Scînteia, martie 1966 (Anul 35, nr. 6906-6936)

1966-03-01 / nr. 6906

în pregătire Apropierea primăverii se face tot mai mult simţită. Timpul s-a încălzit şi în unele locuri tractoarele au fost scoase la cîmp. Pe terenurile mai zvîntate s-au şi semănat suprafeţe însemnate cu culturi din prima epocă : mazăre, ovăz şi alte culturi. In regiunea Bucureşti s-au făcut semănături pe 5 200 ha. Se lucrează de zor şi ne ogoarele altor regiuni.­­ Executarea la timp şi la un nivel agrotehnic înalt a lu­crărilor agricole de primăvară este de cea mai mare însem­nătate pentru obţinerea unor recolte mari şi realizarea, pe această cale, a sarcinilor importante trasate de Congresul al IX-lea al partidului privind sporirea producţiei agricole. Ex­perienţa a demonstrat că succesul lucrărilor este hotărît de buna funcţionare a maşinilor şi tractoarelor, de organizarea muncii pînă în cele mai mici amănunte. De aceea se cere ca acum să se verifice amănunţit starea fiecărei maşini, să se controleze dacă seminţele sunt condiţionate. Crearea uniunilor cooperatiste constituie un mare sprijin acordat cooperativelor agricole pentru organizarea produc­ţiei şi a muncii. Prima verificare a activităţii lor se va face în actuala campanie agricolă de primăvară. Crearea uniuni­­lor cooperatiste nu micşorează ci măreşte răspunderea con­siliilor agricole şi sfaturilor populare în ce priveşte îndru­marea şi sprijinul pe care trebuie să-l acorde cooperativelor agricole în vederea executării la timp a lucrărilor agricole. In curînd va avea loc Congresul pentru înfiinţarea Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie — eve­niment important în viaţa satelor noastre. Cel mai înalt omagiu adus Congresului va fi raportarea de către oamenii muncii din agricultură că pregătirile pentru campania de primăvară au fost terminate, că munca pe ogoare se desfă­şoară de zor. In pagina de faţă relatăm despre stadiul pregătirilor în vederea lucrărilor agricole de primăvară in regiunile Bucu­­reşti, Dobrogea, Oltenia, Crişana şi Suceava a­mănatul încă nu a în­ceput. Tot la uzina din Nă­vodari se află reparate, de pe data de 20 februa­rie, şi alte tractoare de la S.M.T. Babadag şi Inde­pendenţa, dar staţiunile n-au fost anunţate nici pînă acum că tractoarele pot fi ridicate. Şi în ce priveşte apro­vizionarea cu seminţe lu­crurile nu stau tocmai bine. Cooperativele agri­cole Ostrov, Jijila, Horia, din raionul Măcin, mai au de luat de la Agrosem 40 tone de porumb. Coopera­tiva din Băltăgeşti n-a ridicat nici pînă acum o­­văzul ce trebuia să fie în­­sămînţat tocmai în aceste zile. Motivul îl aflăm de la tov. Dumitru Năstă­­soiu, preşedintele coope­rativei. „Deşi sămînţă a sosit cu mult timp înainte la baza de recepţie N. Bălcescu, consiliul agricol ne-a anunţat abia vineri“. Iată deci cum, în a­­ceastă perioadă, cînd se­mănatul a început, mai sînt unele defecţiuni care stînjenesc bunul mers al lucrărilor. Este necesar ca în timpul cel mai scurt consiliile agricole, cu spri­jinul organelor de partid, să ia măsuri operative menite să asigure desfă­şurarea în bune condiţii a campaniei de primă­vară, re etc. Care sunt cauzele ce determină întîrzierea reparaţiilor, cine se face vinovat de această stare de lucruri ? La S.M.T. Episcopia Bi­horului, la dispoziţia me­canizatorilor stau o hală modernă, spaţioasă, bine încălzită, utilaje şi tot ce este necesar pentru buna desfăşurare a reparaţiilor. Mecanizatorii lucrează de zor. Şi totuşi, în ateliere, mai sunt 38 de tractoare. „Am făcut tot felul de re­­condiţionări de piese, care ne-au ajutat în oarecare măsură, arăta inginerul Alexandru Zadori, direc­torul S.M.T. Dar ce ne fa­cem fără cuzineţi, axe cu came şi alte piese care nu pot fi recondiţionate ?“ Am fost informaţi că la linia de montaj a tractoa­relor U-650, aflate în re­paraţii curente, lucrările s-au oprit din lipsa piese­lor amintite. O situaţie asemănătoare am întîlnit şi la S.M.T. Şicula. „Stăm cu tractoa­rele descompletate — ne spune tov. Vasile Crăciun, directorul staţiunii, din cauză că 20 de motoare aflate în reparaţii capitale la uzinele din Arad aş­teaptă, ca şi cele de la­ noi, sosirea cuzineţilor, pistoanelor, elementelor de pompe etc.“. La această staţiune mai sunt de re­parat 49 de tractoare. Cele întîlnite şi în alte S.M.T.-uri converg spre aceeaşi concluzie : întîr­zierea reparaţiilor se da­toreşte, în cea mai mare măsură, lipsei unor piese de schimb. De ce această situaţie ? Tov. Nicolae Manea, şeful serviciului regional S.M.T, scoate un vraf de situaţii şi tabele cu denumirea pieselor cerute de unităţi, care nu se găsesc în bazele de a­­provizionare , în total 108 repere necesare la repa­raţia tractoarelor U-650. „Din această cauză — ne explică ing. Manea — am fost nevoiţi să recon­diţionăm multe repere, dar piesele de bază la tractoare nu se pretează la artificii, căci am risca să rămînă pe brazdă în plină campanie agricolă“. La întrebarea : cine sunt vinovaţi pentru această stare de lucruri, şeful ser­viciului regional a decla­rat : „După părerea mea, principalul vinovat este Direcţia generală de a­­provizionare tehnico-ma­­terială din Consiliul Su­perior al Agriculturii, care nu a urmărit res­pectarea comenzilor şi li­vrarea pieselor de către uzinele şi întreprinderile furnizoare“. Conducătorii bazei de aprovizionare nr. 13 Ora­dea sunt, de asemenea, de părere că o vină are şi Trustul uzinelor de re­paraţii, care nu a profilat pe unităţi producerea u­­nor repere şi piese de schimb. De asemenea, Di­recţia generală de aprovi­zionare tehnico-materială din Consiliul Superior al Agriculturii a acceptat cu uşurinţă decalarea livră­rii unor piese de schimb din trimestrul al IV-lea al anului trecut în trimestrul I ai anului 1966. Printr-o notă adresată de Consiliul Superior al Agriculturii întreprinderii metalurgice Medgidia se spune : „La adresa nr. 40825 din 29 decembrie 1965 privind nerealizarea integrală a obligaţiilor contractuale pe 1965 la unele piese de schimb pentru tractoare, vă facem cunoscut că sîntem de acord cu de­calarea din trimestrul al IV-lea 1965 în trimestrul I 1966, lunile ianuarie şi februarie, la reperele şi cantităţile indicate mai jos". Urmează un tabel prin care se acceptă amî­­narea livrării a circa 3 000 de diverse piese de schimb pentru tractoare (pentru diferite baze din ţară). Trebuie spus, de altfel, că livrarea pieselor nu s-a făcut nici conform aces­tei decalări. Iată cum u­­nii o fac şi alţii o trag. Dacă livrarea pieselor de schimb s-a amînat cu un trimestru, însămînţă­­rile de primăvară nu se pot amîna nici măcar cu o săptămînă. Acest lucru trebuie să-l înţeleagă o dată pentru totdeauna a­­ceia care prin „bunăvoin­ţa“ lor de neînţeles au împiedicat repararea la timp a tractoarelor şi ma­şinilor agricole. A sosit primăvara; sunteţi gata pentru semănat ? Semaforul arată cale liberă tractoarelor De ce mai sunt maşini nereparate? Cu ajutorul mecanizatorilor de la S.M.T. Lehliu, membrii cooperativei agricole din comuna Lupşanu, regiunea Bucureşti, au semănat 75 ha cu diferite culturi Foto : M. Andreescu BUCUREŞTI jr. începutul este bun Cooperatorii şi meca­nizatorii din regiunea Bucureşti au întîmpinat această primăvară timpu­rie pregătiţi temeinic. La semnalul specialiştilor, tractoarele şi maşinile a­­gricole au intrat în braz­dă. Sunt aceleaşi lucrări care se repetă an de an, dar de fiecare dată se cere o mai bună măies­trie în efectuarea lor pen­tru a se asigura obţine­rea unor producţii tot mai mari. Iată cîteva aspecte din munca harnică şi preocupările cooperato­rilor şi mecanizatorilor din regiune. De la bun început tre­buie precizat că toate forţele sunt îndreptate spre efectuarea la timp şi în condiţii agrotehni­ce corespunzătoare a lu­crărilor agricole. Meca­nizatorii de la S.M.T. Tărtăşeşti au scos de mult maşinile şi tractoarele în cîmp, la brigăzi. Cu cîteva zile înainte de în­ceperea lucrului au dis­cutat temeinic cu briga­dierii şi specialiştii din cooperativele agricole pe care le deservesc. S-a pus un accent deosebit pe colaborarea dintre trac­torişti şi cooperatori, co­laborare care are un rol esenţial în efectuarea la timp a muncilor agrico­le. Asemenea acţiuni au avut loc în majoritatea S.M.T.-urilor din regiune. Cooperativele agricole din raionul Lehliu au de semănat în această pri­măvară peste 40 000 ha cu diferite culturi. Datorită faptului că tractoarele şi maşinile agricole, bine reparate şi revizuite, au fost trimise din vreme în cîmp, s-a putut trece la pregătirea terenului şi se­mănatului culturilor din epoca I. Au şi fost se­mănate peste 1 000 ha cu mazăre, borceag şi alte culturi. Tov. ing. Gheor­­ghe Predescu, preşedinte­le consiliului agricol, era îngrijorat că, deşi a în­ceput semănatul, nu au venit buletinele de ana­liză de la laboratorul re­gional din Bucureşti. La S.M.T. Lehliu mai erau în staţiune doar cîteva trac­toare care transportau maşinile agricole pentru culturile din urgenţa a II-a. In procesul verbal întocmit de echipa care a efectuat controlul pri­vind calitatea reparaţii­lor se menţiona că aces­tea sunt executate mai bine, în comparaţie cu a­­nul trecut. Cele trei ate­liere mobile, dotate cu piese de schimb şi echi­pe de mecanici, aştep­tau gata de a interveni pentru remedierea even­tualelor defecţiuni. Pentru ziua de 26 fe­bruarie, în planul de măsuri al cooperatorilor din Lehliu-sat erau sta­bilite sarcini precise. In­ginera agronom Nicola Soveja şi preşedintele Gheorghe Mogoşi erau în cîmp, la semănatul mar­­zărei. „Am pregătit ros­tul din timp — au preci­zat ei — iar acum am în­ceput pregătirea terenului şi semănatul. Pentru a e­­vita tasarea solului, pre­gătim terenul cu atelaje­le, iar semănatul îl efec­tuăm cu maşinile. In a­­cest timp pămîntul se mai zvîntă“. Şi în raionul Călăraşi se observă aceeaşi preo­cupare pentru bunul mers al lucrărilor de primă­vară. Toate tractoarele şi maşinile agricole se gă­sesc la locul de muncă. Aici însă nu au fost asi­gurate unele cantităţi de sămînţă. Este necesară o inter­venţie operativă din par­tea consiliilor agricole pe lîngă laboratorul de încercarea seminţelor din Bucureşti pentru a tri­mite buletinele de anali­ză, ca şi măsuri pentru procurarea seminţelor care lipsesc. Din cauză că terenul arat în toam­nă este bolovănos, se im­pune grăbirea lucrărilor de discuit şi grăpat pen­tru menţinerea apei în sol. De asemenea, este bine a se depista şi com­bate la timp dăunătorii din culturile păioase. DOBROGEA Deşi ghioceii au înflorit... In acest an, în regiunea Dobrogea, primăvara s-a anunţat mai de timpuriu. Folosind timpul prielnic, multe cooperative agrico­le au început semănatul culturilor din urgenţa I. Cele din comunele 23 Au­gust, Dulceşti, Cumpăna, Topraisar Tătaru şi alte­le au însămînţat mari su­prafeţe cu mazăre, măză­­riche, ovăz etc. Pînă în prezent, în regiune s-au însăminţat cu culturi din urgenţa , aproape 4 000 ha Campania de primăvară se află abia la început, în general condiţiile au fost asigurate. Dar nu peste tot pregătirile au fost terminate. Din situa­ţia aflată la consiliul a­­gricol regional rezultă că tractoarele şi semănători­­le au fost reparate în pro­porţie de 97 la sută ; s-a asigurat mare parte din sămînţă. Se mai ridică însă unele probleme care pînă acum nu au fost re­zolvate. Unele staţiuni de maşini şi tractoare nu şi-au pregătit în întregi­me toate utilajele care vor lucra în această cam­panie SM­T. Horia mai are de reparat 30 de trac­toare şi 18 semănători. Care sunt cauzele , 17 tractoare se află în ate­lier. De-abia de cîteva zile, conducerea staţiunii a constatat că unele piese de schimb pentru instala­ţia electrică a tractorului lipsesc. Din cauza slabei organizări a reparaţiilor, au fost trimise la S.M.T. Castelu 5 tractoare ; alte 3 aşteaptă de 10 zile să fie aduse de la Uzina de reparaţii Năvodari. Din această cauză la coopera­tivele agricole Pecineaga, Horia, Nifon, de pe raza de activitate a S.M.T. Ho­ria, întîrzie aducerea trac­toarelor la brigăzi, iar se­ OLTENIA „Circulaţia experienţei" şi mersul tractoarelor Anul acesta, pe ogoare­le cooperativelor agricole " din regiunea Oltenia vor lucra aproape 5 700 de tractoarele cu 500 mai multe decît în 1965, peste­­15 000 pluguri şi alte uti­laje agricole. Este pregă­tită această zestre tehnică pentru a intra în cîmp din prima zi bună de muncă ? După cum ne-a decla­rat tov. ing. Gheorghe Stănescu din Consiliul a­­gricol regional Oltenia, la ora actuală majoritatea tractoarelor şi celelalte maşini agricole sunt gata pentru lucru. Spre deose­bire de alţi ani, reparaţii­le au decurs într-un ritm mai rapid. Pînă a­­cum au fost reparate şi trimise la brigăzi peste 4 200 tractoare, 5 267 plu­guri, 7 300 grape cu disc şi stelate, 3 000 semănători de porumb şi alte maşini agricole. La baza acestor realizări stau experienţa mecanizatorilor ca şi mă­surile luate încă din toamna anului trecut de către consiliul agricol re­gional. „Perioada de repa­raţii ar fi putut fi re­dusă, dacă nu întîmpinam greutăţi în privinţa apro­vizionării cu piese de schimb şi alte materiale , a spus în încheiere tov. Gh. Stănescu. Uzinele care aveau această obli­gaţie faţă de noi nu şi-au respectat contractele. Aşa se explică de ce mai avem de reparat încă 110 trac­toare, în afara celor ne­prevăzute în plan“. Despre lipsuri proprii ale serviciului S.M.T., despre cauzele întîrzierii peste termenul planificat a reparaţiilor în 11 sta­ţiuni din regiune, cît şi despre felul cum ex­perienţa bună a unor sta­ţiuni a fost generali­zată, tovarăşul inginer Stănestu nui a spus ni­mic. In timp ce în mul­te­ unităţi reparaţiile s-au încheiat la data stabilită, la altele, atelierele sunt încă pline de tractoare. Acum, în pragul primă­verii, la S.M.T.-urile Go­­goşu, Vînju Mare, Tîrgu Jiu, Olari şi Strehaia, unde mai sunt de reparat între 9—25 de tractoare, se dă „din colţ în colţ“, căutîndu-se justificări. Că asemenea deficienţe puteau fi remediate o do­vedeşte experienţa S.M.T. Cîrcea, una din primele unităţi care şi-au încheiat planul de reparaţii la termen. La întrebarea dacă staţiunea a simţit lipsa pieselor de schimb, tov. Ion Delcea, directorul S.M.T.-ului, a răspuns că nu. „Dimpotrivă — a spus el — am anunţat baza de aprovizionare că avem o serie de piese în plus, pe care le putem livra altor staţiuni“ Cum s-au obţi­nut aceste rezultate ? In anii trecuţi, datorită parcului mare de tractoa­re şi maşini agricole, re­paraţiile şi îngrijirile teh­nice se făceau numai în perioada de iarnă. In 1965, s-a trecut la eşalonarea reparaţiilor, a aprovizio­nării cu piese de schimb, în tot cursul anului. Cu alte cuvinte, s-a desfiinţat „vîrful“ de reparaţii evi­­tîndu-se şi perioada criti­că de aprovizionare cu piese de schimb. Cînd s-a intrat în iarna acestui an, 85­ la sută din maşinile şi tractoarele staţiunii erau gata reparate. La fel s-a procedat şi la S.M.T. Filiaşi. Nici aici nu se plînge nimeni de lipsa pieselor de schimb. Ex­perienţa bună a multor staţiuni din regiune nu este cunoscută şi pusă în practică în celelalte uni­tăţi din regiunea Oltenia. Serviciul regional S.M.T. a făcut prea puţin pentru a generaliza cu curaj ex­perienţa pozitivă. Aşa s se face că după 20 februarie, cînd trebuia să fie în­cheiată campania de re­paraţii, la S.M.T. Predeşti mai erau în ateliere 11 tractoare, unele din ele neavînd montat nici mă­car motorul. „Nu sunt din planul ini­ţial pe care l-am raportat îndeplinit“ — a fost ex­plicaţia dată de tehnicia­nul cu reparaţiile, Con­stantin Găvozdea, şi ingi­nerul Aurel Dumitru, directorul staţiunii. Dar din care plan fac parte ? Staţiunea are mai multe planuri cu care se poate juca ? Din cele care au fost declarate „reparate“ în planul iniţial cîteva au fost aduse din nou în atelier. In drum spre cîmp s-au răsturnat, iar altele s-au defectat. Iată cu ce răspundere se urmăreşte la acest S.M.T. grija pen­tru maşini, pentru calita­tea reparaţiilor. La S.M.T. Olari există planuri şi plănuleţe, fişe de evidenţă şi procese verbale tip, toate pregăti­te pentru urmărirea, în timpul lucrărilor, a com­portării tractoarelor şi maşinilor. Fireşte, toate au un rost. Dar cum se va întocmi această scriptolo­­gie la tractoarele care se mai află în atelier şi nu sunt pregătie nici acum pentru a ieşi la cîmp ? Consiliul agricol regional, serviciul S.M.T. trebuie să ia măsurile corespun­zătoare pentru ca în cel mai scurt timp repara­ţiile în toate staţiunile de maşini şi tractoare ale re­giunii să fie terminate. CRIŞANA Cine face şi cine trage... In cîmpia Crişurilor, condiţiile climaterice fa­vorizează începerea lucră­rilor agricole de primăva­ră mai devreme decît în alte regiuni ale ţării. De aceea, este necesar ca şi pregătirea utilajului agri­col să se facă mai din timp. La mijlocul lunii februarie era normal ca reparaţiile tractoarelor şi maşinilor agricole să fie pe sfîrşite. Din păcate, a­cum în S.M.T.-urile din regiunea Crişana mai stau pe butuci 100 tractoare. De asemenea, mai sunt nereparate 50 de semănă­tori de porumb, nume­roase pluguri, cultivatoa­ SUCEAVA Se poate rupe lanţul slăbiciunilor ? Constatările făcute re­cent, cu prilejul unui raid întreprins prin cîteva u­­nităţi agricole din regiu­nea Suceava, arată că în unele locuri pregătirea tractoarelor şi maşinilor agricole care vor fi folo­site în campania de pri­măvară este întîrziată. In S.M.T.-urile din regiune mai sînt de reparat circa 18 la sută din tractoare, 20 la sută din semănăto­­rile de porumb şi 20 la sută din cultivatoare. Care sînt cauzele acestei rămî­­neri în urmă ? Unele dintre ele se re­feră la organizarea neco­respunzătoare a reparaţii­lor în S.M.T.-urile cum sunt cele din Dîngeni, Dorohoi, Fălticeni, Ilişeşti şi altele. Conducerea S.M.T.-ului Dîngeni, bu­năoară, nu s-a interesat din vreme să aducă trac­toarele în staţiune. Multe maşini au fost prinse de viscol pe cîmp, ceea ce a determinat un „gol­­ de producţie“ de aproape 10 zile. La S.M.T. Dorohoi, reparaţiile au început, de asemenea, cu întîrziere. Pe de altă parte, atelierul a fost supraîncărcat cu tractoare ce necesitau re­paraţii mari. Greutăţi destul de mari în repararea la timp a u­­tilajelor provoacă însă lipsa pieselor de schimb. Referindu-se la această problemă, tov. Ştefan Burtea, şeful serviciului regional S M.T., spunea : „Aceasta constituie cauza principală a întîrzierii re­paraţiilor. Cea mai mare parte din piesele necesa­re nu se găsesc în baza de aprovizionare numă­rul 14 Botoşani“. Intr-adevăr, în luna ia­nuarie S.M.T. Botoşani, din cele peste 2 000 de re­pere solicitate bazei de aprovizionare din Boto­şani, a primit doar 779 şi acestea numai în procent de 30 la sută faţă de sor­timentele necesare Tova­răşul H. Chelner, directo­rul bazei, explica această stare de lucruri în felul următor : „în funcţie de necesa­rul de piese de schimb solicitate de S.M.T.-uri, noi am cerut repartiţii la Direcţia generală de a­­provizionare tehnico-ma­terială (D.G.A.T.M.) din cadrul Consiliului Su­perior al Agriculturii. Ce­rinţele noastre n-au fost satisfăcute decît în mică parte. Pentru unele piese, nici în prezent nu avem încheiate contracte cu furnizorii în vederea exe­cutării lor“. După cum se vede, e­­xistă un lanţ al slăbiciu­nilor, care porneşte de la modul în care se planifi­că livrarea pieselor de schimb Lipsurile aminti­te se datoresc însă în bună măsură şi modului defectuos în care se lu­crează la baza de aprovi­zionare din Botoşani. Aici nu există nici un fel de evidenţă din care să re­zulte în ce măsură au fost sau nu satisfăcute cerin­ţele unităţilor pe care le deserveşte. Sunt cazuri cînd unele S.M.T.-uri au ajuns să trimită bazei pînă la 30 de comenzi. Dacă ultima n-a fost îna­intată cu cel mult o zi sau două înainte de sosi­rea pieselor în depozit, ea a fost clasată în dosar, nemaifiind luată în sea­mă. Există şi situaţii cînd conducerea bazei păstrea­ză cîteva bucăţi din fie­care reper „pentru ins­pecţie“, deşi cînd vin de­legaţii unităţilor după astfel de piese practic nu le pot obţine. Consiliul agricol regional cunoaşte de multă vreme aceste practici, dar măsuri ho­­tărîte pentru curmarea lor n-au fost luate. Ţinînd seama că pînă la începerea campaniei agricole de primăvară nu a mai rămas multă vreme, este necesar să se ia toa­te măsurile pentru termi­narea reparaţiilor la trac­toare şi maşini agricole intr-un timp cit mai scurt. SCINTEIA PAGINA 3 Corespondents transmise de Horea CLAUNESCU, Vaste MIHAI, Victor DELEANU, Herman GRO2U, Mister TUtf'l

Next