Scînteia, decembrie 1965 (Anul 34, nr. 6818-6846)
1965-12-01 / nr. 6818
PLECAREA LA BERLIN A UNEI DELEGAŢII DE ACTIVIŞTI Al P. C. R. Marţi dimineaţa a plecat la Berlin, la invitaţia C.C. al P.S.U.G., o delegaţie de activişti ai P.C.R. condusă de tovarăşul Ion Teoreanu, membru supleant al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., pentru a lua cunoştinţă de experienţa organelor şi organizaţiilor de partid ale P.S.U.G. La plecare, pe aeroportul Băneasa, membrii delegaţiei au fost conduşi de tovarăşii Ştefan Matei, membru al C.C. al P.C.R., Ion Brad, Ilie Diculescu, Ion Savu, Vasile Vlad, membri supleanţi ai C.C. al P.C.R., de activişti ai C.C. al P.C.R. Au fost prezenţi Ewald Moldt, ambasadorul R. D. Germane la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) LISTA DE ClŞTIGURI la depunerile pe obligaţiunile C.E.C. cu cîştiguri TRAGEREA LA SORŢI DIN 30 NOIEMBRIE 1S65 S , Oblig. Valoarea j-j ţi clştigătoare cîştigurilor •'S 13 ----------------- ...----------_____ S «S3-H ° seda nr. parţială totală De la A.D.A.S. Administraţia Asigurărilor de Stat anunţă : la tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane, din 30 noiembrie 1965, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : J.W.X. S.F.W. J.D.L. P.H.L, B.U.I. K.D.W. P.Y.W. P.G.I. 1 56 358 13 100 000 100 000 1 01 091 05 75 000 75 000 1 14 132 19 50 000 50 000 1 15 935 23 25 000 25 000 1 25 384 16 10 000 10 000 1 07 891 47 5 000 1 11 807 34 5 000 1 30 377 06 5 0001 1 44 222 44 5 OOO 1 46 338 47 5 OOO 1 57 90a 39 5 q00 1 59 827 28 5 000 35 000 . terminația seriei 60 090 01 2 000 60 407 45 2 000 60 816 31 2 000 360 000 60 975 04 1 000 60 979 38 1 000 120 000 600 35 45 800 600 88 40 800 600 1___97 01 1 800 1 440 000 2 112 1 TOTAL :____________ 2 215 000 O DELEGAŢIE DE ACTIVIŞTI Al P. C. R. A PLECAT IN R. S. CEHOSLOVACĂ La invitaţia C.C. al P.C. din Cehoslovacia, marţi dimineaţa a plecat la Praga o delegaţie de activişti ai P.C.R. condusă de tovarăşul Gheorghe Pană, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., pentru a lua cunoştinţă de experienţa organelor şi organizaţiilor de partid ale P.C. din Cehoslovacia. Membrii delegaţiei au fost conduşi la plecare pe aeroportul Băneasa de tovarăşii Ene Ţurcanu, membru al C.C. al P.C.R., Miu Dobrescu, Ion Iliescu, Dumitru Lazăr, membri supleanţi ai C.C. al P.C.R., de activişti ai C.C. al P.C.R. Au fost prezenţi Jaroslav Sykora, ambasadorul R. S. Cehoslovace la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) „ . » Cronica zilei PRIMIREA LA M.A.E. A MINISTRULUI DE EXTERNE AL PAKISTANULUI Ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, a primit marţi dimineaţa pe Z. A. Bhutto, ministrul afacerilor externe al Pakistanului, şi persoanele care îl însoţesc. La întrevedere au participat Eduard Mezincescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, şi M. Shafqat, ambasadorul Pakistanului la Bucureşti. Cu acest prilej a avut loc o convorbire cordială. In aceeaşi zi, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, a oferit un dejun în cinstea ministrului de externe pakistanez, Z. A. Bhutto. TELEGRAME Cu ocazia sărbătorii naţionale a Cambodgiei, între Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, şi Norodom Kantal, preşedintele Consiliului de Miniştri şi ministrul afacerilor externe al Cambodgiei, a avut loc un schimb de telegrame. VIZITELE DELEGAŢIEI MARELUI HURAL POPULAR AL R. P. MONGOLE Marţi dimineaţa, delegaţia Marelui Hural Popular al R. P. Mongole, condusă de Bazarîn Skendîb, însoţită de Vasile Mateescu, preşedintele Comisiei permanente a M.A.N. pentru agricultură şi silvicultură, şi Mircea Rebreanu, membru al Comisiei permanente a M.A.N. pentru problemele juridice, a făcut o vizită la Sfatul popular al regiunii Argeş. Oaspeţii au fost primiţi de Constantin Sandu, preşedintele sfatului popular regional, Gh. Năstase, secretar al Comitetului I regional Argeş al P.C.R., şi de alţi conducători ai organelor locale. Oaspeţii au vizitat apoi combina- I tul pentru industrializarea lemnu- ului şi cooperativa agricolă Văleni- Podgorie. Seara, oaspeţii mongoli au asistat la un spectacol folcloric. Delegaţia parlamentară mongolă a fost însoţită de Togoodin Ghen- Iden, ambasadorul R. P. Mongole la Bucureşti. Marţi după-amiază s-a înapoiat în ţară, venind de la Roma, preşedintele Consiliului Superior al Agriculturii, Nicolae Giosan, conducătorul delegaţiei ţării noastre la cea de-a XIII-a sesiune a Conferinţei Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (F.A.O.). CURS INTERNAŢIONAL POSTUNIVERSITAR DE PERFECŢIONARE S-a încheiat prima serie a cursului internaţional postuniversitar de perfecţionare în geologia petrolului, organizat la Bucureşti în cadrul programului UNESCO pe anii 1965—1966 de Ministerul Invăţămîntului, Ministerul Petrolului, Institutul de petrol, gaze şi geologie şi Comisia naţională română pentru UNESCO. La acest curs, care a funcţionat în perioada 1 aprilie—30 noiembrie, au participat tineri specialişti din cinci ţări ale Asiei şi Africii, dornici să-şi completeze cunoştinţele cu ultimele cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii contemporane. (Agerpres) ÎNAPOIEREA C.S.A. DE LA PREŞEDINTELUI SESIUNEA F.A.O. Telegrame şi scrisori adresate C.C. al P.C.R. (Urmare din pag. I) cierea şi prelucrarea acestor documente în rîndul membrilor cooperatori din unitatea noastră a prilejuit momente emoţionante de ataşament şi dragoste faţă de partidul nostru, faţă de încercata sa conducere. Măsurile stabilite de plenară reflectă încă o dată grija cu care partidul se preocupă de dezvoltarea agriculturii, de creşterea necontenită a nivelului de trai material şi cultural al ţărănimii. Strîns uniţi în jurul partidului şi Comitetului său Central, ne angajăm să luptăm pentru realizarea planului de producţie, contribuind prin aceasta la traducerea în viaţă a hotărîrilor celui de-al IX-lea Congres al P.C.R.“. Continuă să sosească telegrame şi scrisori şi de la organizaţiile de partid şi membri cooperatori din regiunea Oltenia. „Comuniştii din comuna Cioroiaşu, raionul Băileşti, au dezbătut cu multă atenţie documentele recentei plenare a C.C. al P.C.R. însufleţiţi de grija pe care o poartă partidul nostru pentru dezvoltarea agriculturii socialiste şi ridicarea nivelului de trai material şi cultural al membrilor cooperatori, comuniştii din comuna Cioroiaşu se angajează să traducă în viaţă prevederile cuprinse în documentele plenarei, să muncească neobosit pentru aplicarea regulilor agrozootehnice, în vederea creşterii producţiei vegetale şi animale. Vom iriga din resurse locale în anul 1966 suprafaţa de 50 ha teren pentru cultura mare şi vom aloca fondului de bază sume tot mai mari“. Dintre numeroasele telegrame primite din regiunea Galaţi o redăm pe cea trimisă de către comitetul de partid şi consiliul de conducere al cooperativei agricole din Măstăcani în care se spune : „Cu nespusă satisfacţie şi profund entuziasm, membrii cooperativei noastre au luat cunoştinţă de documentele Plenarei, care reflectă încă o dată grija şi atenţia deosebită pe care conducerea partidului nostru le acordă problemelor legate de dezvoltarea agriculturii. Vă asigurăm că membrii cooperatori îşi vor înzeci eforturile pentru creşterea producţiei agricole, pentru dezvoltarea şi înflorirea cooperativei noastre entităţi corespunzătoare de aglomerat autofondant special. Tot pe această linie se înscrie şi modificarea benzii de turnare a fontei în calupuri de 20 kg, în loc de 45 kg cît au în prezent. Concomitent cu aceste măsuri ce vor influenţa direct şi imediat producţia, vreau să mai amintesc că au început şi pregătirile pentru repararea capitală şi modernizarea furnalului nr. 2 — lucrare importantă, care va permite sporirea producţiei de fontă, creşterea indicilor de utilizare şi reducerea consumului de cocs. Sunt în curs de aplicare măsuri importante care vizează creşterea în continuare a durabilităţii lingotierelor şi perfecţionarea tehnologiei de turnare a pieselor mecanice. La cubilouri vor fi adaptate preîncălzitoare de aer, este în curs de revizuire tehnologia de elaborare a fontei, pentru a se asigura la turnare metal lichid cu un înalt grad de omogenitate. Laboratorul a fost dotat cu aparate noi necesare determinărilor chimice şi fizico-mecanice. Un grup de muncitori, maiştri şi ingineri a fost trimis la uzinele „23 August“Bucureşti pentru a se specializa în turnarea pieselor mari. — Ce anume consideraţi că mai trebuie făcut în continuare pentru pregătirea exemplară a producţiei anului viitor ? — Există, într-adevăr, o serie de probleme care afectează mai mult sau mai puţin producţia anului viitor şi care nu şi-au găsit încă rezolvarea. In ce priveşte sectorul furnale, consiliul tehnico-ştiinţific al ministerului a aprobat să trecem la turnarea de calupuri de fontă în greutate mai mică — lucru deosebit de important pentru producerea fontei de a doua fuziune la uzinele constructoare de maşini. Această măsură poate fi însă aplicată numai în condiţiile instalării unei noi benzi de turnare. S-a căzut de acord asupra acestei probleme. Depinde de minister urgentarea lucrărilor. Pentru bateriile de carbo-fluidizare, problemele în suspensie sunt mai dificile, dar nu de nerezolvat. Suflantele de gaz de la această instalaţie nu mai pot funcţiona la parametrii optimi din lipsa pieselor de schimb. Furnizorul iniţial, uzina „23 August“-Bucureşti, refuză comanda pe motivul că nu produce piese de schimb, ci agregate întregi, întrebăm ministerul : cine ne asigură totuşi piesele de schimb ? O altă problemă. S-au făcut în sectorul semicocs numeroase experimentări. Concluzia la care am ajuns este că, la actuala capacitate, prin introducerea gazului metan şi a citorva modificări neesenţiale la agregate, se poate dubla producţia de semicocs. Problema este în studiu, dar merită să punem întrebarea : pînă cînd ? — Sînt şi alte probleme pentru soluţionarea cărora aveţi nevoie de un sprijin operativ din partea ministerului ? — Desigur. Cifrele de plan pe anul viitor prevăd sarcini simţitor sporite, la turnarea pieselor mecanice. Dar a rezolva aceste sarcini cu improvizaţii înseamnă a provoca greutăţi beneficiarilor. Uzina noastră nu dispune încă de o modelărie modernă, cu o capacitate corespunzătoare. Lucrările pentru un atelier nou, spaţios, au început; pînă la terminarea lor mai avem însă de aşteptat. Noi am luat legătura cu diverse modelării din ţară. Am făcut propuneri pentru comenzi, dar aşteptăm ca ministerul să-şi spună cuvîntul" mai grabnic. Tot la turnătorie se mai ridică o problemă nu mai puţin importantă. Ni se recomandă, pe bază de repartiţie dată de minister, execuţia urgentă a unor piese unicate, fără să cunoaştem din vreme di-’ mensiunile, caracteristicile tehnice. Ca să respectăm totuşi termenele de livrare, pregătirile se fac în pripă — şi de aici pînă la rebuturi nu este decît un pas. Tocmai de aceea, solicităm ca pe viitor să primim comenzile din vreme, potrivit normativelor în vigoare, pentru a se evita discuţiile cu beneficiarii. Credem că este justificată şi cerinţa noastră de a primi un sprijin mai substanţial şi în introducerea noului care apare in tehnica industriei metalurgice. Cu toate preocupările şi căutările specialiştilor noştri, nu putem să ţinem pasul şi să promovăm în producţie procedeele şi tehnologiile noi, fără ajutorul şi îndrumarea directă a Institutului de cercetări metalurgice. Ne-am propus să introducem o tehnologie modernă, perfecţionată, pentru formarea rapidă a cozilor şi miezurilor, precum şi verificarea cu izotopi radioactivi a incluziunilor nemetalice din piesele turnate. Aceasta, în scopul de a ridica pe o treaptă mai înaltă calitatea producţiei. Tocmai de aceea, considerăm că asemenea probleme ar trebui să fîe înscrise în planul general de activitate al I.C.E.M. Siderurgiştii noştri sînt animaţi de dorinţa ca pînă la sfîrșitul anului să ducă pînă la capăt toate măsurile preconizate, pentru a inaugura subbune auspicii producția anului 1966. Pregătirea minuţioasă a producţiei anului 1966 (Urmare din pag. I) crul cu gaz metan, ceea ce va asigura o temperatură mai ridicată a aerului suflat şi, deci, reducerea consumului specific de cocs. Dat fiind că în anul viitor producţia de fontă va trebui să corespundă în mai mare măsură exigențelor crescînde ale beneficiarilor în ce privește calitatea, noi am luat măsuri pentru elaborarea fontelor fosforoase, iar ministerul ne-a asigurat can- Ştiri culturale Seară culturală japoneză La seara culturală dedicată Japoniei, care a avut loc marţi la Casa de cultură a I.R.R.C S. din Bucureşti, criticul de artă Petre Comarnescu a prezentat expunerea, însoţită de diapozitive, „Pictura japoneză“. La manifestare au luat parte Octav Livezeanu, vicepreşedinte al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe şi ai Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, oameni de artă şi cultură, precum şi ambasadorul Japoniei la Bucureşti şi alţi membri ai ambasadei. Au rulat filmele documentare „Arta vie japoneză“ şi „Grădinile Japoniei“. Sosirea în Capitală a colectivului Operei comice din Berlin Colectivul Operei comice din Berlin a sosit marţi la ora prînzului în Capitală. Artiştii oaspeţi vor prezenta, aşa cum s-a mai anunţat, şapte spectacole la Bucureşti, în sala Teatrului de Operă şi Balet, cu opera fantastică „Povestirile lui Hoffmann“ şi cu „Opera cerşetorilor“. La sosire, pe aeroportul Băneasa, artiştii din R. D. Germană au fost întîmpinaţi de reprezentanţi ai Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă şi ai Ambasadei R. D. Germane la Bucureşti. (Agerpres) RERESTE HOTARE ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR CONGRESULUI P. C. DIN MAREA BRITUL LONDRA 30 — Corespondentul Agerpres, L. Rodescu, transmite: Ba, Londra s-au încheiat lucrările celui de-al 29-lea Congres naţional al Partidului Comunist din Marea Britanie. După dezbaterile pe marginea raportului prezentat de John Gollan, secretar general al P.C. din Marea Britanie, şi a raportului asupra problemelor sociale a fost adoptată rezoluţia politică a Congresului. Rezoluţia scoate în evidenţă criza politicii guvernului laburist, caracterizată prin creşterea cheltuielilor militare, sprijinirea politicii americane, războaie coloniale şi nerespectarea drepturilor oamenilor muncii. Rezoluţia cheamă la unirea forţelor de stînga în lupta pentru realizarea unor transformări democratice, pentru schimbarea liniei politice a guvernului laburist, astfel încît să fie exclusă posibilitatea revenirii la putere a conservatorilor. în continuare, rezoluţia formulează poziţia partidului comunist în principalele probleme ale situaţiei internaţionale. Este scoasă în evidenţă necesitatea unităţii mişcării comuniste internaţionale, pe baza principiului marxism-leninismului şi a Declaraţiilor consfătuirilor din 1957 şi 1960. In domeniul politicii interne se cere naţionalizarea industriei metalurgice şi schimbarea sistemului electoral neechitabil. O sarcină a partidului este realizarea unităţii cu mişcarea laburistă de stînga. Congresul a adoptat, de asemenea, o rezoluţie privind securitatea socială şi un apel prin care cheamă poporul englez la lupta pentru rezolvarea problemelor urgente ale ţării. Congresul a ales Comitetul Executiv, alcătuit din 42 de persoane. De ce se poticnesc citeodată zmeii de la 05 ? (Urmare din pag. O parte s-o apuci ? Lipsesc tăblițe indicatoare pe străzi. In Drumul Taberei, staţiile de troleibuze nici nu sunt botezate. Pe indicatoare scrie doar: oprire. N-ai nici un reper. Ce spun registratoarele medicale, ■telefonistele de la 06 ? —• Cum e şi firesc, bolnavii sînt agitaţi, nerăbdători. Cînd ne cheamă, în loc să trimitem imediat maşina, îi întrebăm pe îndelete pe Unde vine strada, ce tramvai trece pe acolo, dacă e o şcoală pe aproape. E bine, desigur, să avem cît mai multe puncte de reper — solicitantul poate fi găsit mai repede. Se pierde însă timp mult. Dacă am avea ghiduri, ne-ar ajunge să ne spună strada și numărul“. Pentru a acorda un ajutor medical de urgență, calificat și eficient, s-a creat o întreagă rețea de stafii de salvare. Medici, asistenți medicali, șoferi, dispeceri sunt gata să intervină la cel mai mic semnal. Telefoanele zbîrnîie continuu, e un du-tevino neîncetat de maşini şi oameni. Ei bine, toată această complicată desfăşurare de forţe, unde fiecare îşi are locul şi misiunea sa, poate fi finută în loc de lipsa unei tăbliţe indicatoare sau a unui număr. Problema ghidului este deci nu numai o chestiune de Informare, de spirit edilitar, dar și de politică sanitară. Tov. dr. Cristea Constantin, directorul „Salvării", ne-a spus că au primit cîteva tabele cu noi denumiri de străzi. După cîte ne-am dat seama, aceste tabele sunt preţuite, puse la păstrare, dar nu sunt consultate totdeauna, împreună cu ghidul vechi, de bine de rău, ele ar putea uşura orientarea şoferilor pe teren. Nu e mai puţin adevărat că un ghid, pus la punct pe baza unei nomenclaturi şi numerotări unitare şi complete, ar fi de un real ajutor și în activitatea „Salvării". Ne-am interesat la Sfatul popular al Capitalei. —’ în ceea ce privește ghidul, au admis interlocutorii noștri, cererea „Salvării“ e justificată. — Cine va scoate mult așteptatul ghid ? — Noi nu. E o problemă comercială. E treaba editurii. E vorba de hîrtie, cerneală... Poate să fie problema ghidului numai o problemă comercială ? „Salvarea" lucrează cu secunde şi minute. Ghidul o va ajuta în competiţia uneori dramatică cu bolile, în acţiunea de salvare a oamenilor. Şedinţa Comitetului permanent al Adunării Naţionale a R.D. Vietnam HANOI 30 (Agerpres). — La Hanoi a avut loc şedinţa Comitetului permanent al Adunării Naţionale a R. D. Vietnam. După cum informează agenţia de presă V.N.A., Comitetul permanent al Adunării Naţionale a apreciat eforturile deosebite ale oamenilor muncii şi cadrelor, la toate nivelurile şi din toate ramurile, care au învins greutăţile create de războiul de distrugere dus de aviaţia americană, au continuat să sporească producţia agricolă şi industrială, să asigure buna desfăşurare a comunicaţiilor şi transporturilor, au menţinut şi extins schimbul de bunuri sporind veniturile la bugetul statului. Datorită folosirii posibilităţilor proprii, precum şi datorită ajutorului primit din partea ţărilor frăţeşti, se spune în comunicatul dat publicităţii, finanţele statului nostru au adus o contribuţie activă la îndeplinirea noilor sarcini. Comitetul permanent al Adunării Naţionale a R. D. Vietnam a adoptat bugetul de stat pe anul 1966. scInteia pagina 3 Inaugurarea unei mari întreprinderi chimice în R. P. BUDAPESTA 30 (Agerpres). — După cum anunţă agenţia M.T.I., la Tiszaszederkeny (regiunea Borsod), a fost dată în exploatare la 29 noiembrie fabrica de îngrăşăminte azotoase a noului combinat chimic de pe Tisa — cea mai mare construcţie chimică a celui de-al doilea plan cincinal. Utilajul fabricii a fost livrat în mare parte de Uniunea Sovietică, iar materia primă necesară producţiei — gazul natural — se primeşte din Roma- Ungară ia. Construcţia uzinei a durat aproape patru ani. Ea a fost dată în exploatare cu două luni şi jumătate înainte de termenul prevăzut. La festivitatea inaugurării fabricii a luat parte Jeno Fock, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.S.U., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Au fost de faţă G. A. Denisov, ambasadorul U.R.S.S. în Ungaria, M. Roşianu, ambasadorul Republicii Socialista România în Ungaria. Delegaţia oamenilor de ştiinţă români şi-a încheiat vizita în U. R. S. S. în U. R. S. S. MOSCOVA 30. — Corespondentul Agerpres, S. Podină, transmite: în cadrul vizitei pe care o efectuează în Uniunea Sovietică, delegaţia oamenilor de ştiinţă români, condusă de acad. Ilie Murgulescu, preşedintele Academiei Republică Socialiste România, a fost primită de Vladimir Kirillin, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., preşedinte al Comitetului de Stat al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. pentru ştiinţă şi tehnică. Cu acest prilej a avut loc o convorbire care s-a desfăşurat într-o atmosferă prietenească. La 30 noiembrie, în încheierea vizitei în Uniunea Sovietică a delegaţiei Academiei Republicii Socialiste România, condusă de acad. Ilie Murgulescu, preşedintele Academiei, a făcut o vizită la Prezidiul Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., unde a fost primită de acad. M. V. Keldîş, preşedintele Prezidiului academiei. A avut loc o discuţie în legătură cu colaborarea dintre cele două academii. La convorbire a luat parte Nicolae Guină, ambasadorul Republicii Socialiste România în U.R.S.S. In aceeaşi zi, acad. M. V. Keldîş a oferit o masă în cinstea delegaţiei. Seara academicienii români au plecat spre patrie. SUDAN Opoziţie crescîndă faţă de interzicerea partidului comunist ridică în apărarea drepturilor partidului comunist. Amin Bella Al Amin, reprezentant al partidului Al Umma în consiliul studenţesc al Universităţii din Khartum, a dat publicităţii o declaraţie în care menţionează că refuză să mai facă parte din acest partid care „a încălcat drepturile democratice“, pronunţîndu-se pentru interzicerea partidului comunist. Doctorul Tihani Al Maki, fostul reprezentant al Partidului Naţional Unionist în Consiliul Suprem al Sudanului, a anunţat că a hotărît să se retragă din partid, deoarece acesta se situează pe o poziţie antidemocratică. Un grup de 15 studenţi sudanezi, membri ai partidului „Fraţii musulmani“, au anunţat marţi că părăsesc organizaţia în semn de protest faţă de poziţia acesteia în legătură cu interzicerea partidului comunist. Studenţii, menţionează agenţiile de presă, se referă îndeosebi la represiunile organizate, la începutul acestei luni, de conducerea partidului „Fraţii musulmani" împotriva comuniştilor din Omdurman. Neţinînd seama de toate aceste proteste, Ismail Al Azhari, preşedintele Consiliului Suprem al statului, a cerut luni anularea mandatelor deţinute de reprezentanţii partidului comunist în Adunarea Constituantă a ţării, închiderea tuturor sediilor partidului, precum şi interzicerea ziarelor sale. Numeroşi participanţi la demonstraţiile de protest au fost arestaţi. KHARTUM 30 (Agerpres). — Hotărîrea guvernului sudanez de a proceda la interzicerea partidului comunist întîmpină în Sudan o opoziţie crescîndă. Noi personalităţi politice, reprezentanţi ai tuturor organizaţiilor din ţară se Personalităţi politice din Grecia cer legalizarea partidului comunist ATENA 30. Corespondentul Agerpres, C. Alexandroaie, transmite : La Teatrul „Amiral“ din Atena, a avut loc o masă rotundă în problema legalizării Partidului Comunist Grec, organizată de Comitetul provizoriu al organizaţiei „Pentru libera funcţionare şi activitate a tuturor partidelor şi a Partidului Comunist Grec". Au participat personalităţi politice, oameni de ştiinţă, artişti şi reprezentanţi ai oamenilor muncii. Vorbitorii au subliniat că trebuie adusă în faţa opiniei publice problema necesităţii legalizării Partidului Comunist Grec. A fost adoptată propunerea de a se organiza consfătuiri şi conferinţe cu dezbateri şi în alte oraşe ale ţării, la care să fie invitate personalităţi cu diverse orientări politice. Conferinţa a ales comitetul organizaţiei „Pentru libera funcţionare şi activitate a tuturor partidelor şi a Partidului Comunist Grec", din care fac parte, printre alţii: deputaţii Stratis, Iliopoulos, Kitsikis, fostul ministru Arghiropoulos, Piromaglo şi Cosiidas, preşedintele Uniunii avocaţilor democraţi, Stephanakis, consilier municipal din Atena, Papatheodor şi alţii. La Atena a fost dat publicităţii un apel pentru eliberarea tuturor deţinuţilor politici. Pe apel şi-au depus semnătura conducătorii organizaţiilor „Uniunea greacă pentru drepturile omului“, „Uniunea scriitorilor greci“, „Uniunea ziariştilor democraţi“, precum şi secretarul general al baroului avocaţilor din Atena şi conducătorii unor organizaţii obşteşti, scriitori, compozitori etc. Cum se rezolvă „ecuaţiile“ complicate (Urmare din pag. I) iat, N. M., venit de la „profesională". După părerea mea, o să iasă din el un bun muncitor. Indisciplina îl strica. Avea, în afară, un anturaj prost. Trebuia muncit serios cu el, ar fi meritat. Cum s-a procedat însă ? Fiindcă era nevoie de oameni într-o altă secţie, a fost dat printre primii. Lui nu i s-a făcut nici un serviciu : aici oamenii ajunseseră să-l cunoască şi ar fi ştiut cum să-l dea pe brazdă. Ca să nu mai vorbesc că le oferi altora drept bun un om de care tu însuţi te descotoroseşti... Judecata aceasta aparţine unei vechi cunoştinţe de la „Steagul roşu”, Radu Broască. L-am întîlnit în uzină pe cînd mă interesam de cazul lui Paul Tofan, protagonistul mult comentatei dispariţii. I-am cerut, şi nu întîmplător, părerea. — Mai mult decît o părere, a răspuns el îngîndurat. Ce înseamnă ajutorul dat la vreme, grija tovărăşească, viaţa mea o dovedeşte din plin. Mai bine decît ar face-o toate vorbele pe care le-aş căuta. Dacă atunci m-ar fi respins, m-ar fi aruncat — „cu ăsta nu mai avem ce face" — sînt sigur că aş fi sfîrşit-o rău de tot. Conţinutul ca şi tonul acestor cuvinte sunt de natură să surprindă. Chiar şi pe mulţi dintre cei care îl cunosc bine pe Radu Broască, cel de azi. In viaţa cunoscutului frezor, purtător a două steluţe de fruntaş, stimat de tineri, în viaţa comunistului Broască, căruia nu o dată i-au fost încredinţate sarcini de răspundere în colectivul din care face parte — a existat un atunci ? Zece ani au trecut, poate mai mulţi... ...întors din armată, n-a mai avut curajul să intre pe poarta „Steagului roşu". încerca să-şi găsească un loc în altă parte, unde, poate, n-ar mai fi răsunat ecoul vechilor isprăvi. îşi dădu seama însă că faima „băştilor albastre", printre care se numărase, îl urmărea Prea erau vii în amintirea oamenilor actele de huliganism care stîrniseră indignarea întregului oraş. Scandaluri, beţii, bătăi de pomină. Se risipiseră care încotro „băştile", dar nişte foşti „prietenoşi" (cum îe numeşte astăzi Broască), văzîndu-l întors, au început să-l atragă iar. Ziceau că sîngele „Brăiliţei" — de pe unde era Radu — apă nu se face... Atunci l-a întîlnit un tovarăş din comitetul de partid al uzinei. „Ce faci ? Vino la „Steagul", nu e încă tîrziu". Broască nu credea că o să fie reprimit. A fost. La „cardane şi direcţii". Toată lumea îl privea pieziş, bănuitor, „huliganul ăla*. Aşa-i părea lui, sub povara propriei vinovăţii. Dar erau în jurul său oameni, comunişti cu experienţă, care îşi puseseră în gînd să facă din el un alt om. Uşor nu le era. In uzină, interesul, priceperea, talentul în meserie îl purtau pe Broască cu paşi repezi înainte. Afară însă îl aşteptau „prietenoşii", iar ei nu se puteau împăca cu gîndul să-l piardă... Cel mai bine a înţeles situaţia Nicolae Şerban, secretarul organizaţiei de partid, care lucra alături de tînăr. Nu şi-a precupeţit timpul. A făcut totul pentru a-i înlocui pe „prietenoşii" din viaţa lui Broască prin adevăraţi prieteni. Unul dintre ei a fost chiar el, Şerban. — Ştiu eu, nea Şerbane, matale umbli să mă transformi. La mine nu prinde. — De ce, mă băiatule ? — De-aia. De bambus. Şi totuşi, s-a desprins de foştile „băşti". Viața atelierului, preocupările obşteşti au început să-l stăpînească. S-a întors acasă, lîngă soţie , strungărită de precizie. — Unde faci Revelionul ? l-a întrebat Şerban în ultima zi a anu-*1 lui 1957. £ A rîs . . 'o — Nicăieri. N-am... mărunţiş. fj* valabil 7 — Iţi iei nevasta şi veniţi la mine în familie. — Beau şi fac urît. — încearcă ! Au mai trecut doi ani. Fusese ales între timp fiind şi fruntaş în producţie, membru în comitetul U.T.M. (Spaţiul nu îngăduie urmărirea mutaţiilor lente dar decisive din conştiinţa tînărului Transformarea s-a săvîrşit printr-o mişcare treptată de 180 de grade, al cărei motor l-a constituit lupta, adeseori nu lipsită de dramatism, a omului cu sine însuşi. Şi iată-i înmînîndu-i lui Şerban cererea de primire în partid. Dar abia într-o altă adunare, doi ani mai tîrziu, comuniştii au socotit că Radu Broască merită cu adevărat încrederea de a fi unul dintre ei. Acesta este omul care spune ! „Ce înseamnă ajutorul dat la vreme, grija tovărăşească, viaţa mea o dovedeşte din plin. Mai bine decît ar face-o toate vorbele pe care le-aş căuta". Se spune că, într-un fel sau altul, orice problemă de educaţie este o ecuaţie propusă pentru rezolvare. Cea de mai sus, numită cîndva „cazul Broască", arată, mai ales în perspectiva timpului scurs, că singura cheie de rezolvare a unor astfel de ecuaţii, oricît de „complicate", este dăruirea, pasiunea investită în procesul de profunzime şi nobleţe al transformării socialiste a omului.