Scînteia, aprilie 1966 (Anul 35, nr. 6937-6966)
1966-04-08 / nr. 6944
PROLETARi D i N TOATE TARILE, UNÍTÍ-VÁ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R. Anul XXXV Nr. 6944 Vineri 8 aprilie 1966 6 PAGINI - 30 BANI O LARGĂ ACŢIUNE ÎMPOTRIVA COROZIUNII — subliniază conf. dr. Octavian Radovici — se impune ca o cerinţă economică importantă pentru a asigura VIATA ÎNDELUNGATA METALULUI Pentru conservarea metalului are o importanţă deosebită combaterea coroziunii, in diversele ei forme de manifestare. Pe această temă, am solicitat o convorbire conf. dr. Octavian Radovici — vicepreşedinte al Comisiei de coroziune a Academiei. — Care sunt, pe plan economic, urmările coroziunii ? — Dacă istoria civilizaţiei umane a cunoscut „epoci“ ale pietrei sau bronzului, epoca actuală s-ar impune ca o epocă a unor metale noi, în primul rînd a oţelului şi diferitelor aliaje cu calităţi superioare. Civilizaţia actuală, industria, tehnica, ar fi de neconceput fără prezenţa acestor materiale constructive. Dar in acest cadru există şi un agent deosebit de dăunător, care atacă lent dar continuu instalaţiile şi produsele metalice : coroziunea, proces provocat de influenţa degradatoare a oxigenului din aer, a umezelii şi a diverşilor agenţi chimici (acid sulfuric, acid nitric). Indiferent, dacă este vorba de coroziunea chimică, provocată de gaze uscate, neelectroliţi, sau de cea electrochimică, provocată de diversele soluţii apoase de electroliţi, efectele sunt la fel de dăunătoare mergînd de la ruginirea superficială pină la degradarea profundă a produselor metalice. Coroziunea provoacă pierderi apreciabile, fireşte mai mari in ţările cu un grad înalt de industrializare, cu un mare volum de instalaţii metalice ; în S.U.A. pierderile datorate coroziunii se ridică anual la circa 10 miliarde dolari, în Anglia, la 600—700 milioane lire sterline. Evaluările de specialitate notează în alte ţări pierderi care ating procente de 12—14 la sută din producţia anuală de oţel, ceea ce înseamnă că la fiecare opt furnale construite, unul lucrează pentru... coroziune. — Ce *• întreprinde pentru combaterea acestui proces ? — Coroziunea, considerată ca o „maladie“ inerentă a metalelor, poate fi evitată sau preîntîmpinată. Ştiinţa, în special chimia, caută noi mijloace şi metode de preîntîmpinare a coroziunii, în prezent fiind cunoscute şi utilizate variate mijloace de combatere — acoperirea suprafeţelor metalice cu straturi protectoare (oxizi, fosfaţi, lacuri şi vopsele, smalţuri etc.), protecţia prin nichelare, cromare, zincare, sau cu materiale plastice ; de asemenea, capătă extindere metodele inhibitorilor anticorozivi, adăugarea de substanţe anticorozive în mediile corozive, protecţia catodică cu ajutorul curentului electric. In ţara noastră, problema combaterii coroziunii s-a pus şi se pune cu o tot mai mare insistenţă, pe măsura dezvoltării neîncetate a procesului de industrializare, a creşterii numărului unităţilor industriale, capacităţilor şi instalaţiilor aflate în aer liber : agregate ale industriei chimice, conducte, stîlpi de înaltă tensiune. (Continuare în pag. a IlI-a) Disciplinele sociale în şcoala superioară De vorbă cu conf. univ. Aurel POP, A • director general în Ministerul Invățămîntului — Mai întîi, vă rugăm, să menţionaţi principalele obiective vizate în perfecţionarea predării ştiinţelor sociale. — Predarea ştiinţelor sociale în învăţămîntul superior are drept scop principal formarea unor cadre de specialişti cu concepţii filozofice şi politice ştiinţific fundamentate, care să aibă capacitatea de a aplica consecvent şi creator învăţătură marxist-leninistă. Perfecţionarea predării disciplinelor de ştiinţe sociale vizează mai multe direcţii care sunt, de fapt, şi principalele ei atribute. Experienţa a demonstrat necesitatea luării unor măsuri menite să asigure predarea ştiinţelor sociale pe un fond mai larg de cultură generală şi de specialitate, în aşa fel incit studenţii să dobîndească o orientare tot mai sigură în acţiunile lor viitoare, să poată fundamenta cele învăţate la cursurile de materialism dialectic şi istoric, economie politică şi socialism ştiinţific intr-un cîmp cît mai vast al cunoaşterii ştiinţifice. Avem apoi în vedere cerinţa ca procesul de predare a ştiinţelor sociale să fie strîns legat de specificul institutului sau facultăţii respective, pentru ca tinerii să beneficieze de un ajutor suplimentar în însuşirea specialităţii alese. Măsurile de perfecţionare a predării ştiinţelor sociale nu se limitează doar la perfecţionarea programelor şi manualelor. Ele se referă în egală măsură şi la sistemul de organizare şi de conducere a catedrelor, la îmbunătăţirea pregătirii ştiinţifice a cadrelor didactice printr-o mai rapidă şi mai completă documentare, prin organizarea cursurilor speciale de perfecţionare şi prin sprijinul acordat în obţinerea titlurilor ştiinţifice. — Cum îşi vor găsi aplicarea preocupările de care aminteaţi ? — In comisiile de specialişti sunt în curs de elaborare 21 de proiecte de noi programe ale ştiinţelor sociale. Ele vor fi trimise spre studiu facultăţilor, urmind cadupă discutarea lor în colectivele de catedră să organizăm dezbateri generale, pe specialităţi. Mihai IORDANESCU (Continuare în pag. a IV-a) Culorile oraşului Utopicii intuiau, imaginindu-şi oraşul ideal policrom, ceea ce ştiinţa modernă a confirmat privitor la eficacitatea folosirii culorii în arhitectură, nu doar ca element venit în sprijinul sublinierii elementelor constructive, ci şi pentru crearea unei ambianţe plăcute omului. Oraşele noastre, exceptîndu-le pe cele noi sau ansamblurile recent construite în oraşele cu tradiţie, au păstrat în general aspectul monocromiei de gri şi gălbui, Marina VANCI arh. Eugen DOBROTĂ provenit din imitarea construcţiilor în piatră. Arhitectura modernă consideră azi culoarea ca un element de prim ordin în exprimarea vioiciunii, dinamismului, optimismului necesare desfăşurării activităţii umane. Construcţiile realizate din panouri prefabricate în diferite culori, panouri metalice emailate, betonul colorat în masă, cărămida aparentă fabricată în coloraţii diverse, sticla, faianţa, ceramica, ca să nu amintim decit cîteva din materialele folosite în arhitectura modernă, oferă largi posibilităţi de implicare variată a culorii în însuşi procesul construcţiei. Blocurile de pe litoral, blocul „Automatica" înălţat la Floreasca, îmbinare fericită a profilaturii metalice cu panourile de sticlă vor apărea, desigur, în memoria celui care ar vrea să pledeze pentru utilizarea la noi a materialelor şi procedeelor tehnice moderne, ca rezultat al scontării unei judicioase armonii cromatice. In ultima vreme, plăcile de ceramică sunt folosite în noile construcţii de locuit, aşa cum sunt cele de pe Magistrala Nord-Sud sau din cartierul Mihai Bravu. Este bine cunoscută gama largă coloristică, posibilităţile de vibrare pe care le oferă acest material, folosit de altfel şi în tradiţia arhitecturii noastre medievale. In ansamblurile mai sus amintite însă, ceramica este utilizată, poate conform aceleiaşi obişnuinţe a imitării prin culoare a pietrei, doar în tonuri de gălbui şi albastru-cenuşiu, fără ca această tehnică să ofere acea paletă bogată pe care introducerea în principiu a ceramicii o presupune. Analizîndu-se unele complexe de locuinţe s-a amintit de o anume : monotonie a blocurilor, nediferenţiate de la un oraş la altul, de la o regiune la alta, sau chiar greu de deosebit între ele. Culoarea era unul dintre elementele cele mai importante, menite să confere un caracter individual fiecăruia din acestea. Dispusă însă (Continuare in pag. a II-a) ECRANUL ESTIVAL Deşi vremea se menţine capricioasă, in cele 18 grădini de vară ale cinematografelor Capitalei se desfăşoară din plin lucrările de amenajare şi reparaţii. Iată ce am aflat la direcţia întreprinderii cinematografice a oraşului Bucureşti. Capacitatea grădinilor va creşte cu aproape 4 000 locuri, echivalînd astfel pe aceea a sălilor de cinematograf (la un singur spectacol circa 25 000 spectatori). Se vor deschide noi grădini de vară , una la patinoarul artificial şi se studiază posibilitatea de a se programa spectacole de cinema la Teatrul de vară din parcul „23 August". Publicul va putea viziona filme în aer liber şi la grădinile de vară ale caselor de cultură „1 Mai" şi din parcul „Nicolae Bălcescu", raionul Griviţa Roşie, precum şi în grădina „Progresul" din str. Dr. Staicovici. Pe stadioane va funcţiona o singură grădină, la „Dinamo". La celelalte grădini se execută lucrări de amenajare şi reparaţii. Se înlocuiesc aparatele de protecţie sau utilajul electric la grădinile „Unirea", „Aurora", „Rahova", „Arenele Libertăţii". Grădinile vor fi împodobite cu flori şi plante ornamentale. Trusturile de cofetărie şi răcoritoare vor amenaja aici chioşcuri şi tonele cu răcoritoare şi produse de cofetărie. Pentru a înlesni spectatorilor procurarea biletelor la grădinile de vară de la patinoarul artificial 23 August, stadionul Dinamo, Grădina Expoziţiei, Arenele Libertăţii se vor deschide case de bilete în centru, în pasajul Eforie, la cinematografele Luceafărul şi Republica. Spectacolele la grădinile de vară vor începe la 1 Mai. Ștefan DINICA • Noi grădini-cinematograf în Capitală • Capacitatea: 25 000 de spectatori # „Premiera“ — la 1 Mai Exploatarea minieră Leorda II. Echipa formată din minerii Sebastian Stoian, Alexandru Pete și Ilie Tudose execută lucrări pregătitoare la unul din fronturile de lucru Foto : M. Andreescu PAGINA ECONOMICĂ 4 metode moderne de organizare a producţiei Raidul „Semitei“ — LUCRĂRILE AGRICOLE ÎN MOLDOVA (pag. a IlI-a) A OGLINDI PE SCENA, PE ECRAN MOMENTE IMPORTANTE DIN LUPTA REVOLUŢIONARA A POPORULUI îndrumarea permanentă şi atentă de către partid a artei româneşti a dobîndit — prin îndemnurile formulate în Raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la tribuna celui de-al IX-lea Congres al P.C.R., cu prilejul întîlnirilor, al convorbirilor conducătorilor de partid şi de stat cu oamenii de cultură şi artă — o claritate deosebită în ce priveşte necesitatea unei legături mai vii, mai profunde a creaţiei cu realitatea, cu viaţa poporului, cu bunele tradiţii ale artei şi culturii noastre. O idee care s-a impus cu pregnanţă este aceea a îndatoririi omului de artă de a studia şi de a pune în valoare acel important şi fecund izvor de inspiraţie, care dintotdeauna a reprezentat pentru marii artişti cea mai sigură bază de creaţie : evenimentele fundamentale ale istoriei patriei. Sursă de inspiraţie generoasă, istoria luptei revoluţionare a poporului român, care şi-a găsit o înaltă , expresie în lupta clasei muncitoare, a comuniştilor, cunoaşte nenumărate momente cu un relief dramatic deosebit, evenimente cu adînci semnificaţii şi necesar străbătute de caractere pline de forţă — purtători ai celor mai înaintate idei şi năzuinţe ale epocii, eroi potenţiali ai unor opere de artă de larg ecou. Cred că cele mai bune rezultate ale dramaturgiei şi ale cinematografiei naţionale de după 23 August au fost determinate de abordarea unor astfel de teme. Fără a-mi propune o enumerare exhaustivă sau vreo ierarhizare, aș vrea să spun că o serie de piese de teatru, ca „Anii negri", „Passacaglia", „Oameni care tac’ sau „Citadela sfă i.iviu CIULEI rimată", o serie de filme ca „Tudor", „Lupeni '29", „Valurile Dunării", „Setea", „Duminică la ora 6", „Procesul alb" şi altele, sunt rodul acestei preocupări, constituind mărturii edificatoare, cu calităţi şi limite în mod firesc asociate etapei respective de dezvoltare a artei noastre. Unele dintre ele au adus pe scenă, pe ecran, personalităţi de seamă ale istoriei, au conturat figuri emoţionante de revoluţionari, de militanţi din rîndurile partidului. Faţă de întinderea domeniului ce se cere investigat, faţă de amploarea şi măreţia evenimentelor, lucrările la care mă refer n-au epuizat însă, nici pe departe, temele de cel mai viu interes şi, uneori, poate n-au izbutit nici să pătrundă în miezul incandescent al realităţilor evocate. Dar a fost acumulată o experienţă preţioasă, s-au afirmat talente autentice de la care publicul este îndreptăţit să aştepte opere demne a se înscrie în patrimoniul culturii româneşti. Marele film românesc pe care-l aşteptăm cu toţii şi care va marca — aşa cum totdeauna se întîmplă în artă — atît momentul de maturizare cît şi linia caracteristică a cinematografiei naţionale, cred că nu mă înşel dacă afirm că va fi un film nemijlocit şi profund legat de unul din momentele esenţiale ale luptei revoluţionare a clasei muncitoare, a poporului nostru. Am în vedere rezonanţa acestor teme, posibilităţile de creaţie pe care le oferă, faptul că în dezvoltarea lor îşi pot găsi cea mai mare expresie particularităţile, trăsăturile specifice, etice şi psihologice, ale poporului. Cu cît va reflecta evenimentul pri(Continuare în pag. a IV-a) VIAŢA INTERNAŢIONALĂ SAIGON Generalul Ky în căutarea unor interlocutori „înţelegători" iar ambasada S.U.A. a unui „înlocuitor" PALOAAARES Bomba nucleară americană a fost recuperată ieri Dileme saigoneze ...Saigon. Ciorchini de rachete luminoase rămîn pentru o clipă suspendate pe cer. întunericul cedează, dar oraşul rămîne plin de taine. Escadrilele de avioane, patrulînd pe un perimetru de cîteva zeci de kilometri pătraţi, fac parte integrantă din peisajul nocturn al Saigonului. Ce se petrece acolo, jos ? Rapoartele piloţilor sînt vagi. Se ştie doar că la palatul guvernamental Gia Long febra a crescut brusc. Generalul Ky — „marele conducător", cum măgulitor îi zicea preşedintele Johnson la faimoasa întîlnire de la Honolulu — se află în panică. Conducător al cui ? Recunoscut unde ? în delta fluviului Mekong, în zona centrală, sau în regiunea platourilor înalte ? Aproximativ patru cincimi din teritoriul sud-vietnamez sunt controlate de Frontul Naţional de Eliberare. Atunci, poate la Da Nang (al doilea oraş ca mărime) sau la Hue ? Da Nangul este în stare de asediu, baricade despart populaţia răsculată a oraşului de trupele „de ordine’, iar Hue s-a proclamat „oraş independent". Ultimatumuri de la Saigon urmate de retractarea publică a cuvintelor de ameninţare la adresa iniţiatorilor puternicelor manifestaţii antiguvernamentale, promisiuni pentru constituirea unor instituţii constituţionale... Evenimentele nu pot fi controlate nici măcar în capitală. „Pîrghiile de comandă — scrie corespondentul agenţiei France Presse — se află în mîinile rebelilor, militari, preoţi, studenţi sunt uniţi împotriva guvernului saigonez. Prin amploarea lor, actualele manifestaţii stîrnesc nelinişte, deopotrivă, la Saigon şi la Washington. Printre lozincile potrivnice regimului de marionete, menţinut de americani in capitala sud-vietnameză, la manifestaţiile din ultimele săptămîni au apărut din ce în ce mai des lozinci care condamnă amestecul S.U.A. în treburile Vietnamului. Nu este greu de explicat „neutralitatea" vizibil afişată a Statelor Unite (e adevărat însă că au transportat cu propriile avioane paraşutişti sudvietnamezi pentru reprimarea manifestaţiilor de la Da Nang). Ziarul „New York Times" afirma deschis că, în actuala situaţie, Washingtonul „pare să se afle pe cale de a se dezangaja de promisiunile impulsive facuite de preşedintele Johnson lui Ky la Honolulu, în luna februarie". Cele „nouă luni întregi fără nici o lovitură de stat" — de care s-a făcut mult caz în presa americană pentru a sublinia existența unui guvern „stabil" la Saigon, la solicitarea căruia Statele Unite s-ar afla în Vietnamul de sud cu o imensă mașină de război — sunt evocate acum de unii observatori politici doar pentru a exemplifica destrămarea mitului că ar putea fi menţinut un guvern chiar dacă este respins de întregul popor. Dumitru MU DIN PEISAJUL ARHITECTONIC AL CARTIERULUI BALTA ALBĂ DIN CAPITALĂ Foto : Agerpres