Scînteia, septembrie 1965 (Anul 34, nr. 6727-6756)

1965-09-01 / nr. 6727

XRE PESTE HOTARE VIETNAM Cum îşi procură forţele patriotice muniţii americane... operaţia DE LA AVANPOSTUL AN HOA SAIGON 31 (Agerpres). — Noi lupte Intre forţele patriotice ţi tru­pele americano-saigoneze au fost semnalate in ultimele 24 de ore. Marţi dimineaţa, un batalion al forţelor patriotice a pătruns prin surprindere în avanpostul ameri­can An Hoa, situat la aproximativ 16 kilometri de oraşul Quang Ngai. Garnizoana militară aflată în avanpost a fost nevoită să se retragă, lăsînd pe teren numeroşi morţi şi răniţi. După-amiază, trupe aeropurtate americane şi saigoneze au fost lansate în postul întărit An Hoa, dar, spre surprinderea lor, n-au mai găsit nici un ostaş al for­ţelor de eliberare. Agenţia Asso­ciated Press apreciază că forţele patriotice au pătruns în localitate pentru a captura arme şi muniţii. Tot marţi după-amiază, un con­voi de trupe guvernamentale a fost surprins într-o ambuscadă la aproximativ 225 kilometri de Sai­gon, suferind pierderi apreciabile. Totodată, între detaşamentele gu­vernamentale din sudul provinciei An Xuyen şi unităţi patriotice au avut loc lupte care s-au soldat cu moartea a 15 ostaşi ai F.E.N. HANOI 31 (Agerpres). — La 31 august agenţia de presă nord-viet­­nameză V.N.A. a dat publicităţii o declaraţie prin care respinge afir­maţia făcută la 27 august de se­cretarul de stat american, Dean Rusk, potrivit căreia pe teritoriul Vietnamului de sud ar exista o di­vizie a armatei populare a R. D. Vietnam. „Este o invenţie a State­lor Unite pentru a abate atenţia o­­piniei publice care protestează faţă de sosirea masivă a unor noi tru­pe americane în Vietnamul de sud“, adaugă agenţia C.N.A. PARIS. Marş da protest împotriva politicii agresiva a S.U.A. In Vietnam Cu prilejul aniversării a 20 de ani de la proclamarea Independenţei Mitingul de la Hanoi HANOI 31 (Agerpres).­­ Cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la proclamarea independenţei, în capitala R. D. Vietnam a avut loc marţi un miting la care a luat cuvîntul primul ministru al R. D. Vietnam, Fam Van Dong. Vorbi­torul a subliniat hotărîrea nestră­mutată a poporului vietnamez de a lupta împotriva agresorilor ame­ricani, pentru apărarea patriei, pentru eliberarea Vietnamului de sud, pentru reunificarea ţării. Referindu-se la realizările remar­cabile obţinute de R. D. Vietnam în construirea socialismului, Fam Van Dong a spus că aceste succese stîrnesc entuziasmul poporului din Vietnamul de sud şi-l însufleţesc la lupta eroică împotriva agreso­rilor americani. La miting a participat Ho Si Min, preşedintele Republicii De­mocrate Vietnam. Televiziunea dominicană a transmis luni seara o emisiune neobişnuită. În fara camerelor de luat vederi, gene­ralul Imbert Barreras, preşedintele juntei militaro­ civile de dreapta, a semnat demisia guvernului său. El a ţinut însă să precizeze că toţi miniş­trii, cu excepţia sa, vor continua să-şi păstreze posturile „pînă la intrarea în funcţiune a unui guvern provizo­riu’. Astfel s-a consumat încă un ca­pitol al istoriei recente, presărată de numeroase frămîntări şi sacrificii, a poporului dominican. Cînd la 7 mai la Santo Domingo s-a anunţat constituirea aşa-zisului „guvern de reconciliere naţională’, condus de Barreras, observatorii din capitala dominicană au relevat că acesta era, de fapt, o creaţie a am­basadei Statelor Unite. Atunci situaţia era critică pentru forţele intervenţio­­niste nord-americane. Guvernul con­stituţionalist, format după răscoala de la 24 aprilie, şi avînd în frunte pe colonelul Francisco Caamano, se bucura de sprijin în rîndurile maselor largi. Ele salutau programul acestuia de revenire la constituţia din 1963, adoptată în timpul mandatului pre­şedintelui Juan Bosch. Alcătuite din partide şi pături de cele mai diferite tendinţe politice, forţele constituţio­­naliste erau unite printr-un singur ţel : acela ca poporul dominican să aibă dreptul şi libertatea să-şi hotă­rască singur soarta. Care erau însă scopurile urmărite prin crearea juntei lui Barreras ? „Generalul Imbert — scrie ziarul „Le Monde" — a fost ales de Statele Unite să conducă o juntă al cărei obiectiv mărturisit este de a duce la eșec guvernul lui Francisco Caamano’. „Dar — continuă „Le Monde" — Imbert Barreras nu a reușit de fel să se facă popular. El este prea vizibil legat de oligarhia dominicană care a preluat moştenirea fostului dictator Trujillo şi nu a făcut nimic pentru a lichida ceea ce a constituit forţa reală a dictatorului : armata şi poliţia sa". în ce priveşte metodele folosite pentru „cîştigarea popularităţii, fap­tele vorbesc de la sine. Presa a re­latat la timpul respectiv despre ares­tările, torturile şi asasinatele la care s-au dedat imbertiştii. Pe plan extern, cele aproape cinci luni de guvernare a juntei imbertiste şi sprijinul necamuflat ce i-a fost acordat de S.U.A. au contribuit sim­ţitor la înăsprirea continuă a relaţiilor Washingtonului cu capitalele celor­lalte ţări latino-americane. Cu numai 24 de ore înaintea anunţării demisiei lui Barreras, secretarul de stat adjunct al S.U.A., Jack Vaughn, aflat într-o vizită la Santiago de Chile, s-a văzut obligat, oricît de neplăcut i-a fost aceasta, să asculte critici aspru for­mulate la adresa politicii guvernului nord-american în problema domini­cană din partea preşedintelui chilian Eduardo Frei. Săptămîna trecută, re­prezentanţii partidelor creştin-demo­­crate din 17 ţări ale Americii Latine, întruniţi într-o conferinţă în Vene­zuela, au adoptat o declaraţie în care exprimă sprijinul faţă de forţele con­­stituţionaliste şi cer retragerea trupe­lor intervenţioniste ale C.S.A. la o lună de la crearea guvernului pro­vizoriu. În capitala dominicană, tratativele în vederea formării guvernului pro­vizoriu, potrivit planului de reconci­liere elaborat de O.S.A., s-au găsit în permanență în impas. Revista a­­mericană „Newsweek” a apreciat acest plan ca „o încercare a Wa­shingtonului de a impune tutela tem­porară a O.S.A." asupra Republicii Dominicane. Iniţiatorii lui au mers pînă acolo încît au cerut forţelor constituţionaliste să se autodizolve. Dar ei au fost siliţi să dea înapoi „datorită rezistenţei insurgenţilor, strîns uniţi în jurul guvernului con­stituţionalist şi a repercusiunilor in­ternaţionale ale crizei’ (agenţia France Presse). Astfel, s-a ajuns la soluţia de compromis, acceptată de guvernul constituţionalist, privind for­marea unui guvern provizoriu ce va avea drept principală sarcină organi­zarea de alegeri într-o perioadă de şase pînă la nouă luni. Generalul Barreras s-a opus însă planului, în forma sa actuală. El a reafirmat această poziţie chiar cu prilejul anunţării demisiei guvernului său. Faptul nu surprinde. Imbertiştii sperau şi doreau să se menţină cît mai mult la putere, instalarea guver­nului provizoriu şi viitorul scrutin în­­semnînd dispariţia lor de pe scena politică dominicană. Simţind cum pierde terenul de sub picioare, junta de dreapta a recurs la o încercare de ultimă oră pentru a-şi păstra ac­tualele poziţii, tărăgănînd tratativele în vederea creării guvernului provi­zoriu. Pentru aceasta nu a fost nece­sară prea multă imaginaţie. Duminică şi luni, militarii juntei au rupt acordul de încetare a focului, bombardînd sectorul capitalei dominicane contro­lat de forţele constituţionaliste. Era însă prea tîrziu. Junta devenise prea stînjenitoare pentru S.U.A. care caută o ieşire din actuala situaţie. „La pre­siunile Statelor Unite şi C.S.A. — arată agenţiile Reuter şi U.P.I. — pre­şedintele juntei şi-a recunoscut în­­fringerea pe plan politic, semnînd declaraţia de demisie’. „Varianta Bar­­reras­, promovată iniţial de diplomaţia nord-americană pentru rezolvarea cri­zei dominicane potrivit intereselor Washingtonului, s-a dovedit pînă la urmă un eşec. Aceiaşi diplomaţi care l-au instalat pe Barreras la putere s-au dezis de dînsul în momentul în care el s-a compromis definitiv. A­­ceasta este o tactică obişnuită a di­plomaţiei Washingtonului, bine cu­noscută nu numai pe continentul la­­tino-american, dar şi în alte părţi, exemplul regimului de la Saigon con­stituind un „model* în această pri­vinţă. Fără a se anticipa asupra evolu­ţiilor viitoare ale crizei, ultimele eve­nimente de la Santo Domingo sunt interpretate de observatori ca o do­vadă a impasului în care se găseşte guvernul american, care se vede în situaţia Ingrată de a menţine în con­tinuare în Republica Dominicană în­semnate contingente militare pentru impunerea unui regim ce nu se bucură de fel de simpatia poporului dominican. În felul acesta, apar şi mai evident în ochii opiniei publice latino-americane scopurile intervenţiei militare de la 24 aprilie. In ce priveşte perspectivele des­chise prin demisia juntei lui Imbert Barreras, agenţia Reuter arată că „ea ar putea face să se apropie sfîrşitul crizei dominicane care durează de peste patru luni şi care a costat 2 850 de vieţi omeneşti”. Colonelul Caamano a declarat, la rîndul lui, că prin această demisie „pare să se deschidă posibilitatea instalării gu­vernului provizoriu”. Dar cu aceasta lupta pentru libertate a poporului do­minican nu poate fi considerată ca fiind încheiată. Mai rămîne un drum greu de străbătut pînă ce poporul acestei ţări mici şi încercate din re­giunea Mării Caraibilor se va putea bucura cu adevărat de o indepen­denţă deplină şi de roadele muncii sale. I. RIZEA II.YUHMHHII, EŞECUL „VARIANTEI BARBERAS“ Coreea de sud Porţile universităţilor rămin zăvorite SEUL 31 (Agerpres). — Represa­liile întreprinse de guvernul sud­­coreean împotriva persoanelor care cer anularea aşa-numitului tratat japono—sud-coreean se intensifică. Un număr de 90 dintre studenţii arestaţi pentru participarea la re­centele demonstraţii vor fi deferiţi tribunalelor sub „acuzaţia de crimă de incitare la rebeliune“. Poliţia l-a arestat o dată cu studenţii pe pro­fesorul Chung Suk-Hai de la Uni­versitatea Yonsei. Universităţile continuă să rămînă închise, sub paza unor puternice formațiuni de militari sau polițiști. NOTE între Marte şi Cupidon Niciodată săgeata lui Cupidon nu a nimerit atîtea inimi dintr-o dată ca in seara de 25 august. Ordinul potrivit căruia top tinerii americani între 19 şi 26 de ani care se căsătoresc după data de 26 august vor fi obligaţi să pres­teze serviciul militar ca şi tinerii necăsătoriţi (ceea ce în împreju­rările actuale înseamnă perspec­tiva de a fi trimişi în Vietnam), urma să-l servească pe Marte, zeul războiului, dar tinerii au pre­ferat să se „sacrifice" pe altarul lui Amor. Se pare că autorităţile prevă­­zuseră această reacţie, deoarece semnarea decretului respectiv a fost anunţată după orele 17, cînd... se închid oficiile de stare civilă. Şi totuşi mai rămînea o portiţă de scăpare — diferenţele de fuse orare. Cînd la Washington este ora 17, la Chicago acele ceasor­nicelor arată ora 16, la Denver — 15, iar în California — 14. Deci, cursă înfrigurată pentru a ajunge acolo unde nu e încă ora 17. In­­tr-o jumătate de oră, in fata ofi­ciilor de stare civilă din oraşele „mai timpurii“ s-au format cozi interminabile de... însurățel. Multi tineri veniseră cu mamele de mînă, care păreau mai grăbite de­cit miresele. Recordul căsătoriilor... la minut l-a înregistrat statul Nevada, unde nu este nevoie, ca în alte state, de un certificat de sănătate şi de un termen de verificare a actelor, ci numai de mire, mireasă şi... cinci dolari. In oraşul Las Vegas, pină cînd orologiul a bătut miezul nopţii, s-au oficiat 1 000 de căsă­torii. Funcţionarii nu-şi amintesc de o zi mai aglomerată, tar un sin­gur oficiu s-au efectuat 100 de că­sătorii în trei ore. Tilcul agitaţiei este lesne de In­­teles. Acum doi ani erau recrutaţi 6 000 de tineri pe lună. Luna a­­ceasta cifra a fost de 17 000. Luna viitoare ea se va ridica la 27 000, iar In octombrie — la 33 600. In această perspectivă, episodul de la 25 august constituie un simptom care oglindește atitudinea a tot mai mulți tineri americani față de războiul din Vietnam. Ei vor să trăiască, nu să piară departe de țară pentru o cauză dezonorantă — agresiunea împotriva unui po­por dornic de libertate. A. SOCEC A * * n * Evoluţia crizei politice ATENA 31 (Agerpres).— Palatul regal a anunţat în mod oficial con­vocarea pentru miercuri seara a unei reuniuni a Consiliului de co­roană care va dezbate problema găsirii unei soluţii actualei crize politice din Grecia. A.F.P. conside­ră că reuniunea ar fi destina­tă să permită actualului gu­vern să cîştige timp în speranţa că vor putea fi atraşi în grupul Tsirimokos-Novas noi deputaţi ai Uniunii de centru. Lucrările comitetului celor 18 GENEVA 31 (Agerpres). — In şedinţa de marţi a Comitetului ce­lor 18 state pentru dezarmare a luat cuvîntul delegatul Uniunii Sovietice, Semion Tarapkin, care şi-a exprimat părerea că puterile occidentale nu sunt dispuse să dis­cute în prezent problemele dezar­mării generale și totale, insistînd asupra discutării cu prioritate doar a cîtorva propuneri de dez­armare limitată. Delegatul sovietic a criticat proiectul american al unui „tratat de interzicere a dise­minării armelor nucleare“ prezen­tat recent în cadrul comitetului, relevînd că el nu exclude crea­rea „forţelor nucleare ale N.A.T.O.“ care oferă R.F.G. accesul spre arma nucleară. Această poziţie a Occidentului, a spus vorbitorul, nu reprezintă şi nu poate reprezenta o bază pentru realizarea unui a­­cord în această problemă. Delegatul S.U.A., William Fos­ter, a repetat poziţia ţării sale şi a apărat proiectul american. încheierea tratativelor sovieto-egiptene MOSCOVA 31 (Agerpres). — La 31 august s-au încheiat la Moscova tratativele sovieto-egiptene, la care au participat Leonid Brejnev, Alexei Kosîghin, Anastas Mikoian şi alţi conducători sovietici şi pre­şedintele R.A.U., Gamal Adbel Nasser. In aceeași zi, la Kremlin a avut loc un miting al prieteniei sovieto-arabe. Luînd cuvîntul, Anastas Mikoian a subliniat că prietenia sovieto­­egipteană „şi-a demonstrat viabili­tatea în perioada încercărilor grele pentru poporul egiptean şi se con­solidează în prezent şi mai mult în cadrul unei largi colaborări econo­mice şi culturale între U.R.S.S. şi R.A.U.“. In continuare, A. Mikoian a relevat acţiunile pe care R.A.U. şi alte state independente din Asia şi Africa le întreprind în cadrul luptei pentru pace şi libertatea popoarelor, împotriva politicii de agresiune, a exploatării feudale și capitaliste. Referindu-se la problema viet­nameză, Anastas Mikoian a spus : „Singura bază pentru reglementa­rea problemei vietnameze este în­deplinirea riguroasă a acordurilor de la Geneva din 1954, încetarea bombardamentelor asupra R. D. Vietnam, evacuarea tuturor forţe­lor armate ale S.U.A. şi ale aliaţi­lor lor din Vietnamul de sud. Po­porului vietnamez trebuie să i se acorde posibilitatea de a-şi hotărî singur soarta“. In încheierea cuvîntării sale, Anastas Mikoian a relevat că pozi­ţiile U.R.S.S. şi R.A.U. „în toate problemele cele mai importante ale contemporaneităţii sînt apropiate sau coincid. Sîntem complet satis­făcuţi de starea relaţiilor noastre cu R.A.U.“. In cuvîntarea sa, Gamal Abdel Nasser a consacrat o parte însem­nată analizării prefacerilor sociale care au loc în R.A.U., relevînd re­zultatele pe care le-a avut naţio­nalizarea industriei grele şi mijlo­cii, a comerţului exterior şi a trans­porturilor, reîmpărţirea pămîntului între ţărani, organizarea de coope­rative, înfăptuirea învăţămîntului gratuit şi introducerea asigurărilor sociale etc. Preşedintele Nasser a arătat că deşi ţelurile luptei maselor din R.A.U. nu au fost încă înfăptuite, totuşi „poporul a şi început să dis­pună de soarta Sa şi să-şi constru­iască în mod liber viitorul, biruind toate obstacolele din calea sa“. Pre­şedintele a subliniat că poporul egiptean „s-a aflat în avangarda acelor popoare care au chemat la promovarea unei politici de nean­­gajare, care au întreprins cele mai sincere eforturi în lupta împotriva pericolului unor noi războaie, chiar întîmplătoare“. „Astăzi, poporul nostru știe că condamnarea de către el a agre­siunii căreia îi este supus Vietna­mul nu este pe placul unor cercuri din Washington, a declarat pre­şedintele Nasser, dar poporul nos­tru îşi ridică şi mai tare glasul, se străduieşte ca, împreună cu cele­lalte popoare iubitoare de pace, să pună în mişcare pe arena interna­ţională forţe cît mai mari cu pu­tinţă pentru a înlătura agresiunea“. In încheiere, preşedintele Nasser a vorbit despre continua dezvoltare a relaţiilor de prietenie sovieto­­egiptene. Seara, Prezidiul Sovietului Su­prem şi guvernul sovietic au oferit o recepție în cinstea președintelui Gamal Abdel Nasser. ★ Constatări ale raportului anual al Fondului Monetar Internaţional DOLARUL ŞI LIRA ÎNTIMPINA DIFICULTĂŢI­L­E PE PIAŢA MONETARĂ Intr-un raport anual al Fondu­lui Monetar Internaţional (F.M.I.), care urmează să fie prezentat la Conferinţa anuală de la 27 sep­tembrie, se arată că expansiunea economică în ţările industrializate s-a încetinit în cursul anului tre­cut. In ciuda unei anumite creş­teri a economiei în Statele Unite şi Canada, precum şi a unei acti­vităţi mai intense în Germania occidentală, ritmul de dezvoltare economică în alte ţări industria­lizate importante din Occident a înregistrat o scădere. Referindu-se la situaţia fi­nanciară a ţărilor membre ale organizaţiei, raportul arată că anul 1964 se caracterizează prin înrăutăţirea continuă a balanţei de plăţi externe bri­tanice şi prin existenţa unui deficit în balanţa Statelor Uni­te. In acelaşi timp se constată un surplus în balanţa de plăţi a ţărilor Pieţei comune. „Din această cauză, precizează ra­portul, perspectivele economice de la sfîrşitul anului trecut a­­par mult mai nesigure“. A­ceastă constatare pare să fie valabilă şi pentru primele opt luni ale acestui an, deoarece sistemul monetar internaţional continuă să fie ameninţat de instabilitate. In timp ce lichi­ditatea monetară internaţiona­lă scade continuu, F.M.I. face faţă cu greu dificultăţilor din ce in ce mai mari pe care le întîmpină pe piaţa monetară internațională dolarul și lira sterlină. Paragrafe contra citricelor C.E.E. este ameninţa­tă de încă o „criză* — a citricelor. Tunisia, Marocul şi Algeria, care în mod tradiţional livrează ci­trice în ţările vest-eu­­ropene, încearcă de mult timp să încheie cu Piaţa comună un acord privind vînzarea acestor fructe. Dar pe lîngă ţările amintite, şi altele din bazinul mediteranean — Spania, Grecia, Turcia, Izraelul şi Li­banul — au devenit mari exportatoare de citrice şi, bucurîndu-se de unele privilegii în baza unor acorduri, pot aproviziona ţări membre ale Pieţei co­mune. Pe de altă parte Italia — membră a C.E.E. — are pre­tenţia ca importurile de citrice din ţări care nu sunt membre ale Pieţei comune să fie impuse la taxe va­male variabile, în func­ţie de preţul ofertei. În acest fel, Italia spe­ră să excludă concu­renţa. În legătură cu a­­ceasta, presa occiden­tală aminteşte că, la sfîrşitul anului trecut, Italia a obţinut din partea Consiliului mi­nisterial de la Bruxel­les ca, în primul rînd, piaţa vest-germană să rămînă rezervată im­porturilor de cifrice italiene. Numai în urma acestor asigurări, Italia a consimţit la ni­velarea preţurilor la cereale în cadrul C.E.E. Drept urmare, producătorii italieni au început să extindă cul­turile de citrice, cu in­tenţia de a intensifica exportul lor. Pentru a preîntîm­­pina o ciocnire a di­feritelor interese, Co­misia C.E.E. a e­­laborat un plan care mai poartă pecetea „secret*. După cum scrie „Frankfurter Rund­schau*, s-a putut afla totuşi că planul preve­de un „acord între toate ţările din bazi­nul mediteranean, prin care ele s-ar angaja să-şi limiteze planta­ţiile de citrice şi, în nici un caz, să nu de­păşească stadiul lor ac­tual*. Planul este însă în contradicţie cu in­teresele specifice ale acestor ţări. Aşa, de pildă, ţările africane văd în creşterea pro­ducţiei de citrice şi în mărirea exportului lor o posibilitate de a-şi îmbunătăţi situaţia e­­conomică. Franţa sus­ţine că, potrivit Trata­tului de la Roma, Co­misia C.E.E. nu poate impune ţărilor membre nici un fel de restricţii privind suprafeţele cul­tivate şi nici un fel de măsuri de raţionaliza­re. Cercurile com­petente — adaugă „Frankfurter Rund­schau“ — sunt de pă­rere că nu există şanse ca planul Comisiei să se bucure nici de spri­jinul celorlalte ţări in­teresate. Pentru cazul cînd planul nu va avea succes, Comisia C.E.E. a pregătit o altă va­riantă : sporirea pînă în 1967 a tarifelor va­male de la 13 la sută — cît sînt astăzi — la 20 la sută din valoarea cifricelor importate. Potrivit presei occiden­tale, măsura va duce doar la sporirea prețu­rilor pentru consuma­tori, fără a atenua lupta de concurenţă. G. DASCALU Conflictul de muncă din Industria americană a oţelului Greva a fost aminată WASHINGTON 31 (Agerpres).­­ Intr-un efort de a evita decla­rarea grevei oţelarilor, prevăzută pentru marţi la miezul nopţii, pre­şedintele Johnson s-a întîlnit luni cu reprezentanţi ai sindicatelor şi ai patronatului din industria de oţel pentru a-i determina să ajun­gă la un compromis în legătură cu prevederile noului contract de muncă. TRATATIVELE DINTRE PATRONAT ŞI SINDICATE AU EŞUAT. Preşedintele a anunţat că greva a fost aminată cu 8 zile. In capitala Senegalului s-a deschis luni un seminar cu tema „Planificarea ca mijloc al dezvoltării economice în ţările a­­fricane“. La seminar, organizat de Institutul african de dezvoltare, participă specialişti din mai multe ţări africane. Concluziile semina­rului vor fi supuse guvernelor ţă­rilor africane interesate.­­ Directorul Băncii R. F. Ger­­mane şi preşedintele Consi­liului de administraţie a Băncii de reconstrucţie din R.F.G., Her­mann Abs, a încheiat luni o că­lătorie de 9 zile în Brazilia. A­­ceastă vizită a avut scopul de a sonda posibilităţile efectuării de investiţii de capitaluri vest-ger­mane şi vest-europene. SCURTE ŞTIRI NEW YORK. La sediul O.N.U. au luat sfîrşit convorbirile dintre se­cretarul general, U Thant, şi gene­ralul Robert Nemmo (Australia), şeful observatorilor militari ai O.N.U. în India şi Pakistan. Pînă în prezent nu au fost anunţate oficial rezultatele întrevederilor în legă­tură cu măsurile care trebuie a­­doptate pentru atenuarea încor­dării semnalate în ultimele săptă­­mîni în Caşmir, WASHINGTON. Agenţia U.P.T. relatează că la Casa Albă a avut loc ieri o întrevedere între fostul preşedinte Eisenhower şi Lyndon Johnson. Ei au discutat probleme legate de situaţia din Vietnam şi de iminenţa grevei oţelarilor. De asemenea, relatează agenţia, au fost abordate problemele Americii Latine şi ale N.A.T.O. GAZE SI NAPALM IN A­NGOLA Potrivit agenţiei de Informaţii a forţelor patriotice din Angola, trupele coloniale portugheze au folosit in mai multe rinduri, in cursul lunii iulie, in regiunea Dembos, gaze toxice în luptele cu patrioţii, provocind intoxicaţii unui mare număr de ţărani. Agenţia In­formează, de asemenea, că avioa­ne portugheze au lansat bombe cu napalm, care au provocat incendii de mari proporţii în satele Mpala, Lufk­o, Lukossa şi Miezi. LONDRA. Primul ministru al Rasurolandului, Leabua Jonathan, a sosit la Londra pentru convor­biri cu membri ai guvernului britanic asupra perspectivelor proclamării independenţei acestui teritoriu. Primul ministru a de­clarat că tara sa urmează sa de­vină independentă în cursul anu­lui viitor, dar că in calea unei a­­semenea evoluţii au intervenit în ultima vreme „unele obsta­cole“. COPENHAGA. Paul Hansen, minis­trul de finanţe al Danemarcei, şi-a dat demisia şi a fost înlocuit de mi­nistrul economiei, Henry Gruenbaum. Hansen a fost supus anul trecut unor vii critici din partea partidelor de o­­poziţie din cauza proiectului său pri­vind revizuirea sistemului fiscal da­nez şi introducerea unor noi impozite. MOMBASA. Marţi au început aici tratativele dintre preşedintele Ke­nyei, Jomo Kenyatta, primul mi­nistru al Ugandei, Milton Obote, şi preşedintele Tanzaniei, Julius Nyerere. Convorbirile dintre şefii de state şi guverne ai celor trei state est-africane sunt consacrate problemelor economice, în special organizării unor servicii care să includă modul de folosire in co­mun a şoselelor, serviciilor poş­tale şi efectuarea de cercetări in domeniul economiei. Un nou proiect spaţial ,,Gemini" NEW YORK. Specialiştii N.A.S.A. proiectează in prezent lansarea unei noi nave cosmice americane „Ge­­mini-6“, care ar urma să aibă la bord pe cosmonauţii Walter Schir­­ra şi Tom Stafford. Se consideră că lansarea ar putea avea loc la sfîr­şitul lunii octombrie. Principala misiune a navei „Gemini-6“ ar fi încercarea de a se realiza o întîl­­nire spaţială între cabina cosmo­nauţilor şi o rachetă de tip „Agena", GENEVA. Gheţarul Allalin, din a­­propiere de localitatea Zermatt (Elve­ţia), s-a deplasat brusc provocînd pră­buşirea unei uriaşe cantităţi de ghea­ţă, rocă şi zăpadă asupra şantierului barajului din Valea Saas. Aproape întregul şantier, care era in plină activitate, precum şi dormitoarele şi construcţiile auxiliare au fost îngro­pate. Numărul dispăruţilor este apre­ciat la circa 100. Numeroase echipe de salvare au fost trimise la faţa lo­cului şi au început operaţiunile de degajare a construcţiilor in speranţa de a găsi supravieţuitori. Lucrările sunt dificile, deoarece catastrofa s-a produs la o altitudine de peste 2 000 m, transportul utilajelor necesare în­­tirzie.­ it IPU­BL­ICA SUD AFRICANĂ La locul catastrofei. Echipe de salvare la lucru Telefoto : Agerprom REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Bucureşti. Pieţe „Scrnteti* TeL 17 80 10. 17 80 20. Abonementele ce fa­ce oficiile poştele, factorii poştali şi difuzorii voluntari din Întreprinderi şi Instituţii. Tiparul Combinatul Poligrafic Ceea ScîntaU

Next