Scînteia, iulie 1966 (Anul 35, nr. 7027-7057)

1966-07-01 / nr. 7027

CUVÎNTUL DUMITRU Realizările obţinute pînă acum reprezintă o temelie trainică pentru îndeplinirea prevederilor viitorului cincinal. Aceste realizări constituie totodată o dovadă a realismului planurilor noastre economice, o expresie a concordanţei dintre cerinţele obiective de dezvoltare şi posibilităţile efective, materiale şi financiare, de care dispune economia noastră naţională. In anii sesenatului încheiat, regiunea Suceava, în trecut mult rămasă în urmă din punct de vedere economic şi cultural-social, a cunoscut o însemnată dezvoltare. Volumul producţiei globale industriale a sporit de peste două ori faţă de 1959. Au fost construite 20 de noi întreprinderi şi secţii. Realizăm astăzi o gamă variată de produse noi, ca de pildă minereuri cuprifere şi baritină, celuloză, hîrtie, mobilă, placaj, plăci fibrolemnoase şi altele, a căror valoare este mai mare decât întreaga producţie globală realizată în regiune în anul 1959. Realizări însemnate au fost obţinute în cursul desenatului şi în domeniul dezvoltării producţiei agricole, vegetale şi animale, în construcţia de locuinţe, şcoli, policlinici, spitale şi alte unităţi social-culturale. Regiunea Suceava a beneficiat astfel din plin de roadele înfăptuirii politicii înţelepte a partidului şi statului nostru de dezvoltare echilibrată a economiei naţionale pe ansamblu, de repartizare justă a forţelor de producţie pe întreg teritoriul ţării, de ridicare permanentă a nivelului de trai al oamenilor muncii. Desigur că în această perioadă bogată în măreţe înfăptuiri s-au manifestat şi o serie de neajunsuri şi greutăţi, printre care insuficienţa cadrelor cu calificare superioară, utilizarea capacităţilor de producţie existente şi a spaţiilor productive nu este pe măsura posibilităţilor. De asemenea, organizarea raţională a producţiei, şi în primul rînd a fluxului tehnologic, nu este încă în toate unităţile la nivelul cerinţelor actuale. De rezolvarea acestor probleme va trebui să ne ocupăm în viitor cu mai multă grijă. Prin proiectul planului cincinal şi regiunii Suceava i se deschid perspective frumoase. Producţia globală industrială va creşte în anul 1970 cu 62 DEPUTATULUI ŢAMBRIC la sută faţă de anul 1965. Volumul de investiţii ce se alocă regiunii noastre este de circa 5,7 miliarde lei. Printre obiectivele mai importante care vor fi construite sau dezvoltate în cursul cincinalului, aş dori să amintesc Complexul minier Leşul Ursului — Fundul Moldovei, fabrica de mobilă de la Cîmpulung Moldovenesc, fabricile de plăci fibrolemnoase, de tricotaje, încălţăminte de la Suceava, fabrica de covoare de la Rădăuţi, fabrica de blănuri tricotate de la Fălticeni. O mare bogăţie a regiunii Suceava, ca şi a raionului Fălticeni, în care îmi desfăşor munca, este fondul forestier. Pentru valorificarea lui mai avem multe de făcut, spre a ajunge la nivelul cerinţelor pe care partidul ni le pune în faţă. Pentru obţinerea unui volum mare de masă lemnoasă de calitate mai bună la hectarul de pădure, este necesar ca Ministerul Economiei Forestiere să reglementeze mai precis probleme ca : timpul optim de exploatare a arboretelor în funcţie de specii şi climat, respectîndu-se condiţiile pentru a asigura regenerarea naturală maximă ; modalitatea conducerii arboretului pînă la vîrsta de exploatabilitate, valorificarea completă a materialului rezultat din operaţiunile culturale ce se impun a fi executate pe parcurs. Un deosebit entuziasm, o şi mai puternică mobilizare a tuturor forţelor în lupta pentru îndeplinirea obiectivelor ce ne stau în faţă a produs vizita făcută în regiunea Suceava, la sfîrşitul lunii mai, de către conducătorii de partid şi de stat în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Comitetului Central al partidului nostru. Intîlnirile care au avut loc cu activul de partid, cu muncitorii, ţăranii şi intelectualii, preţioasele indicaţii care ne-au fost date constituie un puternic sprijin şi imbold în muncă. Am înţeles mai bine, în urma acestei vizite, că niciodată nu trebuie să ne declarăm mulţumiţi cu realizările obţinute, că trebuie să tindem mereu spre rezultate tot mai înalte, să înlăturăm cu hotărîre lipsurile care mai există pe alocuri, să folosim la maximum rezervele interne existente în fiecare unitate. CUVÎNTUL TOVARĂŞULUI EMIL DRAGANESCU In aplicarea consecventă a politicii partidului nostru de continuare neabătută a procesului de industrializare socialistă a ţării, un rol decisiv îl au ramurile hotărîtoare ale economiei naţionale printre care, aşa cum arăta în expunerea sa tovarăşul Maurer, ramura energiei electrice. Proiectul de plan oglindeşte întru totul Directivele Congresului al IX-lea, cuprinde mijloacele de înfăptuire concretă a politicii energetice a partidului. Planul cincinal pentru ramura energetică este corelat cu necesităţile economiei naţionale. Creşterea consumului de energie electrică intr-un ritm mediu anual de 13.6 la sută asigură avansul electrificării faţă de ritmul de 11.6 la sută al creşterii producţiei industriale, respectă proporţiile fundamentale pe care le cer legile obiective de dezvoltare a economiei noastre socialiste. Dublîndu-se în viitorii 5 ani, producţia de energie electrică va atinge în 1970 nivelul superior prevăzut în Directive, acela de 34 miliarde kWh, nivel care nici pe departe nu mai poate fi comparat cu producţia de circa 1 miliard kWh atinsă în anul de vîrf al economiei antebelice. Planul ramurii energetice prevede, corespunzător orientării date prin Directive : — SCÂNTEIA PAGINA 3 DEZBATERILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE CUVÎNTUL DEPUTATULUI NICOLAE DOGGENDORF (Urmare din pag. a II-a) zeze posibilitatea de a efectua şi alte lucrări, cum sunt cele de îmbunătăţiri funciare, de transporturi, de întreţinere şi reparare a drumurilor etc., solicitate de diferiţi beneficiari. Recent, Consiliul de Miniştri a emis o hotărîre cu privire la repararea maşinilor proprietate a cooperativelor agricole de către diferite întreprinderi, printre care şi S.M.T.-uri. Vreau să arăt că în această direcţie, la staţiunea noastră au fost făcuţi unii paşi încă înainte de apariţia hotărîrii amintite şi am dobîndit o oarecare experienţă. Astfel, noi am reparat un număr tot mai mare de maşini agricole ale cooperativelor, fie prin atelierul staţiunii, fie prin atelierele mobile care deservesc brigăzile de tractoare. In vederea folosirii judicioase a mecanizatorilor şi în perioada timpului nefavorabil lucrărilor în cîmp, propunem să se studieze înfiinţarea la sediile brigăzilor de tractoare a unor mici ateliere înzestrate cu cele necesare, care să efectueze îngrijiri, revizii şi mici reparaţii, atît la utilajele S.M.T. cît şi la cele ale cooperativelor agricole. O altă preocupare a întregului colectiv de muncă din unitatea noastră este scăderea preţului de cost. în această direcţie am acordat o atenţie deosebită executării unor reparaţii de calitate şi îngrijirii temeinice a maşinilor, precum şi economisirii de carburanţi şi lubrifianţi. Ca urmare, ponderea cheltuielilor pentru reparaţii în totalul preţului de cost a scăzut de la 35 la sută, cît era în 1960, la 24 la sută, în 1965, iar consumul de carburant principal s-a redus de la 13 kg pe ha a.n. în 1960, la 11 kg în 1965. Considerăm însă că mai avem suficiente rezerve de reducere a cheltuielilor, prin aplicarea în continuare a unui regim sever de economii. Perspectiva luminoasă a cincinalului ne impune să luăm măsuri organizatorice și tehnice care să asigure realizarea sarcinilor măreţe ce ne stau în faţă, în scopul dezvoltării producţiei agricole, al creşterii nivelului de trai al poporului nostru. In numele mecanizatorilor noştri şi al alegătorilor pe care îi reprezint, asigur Marea Adunare Naţională că nu vom precupeţi nici un efort pentru traducerea în viaţă a planului cincinal, pe care-l votez cu toată încrederea, instalarea puterilor necesare pe întreaga perioadă, de peste 4 000 MW ; — dezvoltarea unui sistem, superior ca siguranţă şi capacitate, pentru transportul energiei electrice pe întreaga suprafaţă a ţării; — pregătirea condiţiilor necesare pentru dezvoltarea energeticii după 1970 şi, în primul rînd, pentru începerea construirii obiectivelor cu durată şi volume mari de execuţie, cum sunt centralele hidro şi nucleare electrice. Trebuie să arăt că în ce priveşte exploatarea sistemului nostru energetic persistă încă lipsuri. Există încă avarii, întreruperi şi defecţiuni în sistemul nostru energetic, care stînjenesc activitatea întreprinderilor, le provoacă neajunsuri şi pentru care sintem pe bună dreptate criticaţi. Sintem hotărîţi să facem cotitura care se impune pentru îmbunătăţirea simţitoare în alimentarea calitativă a consumatorilor cu energie electrică. Exploatarea sigură a sistemului energetic este de neconceput fără o disciplină strictă de sus şi pînă jos, începînd din minister şi pînă la cel din urmă punct al reţelei de centrale, linii şi staţii. Vom face din problema disciplinei un obiectiv important al preocupărilor noastre, vom mări exigenţa în îndeplinirea sarcinilor, vom creşte răspunderea fiecăruia la locul său de muncă. Vom face din respectarea cu stricteţe a instrucţiunilor tehnologice, a ordinii, a intoleranţei faţă de abateri, o problemă de bază a activităţii fiecăruia dintre noi. Vom acorda o atenţie neabătută pregătirii pe toate treptele a cadrelor cărora le încredinţăm folosirea importantelor capacităţi energetice. Ştim că şi în acest domeniu avem rămîneri în urmă şi lipsuri. De aceea vom trece neîntîrziat la elaborarea unui plan concret, a cărui urmărire şi realizare o vom înscrie ca unul din obiectivele de bază ale activităţii ministerului nostru. ★ Lucrările recentei plenare a C.C. al P.C.R., precum şi dezbaterile actualei sesiuni a Marii Adunări Naţionale au scos puternic în evidenţă, pentru toate sectoarele din economie, faptul că îndeplinirea exemplară a planului de investiţii este o sarcină esenţială a cincinalului în care păşim. Este evident pentru noi toţi efortul deosebit pe care îl face statul nostru în asigurarea cu investiţii a necesităţilor economiei naţionale. Pentru perioada 1966—1970 Ministerului Energiei Electrice i s-au alocat investiţii de 1,8 ori mai mari faţă de cei cinci ani precedenţi. Conştienţi fiind de eforturile ce s-au făcut în acest domeniu, vom lua toate măsurile pentru a gospodări în modul cel mai judicios valorile încredinţate. Vom reanaliza cu cea mai mare grijă toate lucrările înscrise în plan, pentru a le realiza cu costuri minime în condiţiile unei eficienţe economice maxime şi în deplină siguranţă de funcţionare. Economiile ce le vom realiza le vom folosi pentru construirea de noi obiective, necesare sistemului nostru, iar ca urmare vom propune devansarea unor lucrări care se impun pentru continua îmbunătăţire a deservirii consumatorilor din industrie, construcţii, agricultură. Pe marele şantier de la Porţile de Fier s-a încheiat de curînd, cu succes, cu două luni înainte de termen, prima fază de deviere a apelor Dunării. A devenit astfel posibilă atacarea din plin a lucrărilor de excavaţii şi betonare în albia fluviului. In prima jumătate a lunii iulie se va roti, intrînd în probe, primul grup al hidrocentralei de pe Argeş, iar pînă la sfîrşitul anului toate cele patru agregate vor fi date în funcţiune, asigurînd capacitatea finală prevăzută în plan. In acest fel va fi dată în exploatare o lucrare inginerească ce înalt nivel tehnic cu care, pe bună dreptate, ne mândrim cu toţii, ea reprezentînd un succes de seamă al concepţiei româneşti de proiectare, al priceperii constructorilor noştri. Potrivit proiectului de plan, în perioada 1966—1970 se vor pune în funcţiune noi şi importante puteri în centrale hidroelectrice. Va fi continuată prima etapă a cascadei de amenajări de pe rîul Argeş, va fi încheiată amenajarea integrală a Bistriţei. Lucrări ample se vor executa şi pe şantierul Lotru, obiectiv de seamă în planul de legătură cu cincinalul de după 1970. Sub conducerea partidului, al cărui sprijin îl simţim permanent, energeticienii noştri, punînd în muncă întreaga lor capacitate, experienţă şi devotament, asigură prin mine Marea Adunare Naţională că vor îndeplini sarcinile mari, de cinste, care le stau în faţă, întreprinderilor din regiune s-au format colective din cei mai buni specialişti, ingineri, tehnicieni, economişti, cu o bogată experienţă, care desfăşoară o muncă sistematică de studiere a tuturor laturilor activităţii economice a întreprinderilor, stabilind cele mai eficiente metode de organizare. Deşi s-a scurs puţin timp de la începerea acestor acţiuni, rezultatele obţinute sînt concludente, demonstrînd existenţa unor rezerve importante în toate întreprinderile. In cadrul acestei acţiuni numai în unităţile aparţinînd ramurii construcţiilor de maşini au fost reorganizate pe fluxuri tehnologice raţionale procesele de producţie la peste 1 300 produse şi repere, rezultînd o economie anuală de manoperă de 350 000 om/ore. Considerăm că această problemă de mare actualitate, căreia conducerea partidului îi acordă o importanţă deosebită, trebuie să se bucure de mai multă atenţie şi din partea ministerelor, îmi exprim acordul deplin cu proiectul planului cincinal prezentat în sesiune şi îmi voi da votul cu toată încrederea, avînd ferma convingere că el reprezintă programul măreţ şi însufleţitor al înfloririi multilaterale a patriei noastre socialiste, lui şi personal a tovarăşului Nicolae Ceauşescu. In etapa imediat următoare ne preocupă cîteva probleme importante, printre care: iniţierea unor lucrări şi acţiuni intercooperatiste privind folosirea mai bună a fondului funciar, extinderea irigaţiilor, ameliorarea păşunilor şi fîneţelor naturale, combaterea eroziunii solului , elaborarea unui sistem de pregătire şi şcolarizare periodică a cadrelor din cooperative în vederea ridicării nivelului lor profesional, crearea unui fond de seminţe şi furaje cu scopul întrajutorării cooperativelor agricole. Un rol de seamă în realizarea sarcinilor de plan îl are aplicarea corectă a prevederilor statutului cooperativei agricole, dezvoltarea democraţiei cooperatiste, întărirea rolului adunărilor generale, îmbunătăţirea stilului de muncă al consiliilor de conducere şi al uniunilor, aplicarea neabătută a principiului muncii colective. Acestea vor constitui obiective de prim ordin în activitatea organelor de conducere a uniunilor şi cooperativelor noastre. Asigurăm Marea Adunare Naţională că uniunile cooperativelor agricole de producţie, harnica şi talentata noastră ţărănime cooperatistă vor munci cu abnegaţie pentru înfăptuirea sarcinilor stabilite de partid cu privire la dezvoltarea agriculturii cooperatiste, îndeplinindu-şi cu cinste misiunea ce le revine în viaţa societăţii noastre socialiste, pentru binele şi fericirea întregului popor, pentru dezvoltarea necontenită a scumpei noastre patrii — Republica Socialistă România. CUVÎNTUL DEPUTATULUI IOAN BORDAŞ In cadrul programului general de dezvoltare a economiei naţionale vor cunoaşte o continuă înflorire toate regiunile ţării. Regiunea Braşov se va îmbogăţi pînă la sfîrşitul cincinalului cu noi obiective în industrie, agricultură şi în domeniul social-cultural. Volumul total al investiţiilor în cincinal va fi de peste 12,6 miliarde de lei. Se prevede că în 1970 producţia industrială globală a regiunii să crească cu 66 la sută faţă de anul 1965, ajungînd la aproape 32 miliarde lei. Creşteri importante se prevăd în ramurile de bază , în domeniul construcţiilor de maşini producţia se va dubla, în chimie va fi cu peste 70 la sută mai mare. Urmează ca în 1970 să se realizeze 37 000 de autocamioane şi autotractoare, 27 500 de tractoare, 20 milioane de rulmenţi, 55 000 tone de zinc de cuptor, 146 000 tone de acid sulfuric, peste 66 milioane m.p. de ţesături şi diferite alte produse, dintre care multe vor fi destinate exportului. Productivitatea muncii în industria regiunii va creşte cu 47 la sută, urmînd ca peste 80 la sută din sporul producţiei industriale să se realizeze pe această cale. Pentru satisfacerea cerinţelor tot mai complexe şi variate ale economiei naţionale, pe baza indicaţiilor date de conducerea partidului au fost luate măsuri pentru adîncirea procesului de diversificare a producţiei, îndeosebi în fabricaţia de maşini, utilaje, instalaţii şi agregate, prin asimilarea de noi produse cu caracteristici tehnico-economice ridicate şi prin modernizarea celor existente. Pentru mecanizarea complexă a agriculturii şi mai ales a lucrărilor din pomicultură, legumicultură, lucrările în pantă, cît şi pentru creşterea posibilităţilor de folosire a mijloacelor de transport, în actualul cincinal vor fi asimilate încă 6 noi tipuri de tractoare, noi variante de autocamioane, de remorci basculante, de autoutilitare şi altele. Paralel cu aceasta în centrul preocupărilor noastre va sta îmbunătăţirea permanentă a calităţii produselor şi mai ales a autocamioanelor şi tractoarelor, incit ele să fie mereu competitive pe piaţa mondială. Posibilităţile de realizare a sarcinilor prevăzute în proiectul planului cincinal sunt confirmate de entuziasmul cu care oamenii muncii români, maghiari şi germani din regiunea Braşov au primit planul de producţie pe anul 1966, la a cărui dezbatere au participat aproape 180 000 salariaţi şi s-au făcut aproximativ 10 000 propuneri, cu o eficienţă economică de peste 132 milioane lei, cît şi de rezultatele bune obţinute în primele cinci luni ale acestui an. Pentru îndeplinirea sarcinilor sporite ce decurg din planul cincinal, în atenţia noastră va sta în continuare introducerea în producţie a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, înzestrarea întreprinderilor cu maşini şi utilaje de mare productivitate. Pe această linie vom pune un accent mai mare pe autoutilaje, domeniu în care principalele întreprinderi constructoare de maşini din regiunea Braşov au acumulat o valoroasă experienţă. La Uzinele Steagul Roşu, Tractorul şi Rulmentul, în cadrul acţiunii de autoutilare au fost proiectate şi executate peste 260 de maşini şi agregate de înaltă productivitate, reuşindu-se în felul acesta să se rezolve o serie de probleme importante din procesul de producţie şi să se economisească însemnate fonduri valutare. Sarcini importante în domeniul autoutilării sunt prevăzute şi pentru etapa următoare. In prezent, la Uzinele Rulmentul se găsesc în faza de proiectare şi execuţie 28 de maşini şi agregate pentru prelucrarea şi superfinisarea rulmenţilor, care vor duce la creşterea durabilităţii rulmenţilor cu aproximativ 20 la sută. De altfel, întreaga fabricaţie de bile de rulmenţi se face pe maşini concepute şi proiectate de uzină, maşini care au fost cerute şi livrate şi la export. In cuvîntul tovarăşului Nîcolae Ceauşescu la recenta plenară a Comitetului Central al P.C.R. se subliniază importanţa mare pe care o au folosirea cu maximum de eficienţă a capacităţilor de producţie, utilizarea raţională şi completă a timpului de lucru. Un mijloc eficace în această direcţie îl constituie organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii. Pe baza indicaţiilor conducerii partidului, comitetul regional de partid a întreprins o largă acţiune în acest sens. In marea majoritate a Marea Adunare Naţională dezbate planul de dezvoltare în perspectivă a economiei naţionale. Aşa cum a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu la plenara Comitetului Central al partidului, planul cincinal sintetizează coordonatele principale ale politicii partidului în etapa actuală, reflectă direcţiile fundamentale ale dezvoltării României stabilite de Congresul al IX-lea în vederea continuării pe o treaptă superioară a procesului de desăvîrşire a construcţiei socialiste. De la constituirea uniunilor cooperativelor agricole, ca organe proprii de conducere şi îndrumare a agriculturii cooperatiste, au trecut doar cîteva luni. In acest timp scurt, uniunile cooperatiste, sub conducerea organelor de partid, în colaborare strînsă cu consiliile agricole, au reuşit să rezolve şi să iniţieze acţiuni importante pentru activitatea de producţie şi economico-financiară a cooperativelor agricole. O preocupare de seamă a uniunilor în această perioadă a constituit-o definitivarea planului de perspectivă a agriculturii cooperatiste pe perioada 1966—1970, parte integrantă a planului de stat al întregii economii naţionale. Recent, Consiliul Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, în plenara sa, a analizat planurile întocmite de către cooperative, din care reiese că cifrele orientative au fost însuşite de acestea. Dezbaterile au scos în evidenţă noi rezerve de sporire a producţiei, au subliniat caracterul realist al planului, faptul că el asigură o justă orientare a producţiei în cooperative, o dezvoltare intensivă şi multilaterală a agriculturii cooperatiste, ceea ce va determina întărirea economico-organizatorică a cooperativelor, ridicarea nivelului de trai al membrilor cooperatori. Cooperativele agricole şi-au prevăzut sarcini care să asigure o creştere a producţiei globale în 1970 de 44 la sută faţă de realizările anului 1965. Potrivit planului, ritmul mediu anual de creştere a producţiei în sectorul cooperatist va fi de 7,5 la sută, ritm superior celui prevăzut pentru întreaga agricultură. In producţia vegetală, ritmul anual de creştere va fi de peste 6 la sută, iar în sectorul zootehnic de peste 11 la sută. Considerăm că, prin aşezarea planului de perspectivă, s-a reuşit să se asigure o corelaţie justă între sporirea producţiei, valorificarea acesteia şi retribuirea muncii, care va constitui o bază trainică pentru consolidarea economico-organizatorică a cooperativelor şi creşterea cointeresării materiale a cooperatorilor. Avînd în vedere că porumbul, griul şi floarea-soarelui sunt culturi de importanţă deosebită pentru economia naţională, vom lua toate măsurile ca prin stabilirea şi realizarea planurilor anuale să creăm condiţii care să asigure integral volumul de producţie planificat la aceste culturi. O atenţie deosebită vom acorda culturii cartofului. Pentru satisfacerea cererilor de consum mereu crescînde cu acest produs, ne vom preocupa să imprimăm producţiei de cartofi din zonele cu tradiţie un caracter intensiv. Paralel cu aceasta, uniunile cooperatiste, împreună cu consiliile agricole vor organiza pînă în 1970 noi zone de cultură a cartofului în condiţii de irigare şi cu agrotehnică corespunzătoare, unde să se obţină cel puţin 30 000 kg/ha. Extinderea plantaţiilor vitipomicole în perioada cincinalului o vom realiza prin concentrarea în podgorii consacrate, în bazine cu tradiţie unde există încă suprafeţe însemnate de terenuri în pantă, nisipoase, improprii culturilor agricole. De asemenea, vom urmări ca, acolo unde condiţiile permit, să organizăm plantaţii de vii şi pomi intensive, irigate, în scopul realizării unei producţii sporite de pe suprafeţe reduse. Uniunii Naţionale a Cooperativelor îi revin sarcini importante privind constituirea fondului de stat de legume, cartofi, fructe şi struguri de masă pentru consumul Intern şi export. Pornind de la sarcinile stabilite de Congresul al IX-lea al partidului privind dezvoltarea zootehniei, unităţile cooperatiste din agricultură au prevăzut o creştere simţitoare a efectivelor de animale care, alături de sporirea producţiei animaliere, să asigure creşterea ponderii acestui sector în economia cooperativelor agricole. Creşterea producţiei la carnea de bovine se va realiza în principal prin organizarea de îngrăşătorii în unităţi cu condiţii corespunzătoare. Această acţiune va permite cooperativelor să livreze tineretul bovin la greutatea vie de 300—400 kg şi să utilizeze eficient în furajare cantităţile mari de produse secundare existente în cooperative. Vom îndruma cooperativele să organizeze îngrăşătorii specializate pentru livrări de taurine şi batali la export, activitate ce va aduce unităţilor venituri sporite. Un alt obiectiv principal al planului cincinal este sporirea producţiei de carne de porc cu aproape 100 la sută faţă de realizările perioadei 1962—1965. Această creştere se va realiza în primul rînd prin organizarea de îngrăşătorii în cooperativele din zonele cerealiere. Prevederile din planul de perspectivă în legătură cu dezvoltarea bazei tehnice materiale puse la dispoziţia cooperativelor agricole de către stat dau garanţia îndeplinirii sarcinilor de plan, asigură desfăşurarea în condiţii optime a proceselor de producţie. Concomitent cu asigurarea de către stat a unui număr însemnat de maşini şi unelte agricole perfecţionate, vor creşte considerabil mijloacele de producţie proprietate obştească a cooperativelor agricole. în acest scop, volumul investiţiilor prevăzut în planul de perspectivă va totaliza, pe întreaga perioadă 1966—1970, suma de peste 16 miliarde lei din fonduri proprii, la care se adaugă 3,5 miliarde lei din credite de la stat. Uniunea Naţională va avea în centrul preocupărilor folosirea raţională a fondurilor în vederea creşterii producţiei vegetale şi animale. Investiţiile vor fi orientate în primul rînd către obiective cu eficienţă economică ridicată şi imediată, cum sunt irigaţiile, fertilizarea solului, construcţii zootehnice, sere şi altele. Cantităţile de îngrăşăminte chimice folosite pe ogoarele cooperativelor vor ajunge în 1970 la 803 000 tone substanţă activă, iar suprafeţele irigate, la cel puţin 500 000 hectare. O latură importantă a activităţii noastre o va constitui dirijarea investiţiilor către zonele şi unităţile cu pondere mare în producţia-marfă. Vom urmări ca prin amplasarea teritorială a culturilor şi speciilor de animale să asigurăm fiecărei cooperative agricole o structură raţională a producţiei în care ramurile să se îmbine armonios, astfel incit ca cheltuieli materiale şi forţe de muncă minime să se obţină maximum de producţie. Concomitent cu organizarea şi desfăşurarea în condiţii optime a lucrărilor agricole, uniunile cooperativelor agricole şi-au îndreptat atenţia spre rezolvarea unor probleme care vor contribui la realizarea şi depăşirea sarcinilor stabilite în planul de perspectivă privind dezvoltarea agriculturii cooperatiste în anii 1966—1970. In centrul preocupărilor noastre au stat în această perioadă problemele legate de valorificarea în condiţii mai bune a produselor agricole, organizarea Departamentului de valorificare a legumelor şi fructelor, de îmbunătăţirea sistemului de aprovizionare tehnicomaterială a cooperativelor, repararea maşinilor agricole, utilajelor şi parcului auto, îmbunătăţirea evidenţei contabile şi a controlului financiar-gestionar. La ele se adaugă măsurile privind introducerea sistemului unitar de pensionare a membrilor cooperatori, care să asigure plata pensiilor, începînd cu luna ianuarie 1967, şi multe altele. în rezolvarea tuturor acestor probleme am primit un ajutor multilateral din partea conducerii partida CUVÎNTUL DEPUTATULUI VASILE VÎLCU CUVÎNTUL DEPUTATULUI ION NASTA Ascultînd expunerea tovarăşului Ion Gheorghe Maurer cu privire la proiectul planului cincinal, pe perioada 1966- 1970, am trăit sentimente de adîncă mîndrie, pentru programul multilateral de înflorire a ţării noastre. Sarcini măreţe ne revin şi nouă, minerilor, în dezvoltarea rapidă a bazei energetice a ţării. Am reţinut că din totalul investiţiilor care se alocă pentru dezvoltarea industriei carbonifere 40 la sută sunt destinate extracţiei de lignit din regiunea noastră. Lucrez la deschiderea de noi mine, în cel mai tînăr bazin carbonifer al ţării, bazinul Valea Motrului, regiunea Oltenia. Producţia minelor din Valea Motrului va creşte în anii cincinalului de la circa 710 000 tone în 1965 la 3 620 000 tone lignit în 1970. Aceste prevederi se pot realiza, întrucît producţia se extrage din unităţi cu capacităţi mari, al căror flux tehnologic din subteran şi de la suprafaţă este asigurat în condiţiile unei mecanizări complexe. Suntem dotaţi cu combine de abataj şi înaintare, stîlpi hidraulici, transportoare de mare capacitate, utilaje moderne care contribuie în mod substanţial la reducerea efortului fizic al muncitorilor la operaţiunile cu volum mare de muncă, asigurînd în acelaşi timp un nivel ridicat de mecanizare al fluxului tehnologic. Am reţinut din expunere că una din cele mai mari sarcini ce ne revin nouă minerilor este îmbunătăţirea eficienţei economice a investiţiilor, prin reducerea costurilor lucrărilor miniere de deschidere şi pregătire. Informez sesiunea Marii Adunări Naţionale, că minerii din bazinul Motru s-au angajat să respecte sarcina ce le-a fost trasată de a dubla productivitatea muncii faţă de ce am realizat pînă acum, în aşa fel ca în 1970 lignitul extras din bazinul nostru să fie cu 40 la sută mai ieftin decit cel scos în prezent din alte mine de lignit ale ţării. Rezultatele pe care le-am obţinut pînă în prezent confirmă că putem realiza sarcinile despre care am vorbit, în termen şi în bune condiţiiAstfel, în luna iunie, minerii din abatajul nr. 10 de la Exploatarea minieră Horăşti, au stabilit un nou record republican, în ceea ce priveşte viteza de avansare în abatajele frontale, realizînd 61 metri lunar la o lungime a frontului de 100 de metri, extrăgînd 18 000 tone lignit. Nu pot să închei fără să arăt faptul că noi simţim din plin sprijinul partidului şi guvernului nostru, în rezolvarea problemelor majore legate de dezvoltarea industriei carbonifere în cadrul regiunii noastre. Recenta vizită a conducerii de partid şi de stat în bazinul nostru carbonifer a umplut de bucurie inimile minerilor noştri. Indicaţiile preţioase date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., privind dezvoltarea producţiei de lignit cît şi în direcţia ridicării condiţiilor de viaţă ale minerilor vor constitui îndrumarul activităţii noastre de viitor. De o mare însemnătate şi de un real folos atît pentru stat cît şi pentru noi este recomandarea ca minerii care locuiesc în comunele învecinate să fie sprijiniţi în a-şi construi locuinţe proprii şi să se creeze condiţii de transport de acasă la locurile de muncă. Minerii noştri sunt conştienţi că prin începerea acţiunii de sistematizare a localităţilor rurale, astfel ca locuitorii să beneficieze în condiţii cît mai bune de şcoală, magazine comerciale, electrificare, partidul nostru urmăreşte crearea premiselor ca satele să se ridice treptat la nivelul de viaţă al oraşelor. Asigur Marea Adunare Naţională că minerii din bazinul carbonifer Motru vor depune toată hărnicia lor pentru traducerea în viaţă a sarcinilor ce le revin din programul măreţ de dezvoltare a economiei naționale concretizat în planul cincinal supus dezbaterii și aprobării actualei sesiuni. CUVÎNTUL DEPUTATULUI ZAHARIA STANCU Ne aflăm din nou întruniţi aci, pentru o dezbatere lucidă, atentă şi minuţioasă, a planului nostru economic, de data aceasta a cincinalului 1966—1970 — plan cincinal al cărui cadru a fost fixat la Congresul al IX-lea al partidului. Nu mai este de mult o situaţie nouă, o sarcină nouă, nici pentru noi, ca reprezentanţi ai poporului, nici pentru poporul nostru însuşi, care a cunoscut şi a cîntărit aceste cifre şi aceste coloane, înaintea noastră, a celor de aci, şi care chiar în acest moment ne observă de aproape şi urmăreşte dezbaterile deputaţilor săi. Nouă este însă şi va fi nouă totdeauna bucuria cu care la fiecare asemenea dezbatere noi vedem modificîndu-se cifrele planului mereu în mai sus, mereu în mai spornic, mereu în mai mare, mai mult şi mai bun. Noi ştim că fiecare modificare a fiecărei cifre de plan, reprezintă, deopotrivă, un progres realizat o dată cu executarea planului trecut, şi un progres ce se va realiza cu certitudine şi în curînd, o dată cu executarea viitoare a planului pe care îl dezbatem. Dezbaterea planului economic, a cifrelor cuprinse în el, are efectul de a ne da senzaţia cea mai vie, cea mai directă a însuşi fenomenului, a procesului de progres neîncetat în care se găseşte cuprinsă ţara noastră. Este ca şi cum am putea cuprinde întreaga întindere a patriei noastre, de sus de tot, în raza unui imens, vrăjit ochi ciclopic. Cînd, cu un asemenea ochi, cu care ne înarmează planul, putem observa totalitatea vie a înaintării noastre ordonate şi sigure pe drumul unei vieţi mereu mai îmbelşugate, mereu mai civilizate, desigur că bucuria de care vorbeam devine în acelaşi timp mîndrie •— mîndria că aceste progrese extraordinare sunt făurite de noi toţi împreună, şi cînd spun noi toţi înţeleg desigur noi toţi oamenii muncii, noi toţi cetăţenii României socialiste, noi toţi poporul român, sub conducerea înţeleaptă şi biruitoare a Partidului Comunist Român. Eu sunt un meşteşugar al literaturii; prin aceasta particip deci, direct, la munca de cultură a poporului nostru. E firesc ca eu să fiu cu deosebire atent la capitolul dezvoltării culturale, cu o atenţie în care concentrez toată forţa interesului şi mîndriei pe care le resimt, ca deputat şi cetăţean şi pentru realizările din domeniul petrochimiei sau al electrificării şi pentru înzestrarea cooperativelor agricole, şi pentru creşterea producţiei de oţel. Veţi înţelege cît de mare poate fi bucuria mea aflînd că în ultimul an al cincinalului vom cheltui 31 miliarde lei pentru activităţile social-culturale — cu aproape 10 miliarde lei mai mult decit în anul 1965. In anii construcţiei socialiste s-a realizat, o ştim cu toţii, o literatură nouă, de care — cu toate lipsurile şi slăbiciunile ei care se ivesc ici şi colo — avem tot dreptul să fim mîndri, tot atît de mîndri ca de oricare alta din măreţele realizări al poporului nostru. Dezvoltarea literaturii noastre se datoreşte, în primul (Continuare In pag. a IV-a)