Scînteia, iulie 1967 (Anul 36, nr. 7388-7418)

1967-07-22 / nr. 7409

Sarcina zilei în agricultură: Grăbirea secerişului în întreaga ţară Convorbire cu tovarăşul NICOLAE IONESCU, vicepreşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii In prezent, în agricultură sunt de executat numeroase lu­crări : recoltarea cerealelor păioase, eliberarea terenurilor şi executarea arăturilor de vară, recoltarea legumelor şi fruc­­telor de sezon, stringerea furajelor şi altele. Ţinînd seama de caracterul urgent al lucrărilor agricole din această perioadă, se impune ca, pentru grăbirea lor in unităţile agricole de stat şi in cooperativele agricole de producţie să fie intens utiliza­te toate forţele şi mijloacele existente. In legătură cu proble­mele ce se ridică in campania de recoltare a cerealelor şi cu celelalte activităţi importante din agricultură redactorul nostru Constantin Bordeianu a avut o convorbire cu tov. Nicolae IONESCU, vicepreşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii: — Intrucit ne aflăm in pe­rioada de recoltare a cereale­lor, perioadă care constituie unul dintre cele mai importan­te virfuri de muncă din agri­cultură, am dori să înfăţişăm cititorilor ziarului nostru cite­­va aspecte şi probleme de se­zon. Pentru început vă rugăm să ne prezentaţi rezultatele obţinute pină acum la recolta­rea griului.­­ — In general, se poate aprecia­­ că actuala campanie de recoltare­­ a cerealelor se desfăşoară în ritm susţinut. Ca dovadă, în multe re­giuni, printre care Galaţi, Dobro­­gea, Bucureşti, Ploieşti, graficele de recoltare stabilite au fost depă­şite aproape cu regularitate. In gos­podăriile agricole de stat şi coope­rativele agricole de producţie din regiunea Galaţi s-a încheiat recol­tarea cerealelor păioase. Datorită bunei organizări a muncii şi folosi­rii cu pricepere reîntregii capacităţi de lucru a tractoarelor şi maşinilor agricole, în unităţile agricole socia­liste din celelalte­­ regiuni din sudul ţării această importantă lucrare se apropie de sfîrşit. De cîteva zile, frontul recol­tării s-a mutat spre regiunile din centrul şi nordul ţării unde există toate premisele ca să se desfăşoare în bune condiţii.­­ Din relatările corespon­denţilor ziarului, din constată­rile făcute pe teren, precum şi din scrisorile primite la redac­ţie, rezultă că, in unele locuri, lucrările urgente de sezon, şi in primul rînd recoltarea griu­lui, sunt intirziate din cauza unor defecţiuni organizatorice, care ţin de nivelul activităţii unor consilii agricole, uniuni cooperatiste sau conduceri ale unităţilor agricole respective. Intre altele, ni se semnalează faptul că nu s-a realizat peste tot concordanţa necesară in executarea diferitelor lucrări, nu se utilizează intens toate forţele şi mijloacele de lucru. Din regiunile Banat şi Dobro­­gea ni s-a relatat că "modul de organizare a activităţii de îndrumare şi control la bazele de recepţie nu numai că nu ajută, dar mai mult încurcă. — Intr-adevăr sînt cazuri cînd întîrzie recoltarea şi mai ales ce­lelalte lucrări care trebuie să ur­meze imediat: eliberarea terenului şi executarea arăturilor de vară. In­tre aceste lucrări se menţine un de­calaj prea mare, arăturile fiind în­târziate în majoritatea regiunilor. Faptul că nu există concordanţa necesară în executarea principale­lor lucrări, că nu se folosesc încă la întreaga capacitate toate forţele şi mijloacele de lucru arată că unele organe agricole nu au organizat temeinic munca de în­drumare şi control. Din această cauză, în unele unităţi se perindă mulţi îndrumători, care nu ajută (Continuare în pag. a IlI-a) T­el­eg­rame Excelenţei Sale Domnului CHARLES DE GAULLE Preşedintele Republicii Franceze PALATUL ELYSÉE, PARIS Cu prilejul sărbătorii naţionale a Franţei, în numele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu personal, adresez Excelenţei Voastre şi poporului francez prieten felicitări cordiale şi cele mai bune urări de prosperitate şi fericire, îmi exprim convingerea, Domnule Preşedinte, că bunele relaţi existente între ţările noastre vor continua să se dezvolte, în interesul ambelor popoare, al păcii şi colaborării internaţionale. CHIVU STOICA Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnului CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Mulţumesc călduros Excelenţei Voastre pentru amabilul mesaj adre­sat cu ocazia zilei de 14 iulie în numele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România şi al său personal. Doresc ca relaţiile amicale şi de încredere care unesc cele două ţări ale noastre să se dezvolte în continuare. Vă rog să primiţi, Domnule Preşedinte, expresia înaltei şi cordialei m­ele consideraţiuni. ______ _ CHARLES DE GAULLE PROLETAR! DIN TOATE ȚÂRÎLE. UNIȚI-VĂ! ^ORGAN AL C­O­M­ITETU l­U­I CENTRAL AL P.C.R. Anul XXXVI Nr. 7409 Sîmbătă 22 iulie 1967 8 PAGINI — 30 BANI ui m tu­ m mumii uimim ui minim­­im i ! PUNERI ! PAGU- ! i BITOARE Nimeni nu se mai gîn­­deşte astăzi cit de cit se­rios la omul universal, la tipul atoateştiutor, rezol­­vitorul tuturor situaţiilor posibile, enciclopedicul cunoscut şi posibil în epoci depăşite. Socie­tatea modernă pledea­ză pentru specialişti şi specializare, pentru fora­re şi profunzime, împotri­va superficialităţii şi ri­sipei, pentru eficienţă umană. Individul care „se împrăştie" e tot mai mult îndreptat către un făgaş opinii de fertilitate, şi în dirigu­­irea aceasta spre redu­cerea pierderilor de gîn­­dire umană văd o obliga­ţie socială. Şi acest lucru e vala­bil în toate domeniile, în absolut toate... Iată, de exemplu, este bine ştiut rolul statistici­lor, evidenţelor, calcule­lor, administraţiei în ge­neral, în ansamblul socie­tăţii, după cum cunoscute sînt eforturile îndreptate spre adîncirea specializă­rii în acest sector, de la operaţiunea ca atare pînă la alcătuirea unui aparat administrativ cu mare pu­tere de recepţionare şi adaptare la fenomenele sociale. Şi aici, firesc, pro­cesul perfecţionării tre­buie să se petreacă înă­untrul perimetrului spe­cializat, revărsările fiind în multe feluri păgubi­toare. Platon FARDAU (Continuare in pag. a II-a) întoarcerea din Olanda a tovarăşului Ion Gheorghe Maurer Vineri după-amiază s-a înapoiat în Capitală,, venind de la Haga, preşedintele Consiliului de Miniş­tri al Republicii Socialiste Româ­nia, Ion Gheorghe Maurer, care a făcut o vizită oficială în Olanda, la Invitaţia guvernului acestei ţări. In timpul vizitei, premierul ro­mân a fost însoţit de Corneliu Mă­­nescu, ministrul afacerilor exter­ne, Angelo Miculescu, prim-vice-preşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii, George Elian, am­basadorul României la Haga, de consilieri şi experţi. La sosire, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraş, Ilie Verdeţ, Petre Blajovici, Roman Moldovan, Gri­­gore Geamănu, secretarul Consi­liului de Stat, şi membri ai guver­nului. Au fost de faţă D. H. Visscher, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Olandei la Bucureşti, şi membrii ambasadei. •­ HAGA 21. — De la trimisul spe­cial Agerpres, Mircea Moarcăş: Vineri la amiază, preşedintele Consiliului de Miniştri al Români­ei, Ion Gheorghe Maurer, şi-a în­cheiat vizita oficială făcută în Olanda, la invitaţia guvernului olandez. Premierul român, împreună cu ministrul afacerilor externe, Corne­liu Mănescu, şi celelalte persoane oficiale române au fost conduse de la hotelul­ Wittebrug, din Haga, la aeroportul capitalei, de primul mi­nistru al Olandei, Piet de Jong, şi de ministrul de externe, Joseph Luns. Garda militară, aliniată pe ae­roport, a prezentat onorul. După ce şi-a luat rămas bun de la per­soanele oficiale prezente, de la membrii ambasadei române, pre­mierul Maurer, însoţit de primul ministru Jong, a trecut în revistă garda de onoare. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Socialiste România şi Olandei. Copii oferă buchete de flori oaspeţilor români. înainte de a se urca în avion premierul Maurer, ministrul de ex­terne Mănescu string călduros mîi­­nile omologilor lor olandezi, pri­mul ministru Jong, ministrul de externe Luns şi se felicită încă o dată reciproc pentru succesul con­vorbirilor avute. La ora 12, ora locală, avionul o­­ficial a decolat cu destinaţia Bucu­reşti. ★ Părăsind Olanda, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheor­ghe Maurer, a transmis de la bor­dul avionului oficial următoarea telegramă excelenţelor lor primului ministru al Olandei, Piet de Jong, şi ministrului afacerilor externe, Joseph Luns. (Continuare în pag. a Vil-a) 1 La sosire, pe aeroportul Băneasa COMUNICAT cu privire la vizita in Olanda a preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România La invitaţia guvernului olandez, preşedintele­ Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, şi ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mă­­nescu, au făcut o vizită oficială în Olanda între 17 şi 21 iulie 1967. Invitaţia a fost făcută cu prilejul vizitei în România, în cursul lunii ianuarie a acestui an, a ministrului olandez al afacerilor externe, J. M. A. H. Luns. Preşedintele Consiliului de Mi­niştri şi ministrul afacerilor exter­ne au fost primiţi la Palatul Soes­­tiijk de către Maiestatea Sa Regina, care i-a reţinut la dejun. Preşedintele Consiliului de Mi­niştri şi ministrul afacerilor exter­ne au făcut vizite primului minis­tru al Olandei şi preşedinţilor Pri­mei şi celei de a doua Camere ale Statelor Generale. Cu ocazia vizitei în oraşul Am­sterdam, preşedintele Consiliului de Miniştri al României a depus o coroană la Monumentul Naţional în memoria morţilor din cel de-al doilea război mondial, în cursul şederii lor în Olanda, preşedintele Consiliului de Mi­niştri, Ion Gheorghe Maurer, şi ministrul afacerilor externe, Cor­neliu Mănescu, au vizitat lucrări de amenajări hidraulice şi poldere, precum şi unele întreprinderi in­dustriale olandeze. Preşedintele Consiliului de Mi­niştri, Ion Gheorghe Maurer, şi ministrul afacerilor externe, Cor­neliu Mănescu, au avut convorbiri cu primul ministru al Olandei, Piet de Jong, şi cu ministrul afa­cerilor externe, Joseph Luns, cu privire la dezvoltarea relaţiilor româno-olandeze şi la principalele probleme internaţionale. La convorbiri au mai participat, din partea română : Angelo Micu­lescu, prim-vicepreşedinte al Con­siliului Superior al Agriculturii, George Elian, ambasadorul Ro­mâniei la Haga, Mircea Bălănescu, ambasador, director în Ministerul Afacerilor Externe, Mircea Bădică, director în Ministerul Comerțului Exterior. Din partea olandeză : H. J. de Koster, secretar de stat al afaceri­lor externe, J. B. Haverkorn van Rijsewijk, ambasadorul Olandei la București, J. A. de Rabnitz, di­rector general al afacerilor politice din Ministerul Afacerilor Externe, W. P. H. van Oorschot, director general al relaţiilor economice ex­terne din Ministerul Afacerilor E­­conomice, D. M. Ringnalda, consi­lier la Cabinetul primului minis­tru, M. C. van der Burcht van Lichternbergh, director al Direc­ţiei pentru Europa din Ministerul Afacerilor Externe, P. J. Polak, şeful biroului pentru Europa răsă­riteană din Ministerul Afacerilor Externe. Cele două părţi şi-au exprimat satisfacţia în legătură cu faptul că între România şi Olanda în pre­zent nu există probleme în sus­pensie şi că relaţiile dintre ele se dezvoltă favorabil în interesul am­belor părţi şi în spiritul prieteniei existente între popoarele român şi olandez. (Continuaie in pag. a Vil-a) EVENIMENTE DEOSEBITE IA „ELECTROPUTERE“-CRAIOVA 99 • PRIMA LOCOMOTIVA ELECTRICĂ RO­MÂNEASCĂ • A 500-A LOCOMOTIVĂ DIESEL ELECTRICĂ A PLECAT ÎN CURSĂ • LA EXPORT A FOST LIVRATĂ A 125-A LOCOMOTIVĂ DIESEL-ELECTRICĂ Constructorii de locomotive de la „Electroputere“-Craiova au săr­bătorit vineri trei evenimente im­portante : terminarea construcţiei primei locomotive electrice de 5 100 kW (6 500 cai putere), rea­lizarea celei de-a 500-a locomoti­ve Diesel-electrice şi livrarea la export a celei de-a 125-a locomo­tive de acest fel. 500 de locomotive Diesel-elec­trice, ieşite în mai puţin de 8 ani pe porţile acestei întreprinderi, re­morchează trenuri cu tonaje şi vi­teze sporite. Forţa lor însumează circa un milion de cai putere, a­­proape tot atît cit, cu cîteva de­cenii în urmă, totaliza forţa motri­ce a industriei României. Cea mai mare mîndrie a cra­­iovenilor este însă noul produs — locomotiva electrică de 5100 kW care, terminînd probele uzinale, pleacă în probe de parcurs pe prima linie electrificată a ţării : Ploieşti—Cîmpina—Braşov. Desti­nată transporturilor grele, locomo­tiva electrică se aseamănă ca as­pect exterior cu cea Diesel-elec­­trică, dar dezvoltă o putere mult mai mare şi o viteză sporită. In condiţiile remorcării aceluiaşi to­naj, noua maşină urcă pantele, in­diferent de gradul de înclinaţie, cu o viteză dublă. Avantajele noii maşini — asimi­lată după licenţa suedeză ASEA — privesc însă o sferă mult mai largă. Conectată la reţeaua de cu­rent electric de 25 kV, această lo­comotivă poate să meargă continuu fără nici un fel de staţionări pen­tru întreţinerea curentă, alimenta­re etc. In palmaresul succeselor acestei uzine este de amintit şi faptul că ciclul de fabricaţie al locomotivei Diesel-electrice a fost redus cu 167 de zile, iar manopera necesară e­­xecutării locomotivei electrice, cu 119 000 ore. Cele trei evenimente au fost săr­bătorite printr-un însufleţit miting, în care constructori, muncitori, pro­iectanţi şi tehnologi au vorbit des­pre activitatea desfăşurată pentru însuşirea fabricaţiei puternicei ma­şini, despre drumul parcurs pe li­nia îndeplinirii sarcinii ce a pri­mit-o uzina de a-şi aduce o con­tribuţie sporită la modernizarea transporturilor noastre feroviare. In încheiere, cei prezenţi au tri­mis o telegramă Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care raportează succesele obţinute. „Evenimentul pe care il sărbă­torim astăzi — se spune în tele­gramă — este în acelaşi timp ma­terializarea preţioaselor indicaţii date nouă, cu prilejul vizitei con­ducătorilor de partid şi de stat în regiunea Oltenia, care au stat la baza ridicării activităţii noastre economice la un nivel superior. Sarcinile celui de al doilea an al cincinalului reprezintă o datorie de onoare pentru întregul nostru colectiv de muncă, ele reflectin­­du-se în îndeplinirea exemplară a tuturor indicatorilor de plan pe semestrul 1 al acestui an. Produc­ţia globală a fost realizată în pro­porţie de 101,1 la sută, iar pro­ducţia marfă de 101,5 la sută; s-au înregistrat economii peste plan la întreaga producţie marfă în valoare de 3,5 milioane lei şi beneficii, care se ridică la sumă de 5,6 milioane lei. Au fost reali­zate peste plan 3 locomotive Die­sel­ electrice, 16 motoare electrice, 3 generatoare electrice pentru lo­comotive Diesel electrice, 8,5 MV­A transformatoare forţă, fiind astfel posibilă depăşirea planului de livrări la export cu 18,2 mili­oane lei. Planul de investiţii pe se­mestrul 1 a fost realizat în pro­porţie de 74,7 la sută din planul anual. Eforturile noastre sunt îndrepta­te spre ridicarea continuă a per­formanţelor tehnice de exploatare, a nivelului tehnic de execuţie a locomotivelor ‘ Diesel electrice, in­cit acestea să devină tot mai com­petitive cu produsele unor firme cu tradiţie pe piaţa mondială. Ne angajăm în faţa conducerii partidului, a dumneavoastră, to­varăşe Nicolae Ceauşescu, că vom consacra toate forţele, capacitatea şi energia noastră înfăptuirii cu succes a sarcinilor celui de-al IX- lea congres al partidului, măreţ program de dezvoltare a Româ­niei socialiste“. (Agerpres) IN EDITURA POLITICA A APARUT: NICOLAE CEAUSESCU Cuvîntarea la Consfătuirea cu activul de bază al Ministerului Afacerilor Interne Tovarăşului WLADISLAW GOMULKA Prim-secretar al Comitetului Central al P.M.U.P. Tovarăşului EDWARD OCHAR Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOSEF CYRANKIEWICZ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone VARŞOVIA In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consi­liului de Stat, Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, al întregului popor român şi al nostru personal, vă transmitem dumnea­voastră şi poporului frate polonez un salut prietenesc şi calde felicitări, cu prilejul celei de-a XXIII-a aniversări a eliberării Poloniei. Poporul român se bucură din toată inima pentru succesele însemnate obţinute de oamenii muncii sub conducerea P.M.U.P., în opera de edi­ficare socialistă, de dezvoltare multilaterală şi înflorire a Republicii Populare Polone. Ne exprimăm şi cu acest prilej convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre ţările şi partidele noastre vor continua să se dez­volte, pe baza principiilor marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist, în interesul celor două popoare, al unităţii ţărilor socialiste, al cauzei socialismului şi păcii. De ziua marii sărbători, vă urăm dumneavoastră şi întregului popor polonez noi succese în construirea socialismului. NICOLAE CEAUŞESCU CHIVU STOICA Secretar general Preşedintele al Comitetului Central Consiliului de Stat al Partidului Comunist Român al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România­­ Telegramă

Next