Scînteia, octombrie 1967 (Anul 36, nr. 7479-7509)
1967-10-01 / nr. 7479
Regimul secretariatelor ştiinţifice in cercetarea Sîntem tentaţi uneori să considerăm aceasta „regula de aur“ a repartizării şi promovării cadrelor de specialişti — „omul potrivit la locul potrivit“ — mai mult prin prisma caracterului ei de imperativ, de normă decit prin cea de activitate practică, efectivă. Pe terenul vast şi atît de divers al cercetării ştiinţifice actuale se manifestă astăzi o intensă preocupare faţă de pregătirea corespunzătoare a cercetătorilor şi cunoaşterea cît mai exactă a înclinaţiilor şi posibilităţilor fiecăruia, dar nu aceeaşi atenţie se acordă uneori şi stabilirii temeinice a sferei şi atribuţiilor fiecărui post sau funcţii ocupate de aceştia. Departe de a considera acest lucru printre cele mai lesnicioase , dinamismul disciplinelor actuale determinînd modificări frecvente în structura unităţilor de cercetare, a fiecărui colectiv sau post în parte — cred că se impune cu necesitate studierea şi delimitarea cu cît mai mare rigurozitate a obligaţiilor specifice fiecărui loc de muncă. Este o condiţie de neevitat în vederea utilizării judicioase a fondului de talent şi „inteligenţă ştiinţifică“ existent, un ajutor indispensabil dat specialistului însuşi, dornic să-şi dozeze cît mai raţional eforturile. Cu atît mai importantă apare precizarea atribuţiilor membrilor Colectivului de conducere al unităţii ştiinţifice, a că modernă vor iniţiativă sau acţiune se repercutează nu numai pe planul activităţii restrînse, individuale, ci şi asupra rezultatelor generale, ale întregului colectiv. In această ordine de idei aş vrea să mă refer la situaţia unei noi funcţii în cadrul nucleului diriguitor al colectivului de specialişti — cea de secretar ştiinţific. Apărută iniţial în cadrul unităţilor Academiei, în principal pentru asigurarea avizării lucrărilor de cercetare, funcţia de secretar ştiinţific s-a extins apoi şi în sfera colectivelor de cercetare cu specific departamental, modificîndu-şi sfera şi atribuţiile în funcţie de specificul fiecărei unităţi. In mare, acest post trebuie să răspundă cerinţei ca in cadrul fiecărui nucleu de cercetare să existe o justă îndrumare şi coordonare din punct de vedere ştiinţific a investigaţiilor, un control riguros, amănunţit şi permanent asupra modului de îndeplinire a diferitelor faze de cercetare, în vederea „livrării“ la termenele fixate a diverselor soluţii, către unităţile beneficiare. Prin natura şi obiectivele ei, activitatea secretarului ştiinţific nu se suprapune celei depuse de directorii unităţii, care vizează conducerea „în mare“ sub toate aspectele (ştiinţific, financiar, administrativ etc) şi cu care colaborează şi nici atribuţiilor diverselor servicii cu caracter administrativ (de plan, contabilitate, financiar etc). Importante sarcini revin secretariatelor ştiinţifice şi în ceea ce priveşte îndrumarea activităţii de documentare a cercetărilor, dar mai ales în valorificarea rezultatelor obţinute. In această direcţie ele trebuie să încurajeze publicarea unor soluţii valoroase, utile, ca şi aplicarea lor rapidă în industrie. în colaborare cu unităţile beneficiare şi în general cu producţia, secretarul ştiinţific este cel care face primii paşi înainte, din partea cercetării — în acel „cîmp al nimănui“ ce apare cîteodată între unitatea ştiinţifică şi întreprindere şi în care se împotmolesc adeseori rezultate de valoare , stabilind din timp legături, recepţionînd solicitările noi care apar din partea industriei, preocupîndu-se de crearea condiţiilor pentru asimilarea grabnică a soluţiilor ştiinţifice. Secretarului ştiinţific, care rămîne în ultimă instanţă şi un cercetător, îi revin, după părerea mea, ca membru al colectivului de conducere şi o serie de sarcini cu caracter administrativ-organizatoric impuse de preocupările curente ale unităţii. De altfel dintr-o statistică realizată de specialiştii americani reieşea că o anumită diversificare a preocupărilor specialistului contemporan — în sensul îmbinării operaţiilor de cercetare propriu-zisă cu unele de ordin administrativ — este nu numai inerentă, ba chiar utilă. Studii efectuate timp de cinci ani asupra a 1313 cercetători din cinci organisme ştiinţifice diferite au dovedit că oamenii de ştiinţă care pe lîngă munca de cercetare mai îndeplinesc şi alte activităţi (administrative, didactice) pînă la raportul de Ia au o productivitate mai mare decît cei care fac numai cercetare. Ing. Florin TANASESCU Institutul de cercetare și proiectare pentru industria electrotehnică (Continuare în pag. a IV-a) IN INTERIORUL ZIARULUI • Colaborarea dintre mamă şi medic în îngrijirea copilului • Experienţa şi succesele „Cobadinului“ • Competenţa cadrelor în mişcarea artistică de amatori Telegramă Excelenţei Sale arhiepiscopului MAKARIOS Preşedintele Republicii Cipru NICOSIA în numele poporului român, al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi al meu personal, adresez Excelenţei Voastre, cu ocazia sărbătorii naţionale a Republicii Cipru, cele mai cordiale felicitări şi urări pentru sănătatea şi fericirea dv. personală, pentru prosperitatea poporului cipriot. CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România PROLETARI DIN TOATE ȚÂRÎLE, MÎȚÎ-VÂ! Anul XXXVII Nr. 7479 Duminică 1 octombrie 1967 6 PAGINI - 30 BANI Azi „ZIUA RECOLTEI“ Astăzi, nn toată ţara se sărbătoreşte „Ziua recoltei“, sărbătoare a ţărănimii cooperatiste, a tuturor oamenilor muncii din agricultură, a întregului popor. Este un prilej de manifestare a bucuriei muncii împlinite, de cinstire a belşugului ogoarelor, de trecere în revistă a realizărilor obţinute de cooperativele agricole şi unităţile agricole de stat in sporirea producţiei şi dezvoltarea social-culturală a satelor noastre. „Ziua recoltei“ — zi a rodniciei pămintului patriei — care îşi sporeşte an de an fertilitatea prin munca şi priceperea omului — este în acelaşi timp un moment de afirmare a artei noastre populare, a tradiţiilor înaintate şi a obiceiurilor strămoşeşti. Sărbătorind această zi prin petreceri, cîntec şi joc, ţărănimea cooperatistă, mecanizatorii, toţi oamenii muncii din agricultură işi sporesc eforturile în vederea valorificării tot mai largi a marilor posibilităţi ale agriculturii socialiste de creştere a producţiei agricole vegetale şi animale, în interesul ridicării bunăstării oamenilor muncii de la sate, a întregului popor, pentru înflorirea patriei noastre. Foto : Gh. Vintilă ELOGIU HĂRNICIEI Am văzut în toamna anului trecut, pînă prin decembrie, tractoarele avînd şî semănînd pămîntul pustei Torontalului, vasta cîmpie a Bărăganului, tarlalele de pe Someş, Crişuri şi Siret. Le vedeam ziua trăgînd după ele o brazdă ca de antracit gras, le zăream şi le recunoşteam noaptea după farurile alunecînd în beznă ca nişte stranii constelaţii şi le auzeam vuietul de motoare orele. Ştiam că după cîteva luni aveam să întîlnesc, în aceleaşi locuri largi, flota combinelor de recoltat, încărcînd în bunkere, în saci şi în silozuri aurul pe care omul harnic îl smulge, cu speranţă şi îndîrjire milenară, naturii. Dar, între aceste două ipostaze ale muncilor agricole i-am văzut pe ţăranii cooperatori în dimineaţa zilei de 1 Mai, purtînd în mîini ca pe nişte originale buchete de flori spice verzi de grîu şi spicele acelea, deşi încă nu deveniseră pîine, simbolizau frumos şi înflăcărat nu numai speranţa într-o bună recoltă de pîine, dar şi conştiinţa că recolta nu este nicicînd un dar orb şi gratuit al naturii, ci rodul unei munci tradiţionale în viaţa omenirii, rodul biruitor al luptei omului cu ploaia, seceta, buruiana şi ariditatea. Chiar şi celui mai fertil pămînt îi place să-şi deşarte cornul abundenţa, numai în faţa l irr. '.-t“ nemicşorate, t'.t faţa priceperii gospodăreşti, în faţa omului încărcat de speranţă şi de tenacitate. Cine a intrat pe sub poarta miilor de cooperative agricole de producţie sau pe porţile tinerelor ferme agricole de stat a putut să vadă, dacă nu pretutindeni, atunci în majoritatea zdrobitoare a locurilor, că tocmai aceste aspre şi neînduplecate cerinţe ale naturii sunt cu profundă gravitate şi seriozitate luate în seamă de către ţăranii cooperatori, de către mecanizatori şi agronomi. Cine a călătorit la ţară în anii noştri, a putut limpede să vadă cîţi factori puternici şi importanţi contribuie an de an la dobîndirea unor recolte tot mai bogate. Recolta bogată începe de pe conisierul uzinei de tractoare din Braşov, din admirabila încrengătură de instalaţii a combinatelor de îngrăşăminte chimice, din şuvoaiele de apă ale constructorilor sistemelor de irigaţii şi de hidroamelioraţii, de la măiestria, constructorilor de combine şi unelte a-Petru VINTILA (Continuare în pag. a III-a) VIZITA TOVARĂŞULUI TOM MOV IV ŢARA VOASTRĂ în continuarea vizitei de prietenie pe care o face în ţara noastră, tovarăşul Todor Jivkov şi soţia, împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia, au fost în zilele de 29 şi 30 septembrie oaspeţii regiunilor Cluj şi Mureş-Autonomă Maghiară. Au fost vizitate întreprinderi industriale, sate, unde peste tot înalţii oaspeţi au fost salutaţi cu căldură şi dragoste de localnici, însoţiţi de tovarăşii Iosif Banc, Mihai Dalea, Nicolae Vereş, primsecretar al Comitetului regional Mureş-Autonomă Maghiară al P.C.R., precum şi de ambasadorul Sîmbătă seara, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia au oferit la Bucureşti o masă în cinstea tovarăşului Todor Jivkov şi a soţiei sale. Au luat parte tovarăşii Alexandru Bîrlădeanu, Alexandru Drăghici, cu soţia, Ilie Verdeţ, cu soţia, Iosif Banc, cu soţia, Manea MănesBulgariei la Bucureşti, Gheorghi Bogdanov, cei doi conducători au luat parte la o vînătoare, cu, Mihai Dalea, cu soţia, Andrei Păcuraru, şef de secţie la C.C. al P.C.R., precum şi ambasadorul Bulgariei la Bucureşti, Gheorghi Bogdanov. Masa a decurs într-o atmosferă caldă, tovărăşească. Masă oferită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu NOI CAPACITĂŢI DE PRODUCŢIE La Uzinele mecanice Cugir s-a terminat de construit o sculărie modernă de mare capacitate. In hala acesteia vor funcţiona cuptoare electrice pentru tratament termic, maşini speciale de rectificat, un laborator metrologic, agregate de condiţionarea aerului şi alte instalaţii necesare deservirii procesului de producţie. La Uzinele Cugir se află în construcţie şi o forie de mare capacitate. Noile secţii vor contribui la dublarea producţiei de maşini-unelte a uzinei şi îmbunătăţirea substanţială a calităţii acesteia. (Agerpres) Din noul peisaj bucureștean (în mijloc, Teatrul de vară 23 August) Nu-i prea multă îngăduinţă? Din nou despre chiriaşii rău platnici An de an, în toate oraşele ţării apar noi cartiere cu zeci de blocuri, cele mai multe reunite în complexe înzestrate cu moderne dotări tehnico-edilitare, social culturale şi de deservire. In unele oraşe, numărul celor ce locuiesc în apartamente noi, confortabile, construite de stat, reprezintă 30—40 la sută şi chiar mai mult din totalul cetăţenilor. Pentru creşterea fondului locativ şi pentru întreţinerea, repararea şi conservarea în timp a clădirilor proprietate de stat, în fiecare an, din bugetul ţării se alocă sume de ordinul miliardelor. Sunt cheltuieli ce reflectă, sub formă, desigur, valorică, un aspect important al grijii faţă de om, al preocupării statului nostru socialist pentru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de trai ale cetăţenilor. Este într-atît de evident, încît nici n-ar mai trebui subliniat că în aceste condiţii, cea mai elementară obligaţie cetăţenească a celui căruia i s-a repartizat o locuinţă constă în achitarea cu promptitudine a chiriei — atît de mică la noi în raport cu alte ţări — în îngrijirea şi păstrarea bunului încredinţat. Am discutat zilele acestea cu numeroşi chiriaşi şi cu lucrători ai sfaturilor populare şi ai I.A.L.-urilor, cu deputaţi, jurişti, care lucrează în acest domeniu. Ei au ţinut să sublinieze că majoritatea chiriaşilor îşi înţeleg şi îşi îndeplinesc corespunzător şi civilizat obligaţiile. „Mi s-a dat un apartament frumos, confortabil“ , spunea Mircea Gheorghiu, muncitor la Griviţa Roşie şi locatar într-un bloc din împrejurimi. „Plătesc întotdeauna la timp chiria, considerînd aceasta ca o obligaţie de la sine înţeles. Cu bani a fost construită locuinţa în care stau şi dacă n-aş achita la vreme chiria, ar însemna că bag mîna în buzunarul statului“. Şi e normal să judece aşa pentru că dreptul de a ocupa un apartament nu poate fi despărţit de obligaţia de a plăti statului chiria cuvenită. Dacă cineva datorează o sumă şi nu o achită la data cuvenită este socotit incorect, necinstit. A folosi locuinţa şi a nu plăti chiria la data stabilită nu înseamnă tot necinste, sustragere de la plata unei datorii? Aşa cum s-a arătat sumele ce trebuie achitate lunar pentru chirii reprezintă în general, doar 2—3 la sută din venit, iar pentru cei în casa cărora sunt două sau trei salarii, chiria apare de-a dreptul simbolică. Oare statul nu trebuie să primească la timp nici măcar aceste sume minime în schimbul apartamentelor confortabile pe care le-a dat ? De altfel, trebuie spus că aceste sume nu acoperă nici jumătate din cheltuielile pe care le suportă statul pentru administrarea, îngrijirea şi repararea clădirilor aflate în proprietatea sa.Nu mai vorbim de sumele pentru amenajarea şi întreţinerea drumurilor, a spaţiilor verzi, a lucrărilor de termoficare, a altor lucrări edilitare şi amenajări de folos obştesc realizate în noile ansambluri şi nici despre amortizarea costului construcţiilor respective). Un exemplu : numai raionul 23 August din Capitală încasează anual chirii in valoare de 22 280 000 lei şi cheltuieşte, tot anual, doar pentru lucrări de întreţinere şi reparaţii, 49 270 000 lei. Cine suportă diferenţa ? Bineînţeles că statul, deşi logic ar fi ca proprietarul să încaseze de la chiriaşi echivalentul cheltuielilor pe care le face pentru întreţinerea clădirii şi amortizarea ei. Cu atît mai antisocială apare atitudinea acelor chiriaşi care, stăpîniţi încă de mentalitatea veche potrivit căreia nu e necinstit să „tragi“ de la stat, amînă de la o lună la alta plata chiriei. Pe listele rău-platnicilor, denumiţi de I.A.L., cu mărinimie.....restanţieri“ sunt atîtea nume, încît şi salariaţii I.A.L.-urilor ţi le prezintă cu jenă, de parcă ei ar fi vinovaţi, deşi ruşinea trebuie să-i acopere pe cei ce nu-şi respectă obligaţiile. La 25 septembrie, in raionul 23 August, din 27 190 de chiriaşi existau 8 360 de răuplatnici , cu „restanţe“ de la o lună la un an. Suma cu care aceşti chiriaşi sunt datori statului : peste o jumătate de milion ! Asta la chirii. La taxele de întreţinere, adică apă, încălzire, curăţenia scărilor de care Gh. ANGELESCU (Continuare in pag. a II-a) COMUNICAT cu privire la vizita delegaţiei Partidului Comunist Român în Danemarca La invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist din Danemarca, o delegaţie a Partidului Comunist Român compusă din tovarăşii Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Mihai Gere, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, şi Nicu Bujor, şef de sector la Secţia Internaţională a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a făcut o vizită în Danemarca în perioada 22—29 septembrie a.c. Delegaţia de partid română a vizitat oraşele Copenhaga, Aarhus şi Aalborg, întreprinderi industriale, agricole şi instituţii de cultură, s-a întîlnit cu activişti de partid şi ai sindicatelor daneze, în timpul şederii în Danemarca, delegaţia a fost primită de locţiitorul primului ministru şi ministrul de finanţe, Henry Grunebaum. Intre delegaţia P.C.R. şi o delegaţie a P.C. din Caneraarca au avut loc convorbiri asupra unor probleme de interes comun. Din partea C.C. al P.C.D., la convorbiri au participat tovarăşii Knud Jespersen, preşedintele Partidului Comunist din Danemarca, Paul Emanuel, membru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Danemarca, Per Cristensen, Willy Fuglsang şi Alfred Jensen, membri ai Biroului Politic al Partidului Comunist din Danemarca. In cadrul convorbirilor, reprezentanţii P.C.R. şi P.C. din Danemarca au reafirmat concluziile cuprinse în comunicatul cu privire la vizita delegaţiei Partidului Comunist din Danemarca în Republica Socialistă România, publicat în august 1966. Delegaţia P.C.D. a făcut o informare asupra problemelor interne şi internaţionale ale Danemarcei, situaţiei mişcării muncitoreşti daneza şi luptei Partidului Comunist din Danemarca pentru interesele fundamentale ale poporului danez. Reprezentanţii P.C.R. au exprimat sentimentele de solidaritate internaţionalistă ale comuniştilor români, ale întregului popor român faţă de activitatea P.C. din Danemarca consacrată înfăptuirii idealurilor socialiste ale clasei muncitoare, progresului social şi păcii. Ei au urat comuniştilor danezi succes deplin în această activitate. Delegaţia P.C.R. a informat pe reprezentanţii P.C. din Danemarca despre eforturile oamenilor muncii din România în vederea îndeplinirii hotărîrilor celui de-al IX-lea Congres al Partidului, care au drept scop promovarea progresului economic, social şi cultural în cadrul operei de construire a socialismului. Reprezentanţii P.C. din Danemarca şi-au exprimat bucuria şi satisfacţia faţă de dezvoltarea rapidă a Republicii Socialiste România şi faţă de progresele importante pe care poporul român le-a obţinut în activitatea de construire a socialismului. In cadrul discuţiilor s-a manifestat o atenţie deosebită faţă de problemele păcii. S-a subliniat că în actualele condiţii, ale intensificării acţiunilor agresive ale imperialismului, sunt imperios necesare unirea şi acţiunile comune ale tuturor forţelor iubitoare de pace şi antiimperialiste. Cele două partide condamnă războiul agresiv purtat de S.U.A. în Vietnam şi îşi exprimă solidaritatea deplină şi activă cu lupta eroică a poporului vietnamez, cu Republica Democrată Vietnam şi Frontul Naţional de Eliberare. Ele cer cu hotărîre ca S.U.A. să pună capăt definitiv şi necondiţionat bombardamentelor asupra Repu(Continuare în pag. a V-a) LA PLOIEŞTI S-a deschis expoziţia de informare tehnico-economică Sîmbătă s-a deschis la Palatul culturii din Ploieşti o expoziţie de informare tehnicoeconomică, organizată din iniţiativa Comitetului regional Ploieşti al P.C.R. Numeroasele panouri, grafice şi machete ilustrează realizările principalelor ramuri economice din regiune şi perspectivele de dezvoltare. Este oglindită, de asemenea, activitatea de cercetare ştiinţifică din institutele de specialitate şi din laboratoarele uzinale, precum şi activitatea practică desfăşurată pe linia reducerii cheltuielilor materiale, a îmbunătăţirii calităţii şi asimilării de noi produse. O mare parte din expoziţie este rezervată sectoarelor de forajextracţie, prelucrare şi chimizare a ţiţeiului, precum şi industriei constructoare de maşini , ramuri cu o mare pondere în regiune. Activitatea desfăşurată în aceste unităţi în direcţia organizării ştiinţifice a producţiei s-a concretizat, la sfîrşitul celor trei trimestre ale acestui an, în rentabilizarea tuturor produselor şi realizarea de agregate de forajextracţie, produse petroliere şi chimice cu caracteristici superioare, apreciate pe piaţa mondială. (Agerpres) Telegramă Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKIN Cu prilejul celei de-a XVIII-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze vă adresez dumneavoastră, Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze și întregului popor chinez calde felicitări. Poporul român, care nutreşte sentimente de profundă stimă şi prietenie faţă de poporul frate chinez, se bucură din toată inima de realizările remarcabile ale oamenilor muncii conduşi de Partidul Comunist Chinez şi re urează noi succese în construirea societăţii socialiste, îmi exprim încrederea că relaţiile de prietenie şi colaborare multilaterală româno-chineze, bazate pe principiile marxism-feninismului şi internaţionalismului socialist, se vor dezvolta şi pe mai departe în interesul ambelor noastre ţări, al cauzei socialismului şi păcii în lume. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România