Scînteia, martie 1966 (Anul 35, nr. 6906-6936)
1966-03-01 / nr. 6906
în pregătire Apropierea primăverii se face tot mai mult simţită. Timpul s-a încălzit şi în unele locuri tractoarele au fost scoase la cîmp. Pe terenurile mai zvîntate s-au şi semănat suprafeţe însemnate cu culturi din prima epocă : mazăre, ovăz şi alte culturi. In regiunea Bucureşti s-au făcut semănături pe 5 200 ha. Se lucrează de zor şi ne ogoarele altor regiuni. Executarea la timp şi la un nivel agrotehnic înalt a lucrărilor agricole de primăvară este de cea mai mare însemnătate pentru obţinerea unor recolte mari şi realizarea, pe această cale, a sarcinilor importante trasate de Congresul al IX-lea al partidului privind sporirea producţiei agricole. Experienţa a demonstrat că succesul lucrărilor este hotărît de buna funcţionare a maşinilor şi tractoarelor, de organizarea muncii pînă în cele mai mici amănunte. De aceea se cere ca acum să se verifice amănunţit starea fiecărei maşini, să se controleze dacă seminţele sunt condiţionate. Crearea uniunilor cooperatiste constituie un mare sprijin acordat cooperativelor agricole pentru organizarea producţiei şi a muncii. Prima verificare a activităţii lor se va face în actuala campanie agricolă de primăvară. Crearea uniunilor cooperatiste nu micşorează ci măreşte răspunderea consiliilor agricole şi sfaturilor populare în ce priveşte îndrumarea şi sprijinul pe care trebuie să-l acorde cooperativelor agricole în vederea executării la timp a lucrărilor agricole. In curînd va avea loc Congresul pentru înfiinţarea Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie — eveniment important în viaţa satelor noastre. Cel mai înalt omagiu adus Congresului va fi raportarea de către oamenii muncii din agricultură că pregătirile pentru campania de primăvară au fost terminate, că munca pe ogoare se desfăşoară de zor. In pagina de faţă relatăm despre stadiul pregătirilor în vederea lucrărilor agricole de primăvară in regiunile Bucureşti, Dobrogea, Oltenia, Crişana şi Suceava amănatul încă nu a început. Tot la uzina din Năvodari se află reparate, de pe data de 20 februarie, şi alte tractoare de la S.M.T. Babadag şi Independenţa, dar staţiunile n-au fost anunţate nici pînă acum că tractoarele pot fi ridicate. Şi în ce priveşte aprovizionarea cu seminţe lucrurile nu stau tocmai bine. Cooperativele agricole Ostrov, Jijila, Horia, din raionul Măcin, mai au de luat de la Agrosem 40 tone de porumb. Cooperativa din Băltăgeşti n-a ridicat nici pînă acum ovăzul ce trebuia să fie însămînţat tocmai în aceste zile. Motivul îl aflăm de la tov. Dumitru Năstăsoiu, preşedintele cooperativei. „Deşi sămînţă a sosit cu mult timp înainte la baza de recepţie N. Bălcescu, consiliul agricol ne-a anunţat abia vineri“. Iată deci cum, în această perioadă, cînd semănatul a început, mai sînt unele defecţiuni care stînjenesc bunul mers al lucrărilor. Este necesar ca în timpul cel mai scurt consiliile agricole, cu sprijinul organelor de partid, să ia măsuri operative menite să asigure desfăşurarea în bune condiţii a campaniei de primăvară, re etc. Care sunt cauzele ce determină întîrzierea reparaţiilor, cine se face vinovat de această stare de lucruri ? La S.M.T. Episcopia Bihorului, la dispoziţia mecanizatorilor stau o hală modernă, spaţioasă, bine încălzită, utilaje şi tot ce este necesar pentru buna desfăşurare a reparaţiilor. Mecanizatorii lucrează de zor. Şi totuşi, în ateliere, mai sunt 38 de tractoare. „Am făcut tot felul de recondiţionări de piese, care ne-au ajutat în oarecare măsură, arăta inginerul Alexandru Zadori, directorul S.M.T. Dar ce ne facem fără cuzineţi, axe cu came şi alte piese care nu pot fi recondiţionate ?“ Am fost informaţi că la linia de montaj a tractoarelor U-650, aflate în reparaţii curente, lucrările s-au oprit din lipsa pieselor amintite. O situaţie asemănătoare am întîlnit şi la S.M.T. Şicula. „Stăm cu tractoarele descompletate — ne spune tov. Vasile Crăciun, directorul staţiunii, din cauză că 20 de motoare aflate în reparaţii capitale la uzinele din Arad aşteaptă, ca şi cele de la noi, sosirea cuzineţilor, pistoanelor, elementelor de pompe etc.“. La această staţiune mai sunt de reparat 49 de tractoare. Cele întîlnite şi în alte S.M.T.-uri converg spre aceeaşi concluzie : întîrzierea reparaţiilor se datoreşte, în cea mai mare măsură, lipsei unor piese de schimb. De ce această situaţie ? Tov. Nicolae Manea, şeful serviciului regional S.M.T, scoate un vraf de situaţii şi tabele cu denumirea pieselor cerute de unităţi, care nu se găsesc în bazele de aprovizionare , în total 108 repere necesare la reparaţia tractoarelor U-650. „Din această cauză — ne explică ing. Manea — am fost nevoiţi să recondiţionăm multe repere, dar piesele de bază la tractoare nu se pretează la artificii, căci am risca să rămînă pe brazdă în plină campanie agricolă“. La întrebarea : cine sunt vinovaţi pentru această stare de lucruri, şeful serviciului regional a declarat : „După părerea mea, principalul vinovat este Direcţia generală de aprovizionare tehnico-materială din Consiliul Superior al Agriculturii, care nu a urmărit respectarea comenzilor şi livrarea pieselor de către uzinele şi întreprinderile furnizoare“. Conducătorii bazei de aprovizionare nr. 13 Oradea sunt, de asemenea, de părere că o vină are şi Trustul uzinelor de reparaţii, care nu a profilat pe unităţi producerea unor repere şi piese de schimb. De asemenea, Direcţia generală de aprovizionare tehnico-materială din Consiliul Superior al Agriculturii a acceptat cu uşurinţă decalarea livrării unor piese de schimb din trimestrul al IV-lea al anului trecut în trimestrul I ai anului 1966. Printr-o notă adresată de Consiliul Superior al Agriculturii întreprinderii metalurgice Medgidia se spune : „La adresa nr. 40825 din 29 decembrie 1965 privind nerealizarea integrală a obligaţiilor contractuale pe 1965 la unele piese de schimb pentru tractoare, vă facem cunoscut că sîntem de acord cu decalarea din trimestrul al IV-lea 1965 în trimestrul I 1966, lunile ianuarie şi februarie, la reperele şi cantităţile indicate mai jos". Urmează un tabel prin care se acceptă amînarea livrării a circa 3 000 de diverse piese de schimb pentru tractoare (pentru diferite baze din ţară). Trebuie spus, de altfel, că livrarea pieselor nu s-a făcut nici conform acestei decalări. Iată cum unii o fac şi alţii o trag. Dacă livrarea pieselor de schimb s-a amînat cu un trimestru, însămînţările de primăvară nu se pot amîna nici măcar cu o săptămînă. Acest lucru trebuie să-l înţeleagă o dată pentru totdeauna aceia care prin „bunăvoinţa“ lor de neînţeles au împiedicat repararea la timp a tractoarelor şi maşinilor agricole. A sosit primăvara; sunteţi gata pentru semănat ? Semaforul arată cale liberă tractoarelor De ce mai sunt maşini nereparate? Cu ajutorul mecanizatorilor de la S.M.T. Lehliu, membrii cooperativei agricole din comuna Lupşanu, regiunea Bucureşti, au semănat 75 ha cu diferite culturi Foto : M. Andreescu BUCUREŞTI jr. începutul este bun Cooperatorii şi mecanizatorii din regiunea Bucureşti au întîmpinat această primăvară timpurie pregătiţi temeinic. La semnalul specialiştilor, tractoarele şi maşinile agricole au intrat în brazdă. Sunt aceleaşi lucrări care se repetă an de an, dar de fiecare dată se cere o mai bună măiestrie în efectuarea lor pentru a se asigura obţinerea unor producţii tot mai mari. Iată cîteva aspecte din munca harnică şi preocupările cooperatorilor şi mecanizatorilor din regiune. De la bun început trebuie precizat că toate forţele sunt îndreptate spre efectuarea la timp şi în condiţii agrotehnice corespunzătoare a lucrărilor agricole. Mecanizatorii de la S.M.T. Tărtăşeşti au scos de mult maşinile şi tractoarele în cîmp, la brigăzi. Cu cîteva zile înainte de începerea lucrului au discutat temeinic cu brigadierii şi specialiştii din cooperativele agricole pe care le deservesc. S-a pus un accent deosebit pe colaborarea dintre tractorişti şi cooperatori, colaborare care are un rol esenţial în efectuarea la timp a muncilor agricole. Asemenea acţiuni au avut loc în majoritatea S.M.T.-urilor din regiune. Cooperativele agricole din raionul Lehliu au de semănat în această primăvară peste 40 000 ha cu diferite culturi. Datorită faptului că tractoarele şi maşinile agricole, bine reparate şi revizuite, au fost trimise din vreme în cîmp, s-a putut trece la pregătirea terenului şi semănatului culturilor din epoca I. Au şi fost semănate peste 1 000 ha cu mazăre, borceag şi alte culturi. Tov. ing. Gheorghe Predescu, preşedintele consiliului agricol, era îngrijorat că, deşi a început semănatul, nu au venit buletinele de analiză de la laboratorul regional din Bucureşti. La S.M.T. Lehliu mai erau în staţiune doar cîteva tractoare care transportau maşinile agricole pentru culturile din urgenţa a II-a. In procesul verbal întocmit de echipa care a efectuat controlul privind calitatea reparaţiilor se menţiona că acestea sunt executate mai bine, în comparaţie cu anul trecut. Cele trei ateliere mobile, dotate cu piese de schimb şi echipe de mecanici, aşteptau gata de a interveni pentru remedierea eventualelor defecţiuni. Pentru ziua de 26 februarie, în planul de măsuri al cooperatorilor din Lehliu-sat erau stabilite sarcini precise. Inginera agronom Nicola Soveja şi preşedintele Gheorghe Mogoşi erau în cîmp, la semănatul marzărei. „Am pregătit rostul din timp — au precizat ei — iar acum am început pregătirea terenului şi semănatul. Pentru a evita tasarea solului, pregătim terenul cu atelajele, iar semănatul îl efectuăm cu maşinile. In acest timp pămîntul se mai zvîntă“. Şi în raionul Călăraşi se observă aceeaşi preocupare pentru bunul mers al lucrărilor de primăvară. Toate tractoarele şi maşinile agricole se găsesc la locul de muncă. Aici însă nu au fost asigurate unele cantităţi de sămînţă. Este necesară o intervenţie operativă din partea consiliilor agricole pe lîngă laboratorul de încercarea seminţelor din Bucureşti pentru a trimite buletinele de analiză, ca şi măsuri pentru procurarea seminţelor care lipsesc. Din cauză că terenul arat în toamnă este bolovănos, se impune grăbirea lucrărilor de discuit şi grăpat pentru menţinerea apei în sol. De asemenea, este bine a se depista şi combate la timp dăunătorii din culturile păioase. DOBROGEA Deşi ghioceii au înflorit... In acest an, în regiunea Dobrogea, primăvara s-a anunţat mai de timpuriu. Folosind timpul prielnic, multe cooperative agricole au început semănatul culturilor din urgenţa I. Cele din comunele 23 August, Dulceşti, Cumpăna, Topraisar Tătaru şi altele au însămînţat mari suprafeţe cu mazăre, măzăriche, ovăz etc. Pînă în prezent, în regiune s-au însăminţat cu culturi din urgenţa , aproape 4 000 ha Campania de primăvară se află abia la început, în general condiţiile au fost asigurate. Dar nu peste tot pregătirile au fost terminate. Din situaţia aflată la consiliul agricol regional rezultă că tractoarele şi semănătorile au fost reparate în proporţie de 97 la sută ; s-a asigurat mare parte din sămînţă. Se mai ridică însă unele probleme care pînă acum nu au fost rezolvate. Unele staţiuni de maşini şi tractoare nu şi-au pregătit în întregime toate utilajele care vor lucra în această campanie SMT. Horia mai are de reparat 30 de tractoare şi 18 semănători. Care sunt cauzele , 17 tractoare se află în atelier. De-abia de cîteva zile, conducerea staţiunii a constatat că unele piese de schimb pentru instalaţia electrică a tractorului lipsesc. Din cauza slabei organizări a reparaţiilor, au fost trimise la S.M.T. Castelu 5 tractoare ; alte 3 aşteaptă de 10 zile să fie aduse de la Uzina de reparaţii Năvodari. Din această cauză la cooperativele agricole Pecineaga, Horia, Nifon, de pe raza de activitate a S.M.T. Horia, întîrzie aducerea tractoarelor la brigăzi, iar se OLTENIA „Circulaţia experienţei" şi mersul tractoarelor Anul acesta, pe ogoarele cooperativelor agricole " din regiunea Oltenia vor lucra aproape 5 700 de tractoarele cu 500 mai multe decît în 1965, peste15 000 pluguri şi alte utilaje agricole. Este pregătită această zestre tehnică pentru a intra în cîmp din prima zi bună de muncă ? După cum ne-a declarat tov. ing. Gheorghe Stănescu din Consiliul agricol regional Oltenia, la ora actuală majoritatea tractoarelor şi celelalte maşini agricole sunt gata pentru lucru. Spre deosebire de alţi ani, reparaţiile au decurs într-un ritm mai rapid. Pînă acum au fost reparate şi trimise la brigăzi peste 4 200 tractoare, 5 267 pluguri, 7 300 grape cu disc şi stelate, 3 000 semănători de porumb şi alte maşini agricole. La baza acestor realizări stau experienţa mecanizatorilor ca şi măsurile luate încă din toamna anului trecut de către consiliul agricol regional. „Perioada de reparaţii ar fi putut fi redusă, dacă nu întîmpinam greutăţi în privinţa aprovizionării cu piese de schimb şi alte materiale , a spus în încheiere tov. Gh. Stănescu. Uzinele care aveau această obligaţie faţă de noi nu şi-au respectat contractele. Aşa se explică de ce mai avem de reparat încă 110 tractoare, în afara celor neprevăzute în plan“. Despre lipsuri proprii ale serviciului S.M.T., despre cauzele întîrzierii peste termenul planificat a reparaţiilor în 11 staţiuni din regiune, cît şi despre felul cum experienţa bună a unor staţiuni a fost generalizată, tovarăşul inginer Stănestu nui a spus nimic. In timp ce în multe unităţi reparaţiile s-au încheiat la data stabilită, la altele, atelierele sunt încă pline de tractoare. Acum, în pragul primăverii, la S.M.T.-urile Gogoşu, Vînju Mare, Tîrgu Jiu, Olari şi Strehaia, unde mai sunt de reparat între 9—25 de tractoare, se dă „din colţ în colţ“, căutîndu-se justificări. Că asemenea deficienţe puteau fi remediate o dovedeşte experienţa S.M.T. Cîrcea, una din primele unităţi care şi-au încheiat planul de reparaţii la termen. La întrebarea dacă staţiunea a simţit lipsa pieselor de schimb, tov. Ion Delcea, directorul S.M.T.-ului, a răspuns că nu. „Dimpotrivă — a spus el — am anunţat baza de aprovizionare că avem o serie de piese în plus, pe care le putem livra altor staţiuni“ Cum s-au obţinut aceste rezultate ? In anii trecuţi, datorită parcului mare de tractoare şi maşini agricole, reparaţiile şi îngrijirile tehnice se făceau numai în perioada de iarnă. In 1965, s-a trecut la eşalonarea reparaţiilor, a aprovizionării cu piese de schimb, în tot cursul anului. Cu alte cuvinte, s-a desfiinţat „vîrful“ de reparaţii evitîndu-se şi perioada critică de aprovizionare cu piese de schimb. Cînd s-a intrat în iarna acestui an, 85 la sută din maşinile şi tractoarele staţiunii erau gata reparate. La fel s-a procedat şi la S.M.T. Filiaşi. Nici aici nu se plînge nimeni de lipsa pieselor de schimb. Experienţa bună a multor staţiuni din regiune nu este cunoscută şi pusă în practică în celelalte unităţi din regiunea Oltenia. Serviciul regional S.M.T. a făcut prea puţin pentru a generaliza cu curaj experienţa pozitivă. Aşa s se face că după 20 februarie, cînd trebuia să fie încheiată campania de reparaţii, la S.M.T. Predeşti mai erau în ateliere 11 tractoare, unele din ele neavînd montat nici măcar motorul. „Nu sunt din planul iniţial pe care l-am raportat îndeplinit“ — a fost explicaţia dată de tehnicianul cu reparaţiile, Constantin Găvozdea, şi inginerul Aurel Dumitru, directorul staţiunii. Dar din care plan fac parte ? Staţiunea are mai multe planuri cu care se poate juca ? Din cele care au fost declarate „reparate“ în planul iniţial cîteva au fost aduse din nou în atelier. In drum spre cîmp s-au răsturnat, iar altele s-au defectat. Iată cu ce răspundere se urmăreşte la acest S.M.T. grija pentru maşini, pentru calitatea reparaţiilor. La S.M.T. Olari există planuri şi plănuleţe, fişe de evidenţă şi procese verbale tip, toate pregătite pentru urmărirea, în timpul lucrărilor, a comportării tractoarelor şi maşinilor. Fireşte, toate au un rost. Dar cum se va întocmi această scriptologie la tractoarele care se mai află în atelier şi nu sunt pregătie nici acum pentru a ieşi la cîmp ? Consiliul agricol regional, serviciul S.M.T. trebuie să ia măsurile corespunzătoare pentru ca în cel mai scurt timp reparaţiile în toate staţiunile de maşini şi tractoare ale regiunii să fie terminate. CRIŞANA Cine face şi cine trage... In cîmpia Crişurilor, condiţiile climaterice favorizează începerea lucrărilor agricole de primăvară mai devreme decît în alte regiuni ale ţării. De aceea, este necesar ca şi pregătirea utilajului agricol să se facă mai din timp. La mijlocul lunii februarie era normal ca reparaţiile tractoarelor şi maşinilor agricole să fie pe sfîrşite. Din păcate, acum în S.M.T.-urile din regiunea Crişana mai stau pe butuci 100 tractoare. De asemenea, mai sunt nereparate 50 de semănători de porumb, numeroase pluguri, cultivatoa SUCEAVA Se poate rupe lanţul slăbiciunilor ? Constatările făcute recent, cu prilejul unui raid întreprins prin cîteva unităţi agricole din regiunea Suceava, arată că în unele locuri pregătirea tractoarelor şi maşinilor agricole care vor fi folosite în campania de primăvară este întîrziată. In S.M.T.-urile din regiune mai sînt de reparat circa 18 la sută din tractoare, 20 la sută din semănătorile de porumb şi 20 la sută din cultivatoare. Care sînt cauzele acestei rămîneri în urmă ? Unele dintre ele se referă la organizarea necorespunzătoare a reparaţiilor în S.M.T.-urile cum sunt cele din Dîngeni, Dorohoi, Fălticeni, Ilişeşti şi altele. Conducerea S.M.T.-ului Dîngeni, bunăoară, nu s-a interesat din vreme să aducă tractoarele în staţiune. Multe maşini au fost prinse de viscol pe cîmp, ceea ce a determinat un „gol de producţie“ de aproape 10 zile. La S.M.T. Dorohoi, reparaţiile au început, de asemenea, cu întîrziere. Pe de altă parte, atelierul a fost supraîncărcat cu tractoare ce necesitau reparaţii mari. Greutăţi destul de mari în repararea la timp a utilajelor provoacă însă lipsa pieselor de schimb. Referindu-se la această problemă, tov. Ştefan Burtea, şeful serviciului regional S M.T., spunea : „Aceasta constituie cauza principală a întîrzierii reparaţiilor. Cea mai mare parte din piesele necesare nu se găsesc în baza de aprovizionare numărul 14 Botoşani“. Intr-adevăr, în luna ianuarie S.M.T. Botoşani, din cele peste 2 000 de repere solicitate bazei de aprovizionare din Botoşani, a primit doar 779 şi acestea numai în procent de 30 la sută faţă de sortimentele necesare Tovarăşul H. Chelner, directorul bazei, explica această stare de lucruri în felul următor : „în funcţie de necesarul de piese de schimb solicitate de S.M.T.-uri, noi am cerut repartiţii la Direcţia generală de aprovizionare tehnico-materială (D.G.A.T.M.) din cadrul Consiliului Superior al Agriculturii. Cerinţele noastre n-au fost satisfăcute decît în mică parte. Pentru unele piese, nici în prezent nu avem încheiate contracte cu furnizorii în vederea executării lor“. După cum se vede, există un lanţ al slăbiciunilor, care porneşte de la modul în care se planifică livrarea pieselor de schimb Lipsurile amintite se datoresc însă în bună măsură şi modului defectuos în care se lucrează la baza de aprovizionare din Botoşani. Aici nu există nici un fel de evidenţă din care să rezulte în ce măsură au fost sau nu satisfăcute cerinţele unităţilor pe care le deserveşte. Sunt cazuri cînd unele S.M.T.-uri au ajuns să trimită bazei pînă la 30 de comenzi. Dacă ultima n-a fost înaintată cu cel mult o zi sau două înainte de sosirea pieselor în depozit, ea a fost clasată în dosar, nemaifiind luată în seamă. Există şi situaţii cînd conducerea bazei păstrează cîteva bucăţi din fiecare reper „pentru inspecţie“, deşi cînd vin delegaţii unităţilor după astfel de piese practic nu le pot obţine. Consiliul agricol regional cunoaşte de multă vreme aceste practici, dar măsuri hotărîte pentru curmarea lor n-au fost luate. Ţinînd seama că pînă la începerea campaniei agricole de primăvară nu a mai rămas multă vreme, este necesar să se ia toate măsurile pentru terminarea reparaţiilor la tractoare şi maşini agricole intr-un timp cit mai scurt. SCINTEIA PAGINA 3 Corespondents transmise de Horea CLAUNESCU, Vaste MIHAI, Victor DELEANU, Herman GRO2U, Mister TUtf'l