif Udvarhelyi, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular orăşenesc, a ară­tat că, paralel cu rapida sa dezvol­tare industrială, în Tg. Mureş au fost întreprinse numeroase lucrări gospodăreşti-edilitare. „In ultimii ani au apărut cartiere noi care au înfrumuseţat şi modernizat oraşul, oferind oamenilor muncii condiţii de locuit confortabile. Celor 2 800 de apartamente construite la Tg. Mureş în ultimii 4 ani li se adaugă anul acesta alte peste 1 000, fără să mai amintim de miile de locuinţe construite în alte localităţi din re­giune. De asemenea, s-au efectuat importante lucrări de modernizare a străzilor, de extindere a reţelei de apă şi canalizare. Cu sprijinul cetă­ţenilor au fost lărgite zonele verzi, s-au creat noi parcuri şi locuri de odihnă, oraşul nostru a devenit un adevărat oraş al florilor“. „Oamenii muncii din ţara noastră sunt mîndri de realizările obţinute sub conducerea partidului, a spus prof. univ. dr. Gh. Puşcaş, prorector al I.M.F. Tg. Mureş. Orînduirea noastră socialistă a deschis larg porţile culturii pentru toţi cei ce muncesc ; în anii puterii populare oraşul Tg. Mureş a devenit un cen­tru universitar cu trei instituţii de învăţămînt superior. Numai Institu­tul medico-farmaceutic a pregătit de la înfiinţarea sa peste 2 000 de medici şi farmacişti. Mulţumită gri­jii partidului şi guvernului, la Tg. Mureş a fost creată o bază de cer­cetări ştiinţifice a Academiei R. P. Române. Pentru toate marile înfăp­tuiri din regiune, din întreaga noastră patrie, ne vom da cu încre­dere votul candidaţilor F.D.F.“. Cu satisfacţie şi mîndrie patrioti­că au vorbit numeroşi participanţi la adunarea cetăţenească din Bacău despre adîncile transformări înnoi­toare care au întinerit regiunea, au schimbat fundamental structura ei economică. „Odinioară, această parte a ţării era una dintre cele mai vitregite de stăpînirea burghezo-moşierească , a spus inginera chimistă Constanţa Popovici, de la fabrica „Steaua ro­şie“. Azi, pe meleagurile regiunii s-au ridicat modernele combinate ale chimiei de la Oneşti, Borzeşti, Piatra Neamţ, Săvineşti, Fabrica de ţevi Roman, rafinăriile de la Oneşti şi Dărmăneşti, hidrocentralele de pe Bistriţa. In aceasta îşi găseşte ex­presie grija partidului pentru justa repartizare teritorială a forţelor de producţie, ridicarea potenţialului e­­conomic al fiecărei regiuni, valorifi­carea superioară a bogăţiilor ţării în interesul dezvoltării economiei na­ţionale şi al creşterii bunăstării po­porului. Aceasta este o politică pro­fund patriotică, sprijinită cu entu­ziasm de toţi cetăţenii ţării“. Muncitoarea Maria Ciubotaru de la întreprinderea „Proletarul“ a ară­tat că anul trecut au fost construite numeroase întreprinderi şi secţii noi, dotate cu tehnica modernă, ceea ce a creat posibilitatea ca valoarea producţiei industriale a regiunii să fie în 1964 de 8 ori mai mare faţă de anul 1938. Mai mulţi vorbitori, printre care medicul emerit Stelian Popa şi pro­fesorul Dumitru Zaharia, s-au refe­rit în cuvîntul lor la însemnatele progrese realizate în ridicarea ni­velului de trai material şi cultural al oamenilor muncii. în regiune au fost construite 11 800 apartamente la oraşe şi peste 15 000 case la sate, 1 200 săli de clasă, numeroase case de cultură, cămine culturale, maga­zine. „Sunt născută în anii de după eli­berarea ţării, a spus Maria Stan­­ciu, de la întreprinderea „Confec­ţia“. La 7 martie voi vota pentru prima oară. Votînd candidaţii Fron­tului Democraţiei Populare, voi da votul pentru înfăptuirea celor mai îndrăzneţe năzuinţe ale generaţiei noastre, pentru viitorul nostru lu­minos, întreaga mea energie şi ca­pacitate de muncă le voi închina în­făptuirii politicii luminoase a parti­dului nostru scump“. Participanţii la adunările cetă­ţeneşti, care au luat cuvîntul, vor­bind cu justificată mîndrie despre realizările din perioada care a trecut de la alegerile din 1961, au făcut tot­odată numeroase propuneri privind dezvoltarea economică şi culturală a regiunilor, activitatea sfaturilor populare, mai buna gospodărire a oraşelor şi satelor. Totodată, ei au exprimat hotărîrea cetăţenilor de a întări votul dat candidaţilor Fron­tului Democraţiei Populare prin muncă harnică pentru realizarea obiectivelor ultimului an al desena­­tului­­ de a-i sprijini pe deputaţi. In încheierea adunărilor, primiţi cu multă căldură de participanţi, au luat cuvîntul tovarăşii Emil Bod­­năraş, Alexandru Moghioroş şi Leonte Răutu. Subliniind că marile realizări do­­bîndite în desăvîrşirea construcţiei socialiste bucură inima poporului, constituie un imbold spre noi succe­se şi-i întăresc încrederea în capa­citatea sa de a da viaţă sarcinilor trasate de partid pentru înflorirea patriei socialiste, vorbitorii au ară­tat că avîntul politic şi în muncă cu care poporul întîmpină ale­gerile este o mărturie a înaltei sale conştiinţe cetăţeneşti, a patrio­tismului fierbinte care acţionează ca un puternic factor de consolidare şi dezvoltare a regimului nostru. Vorbitorii au făcut bilanţul succe­selor istorice obţinute de poporul nostru, sub conducerea partidului, în desăvîrşirea construcţiei socialiste, a realizărilor din toate domeniile ac­tivităţii economice şi social-cultu­­rale în anii care au trecut de la alegerile precedente. In cuvîntările rostite s-a scos în evidenţă faptul că încă din primii ani ai puterii populare, partidul nostru, călăuzin­­du-se după învăţătura­ marxist-le­­ninistă, aplicînd-o creator la condi­ţiile ţării noastre, a stabilit că in­dustrializarea socialistă este temelia dezvoltării rapide şi multilaterale a întregii economii şi ridicării nive­lului de trai al maselor. Roadele acestei politici se reflectă din plin în tabloul pe care-l înfăţişează azi România socialistă, ţară cu o eco­nomie şi cultură înfloritoare, puse în slujba creşterii bunăstării po­porului. Vorbitorii au prezentat transformările înnoitoare pe care le cunosc regiunile Iaşi, Mureş-Auto­­nomă Maghiară şi Bacău, a căror e­­conomie pulsează viguros, în ritmul viu al economiei socialiste a întregii ţări. Au fost trecute pe larg în re­vistă succesele obţinute în dezvolta­rea multilaterală a agriculturii socia­liste, subliniindu-se grija permanentă a partidului şi statului pentru me­canizarea şi chimizarea agriculturii, pentru întărirea bazei tehnico-ma­­teriale a producţiei agricole. Vorbi­torii s-au referit pe larg la conti­nuitatea măsurilor adoptate de partid şi guvern pentru ridicarea nivelului de trai al maselor, măsuri care se răsfrîng nemijlocit în viaţa fiecărei familii, reflectînd obiectivul fundamental al politicii partidului: făurirea unei vieţi îmbelşugate şi fe­ricite a poporului. Succesele obţinute, rezultat al muncii harnice a întregului popor, al avîntului cu care înfăptuieşte po­litica partidului, constituie un izvor de legitimă mîndrie patriotică, de satisfacţie şi încredere în viitorul patriei noastre socialiste. Scoţînd în evidenţă rezultatele dobîndite în traducerea în viaţă a sarcinilor sta­bilite de Congresul al III-lea al Partidului Muncitoresc Român, vor­bitorii au subliniat că noul plan cincinal aflat în curs de elaborare va crea condiţii pentru a face noi paşi înainte spre a ridica patria noastră pe culmi şi mai înalte ale civilizaţiei şi progresului. Referindu-se la politica externă a partidului şi statului nostru, vor­bitorii au arătat că întregul po­por îşi manifestă deplina adeziune şi ataşamentul profund faţă de a­­ceastă politică, corespunzătoare in­tereselor fundamentale ale patriei noastre, intereselor cauzei socialis­mului şi păcii. Partidul Muncitoresc Român acţionează cu perseverenţă neabătută pentru întărirea relaţiilor de colaborare dintre ţările socialis­te, pentru unitatea mişcării comu­niste internaţionale pe baza princi­piilor marxism-leninismului şi in­ternaţionalismului socialist, a res­pectării independenţei şi suverani­tăţii, egalităţii în drepturi şi avanta­jului reciproc. Aplicarea lor consec­ventă reprezintă o obligaţie de cea mai mare însemnătate nu numai na­ţională, ci şi internaţională, ţinînd seama că aceasta constituie un fac­tor important de sporire a influenţei şi puterii de atracţie a socialismului în lume. In conformitate cu poziţia sa, exprimată în Declaraţia din a­­prilie 1964, Partidul Muncitoresc Ro­mân militează în continuare pentru întărirea unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti, văzînd în această unitate chezăşia unor noi succese în lupta pentru li­bertate, democraţie, pace şi progres. Consacrîndu-şi toate forţele mun­cii paşnice, creatoare pentru con­struirea noii orînduiri sociale, po­porul nostru este profund interesat în apărarea păcii. Exprimînd voinţa întregului popor, R. P. Romînă mili­­te­ază alături de ţările socialiste şi alte state iubitoare de pace pentru des­tinderea încordării internaţionale, zădărnicirea acţiunilor cercurilor a­­gresive imperialiste, dezvoltarea co­laborării internaţionale pe baza principiilor coexistenţei paşnice între state cu sisteme sociale diferite, pen­tru triumful cauzei păcii. Adunările au prilejuit o puterni­că manifestare a unităţii clasei muncitoare, ţărănimii şi intelectua­lităţii în jurul Partidului Muncito­resc Român, al Comitetului său Central în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, a hotă­­rîrii lor de a exprima, prin votul dat candidaţilor F.D.P., dragostea şi ataşamentul faţă de conducătorul lor încercat — Partidul Muncitoresc Român, de a obţine sub conducerea sa noi victorii în desăvîrşirea con­strucţiei socialiste. Reşiţa. Cartierul Moroasa Numirea ambasadorului Republicii Populare Romine in Laos Prin decret al Consiliului de Stat al R. P. Romíne, tovarășul Ion Moangă, ambasador extraordinar şi plenipotențiar al Republicii Popu­lare Romíne în Republica Democra­tă Vietnam, a fost numit și în cali­tate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Romíné în Laos, cu reşedinţa la Hanoi. (Agerpres) LISTA DE CIŞTIGURI la depunerile pe obligaţiunile C.E.C. cu ciştiguri TRAGEREA LA SORŢI DIN 28 FEBRUARIE 1985 Ciştigurile revin Întregi obligaţiunilor de 200 lei. Obligaţiunile de 100 lei, 50 lei şi 25 lei primesc Vi. 10 şi respectiv Va din ciştigurile de mai sus în care este cuprinsă şi valoarea nominală a obli­gațiunilor ciștigătoare. 3 _ Oblig. Valoarea ,3.5? ciștigătoare cistigurilor :2 -*-» ——— ------­H Vf ° seria nr. parțială totală 1 10 850 28 100 000 100 000 1 07 542 20 75 000 75 000 1 30 482 01 50 000 50 000 1 19 475 10 25 000 25 000 1 31 853 39 16 000 10 000 1 01 633 42 —~5 ooO 1 23 951 23 g 000 1 28 565 41 5 goo 1 34 705 05 5 000 1 38 078 20 5 000 1 42 901 30 5 000 1 45 494 44 5 000 35 000 termina­ția seriei 60 266 03 2 000 60 407 08 2 000 60 473 32 2 000 360 000 60 386 46 1 000 60 946 17 1 000 120 000 600 10 24 800 600 69 27 800 600 98 04 1 800 1 440 000 2112 | TOTAL:_________[ 2 215 000 SzÎNTET A DIN COLŢUL TRIBUNEI UN DERBI Acum, la sfîrşit de iarnă, a­­matorii de matinee sportive din Capitală au destule probleme cînd trebuie să se hotărască „în­cotro ?“. Deşi zăpada persistă, parcul Dinamo le oferă un cuplaj fot­balistic — ce-i drept, cu prota­gonişti de categoria B, animat de perspectiva calificării in turul următor al Cupei R.P.R. La cite­­va staţii de tramvai mai spre nord, complexul Floreasca su­pralicitează curiozitatea marelui public, prin tripla atracţie a pa­tinoarului, a bazinului şi — mai ales — a sălii principale, teatrul nelipsitelor etape duminicale în disciplinele cu mingea la mină. Fără îndoială, opturile şi piru­etele pe gheaţă au farmecul lor, plonjoanele de la trambulină şi cursele acvatice, de asemenea, dar, orice s-ar zice, un derbi ră­­mîne un derbi! Cu atît mai mult, cind e vorba de dispute cu tra­diţie, ca aceea dintre Rapid şi Dinamo, înălţată de prezenţa unora dintre cei mai valoroşi vo­leibalişti ai ţării. Confruntărilor de acest gen li se potriveşte prea adesea cunos­cuta zicală cu pomul lăudat; din fericire există şi excepţii, de na­tură să încline balanţa atenţiei către tradiţionalele „capete de afiş“. Pentru că, indiferent de simpatii şi antipatii, chiar cei mai teribili suporteri sunt captivaţi, intr-un, asemenea spectacol, de oscilaţiile neprevăzute ale scoru­lui, de alternanţa — aproape ma­tematică — a dominaţiei şi de­gringoladei ambilor parteneri, de atacurile şi ripostele senzaţionale de o parte şi de alta, de inevi­tabilele „momente psihologice", care solicită la maximum alti­­metrul tensiunii nervoase, pe te­ren ca şi în tribune — în sfîrşit, de acel finiş diabolic, în care soarta întîlnirii atîrnă de un fir de păr... Nimic din toate acestea n-a lip­sit derbiului voleibalistic de la Floreasca. La capătul celor cinci seturi, victoria a surîs feroviari­lor, deşi putea să revină, la fel de bine, şi formaţiei adverse, cu mai puţine individualităţi strălu­citoare, însă mai omogenă, mai constantă, şi cu un plus impor­tant la capitolul condiţie fizică. Dacă nu s-a întimplat aşa, de vină nu este totuşi hazardul. Pentru dîrzenia cu care au luptat, îndeosebi în final, băieţii conduşi de Iioraţiu Nicolau merită admi­raţia unanimă. Deasupra tuturor, rapidişti şi dinamovişti, vom sa­luta însă comportarea acelui ju­cător de excepţie, care se numeş­te Drăgan, şi care ieri dimineaţă a personificat, în ochii celor pre­zenţi, Voleiul — cu majusculă. Dan DEŞLIU PRONOSPORT Coneursul Nr. 9 din 28 februarie Atalanta — Florentina (2—1) 1 Bologna — Juventus (1—1) x Cagliari — Catania (2—0) 1 Genoa — Foggia (1—0) 1 Mantova — Sampdorla (1—0) 1 Milan — Messina (2—0) 1 Roma — Internazionale (1—3) 2 Torino — Lanerossi (3—0) 1 Vareso — Lazio (0—1) 2 Bari — Venezia (1—1) x Catanzaro — Keggiana (1—0) X Spal — Napoli (0—0) x Pag. 3 Grigorovici şi Dragan resping mingea trasă de Corbeanu (fotografia din stingă). Rugbiştii de la Steaua obţin din nou balonul la tuşă (fotografia din dreapta). Foto : Gh. Vinţilă Presa elveţiană despre victoria handbaliştilor bucureşteni După cum se ştie, sîmbătă seara le Zürich echipa noastră campioană la hand­bal masculin, Dinamo Bucureşti, a între­cut cu 19-11 (10-5) pe Grasshopers, campioana Elveţiei, în semifinalele „Cu­pei campionilor europeni”. Dinamoviştii au făcut astfel un important pas pentru calificarea în finala competiţiei, urmînd să susţina la 20 martie (Bucureşti) meciul retur cu Grasshopers Zürich. Referindu-se la prima întîlnire a celor două formaţii, ziarele elveţiene remarcă jocul elegant şi eficace al echipei romî­­neşti, în cronicile ziarelor se spune prin­tre altele : „Handbaliştii romîni au obţi­nut o meritată şi aplaudată victorie”. Zia­rul „Sport”-Zurich remarcă, de pildă, că „Handbaliştii romîni nu au trebuit să for­ţeze victoria, fiind clar superiori”, în meciul de sîmbătă punctele echipei noastre au fost realizate de Ivănescu (8), Hnat (3), Moser (4), Coman (1), Ionescu (2) şi Nica (1). De la gazde s-au remar­cat Landis (3), Schmidt (2), şi Seiler (2). Jocul a fost arbitrat de Nacken (R. F. Germană). Ieri seară handbaliştii dina­­movişti s-au întors în Capitală. Tenis de masă Succesul lui Giurgiucă la campionatele internaţionale ale R. F. Germane In cadrul campionatelor internaţiona­le de tenis de masă ale R. F. Germane de la Frankfurt pe Main, tînărul repre­zentant al ţării noastre Dorin Giurgiucă a obţinut un remarcabil succes, cîşti­­gînd duminică seara proba de simplu. In finală, Giurgiucă l-a învins în 22 de minute pe Martin R. Ness (R. F. Ger­mană) cu scorul de 3—0 (21—11; 21—9; 21—7), după ce în semifinale îl eliminase cu 3—0 pe Scholler (R.F.G.), cîștigătorul turneului de anul trecut. Ness l-a învins cu 3—0 pe Rethi (R. P. Romînă). Cobîrzan a fost eliminat cu 3—2 de Gomola (R.F.G.), iar Negulescu a pierdut cu 3—2 în fața iugoslavului Korpa. In proba feminină, Maria Ale­xandru a întrecut-o cu 3—0 pe ceho­slovaca Luzova, iar în „sferturi“ cu 3—0 pe Lukacs (R.P.U.). In semifinale ea a fost învinsă de Diana Rowe (An­glia) cu 3—1. Ella Constantinescu a pierdut cu 3—0 în sferturi la Shannon. In finală, Shannon a cîștigat cu 3—0 în fața Dianei Rowe. Ieri prin săli şi pe stadioane şi bogată în evenimente sportive. In săli sau afară, în aer liber, pe stadioane şi patinoare. ieri întrecerile s-au succedat aproape fără între­rupere, de dimineaţă pînă seara tîr­­ziu. Amatorii de sport au avut de ales între volei, baschet, fotbal, rugbi şi patinaj. Tribunele sălilor şi stadioanelor bucureştene — pe care le-am vizitat — n-au dus lipsă de spectatori. Sala Floreasca, de exemplu, era arhiplină încă de la ora 9, deşi mult aşteptatul derbi vo­­leibalistic Rapid — Dinamo urma să înceapă de abia spre ora 12. Pînă atunci, publicul a asistat la două me­ciuri interesante, terminate cu re­zultate aşteptate: Steaua — Con­structorul Brăila 3—0; Tractorul­ Braşov — Progresul 3—1. Aşadar, voleibaliştii braşoveni au terminat neînvinşi prima parte a campiona­tului. Antrenorul bra­şovenilor, Tăna­­se Tănase, şi-a exprimat bucu­ria pentru re­zultatul echipei. „Meritul revine întregului lot , ne-a spus el. La antrenamente, ca şi la meciuri, toţi membrii forma­ţiei nu-şi precu­peţesc eforturi­le. Totuşi, în partida cu Pro­gresul, echipa n-a mers chiar aşa cum aş fi dorit. Se poate să fi fost la mijloc emoţia de a se afla în faţa publicului bucureştean. Dar iată, pe teren apar formaţii­le Rapid şi Dinamo. Solicităm an­trenorului actualilor lideri un pro­nostic. — Cred că vor învinge rapidiştii... Intr-adevăr, aşa a fost. Terenul Constructorul din Şoseaua Olteniţei a găzduit ieri primele me­ciuri de rugbi ale formaţiilor noas­tre fruntaşe. Competiţia, dotată cu „Cupa 8 Martie“, a început promi­ţător. Partidele au fost în general echilibrate, deşi poate rezultatele fi­nale (Steaua — Gloria 16—0, Grivi­­ţa roşie — Olimpia 29—3, Construc­torul — Dinamo 6—0, Progresul — Ştiinţa Petroşani 8—6) nu arată tot­deauna acest lucru. Din cele opt echipe care au jucat, Griviţa roşie şi Steaua au arătat o for­mă mai bună. Maestrul eme­rit al sportului Viorel Moraru — care, pare-se, în­­cepînd din acest an se va dedica exclusiv activi­tăţii de antre­nor al griviţe­­nilor — ne-a măr­turisit: „Vrem să recucerim titlul de campioni. Ne pregătim serios pentru ca, încă de la primele meciuri, să luăm un avans asupra principalilor noştri adversari — Steaua, Dinamo, Progresul. Pentru noi, competiţia se dovedeşte utilă Înaintea noului campionat republi­can, a cărui Inaugurare urmează să aibă loc peste cîteva săptămîni“. In programul sportiv de după­­amiază, un loc principal l-au o­­cupat cele două competiţii de la patinoarul arti­ficial „23 Au­gust“. Pe pista de gheaţă s-au în­trecut mai întîi finaliştii şi fi­nalistele campio­natului republi­can de patinaj artistic. Iată nu­mele noilor cam­pioni: Elena Moiş (în fotografie) Marcel Comanici (am­bii de la Dinamo), Letiţia Păcuraru — Radu Ionian (Ştiinţa Bucureşti). A urmat apoi revanşa meciului de hochei dintre echipele de tine­ret ale Romîniei şi Poloniei. Cu o seară înainte, hocheiştii noştri pierduseră la li­mită (4—3), du­pă ce în prima repriză condu­seseră cu 2—0, prin punctele în­scrise de Antal şi Boldescu (în fo­tografie). Şi în cel de-al doilea joc, oaspeţii au obţinut victoria. Ei au dominat net în repriza întîi, înscriind trei goluri fără să primească vreunul. In continuare disputa a fost echilibra­tă. Tinerii noştri hocheişti n-au pu­tut înscrie însă decit trei goluri, dar şi adversarii au marcat două. Scor final: 5-3 pentru echipa Poloniei. Ion DUMITRU Din sportul • Cu prilejul unei reuniuni profe­sioniste de box desfășurată la Milano, „greul“ italian Giulio Sarandi, fost campion european de amatori la cat. semigrea, a dispus prin K.O. în rândul 4 de sirianul Mohammed Sahab. La Roma, un alt boxer italian de cat. grea, Dante Cane, l-a învins prin K.O. în rundul doi pe Siegfried Ackers (R.F.G.). • întîlniri internaţionale amicale de hochei pe gheaţă , la Jesenice (R.S.F. Iugoslavia), întîlnirea revanşă dintre reprezentativele Iugoslaviei şi Italiei s-a încheiat cu scorul de 5—4 în favoa­rea oaspeţilor, selecţionata R. S. Ce­hoslovace a învins la Pardubice cu 12—1 echipa Elveţiei. Selecţionata se­cundă a R. S. Cehoslovace a întrecut cu 7—1 la Salzburg echipa Austriei, iar reprezentativa R. P. Ungare a învins cu 6—2 în partida cu Danemarca des­fășurată la Copenhaga. • Echipa de fotbal Torpedo Moscova a susţinut a doua întîlnire de la sosi­rea sa în Australia, jucînd la Sydney internaţional cu selecţionata oraşului. Jocul s-a în­cheiat la egalitate : 1—1. • Pilotînd o maşină „Dodge 1965“ automobilistul american Roy Yar­brough a stabilit un nou record mon­dial de viteză pe circuit închis cu me­dia orară de 292,607 km. Yarbrough a parcurs un circuit de 4,022 km în 49’’ 5/10. Vechiul record mondial — 292,193 km — aparţinea compatriotului său Art Malone • Intr-un meci internaţional de rugbi contînd pentru „turneul celor 5 naţiuni“, echipa Irlandei a învins cu 16—6 reprezentativa Scoţiei. In clasa­ment conduce Irlanda cu 5 puncte, ur­mată de Ţara Galilor — 4 p. (un joc mai puţin), Franţa — 3 p., Anglia — 2 p. şi Scoţia — 6p. • Cu prilejul campionatelor de atle­tism ale Australiei, atleta Judy Amoo­­re a stabilit un nou record mondial în proba de 440 yarzi cu timpul de 52” 4/10. Vechiul record — 53’’3/10 — apar­ţinea tot unei atlete australiene, Betty Cuthbert. (Agerpres) F­OTBAL „CUPA R. P. ROMÂNE * Metalul Rădăuţi — Textila Boto­şani 2—1; Victoria Piatra Neamţ — Siderurgistul Galaţi 2—4; Textila Buhuşi — C.F.R. Paşcani 2—1; Ştiin­ţa Galaţi — Constructorul Brăila 3—1; Marina Mangalia — Ştiinţa Bucureşti 3—2; Victoria Giurgiu — Metalul Bucureşti 1—0; Dinamo Obor Bucureşti — Metalul Tîrgo­­vişte 1—2; Tractorul Corabia — C.F.R. Roşiori 0—6; Lotrul Brezoiu— Metalul Piteşti 0—1; Metalul Hune­doara — A. S. Cugir 1—2; C.S.M. Re­şiţa — Vagonul Arad 1—0; C.F.R. Arad — Minerul Lupeni 1—1; Bra­dul Vişeu — Recolta Cărei 1—2; Olimpia Oradea — Ştiinţa Timi­şoara 1—0; Unirea Tg. Mureş — A.S.A. Tg. Mureş 0—1; Chimica Tîrnăveni — Clujeana Cluj 4—5; Arieşul Turda — Chimia Făgăraş 6—0; Tractorul Braşov — Flacăra Moreni 1—2. Meciuri amicale Echipa de fotbal Minerul Baia Mare a susţinut sîmbătă la Kiusten­­dil (R. P. Bulgaria) un meci ami­cal în compania formaţiei locale Levski. Fotbaliştii români au cîştigat cu 4-1. Duminică s-au disputat în ţară trei meciuri internaţionale de fot­bal, încheiate cu următoarele rezul­tate : Steagul Roşu Braşov — Bo­tev (R. P. Bulgaria) 0-2 ; Dinamo Pi­teşti — Akademie Sofia 3-2 ; Crişul Oradea — Jednota Trencin (R. S. Cehoslovacă) 3-0. Alte rezultate : Petrolul Ploieşti — lotul U.E.F.A. 1-0 ; Farul Constan­ţa — Progresul Bucureşti 1-0. REZULTATE TEHNICE BASCHET: masculin: Dinamo Bucureşti — Ştiinţa Cluj 69—64 ; Ştiin­ţa Bucureşti — Rapid 77—80 ; Ştiinţa Timişoara — Steaua 69—65 ; Politeh­nica Cluj — C.S.M.S. Iaşi 96—67 ; Farul Constanţa — Steagul Roşu Bra­şov 70—54 ; Dinamo Oradea — Ştiinţa Tg. Mureş 81—62 ; feminin : Construc­torul Bucureşti — Rapid 60—65 ; Ştiin­ţa Bucureşti — Voinţa Braşov 68—45 ; Progresul Bucureşti — Ştiinţa Constanţa 51—39 ; Voinţa Bucureşti — Mureşul Tg. Mureş 63—53 ; Ştiinţa Cluj — Vo­inţa Oradea 47—37. VOLEI: masculin : Steaua — Con­structorul Brăila 3—0 ; Progresul — Tractorul Braşov 1—3 ; Rapid — Dina­mo Bucureşti 3—2 ; Ştiinţa Galaţi — Minerul Baia Mare 3—0 ; Dinamo Bi­hor — Ştiinţa Cluj 0—3 ; Ştiinţa Timi­şoara — Petrolul Ploieşti 3—2; C.S.M.S. Iaşi — Farul Constanţa 2—3.

Next