Scînteia, octombrie 1967 (Anul 36, nr. 7479-7509)

1967-10-01 / nr. 7479

Regimul secretariatelor ştiinţifice in cercetarea Sîntem tentaţi uneori să conside­răm aceasta „regula de aur“ a repar­tizării şi promovării cadrelor de spe­cialişti — „omul potrivit la locul po­trivit“ — mai mult prin prisma carac­terului ei de imperativ, de normă de­cit prin cea de activitate practică, e­­fectivă. Pe terenul vast şi atît de di­vers al cercetării ştiinţifice actuale se manifestă astăzi o intensă preocupare faţă de pregătirea corespunzătoare a cercetătorilor şi cunoaşterea cît mai exactă a înclinaţiilor şi posibilităţilor fiecăruia, dar nu aceeaşi atenţie se a­­cordă uneori şi stabilirii temeinice a sferei şi atribuţiilor fiecărui post sau funcţii ocupate de aceştia. Departe de a considera acest lucru printre cele mai lesnicioase , dina­mismul disciplinelor actuale determi­­nînd modificări frecvente în structura unităţilor de cercetare, a fiecărui co­lectiv sau post în parte — cred că se impune cu necesitate studierea şi de­limitarea cu cît mai mare rigurozitate a obligaţiilor specifice fiecărui loc de muncă. Este o condiţie de neevitat în vederea utilizării judicioase a fondu­lui de talent şi „inteligenţă ştiinţifi­că“ existent, un ajutor indispensabil dat specialistului însuşi, dornic să-şi dozeze cît mai raţional eforturile. Cu atît mai importantă apare precizarea atribuţiilor membrilor Colectivului de conducere al unităţii ştiinţifice, a că­ modernă vor iniţiativă sau acţiune se repercu­tează nu numai pe planul activităţii restrînse, individuale, ci şi asupra re­zultatelor generale, ale întregului co­lectiv. In această ordine de idei aş vrea să mă refer la situaţia unei noi funcţii în cadrul nucleului diriguitor al colectivului de specialişti — cea de secretar ştiinţific. Apărută iniţial în cadrul unităţilor Academiei, în prin­cipal pentru asigurarea avizării lucră­rilor de cercetare, funcţia de secretar ştiinţific s-a extins apoi şi în sfera co­lectivelor de cercetare cu specific de­partamental, modificîndu-şi sfera şi atribuţiile în funcţie de specificul fie­cărei unităţi. In mare, acest post trebuie să răs­pundă cerinţei ca in cadrul fiecărui nucleu de cercetare să existe o justă îndrumare şi coordonare din punct de vedere ştiinţific a investigaţiilor, un control riguros, amănunţit şi perma­nent asupra modului de îndeplinire a diferitelor faze de cercetare, în vede­rea „livrării“ la termenele fixate a di­verselor soluţii, către unităţile benefi­ciare. Prin natura şi obiectivele ei, activitatea secretarului ştiinţific nu se suprapune celei depuse de directorii unităţii, care vizează conducerea „în mare“ sub toate aspectele (ştiinţific, financiar, administrativ etc) şi cu care colaborează şi nici atribuţiilor diver­selor servicii cu caracter administrativ (de plan, contabilitate, financiar etc). Importante sarcini revin secretariate­lor ştiinţifice şi în ceea ce priveşte în­drumarea activităţii de documentare a cercetărilor, dar mai ales în valorifica­rea rezultatelor obţinute. In această di­recţie ele trebuie să încurajeze publi­carea unor soluţii valoroase, utile, ca şi aplicarea lor rapidă în industrie. în colaborare cu unităţile beneficiare şi în general cu producţia, secretarul ştiinţific este cel care face primii paşi înainte, din partea cercetării — în acel „cîmp al nimănui“ ce apare cîte­­odată între unitatea ştiinţifică şi între­prindere şi în care se împotmolesc a­­deseori rezultate de valoare , stabi­lind din timp legături, recepţionînd solicitările noi care apar din partea industriei, preocupîndu-se de crearea condiţiilor pentru asimilarea grabnică a soluţiilor ştiinţifice. Secretarului ştiinţific, care rămîne în ultimă instanţă şi un cercetător, îi re­vin, după părerea mea, ca membru al colectivului de conducere şi o serie de sarcini cu caracter administrativ-orga­­nizatoric impuse de preocupările cu­rente ale unităţii. De altfel dintr-o sta­tistică realizată de specialiştii ameri­cani reieşea că o anumită diversificare a preocupărilor specialistului contem­poran — în sensul îmbinării operaţii­lor de cercetare propriu-zisă cu unele de ordin administrativ — este nu nu­mai inerentă, ba chiar utilă. Studii e­­fectuate timp de cinci ani asupra a 1313 cercetători din cinci organisme ştiinţifice diferite au dovedit că oame­nii de ştiinţă care pe lîngă munca de cercetare mai îndeplinesc şi alte acti­vităţi (administrative, didactice) pînă la raportul de Ia au o productivitate mai mare decît cei care fac numai cercetare. Ing. Florin TANASESCU Institutul de cercetare și proiectare pentru industria electrotehnică (Continuare în pag. a IV-a) IN INTERIORUL ZIARULUI • Colaborarea din­tre mamă şi medic în îngrijirea copilului • Experienţa şi suc­cesele „Cobadinului“ • Competenţa ca­drelor în mişcarea artistică de amatori Telegramă Excelenţei Sale arhiepiscopului MAKARIOS Preşedintele Republicii Cipru NICOSIA în numele poporului român, al Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România şi al meu personal, adresez Excelenţei Voastre, cu oca­zia sărbătorii naţionale a Republicii Cipru, cele mai cordiale felicitări şi urări pentru sănătatea şi fericirea dv. personală, pentru prosperitatea poporului cipriot. CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România PROLETARI DIN TOATE ȚÂRÎLE, M­ÎȚÎ-VÂ! Anul XXXVII Nr. 7479 Duminică 1 octombrie 1967 6 PAGINI - 30 BANI Azi „ZIUA RECOLTEI“ Astăzi, nn toată ţara se sărbăto­reşte „Ziua recoltei“, sărbătoare a ţărănimii cooperatiste, a tuturor oa­menilor muncii din agricultură, a întregului popor. Este un prilej de manifestare a bucuriei muncii îm­plinite, de cinstire a belşugului o­­goarelor, de trecere în revistă a realizărilor obţinute de cooperati­vele agricole şi unităţile agricole de stat in sporirea producţiei şi dezvoltarea social-culturală a sate­lor noastre. „Ziua recoltei“ — zi a rodniciei pămintului patriei — care îşi spo­reşte an de an fertilitatea prin munca şi priceperea omului — este în acelaşi timp un moment de afir­mare a artei noastre populare, a tradiţiilor înaintate şi a obiceiurilor strămoşeşti. Sărbătorind această zi prin petreceri, cîntec şi joc, ţărăni­mea cooperatistă, mecanizatorii, toţi oamenii muncii din agricultură işi sporesc eforturile în vederea valorificării tot mai largi a marilor posibilităţi ale agriculturii socia­liste de creştere a producţiei agri­cole vegetale şi animale, în intere­sul ridicării bunăstării oamenilor muncii de la sate, a întregului po­por, pentru înflorirea patriei noastre. Foto : Gh. Vintilă ELOGIU HĂRNICIEI Am văzut în toamna anului trecut, pînă prin decembrie, tractoarele avînd şî semănînd pămîntul pustei Torontalului, vasta cîmpie a Bărăganului, tar­lalele de pe Someş, Crişuri şi Siret. Le vedeam ziua trăgînd după ele o brazdă ca de antra­cit gras, le zăream şi le recu­noşteam noaptea după farurile alunecînd în beznă ca nişte stra­nii constelaţii şi le auzeam vu­ietul de motoare orele. Ştiam că după cîteva luni aveam să întîlnesc, în aceleaşi locuri largi, flota combinelor de recoltat, în­­cărcînd în bunkere, în saci şi în silozuri aurul pe care omul har­nic îl smulge, cu speranţă şi în­­dîrjire milenară, naturii. Dar, între aceste două ipostaze ale muncilor agricole i-am văzut pe ţăranii cooperatori în diminea­ţa zilei de 1 Mai, purtînd în mîini ca pe nişte originale bu­chete de flori spice verzi de grîu şi spicele acelea, deşi încă nu deveniseră pîine, simboli­zau frumos şi înflăcărat nu nu­mai speranţa într-o bună recol­tă de pîine, dar şi conştiinţa că recolta nu este nicicînd un dar orb şi gratuit al naturii, ci ro­dul unei munci tradiţionale în viaţa omenirii, rodul biruitor al luptei omului cu ploaia, seceta, buruiana şi ariditatea. Chiar şi celui mai fertil pămînt îi place să-şi deşarte cornul abunden­ţa, numai­ în faţa l irr. '.-t“ ne­micşorate, t'.t faţa priceperii gospodăreşti, în faţa omului încărcat de speranţă şi de te­nacitate. Cine a intrat pe sub poarta miilor de cooperative agricole de producţie sau pe porţile ti­nerelor ferme agricole de stat a putut să vadă, dacă nu pretutindeni, atunci în majori­tatea zdrobitoare a locurilor, că tocmai aceste aspre şi neîndu­plecate cerinţe ale naturii sunt cu profundă gravitate şi serio­zitate luate în seamă de către ţăranii cooperatori, de către me­canizatori şi agronomi. Cine a călătorit la ţară în anii noştri, a putut limpede să vadă cîţi factori puternici şi im­portanţi contribuie an de an la dobîndirea unor recolte tot mai bogate. Recolta bogată în­cepe de pe conis­ierul uzinei de tractoare din Braşov, din admi­rabila încrengătură de instalaţii a combinatelor de îngrăşăminte chimice, din şuvoaiele de apă ale constructorilor sistemelor de irigaţii şi de hidroamelioraţii, de la măiestria, constructori­lor de combine şi unelte a-Petru VINTILA (Continuare în pag. a III-a) VIZITA TOVARĂŞULUI TOM MOV IV ŢARA VOASTRĂ în continuarea vizitei de priete­nie pe care o face în ţara noastră, tovarăşul Todor Jivkov şi soţia, îm­preună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia, au fost în zi­lele de 29 şi 30 septembrie oaspeţii regiunilor Cluj şi Mureş-Autonomă Maghiară. Au fost vizitate întreprinderi in­dustriale, sate, unde peste tot înal­ţii oaspeţi au fost salutaţi cu căldură şi dragoste de localnici, însoţiţi de tovarăşii Iosif Banc, Mihai Dalea, Nicolae Vereş, prim­secretar al Comitetului regional Mureş-Autonomă Maghiară al P.C.R., precum şi de ambasadorul Sîmbătă seara, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia au oferit la Bucureşti o masă în cinstea tovară­şului Todor Jivkov şi a soţiei sale. Au luat parte tovarăşii Alexan­dru Bîrlădeanu, Alexandru Dră­­ghici, cu soţia, Ilie Verdeţ, cu soţia, Iosif Banc, cu soţia, Manea Mănes­Bulgariei la Bucureşti, Gheorghi Bogdanov, cei doi conducători au luat parte la o vînătoare, cu, Mihai Dalea, cu soţia, Andrei Păcuraru, şef de secţie la C.C. al P.C.R., precum şi ambasadorul Bul­gariei la Bucureşti, Gheorghi Bog­danov. Masa a decurs într-o atmosferă caldă, tovărăşească. Masă oferită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu NOI CAPACITĂŢI DE PRODUCŢIE La Uzinele mecanice Cugir s-a terminat de construit o sculărie modernă de mare capa­citate. In hala acesteia vor func­ţiona cuptoare electrice pentru tratament termic, maşini spe­ciale de rectificat, un laborator metrologic, agregate de condi­ţionarea aerului şi alte instala­ţii necesare deservirii procesului de producţie. La Uzinele Cugir se află în construcţie şi o forie de mare capacitate. Noile secţii vor con­tribui la dublarea producţiei de maşini-unelte a uzinei şi îmbu­nătăţirea substanţială a calităţii acesteia. (Agerpres) Din noul peisaj bucureștean (în mij­loc, Teatrul de vară 23 August) Nu-i prea multă îngăduinţă? Din nou despre chiriaşii rău platnici An de an, în toate oraşe­le ţării apar noi cartiere cu zeci de blocuri, cele m­ai multe reunite în complexe înzestrate cu moderne do­tări tehnico-edilitare, soci­al culturale şi de deservi­re. In unele oraşe, numărul celor ce locuiesc în aparta­mente noi, confortabile, construite de stat, repre­zintă 30—40 la sută şi chiar mai mult din totalul cetă­ţenilor. Pentru creşterea fondului locativ şi pentru întreţine­rea, repararea şi conserva­rea în timp a clădirilor pro­prietate de stat, în fiecare an, din bugetul ţării se a­­locă sume de ordinul mili­ardelor. Sunt cheltuieli ce reflectă, sub formă, desi­gur, valorică, un aspect im­portant al grijii faţă de om, al preocupării statului nos­tru socialist pentru îmbu­nătăţirea continuă a condi­ţiilor de trai ale cetăţeni­lor. Este într-atît de evi­dent, încît nici n-ar mai trebui subliniat că în aces­te condiţii, cea mai elemen­tară obligaţie cetăţenească a celui căruia i s-a reparti­zat o locuinţă constă în a­­chitarea cu promptitudine a chiriei — atît de mică la noi în raport cu alte ţări — în îngrijirea şi păstrarea bunului încredinţat. Am discutat zilele aces­tea cu numeroşi chiriaşi şi cu lucrători ai sfaturilor populare şi ai I.A.L.-urilor, cu deputaţi, jurişti, care lu­crează în acest domeniu. Ei au ţinut să sublinieze că majoritatea chiriaşilor îşi înţeleg şi îşi îndeplinesc corespunzător şi civilizat o­­bligaţiile. „Mi s-a dat un apartament frumos, confor­tabil“ , spunea Mircea Gheorghiu, muncitor la Griviţa Roşie şi locatar într-un bloc din împreju­rimi. „Plătesc întotdeauna la timp chiria, considerînd aceasta ca o obligaţie de la sine înţeles. Cu bani a fost construită locuinţa în care stau şi dacă n-aş a­­chita la vreme chiria, ar însemna că bag mîna în buzunarul statului“. Şi e normal să judece aşa pentru că dreptul de a ocu­pa un apartament nu poate fi despărţit de obligaţia de a plăti statului chiria cu­venită. Dacă cineva dato­rează o sumă şi nu o achi­tă la data cuvenită este so­cotit incorect, necinstit. A folosi locuinţa şi a nu plăti chiria la data stabilită nu înseamnă tot necinste, sus­tragere de la plata unei da­torii? Aşa cum s-a arătat sume­le ce trebuie achitate lu­nar pentru chirii reprezin­tă în general, doar 2—3 la sută din venit, iar pentru cei în casa cărora sunt două sau trei salarii, chiria a­­pare de-a dreptul simbo­lică. Oare statul nu trebuie să primească la timp nici mă­car aceste sume minime în schimbul apartamentelor confortabile pe care le-a dat ? De altfel, trebuie spus că aceste sume nu acope­ră nici jumătate din cheltu­ielile pe care le suportă statul pentru administrarea, îngrijirea şi repararea clă­dirilor aflate în proprieta­tea sa.­­Nu mai vorbim de sumele pentru amenajarea şi întreţinerea drumurilor, a spaţiilor verzi, a lucrări­lor de termoficare, a altor lucrări edilitare şi amena­jări de folos obştesc reali­zate în noile ansambluri şi nici despre amortizarea costului construcţiilor res­pective). Un exemplu : nu­mai raionul 23 August din Capitală încasează anual chirii in valoare de 22 280 000 lei şi cheltuieşte, tot anual, doar pentru lu­crări de întreţinere şi re­paraţii, 49 270 000 lei. Cine suportă diferenţa ? Bineîn­ţeles că statul, deşi logic ar fi ca proprietarul să înca­seze de la chiriaşi echiva­lentul cheltuielilor pe care le face pentru întreţinerea clădirii şi amortizarea ei. Cu atît mai antisocială a­­pare atitudinea acelor chi­riaşi care, stăpîniţi încă de mentalitatea veche potrivit căreia nu e necinstit să „tragi“ de la stat, amînă de la o lună la alta plata chi­riei. Pe listele rău-platni­­cilor, denumiţi de I.A.L., cu mărinimie.....restanţieri“ sunt atîtea nume, încît şi salariaţii I.A.L.-urilor ţi le prezintă cu je­nă, de parcă ei ar fi vino­vaţi, deşi ruşinea trebuie să-i acopere pe cei ce nu-şi respectă obligaţiile. La 25 septembrie, in raionul 23 August, din 27 190 de chi­riaşi existau 8 360 de rău­­platnici , cu „restanţe“ de la o lună la un an. Suma cu care aceşti chiriaşi sunt datori statului : peste o ju­mătate de milion ! Asta la chirii. La taxele de între­ţinere, adică apă, încălzire, curăţenia scărilor de care Gh. ANGELESCU (Continuare in pag. a II-a) COMUNICAT cu privire la vizita delegaţiei Partidului Comunist Român în Danemarca La invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist din Da­nemarca, o delegaţie a Partidului Comunist Român compusă din to­varăşii Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Mihai Gere, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, şi Nicu Bujor, şef de sector la Secţia Internaţională a Comite­tului Central al Partidului Comu­nist Român, a făcut o vizită în Da­nemarca în perioada 22—29 septem­brie a.c. Delegaţia de partid română a vi­zitat oraşele Copenhaga, Aarhus şi Aalborg, întreprinderi industriale, agricole şi instituţii de cultură, s-a întîlnit cu activişti de partid şi ai sindicatelor daneze, în timpul şe­derii în Danemarca, delegaţia a fost primită de locţiitorul primului mi­nistru şi ministrul de finanţe, Henry Grunebaum. Intre delegaţia P.C.R. şi o dele­gaţie a P.C. din Caneraarca au avut loc convorbiri asupra unor proble­me de interes comun. Din partea C.C. al P.C.D., la con­vorbiri au participat tovarăşii Knud Jespersen, preşedintele Par­tidului Comunist din Danemarca, Paul Emanuel, membru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist din Da­nemarca, Per Cristensen, Willy Fuglsang şi Alfred Jensen, membri ai Biroului Politic al Partidului Comunist din Danemarca. In cadrul convorbirilor, repre­zentanţii P.C.R. şi P.C. din Dane­marca au reafirmat concluziile cu­prinse în comunicatul cu privire la vizita delegaţiei Partidului Comu­nist din Danemarca în Republica Socialistă România, publicat în au­gust 1966. Delegaţia P.C.D. a făcut o infor­mare asupra problemelor interne şi internaţionale ale Danemarcei, si­tuaţiei mişcării muncitoreşti daneza şi luptei Partidului Comunist din Danemarca pentru interesele fun­damentale ale poporului danez. Reprezentanţii P.C.R. au expri­mat sentimentele de solidaritate in­­ternaţionalistă ale comuniştilor ro­mâni, ale întregului popor român faţă de activitatea P.C. din Dane­marca consacrată înfăptuirii idea­lurilor socialiste ale clasei munci­toare, progresului social şi păcii. Ei au urat comuniştilor danezi suc­ces deplin în această activitate. Delegaţia P.C.R. a informat pe reprezentanţii P.C. din Danemarca despre eforturile oamenilor mun­cii din România în vederea înde­plinirii hotărîrilor celui de-al IX-lea Congres al Partidului, care au drept scop promovarea progre­sului economic, social şi cultural în cadrul operei de construire a socia­lismului. Reprezentanţii P.C. din Danemar­ca şi-au exprimat bucuria şi satis­facţia faţă de dezvoltarea rapidă a Republicii Socialiste România şi faţă de progresele importante pe care poporul român le-a obţinut în activitatea de construire a socialis­mului. In cadrul discuţiilor s-a manifes­tat o atenţie deosebită faţă de pro­blemele păcii. S-a subliniat că în actualele condiţii, ale intensificării acţiunilor agresive ale imperialis­mului, sunt imperios necesare uni­rea şi acţiunile comune ale tuturor forţelor iubitoare de pace şi anti­­imperialiste. Cele două partide condamnă războiul agresiv purtat de S.U.A. în Vietnam şi îşi exprimă solida­ritatea deplină şi activă cu lupta eroică a poporului vietnamez, cu Republica Democrată Vietnam şi Frontul Naţional de Eliberare. Ele cer cu hotărîre ca S.U.A. să pună capăt definitiv şi necondiţionat bombardamentelor asupra Repu­(Continuare în pag. a V-a) LA PLOIEŞTI S-a deschis expoziţia de informare tehnico-economică Sîmbătă s-a deschis la Palatul culturii din Ploieşti o expoziţie de informare tehnico­­economică, organizată din iniţiativa Comite­tului regional Ploieşti al P.C.R. Numeroa­sele panouri, grafice şi machete ilustrează realizările principale­lor ramuri economice din regiune şi pers­pectivele de dezvol­tare. Este oglindită, de asemenea, activita­tea de cercetare ştiin­ţifică din institutele de specialitate şi din laboratoarele uzinale, precum şi activitatea practică desfăşurată pe linia reducerii cheltuielilor materia­le, a îmbunătăţirii calităţii şi asimilării de noi produse. O mare parte din expo­ziţie este rezervată sectoarelor de foraj­­extracţie, prelucrare şi chimizare a ţiţeiu­lui, precum şi indus­triei constructoare de maşini , ramuri cu o mare pondere în regiune. Activitatea desfăşurată în aceste unităţi în direcţia or­ganizării ştiinţifice a producţiei s-a concre­tizat, la sfîrşitul ce­lor trei trimestre ale acestui an, în renta­bilizarea tuturor pro­duselor şi realizarea de agregate de foraj­­extracţie, produse pe­troliere şi chimice cu caracteristici supe­rioare, apreciate pe piaţa mondială. (Agerpres) T­elegramă Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKIN Cu prilejul celei de-a XVIII-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze vă adresez dumneavoastră, Consiliului de Stat al Re­publicii Populare Chineze și întregului popor chinez calde felicitări. Poporul român, care nutreşte sentimente de profundă stimă şi prie­tenie faţă de poporul frate chinez, se bucură din toată inima de reali­zările remarcabile ale oamenilor muncii conduşi de Partidul Comunist Chinez şi re urează noi succese în construirea societăţii socialiste, îmi exprim încrederea că relaţiile de prietenie şi colaborare multi­laterală româno-chineze, bazate pe principiile marxism-feninismului şi internaţionalismului socialist, se vor dezvolta şi pe mai departe în in­teresul ambelor noastre ţări, al cauzei socialismului şi păcii în lume. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România

Next