Scînteia, aprilie 1966 (Anul 35, nr. 6937-6966)

1966-04-01 / nr. 6937

CORESPONDENŢĂ DIN LONDRA Primele rezultate Important avans al partidului laburist in alegerile parlamentare La ora 21, ora locală, s-au în­chis urnele în faţa cărora erau aş­teptaţi să se prezinte în cursul zilei de joi circa 29 milioane ale­gători pentru a desemna pe de­putaţii Camerei Comunelor. La ora 1 şi 30 de minute (ora Bucureştiului) rezultatele sînt următoarele : — Partidul laburist 176 mandate. — Partidul conservator 79 mandate. — Partidul liberal 1 man­dat. Pînă la ora la care transmit, 16 circumscripţii electorale deţinute anterior de conservatori au fost cîştigate de partidul laburist. Se remarcă deplasări considerabile în favoarea laburiştilor. Posturile de televiziune afirmă că de pe acum se poate spune cu certitu­dine că laburiştii au cîştigat ale­gerile ; se pune numai problema cît de mare va fi plusul de vo­turi. Posturile de televiziune brita­nice emit în mod neîntrerupt am­ple relatări şi comentarii despre rezultatele scrutinului. Cu ajuto­rul aparatelor electronice, echipe­le posturilor de televiziune calcu­lează pe parcurs semnificaţia sta­tistică a cîştigării sau pierderii unor mandate ale deputaţilor, di­mensiunile deplasărilor de voturi, precum şi cifra probabilă a vii­toarei majorităţi parlamentare. In centrul Londrei, în principalele pieţe au fost instalate panouri în faţa cărora trecătorii se opresc pentru a citi evoluţia scorului în­registrat pe măsură ce sosesc rezultatele din circumscripţii. In cursul serii, din diferite re­giuni ale ţării au parvenit ştiri relatînd o participare apreciată în unele circumscripţii ca fiind mai masivă decît cea din alege­rile generale din toamna anului 1964. Cifrele definitive, inclusiv cele din cîteva circumscripţii e­­lectorale mai îndepărtate, vor fi cunoscute abia în cursul zilei de vineri. Liviu RODESCU in U.R.S. S. a fost lansată staţia automată „LUNA —10“ Scopul experienţei - crearea unor sisteme care să asigure plasarea unui satelit artificial in jurul Lunii MOSCOVA 31 (Agerpres). — In conformitate cu programul de cercetare a Lunii, la 31 martie, ora 13:47 (ora Moscovei), Uniu­nea Sovietică a lansat o rachetă cosmică spre Lună. La bordul rachetei este instalată staţia automată „Luna-10". Scopul principal al staţiei este elaborarea unor sisteme care să asigure crearea unui satelit ar­tificial al Lunii pentru cercetarea spaţiului cosmic perilunar, pre­cum şi elaborarea unor sisteme de bord pentru plasarea staţiei pe o orbită selenocentrică (pe­­rilriară). Staţia se deplasează pe o traiectorie apropiată de cea cal­culată. La 31 martie ora 18 (ora Moscovei), staţia ,,Luna­ 10" s-a aflat la o distanţă de 51 000 km, deasupra unui punct de pe su­prafaţa Pămîntului cu următoa­rele coordonate : 33 grade, 16 minute latitudine nordică şi 96 grade, 6 minute longitudine estică. întregul aparataj instalat la bordul staţiei „Luna-10’ funcţio­nează normal. Centrul de coor­donare şi calcul prelucrează in­formaţiile obţinute. Declaraţiile noului preşedinte al Ecuadorului QUITO 31 (Agerpres). Miercuri seara, fostul ministru de finanţe al Ecuadorului, Clemente Yerovi Indabburo, desemnat preşedinte provizoriu al ţării după răsturna­rea juntei militare a lui Ramon Castro Jijon, a depus jurămîntul la Palatul naţional din Quito în prezenţa principalilor lideri politici militari şi civili. Cu prilejul depunerii jurămîntu­­lui, Yerovi Indabburo a declarat : „Sper să menţin puterea cît mai pu­ţin timp posibil şi să redau ţării o viaţă constituţională normală".. Alegerile, a spus el, trebuie orga­nizate cît mai curînd posibil. (Fos­ta juntă militară promisese ţinerea alegerilor pentru 5 iunie a.c.). El a declarat, de asemenea, că nici un partid politic nu va deţine majori­tatea în cadrul guvernului provi­zoriu, astfel încît să se poată asi­gura libertatea deplină a viitoare­lor alegeri generale din Ecuador. In însorita capitală a Senegalului, Dakar, în­cepe astăzi primul Fes­tival mondial al artei negre, organizat sub auspiciile guvernului se­­negalez şi ale UNESCO. Interesul deosebit susci­tat de această manifes­tare culturală este eloc­vent ilustrat prin numă­rul mare de ţări parti­cipante — 44. Festivalul are ca scop afirmarea tradiţiilor şi aspiraţiilor culturale ale popoarelor africane şi reliefarea contribuţiei artei negre la civilizaţia universală. El semnifică totodată descătuşarea culturală a popoarelor africane, care au reînnodat trecu­tul cultural cu prezen­tul. Avînd un caracter competitiv, festivalul a instituit o serie de pre­mii pentru proză, ver­suri, teatru, ceea ce va permite afirmarea unui număr tot mai mare de artiști africani sau de o­­rigine africană. Așa după cum sublinia Mau­rice Sonar Senghor, membru în comitetul de organizare , această ac­ţiune are scopul de a demonstra că Africa nu este doar o consumatoare de cultură ci şi o creatoare a ei. La a­­ceastă demonstraţie va contribui fără îndoială şi impresionanta expozi­ţie care s-a deschis la Dakar şi care înmănun­chează cele mai expresi­ve opere de artă din di­ferite epoci istorice. Sunt expuse 620 de capodope­re şi piese rare, împru­mutate de la cele mai vestite muzee internaţio­nale. Alături de vestigii­le de la Nők, Ifé, Benia, Zimbabwe se află baso­reliefurile de la Aboney, panourile Foumbas şi statuetele Baluba. Pier­re Meauze, directorul expoziţiei, a declarat că expoziţia constituie o grandioasă manifestare a dorinţei africane de a-şi face cunoscut patri­moniul artistic tradiţio­nal al continentului". O serie de concerte susţinute de formaţii a­fricane, sau de negri de peste Atlantic, vor ofe­ri o vastă complimentare ambianţei generale a festivalului. Trupe de balet folcloric african, cele mai renumite for­maţii de jazz vor apărea pe scenele teatrului „Da­niel Sorano“, pe „Sta­dionul Prieteniei“ şi în alte locuri. Opt tablouri animate prezentate în insula Go­ráé, montate feeric în noua concepţie „Son et Lumiére", vin să com­pleteze gama manifestă­rilor organizate în ca­drul festivalului. Ele e­­vocă istoria milioanelor de africani vînduţi ca sclavi în epoca întune­cată a expansiunii co­loniale. O mare parte din ei au fost „tranzi­taţi" prin această insulă supranumită şi Insula Lacrimilor. In zilele festivalului va avea loc şi un colocviu a cărui temă centrală este „Arta neagră în viaţa poporului", la care vor participa 35 de per­sonalităţi şi specialişti în domeniile africanisti­­cii. Printre problemele ce se vor dezbate se în­scriu vitalitatea cunoaş­terii artistice a poporu­lui ; criteriul autentici­tăţii şi normele de apre­ciere a ei; semnificaţia rituală şi funcţională a artei africane; unitatea şi diversitatea formelor ei; muzica, dansul, cos­tumele, sculptura, pictu­ra, arhitectura, teatrul, cinematograful şi contri­buţia lor la dezvoltarea socială a Africii; con­fruntarea cu viaţa mo­dernă şi conservarea artei africane; educaţia artistică a poporului. Aşteptat cu un mare interes, festivalul consti­tuie încă un prilej pen­tru Africa neagră de a dovedi acelora care o mai frustrează de drep­turile ei valoarea sa spi­rituală, contribuţia adu­să la civilizaţia univer­sală, bogăţia creaţiei sale artistice. C. BENGA Alger FES­TI­VAL­UL ARTEI NEGRE STOCKHOLM Comemorarea lui Nicolae Titulescu STOCKHOLM 31 (Agerpres). — In aula Facultăţii de drept a Uni­versităţii din Stockholm a avut loc o adunare consacrată comemorării a 25 de ani de la moartea emi­nentului diplomat român Nicolae Titulescu. Deschizînd adunarea, rectorul Universităţii din Stockholm, prof. Hakan Nial, a relevat că Nicolae Titulescu a fost un mare om de stat al României, care şi-a dedicat viaţa şi activitatea colaborării in­ternaţionale. A vorbit apoi despre viaţa şi activitatea lui Nicolae Ti­tulescu ambasadorul României la Stockholm, dr. Petru Manu. In în­cheiere, prof. Folke Lundberg a evocat personalitatea lui Nicolae Titulescu. A YEMEN In pregătirea primului congres naţional „Poporul yemenit va fi chemat să participe la un congres naţional" , a anunţat miercuri, la postul de radio Sanaa, Abdul Rahman Iriani, membru al Consiliului prezidenţial al Republicii Yemen. Congresul, care va avea loc la Dhamar la sfîrşitul lunii aprilie, va juca un rol important în lupta dusă de po­porul yemenit pentru pacificarea ţării şi întărirea regimului republi­can. Cu acest prilej va fi constitui­tă o adunare legislativă compusă din 99 de membri, reprezentînd zonele administrative ale ţării. A­­dunarea va trebui să pregătească o constituţie permanentă, să o su­pună referendumului popular şi să-şi asume puterea legislativă în timpul perioadei de tranziţie. Con­gresul va examina de asemenea posibilităţile de reluare a conferin­ţei de la Harad. După cum se ştie, la sfîrşitul lu­nii februarie, în localitatea Harad urma să-şi reia lucrările confe­rinţa consacrată reglementării pro­blemei yemenite. Datorită diver­genţelor existente între cele două părţi — republicană şi regalistă — cu privire la structura guvernului în perioada de tranziţie, conferin­ţa nu s-a deschis la termenul fixat. Convocarea ei continuă să rămînă şi astăzi sub semnul întrebării, de­oarece divergenţelor de fond i­ s-au adăugat altele noi, legate de locul unde ar urma să fie reluate discuţiile. Numeroase fapte petrecute în ultima vreme pe teritoriul Yeme­nului ilustrează hotărîrea maselor populare de a apăra republica, de a zădărnici orice încercare de a reinstaura regimul retrograd al imamilor. La Sanaa, şefii mai mul­tor triburi au luat parte la un mare miting popular, în cursul căruia s-au pronunţat în sprijinul revolu­ţiei şi unităţii naţionale. Ei au semnat un document adresat Con­siliului de Miniştri din Sanaa, în care îşi exprimă adeziunea la re­gimul republican. C. OPRICA Cairo A. E. L. S. DEFICIT RECORD GENEVA 81 (Agerpres).­­ Po­trivit datelor oficiale, comerţul dintre statele membre ale Asocia­ţiei zonei liberului schimb şi cele ale Pieţei comune a înregistrat un nou deficit record, cifrat la peste 3 miliarde dolari. Se constată că, pe calea unor măsuri protec­­ţioniste vamale intensificate, ţă­rile Pieţei comune caută să îngră­dească importurile şi să forţeze în acelaşi timp exporturile, în încer­carea de a realiza astfel o îmbu­nătăţire a balanţei lor comerciale. Vietnamul de sud PUTERNICE DEMONSTRAŢII ANTIGUVERNAMENTALE LA SAIGON SI DA NANG 9 mulţimii puteau fi văzute pancarte în limbile engleză, franceză şi viet­nameză, care denunţau politica antinaţională a regimului militar de la Saigon şi subordonarea gu­vernului Ky faţă de S.U.A. Partici­panţii la manifestaţie au acuzat pe generalul Ky şi pe ceilalţi colabo­ratori ai săi că nu şi-au respectat promisiunea de a iniţia alegeri în vederea instituirii unui guvern ci­vil. Autorităţile militare au depla­sat în regiunea capitalei două batalioane. In plin centru al oraşului Da Nang, un camion american a lovit miercuri un vehicul sud-vietna­­mez încadrat într-un convoi de 300 de maşini, în care mii de per­soane demonstrau împotriva gu­vernului de la Saigon. Acest inci­dent, scrie agenţia France Presse, s-a transformat într-o adevărată manifestaţie antiamericană. Popu­laţia oraşului s-a îndreptat în masă spre un cantonament de puş­caşi americani şi, înconjurînd imo­bilul, a blocat circulaţia timp de peste cinci ore. ★ HANOI 31 (Agerpres). — Ci­tind surse sud-vietnameze, agenţia V.N.A. anunţă că, în urma confe­rinţei din februarie de la Hono­lulu, guvernul S.U.A. şi regimul de la Saigon au semnat un acord se­cret in care se prevede cedarea unor regiuni sud-vietnameze ca Da Nang, Cam Ranh şi Vang Tau etc. pe timp de 99 de ani pentru stabi­lirea de baze militare americane. SAIGON 31 (Agerpres). — La chemarea mişcării tinerilor budişti, joi dimineaţa la Saigon mii de lo­cuitori ai oraşului au luat parte la o demonstraţie antiguvernamen­tală şi antiamericană. In rîndul O NOUĂ FAZĂ IN „CRIZA ATLANTICĂ“ O nouă fază de agravare a „cri­zei atlantice’ s-a deschis miercuri, o dată cu cel de-al doilea memoran­dum adresat de Franţa partenerilor săi în problemele dezangajării sale faţă de N.A.T.O. Primul memoran­dum, remis la 7 martie, a formulat intenţia Franţei de a se retrage din structurile militare ale N.A.T.O. şi a ridicat problema prezenţei pe teri­toriul francez a instalaţiilor şi baze­lor militare străine. La cererile alia­ţilor de a se aduce clarificări, gu­vernul francez răspunde prin noul document, care cuprinde un calen­dar amănunţit, potrivit căruia la 1 iu­lie 1966 îşi va retrage forţele mili­tare din comandamentele integrate , iar data de 1 aprilie 1967 este indi­cată ca o scadenţă (fără caracter ul­timativ) pentru terminarea operaţiei de transferare din Franţa a sediilor a două comandamente generale ale N.A.T.O., precum şi a instalaţiilor şi a bazelor militare americane. Temeiurile invocate de partea franceză pentru luarea acestor mă­suri, afirmate în repetate rînduri de către conducătorii francezi, sunt sub­liniate din nou în aceste zile în con­troversă cu oponenţii din cadrul a­­lianţei. Oficiosul guvernamental „La Nation" scria în editorialul său de miercuri : „Nimeni nu se îndoieşte de dorinţa Franţei de a rămîne în alianţă, dar nimeni nu poate să mai spere că va impune ţării noastre condiţii pe care ea le consideră con­trare suveranităţii şi mai ales secu­rităţii sale naţionale’. In legătură cu acest al doilea element — al riscu­rilor pentru securitate — primul mi­nistru francez, Pompidou, a arătat din nou zilele trecute că, atîta timp cît Franţa va avea forţele integrate în cadrul N.A.T.O., „ea ar putea fi atrasă fără voia ei într-un război de către vreunul din aliaţi­. Reacţia de nemulţumire şi iritare pe care poziţia franceză a determi­nat-o la Washington şi în alte capi­tale favorabile menţinerii N.A.T.O. şi-a găsit expresie în luarea de po­ziţie, a reprezentanţilor celor 14 par­teneri ai Franţei, în urma reuniunii de marţi în Consiliul N.A.T.O. Aceas­ta reprezintă o dezavuare a poziţiei franceze, făcută pe un ton mai vi­guros decît anterior. Ziarul „Le Fi­garo’ consideră că aceasta este re­zultatul presiunilor exercitate de George Ball, secretar de stat ad­junct al S.U.A., sosit la Paris special pentru această reuniune. Unii obser­vatori occidentali relevă însă că ex­pozeul lui Ball a fost aprobat cu „nuanţe diferite" de către partici­panţi şi că „frontul comun" rea­lizat nu înseamnă nicidecum că alte ţări din N.A.T.O. nu ar continua să-şi manifeste propriile lor nemul­ţumiri faţă de N.A.T.O., ca instru­ment al unei politici anacronice, con­trară intereselor de pace, securitate şi colaborare internaţională. Din a­­cest punct de vedere este semnifi­cativ că şi în S.U.A. se fac auzite critici tot mai insistente la adresa faptului că diplomaţia americană se cramponează cu tot dinadinsul de N.A.T.O. Comentatorul american Walter Lippmann scrie: „Motivul pentru care pierdem iniţiativa în politica externă şi nu facem decît să ne lamentăm este că, din păcate, într-o perioadă în care se impune o diplomaţie înţeleaptă şi plină de resurse, ne mulţumim să privim îna­poi’. El cere Washingtonului o po­litică externă „adaptată la realităţi­le lumii de azi". I. FÎNTINARU Succesul greviştilor chilieni SANTIAGO DE CHILE 31 (Ager­pres). — Grevele care timp de trei luni de zile au paralizat activita­tea principalelor mine de cupru din Chile au luat sfîrşit. Muncitorii de la minele „El Salvador" şi „Po­­trerillos" şi-au reluat lucrul. Cei 150 de muncitori concediaţi în mo­mentul declanşării grevei au fost reîncadraţi, iar cei 7 lideri sindi­cali arestaţi de aproape o lună de zile au fost eliberaţi pe cauţiune. ANGOLA : In timpul unei operaţii nocturne Întreprinsă de o unitate de partizani Comunicat comun chino-pakistanez PEKMN 31. — Corespondentul A­­gerpres, I. Gălăţeanu, transmite: La 31 martie, Liu Şao-ţi, preşedin­tele R. P. Chineze, şi-a încheiat vi­zita de prietenie în Pakistan. In această vizită, preşedintele Liu Şao-ţi a fost însoţit de Cen I, vice­premier al Consiliului de Stat, mi­nistrul afacerilor externe al R. P. Chineze, şi de alte persoane ofi­ciale. La încheierea vizitei a fost dat publicităţii un comunicat co­mun. In comunicat se arată că pre­şedintele R. P. Chineze şi pre­şedintele Pakistanului, Ayub Khan, au procedat la un schimb sincer şi prietenesc de vederi cu privire la situaţia internaţională actuală şi la dezvoltarea pe viitor a re­laţiilor de prietenie şi colaborare între cele două ţări. Ei şi-au ex­primat satisfacţia în legătură cu rezultatele convorbirilor. Preşedintele Pakistanului a ară­tat că guvernul ţării sale va con­tinua să sprijine cererea de auto­determinare a poporului din Caşmir. Preşedintele R. P. Chi­neze a afirmat din nou sprijinul pe care guvernul şi poporul Chi­nei îl acordă poziţiei guvernului pakistanez. In continuare, in co­municat se arată că preşedintele Pakistanului a exprimat profunda recunoştinţă a guvernului şi po­porului Pakistanului pentru spri­jinul primit din partea guvernu­lui şi poporului Chinei. Preşedintele Pakistanului a afir­mat încă o dată convingerea fer­mă a guvernului şi poporului ţării sale că drepturile legitime ale Re­publicii Populare Chineze la Na­ţiunile Unite trebuie restabilite şi că orice plan de creare a „două Chine“ este sortit eşecului. Cei doi preşedinţi — se spune în comunicat — şi-au exprimat satisfacţia în legătură cu dezvol­tarea relaţiilor de prietenie între cele două ţări. Ei au subliniat că prietenia dintre China şi Pakistan are o bază trainică, că popoarele celor două ţări nutresc simpatie reciprocă şi îşi acordă sprijin unul altuia. In încheierea Comunicatu­lui se arată că cele două părţi sunt hotărîte să întărească şi să dezvolte pe viitor relaţiile de prietenie şi colaborare dintre China şi Pakistan, întrucît aceasta cores­punde dorinţei comune a celor două popoare şi întăreşte solidari­tatea afro-asiatică şi pacea în lume. ROMA. // MAREA TRANZACŢIE'' Şl NEMULŢUMIRILE MICILOR ACŢIONARI însoţită de o zgo­motoasă discuţie în presă, fuzionarea ofi­cială dintre societăţi­le „Edison" şi „Monte­­catini" a devenit o realitate. Au hotărît-o acţionarii celor două societăţi cu prilejul adunării extraordinare ţinută zilele trecute la Milano. De fapt, ziua X, cum a fost numită de către ziarele ita­liene, fusese stabilită cu mult timp înainte. A­stfel că acţionarilor nu le-a rămas decît să ratifice o decizie de pe urma căreia a luat fiinţă cea mai vastă concentrare in­dustrială pe care a cunoscut-o Italia. A­­cest colos al indus­triei chimice va dis­pune de un capital de peste 700 miliarde lire şi de posibilitatea de a controla peste două treimi din secto­rul chimic, creîndu-şi astfel o netă po­ziţie monopolistă în­tr-unul din cele mai importante domenii ale economiei itali­ene. Nu este lipsit de interes faptul că pre­şedintele onorific al noii societăţi, contele Faina, a subliniat că această „mare tran­zacţie" a fost ne­cesară deoarece ea deschide noi pers­pective în ceea ce priveşte colabora­rea cu marile între­prinderi europene, dar mai ales cu cele din S.U.A. El a arătat totodată că prin­tre avantajele fu­zionării se numără creşterea însemnată a cotei de participare italiană la producţia din cadrul Pieţei co­mune în domeniul în­grăşămintelor, mase­lor plastice şi fibrelor sintetice. Presa italiană rela­tează însă că micii acţionari sunt nemul­ţumiţi de felul în care s-a procedat la unifi­care, operaţia favori­­zîndu-i pe deţinătorii de pachete volumi­noase de acţiuni. Ei şi-au exprimat totoda­tă temerea că, o dată cu actul fuzionării, se va ajunge la un val de concedieri mai cu seamă în micile între­prinderi aferente. In ciuda asigurărilor da­te de noul preşedinte, faptele arată că se tin­de spre aceasta. De altfel, chiar în pregă­tire societatea „Edi­son" a concediat cîte­va mii de muncitori de la filiala sa din Co­­bianchi, provincia No­vara. Un număr de 26 de acţionari au de­nunţat magistraturii consiliul de admini­straţie pentru felul în care s-a desfăşurat operaţia fuzionării, a­­firmînd că s-a recurs la scandaloase ma­nevre de culise. Ion MARGINEANU Noi file la „dosarul Delgado“ Ancheta în „afacerea Delgado" (lider al opoziţiei portugheze asa­sinat la 13 februarie 1965 lîngă Villaneuve del Fresno, în apropie­rea frontierei dintre Spania şi Por­tugalia) scoate la iveală noi ele­mente ce atestă complicitatea poli­ţiei portugheze. Judecătorul José Maria Crespo Marquez a deschis o procedură de instrucţie şi a lan­sat un mandat de arestare împo­triva comisarului portughez Anto­nio Gonzales Sesmendo. Actul de acuzare susţine că acesta a înles­nit intrarea în Spania a asasinilor generalului Delgado. Gonzales Ses­mendo a fost convocat cu cîteva zile în urmă ca martor, dar n-a răspuns citației judecătorului. La 13 februarie 1965 el era în fruntea postului de frontieră Mourao, şi i-a prezentat pe asasini colegilor săi spanioli de la Villaneuve del Fres­no drept membri ai poliției politice portugheze. BB CONAKRY. Preşedintele Republicii Guineea,­­ Seku Ture, l-a primit pe Otto Winzer, ministrul afacerilor externe al R.D.G., cu care a avut o con­vorbire prietenească. Agenţia A.D.N. relatează că Otto Winzer a transmis preşedintelui Republicii Gui­neea scrisori din partea lui Walter Ulbricht, pre­şedintele Consiliului de Stat al R. D. Germane, pre­cum şi din partea lui Willi Stoph, preşedintele Con­siliului de Miniştri al R.D G. ş. JOHANNESBURG. Agenţiile de presă au anun­­ţat rezultatele „alegerilor“ generale desfăşurate miercuri în Republica Sud-Africană. După cum era de aşteptat, victoria a revenit Partidului naţional (de guvernămînt), al lui Verwoerd, care a obţinut 125 de locuri din cele 170 ale noului parlament. BB ATENA. Organizaţia din Pireu a partidului E.D.A. * a dat publicităţii o declaraţie, prin care cere re­tragerea din apele teritoriale ale Greciei a navelor din flota a 6-a americană. ■ KHARTUM- In vestul Sudanului au reizbucnit incidente între triburile Maalia şi Rizeigat, semnalează agenţiile de presă. în cursul ciocnirilor de miercuri, peste 60 de persoane au fost ucise. Minerii din Oberhausen (R.F.G.) au ieșit din galerii pentru a lua parte la o grevă de protest împotriva închiderii minelor REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA­ Bucureşti, Piaţa „Scînteii“, TeL 17 60 10, 17 60 20. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii. Tiparul Combinatul Poligrafic Casa Scinteil

Next