Scînteia, mai 1968 (Anul 37, nr. 7690-7719)

1968-05-01 / nr. 7690

PAGINA 2 Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu (Urmare din pag. I) ---------------------------------­Avind dezvoltarea industriei bunu­rilor de consum, asigurarea popu­laţiei muncitoare cu îmbrăcăminte, încălţăminte şi, în general, cu­­mărfuri mai multe, mai bune, mai f­rumoase, pentru ridicarea bună­stării materiala a poporului nos­­­tru. Cu prilejul acestui mare eveni­ment din viaţa întreprinderii şi a­i colectivului de salariaţi — împli­nirea a 20 de ani de activitate —­­şi pentru activitatea bună desfă­şurată în producţie, întreprinderea i a fost decorată cu „Ordinul Mun­­cii* clasa I, iar un număr de tovarăşi au primit ordine şi medalii ale Republicii Socialis­te România, (Vii­ţi puternice a­­plauze). Inmînînd ordinele şi medaliile, am remarcat că, dacă în întreprin­dere aproape 80 la sută sint femei, apoi la acordarea decoraţiilor s-a intîmplat ca proporţia să fie a­­proape inversă — mai mulţi băr­baţi. (Aplauze). Nu vreau să-i supăr cu nimic pe bărbaţi, dar cred că rezultatele obţinute de întreprin­dere nu pot fi despărţite de munca femeilor, care formează marea ma­joritate a colectivului întreprinde­rii. (Aplauze). Cred că tovarăşii din conducerea de partid şi de stat, care sînt aici, vor fi de acord cu mine de a mai acorda un număr de ordine şi medalii numai pentru femei. (Aplauze puternice). Aş dori, cu prilejul înmînării a­­cestor înalte distincţii să felicit călduros pe toţi tovarăşii, întreg colectivul întreprinderii, şi pe toţi cei decoraţi, pentru distincţiile primite, pentru cinstea ce li s-a făcut. (Vii aplauze). Totodată, aflînd că creşa întreprinderii dumnea­voastră nu satisface toate cerinţele, am stabilit ca încă în acest an să fie construită o creşă pentru 100 de locuri. (Aplauze prelungite). Dragi tovarăşi,­­! După cum ştiţi, partidul şi gu­vernul acordă o atenţie deosebită dezvoltării industriei, care consti­tuie baza întregului progres eco­nomic-social în România. In cadrul industrializării s-a dat o atenţie deosebită industriei bunurilor de consum, în scopul satisfacerii tot mai depline a cererilor maselor largi ale întregului nostru popor. Este de înţeles că trebuie să acor­dăm şi mai multă atenţie creşterii producţiei acestui sector şi, în a­­cest sens, Congresul al IX-lea a­­ prevăzut, după cum ştiţi, un spor destul de mare faţă de trecut După congres au mai fost luate in con­tinuare o serie de măsuri care au făcut să crească cu mult producţia bunurilor de consum. Este necesar ca, o dată cu sporirea producţiei, să acordăm şi mai multă atenţie îmbunătăţirii calităţii. Mă refer atît la creşterea durabilităţii şi re­zistenţei, cît şi la îmbunătăţirea execuţiei, a aspectului estetic al produselor. Este de înţeles, tova­răşi, că oamenii vor îmbrăcăminte mai bună, că femeile vor să se îm­brace mai frumos; este aceasta o dorinţă firească — şi toată lumea ştie cît este de plăcut să fii bine îmbrăcat şi hrănit, să duci o viaţă civilizată. De aceea trebuie să fa­cem totul pentru a da o producţie care, prin calităţile sale, să bucure şi să înfrumuseţeze viaţa oameni­lor muncii, constructori ai socialis­mului. (Vii aplauze). Sunt convins că întreprinderea dumneavoastră, care produce multe lucruri frumoase, va face totul pen­tru a lucra şi mai bine, pentru a da produse de calitate mai bună, mai frumoase, contribuind astfel la ridicarea nivelului general al pro­ducţiei industriei uşoare din ţara noastră. (Aplauze puternice). După cum se ştie, rezultatele din primii doi ani ai cincinalului sunt bune. Ele demonstrează că avem toate condiţiile pentru a îndeplini nu numai sarcinile puse de Con­gresul al IX-lea, dar şi pentru a da o producţie mult mai mare. Avem succese însemnate în toate dome­niile de activitate, întregul popor munceşte cu elan sporit pentru în­făptuirea vastului program de dez­voltare a patriei, de ridicare a bunăstării materiale şi culturale a celor ce muncesc. Politica internă şi externă a Ro­mâniei, ce corespunde pe deplin intereselor vitale ale întregului­­ popor, se bucură de aprobarea­­ unanimă a tuturor cetăţenilor pa­triei, care o înfăptuiesc neabătut, ştiind că de aceasta depind bună­starea, progresul naţiunii noastre socialiste. (Aplauze prelungite). Recentele hotăriri ale plenarei Comitetului Central al partidului confirmă încă o dată fermitatea şi consecvenţa cu care Comitetul Central înfăptuieşte programul e­­laborat de Congresul al IX-lea şi de Conferinţa Naţională a parti­dului. In centrul preocupărilor partidu­lui şi statului nostru este omul, pentru fericirea căruia comuniştii şi-au închinat şi-şi Închină întrea­ga lor activitate, întreaga­­« viaţi. (Vii şi puternica aplauze). Lichidarea lipsurilor­ din munca noastră, demascarea unor abuzuri care au avut loc In trecut au drept scop perfecţionarea Întregii activi­tăţi, dezvoltarea continuă a demo­craţiei socialiste, crearea unor ase­menea condiții în care omul să poată dezvolta multilateral, să-şi poată valorifica toate aptitudinile, să poată fi cu adevărat omul so­cietăţii socialiste, liber şi stăpân pe destinele sale. (Aplauze puternice, Îndelungi), întregul popor vede în măsurile recentei plenare a Comitetului Cen­tral hotărirea nestrămutată a parti-., dului şi guvernului de a întări le­galitatea socialistă, de a asigura şi garanta drepturile şi libertăţile ce­tăţeneşti prevăzute în Constituţia ţării. Societatea socialistă pa care o e­­dificăm reprezintă forma cea mai înaltă a democratismului şi uma­nismului. Suntem­ ferm hotărâţi să nu precupeţim nimic pentru a rea­liza socialismul şi comunismul în forma sa cea mai avansată, atât din punct de vedere material, cit şi din punct de vedere spiritual. Nu­mai aşa vom putea spune că am desăvîrşit construcţia socialistă în România. (Vii şi puternice aplauze). Muncind pentru edificarea socia­lismului în patria noastră, noi ne îndeplinim, fără îndoială, în pri­mul rînd îndatorirea faţă de po­porul nostru, care ne-a acordat în­crederea şi în faţa căruia răspun­dem de îndeplinirea programului de construire a socialismului. In acelaşi timp, noi ne îndeplinim şi îndatorirea faţă de mişcarea revo­luţionară internaţională, faţă de cauza păcii şi socialismului în lume. (Aplauze puternice). Sîntem ferm hotărîţi să nu precupeţim ni­mic pentru a ne îndeplini neabătut atît sarcinile naţionale, cît şi cele internaţionaliste. In aceasta vedem îndatorirea noastră de comunişti, de detaşament al mişcării comunis­te internaţionale. (Aplauze înde­lungi). In încheiere, daţi-mi voie să u­­rez harnicului colectiv al Fabricii de confecţii şi tricotaje Bucureşti succese tot mai mari in activitatea sa pentru îndeplinirea sarcinilor ce-i revin din hotărîrile Congresu­lui al IX-lea al partidului, să-i do­resc să-şi aducă o contribuţie tot mai activă la bunăstarea şi ferici­rea întregului nostru popor. (A­­plauze puternice). Vă doresc, la toţi, multă sănă­tate şi fericire personală, tovarăşi ! (Aplauze, prelungite, urale, ovaţii). Vizita conducătorilor de partid şi de stat la Fabrica de confecţii şi tricotaje Bucureşti (Urmare din pag. I) Deschizînd adunarea, secretara comitetului de partid, Eleonora Cojocaru, a salutat, în numele ce­lor 14 000 de salariaţi ai fabricii, prezenţa în mijlocul lor la această sărbătoare a conducătorilor de partid şi de stat. Luînd cuvîntul, directorul gene­ral al fabricii, Iosif Steinbach, a spus ! Ne simţim foarte fericiţi că sîntem în măsură să vă raportăm, iubiţi conducători, că în toţi aceşti 20 de ani colectivul nostru de muncă, in frunte cu comuniştii, s-a străduit să-şi îndeplinească şi să depăşească sarcinile ce i-au fost trasate de Partidul Comunist Ro­mân. Vorbitorul a înfăţişat apoi succe­sele obţinute de acest harnic colec­tiv în cele două decenii de activi­­­­tate. Volumul producţiei-marfă a crescut faţă de anul­­1948 de peste 12 ori, realizîndu-se în acest an, în numai 48 de zile, întreaga produc­ţie a anului 1950 ; preocuparea continuă pentru îmbunătăţirea or­ganizării producţiei şi introdu­cerea procedeelor tehnologice noi a făcut ca productivitatea valorică pe salariat în 1968 să reprezinte 311,5 la sută faţă de realizările anului 1948. In acest an se creează circa 4 000 modele noi de confec­ţii, tricotaje şi ciorapi, faţă de nu­mai 10 modele cit se confecţionau în 1948. Eficienţa activităţii colectivului nostru — a spus în continuare vorbitorul — este sintetizată şi în cele 4 miliarde lei acumulări bă­neşti obţinute în această perioadă. Conştienţi de sarcina pe care o avem de a satisface continuu ce­rinţele mereu crescînde ale popu­laţiei, ne vom strădui să perfec­ţionăm producţia şi să dezvoltăm iniţiativa creatoare a întregului nostru colectiv, incit să asigurăm un volum sporit de produse la nivelul exigenţelor cumpărătorilor. In continuare, vorbitorul a arătat că întregul colectiv al întreprin­derii va lupta fie contenit, neprecu­­peţindu-şi forţele, pentru tradu­cerea în viaţă a sarcinilor sta­bilite de Congresul al IX-lea şi de Conferinţa Naţională a partidului. Ne exprimăm deplina noastră a­­deziune — a spus în încheiere vor­bitorul — faţă de documentele a­­doptate de recenta plenară a C.C. al P.C.R., care a dezbătut proble­­m­a de o mare importanţă pentru dezvoltarea societăţii noastre so­cialiste,­­ Muncitoarea Ileana Paul a subli­niat, în cuvîntul său, că în pre­zent colectivul fabricii este antre­nat într-o întrecere însufleţită pentru ridicarea întregii activităţi economice la un nivel calitativ su­perior. Politica ştiinţifică a parti­dului nostru — aprobată de între­gul popor — ne însufleţeşte şi mo­bilizează şi mai mult în obţinerea de noi succese în muncă. In cuvîntul său, şeful de secţie Florea Bileanu a spus: Rezulta­tele despre care vorbim azi cu atîta mîndrie patriotică au fost posibile datorită îndrumării com­petente a activităţii economice de către organizaţia de partid, a apli­cării în viaţă de către întregul nos­tru colectiv de muncă a preţioa­selor indicaţii date de conducerea partidului, cu privire la organi­zarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii. Asigurăm conducerea partidului că vom lupta cu hotărîre pentru traducerea în viaţă a poli­ticii interne şi externe a partidului şi statului nostru. Ing. Blumeta Darie, şefa servi­ciului tehnic, a spus, printre al­tele : Pentru mine, ca şi pentru mulţi colegi ingineri, aniversarea aceasta coincide cu împlinirea a aproape două decenii de la ieşi­rea noastră de pe băncile facultăţii şi intrarea în producţie. Pri­vind drumul parcurs în aceşti 20 de ani, încerc un sentiment de adîncă bucurie şi mîndrie. In continuare, vorbitoarea a a­­rătat că documentele recentei ple­nare a C.C. al P.C.R. confirmă încă o dată justeţea politicii partidului nostru, principialitatea ce caracte­rizează conducerea de partid, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu perso­nal, în rezolvarea problemelor ma­jore ale dezvoltării multila­terale a societăţii noastre. îmi exprim şi cu această ocazie ade­ziunea deplină faţă de măsurile stabilite de plenară, faţă de întrea­ga politică internă şi externă a partidului şi statului nostru. In cadrul adunării, într-o atmos­feră entuziastă, s-a dat apoi citire decretului prin care Consiliul de Stat a conferit „Ordinul Muncii* clasa I Fabricii de confecţii şi tri­cotaje Bucureşti pentru realizările rodnice obţinute în activitatea de producţie şi tehnico-economică şi pentru contribuţia deosebită adusă la dezvoltarea Industriei uşoare, cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la înfiinţare. Cu acelaşi prilej, pentru merite deosebite în muncă, au fost inmi­­nate ordinele­­ „Steaua Republicii Socialiste România* clasa a II-a, „Ordinul Muncii* clasa a II-a, or­dinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa a IlI-a, „Ordinul Muncii* clasa a IlI-a, ordinul „Steaua Republicii Socialiste Ro­mânia* clasa a V-a, precum şi „Me­dalia Muncii* unor muncitori, teh­nicieni şi ingineri ai fabricii. înaltele distincţii au fost înmîna­­te de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. După înmînarea decoraţiilor, pri­mit cu vii şi îndelungi aplauze, a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Cuvintarea a fost subliniată în repetate rînduri cu aplauze şi ova­ţii puternice. In numele celor decoraţi au vorbit directorul fabricii, Iosif Steinbach, şi muncitoarea Georgeta Pletoianu. Mulţumind pentru înal­tele distincţii acordate, ei s-au an­gajat să depună, în continuare, toată priceperea şi capacitatea lor de muncă pentru a traduce în viaţă sarcinile ce le revin. In încheiere, preşedinta comite­tului sindicatului, Elena Nae, a dat citire unei telegrame adresate Co­mitetului Central al Partidului Comunist Român. In telegramă se spune, printre altele ! Exprimîndu-şi adeziunea faţă de politica internă şi externă a Partidului Comunist Român, faţă de recentele hotăriri adoptate de Pienara Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 22—25 aprilie 1968, colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri asigură conducerea partidului, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu per­sonal, că va munci cu şi mai multă abnegaţie şi devotament, cu spirit înalt de iniţiativă şi răspundere pentru înfăptuirea măreţelor sar­cini stabilite de partid, pentru a contribui la ridicarea pe noi culmi a României socialiste. Telegrama a fost adoptată într-o atmosferă de puternic entuziasm.­­ Cei prezenţi şi-au exprimat puter­nicul lor ataşament faţă de partid şi politica sa ştiinţifică, îndreptată spre binele şi fericirea întregului popor, spre ridicarea patriei noas­tre socialiste pe noi culmi ale civi­lizaţiei şi progresului. La plecarea din fabrică, condu­cătorii de partid şi de stat sînt în­conjuraţi cu dragoste şi căldură de muncitorii, tehnicienii şi inginerii întreprinderii. Luîndu-şi rămas bun, tovarăşul Nicolae Ceauşescu le urează noi succese în activitatea pe care o desfășoară. •* (Agerpres) SCINTEIA - miercuri 1 mai 1968 i Jiim Morm, mama noastrfi Bogatul tezaur al creaţiei folclorice păstrează peste ani o eloc­ventă mărturie despre adinca înţelepciune şi sensibilitate a poporu­lui nostru. In versul doinelor, al baladelor, al cîntecelor sale prind viaţă cele mai emoţionante sentimente. In forme de o excepţională frumuseţe, care II îndreptăţeau pe Tudor Arghezi să scrie In Cuvîntul înainte al unei antologii de poezie populară : „poezia plugarilor, cio­banilor şi pădurarilor noştri licăreşte ca faţa Izvoarelor şi lacurilor de munte". In creaţia marelui poet anonim regăsim, ca o permanentă pre­zenţă, din cele mai vechi timpuri. Primăvara, anotimp al reînvierii na­turii, al muncii, al dragostei şi al speranţelor înnoitoare. De aceea am reunit în pagina de faţă cîteva flori alese din poezia populară de­dicată primăverii, grăitoare pentru marea şi nestăvilita dragoste de viaţă a celor ce au durat în timp România. Nu-i glas ca ş-al cucului Cînd e vremea plugului. Dtn revista ,,Familia", 1871 Doină, doină, cintec dulce ! Cind te-aud nu m-aş mai duce. Doină, doină, viers cu foc ! Cînd răsuni eu stau un loc. Bate vînt de primăvară, Eu cint doina pe afară, De mă-ngîn cu florile Şi privighetorile. Vine iarna viscoloasă, Eu cint doina-nchis în casă, De-mi mai mingii zilele, Zilele şi nopţile. Frunza-n codru cu­ m­ine, Doina cint de voinicie. Cade frunza jos în vale, Eu cint doina cea de jale. Doina zic, doina suspin, Tot cu doina mă mai ţin. Doina cint, doina şoptesc. Tot cu doina vieţuiesc ! V. ALECSANDRI Poezii populare Primăvara, mama noastră, Ia zăpada de pe coastă Să crească rogoazele Să ieşim cu coasele Că fînul în şopron s-a gătat. De iarnă ne-am săturat. Cu zăpada de pe coastă Să ieşim d­l plugu-n­­ Să-şi scoată plugarii plugul Ca să-şi încerce norocul. Din revista „Ţara Oltului", 1907 Mult mi-i dor şi mult mi-i sete Să văd frunza-n codru verde, Să mai string vreo şapte cete. Primăvara mama noastră, Suflă bruma din fereastră Şi zăpada de pe coastă, Să văd înverzind in cale, Să mă las în ceea vale C-o păreche de pistoale. Frunza-n codru cît se ţine Toţi voinicii trăiesc bine. Iară frunza dacă-l lasă Toţi voinicii merg pe-acasă Şi la para focului Zac de dorul codrului. Frunză verde de pe plai, De-ar veni luna lui mai, Să aud pe cer trăznind, Şi iarba frumoasă dînd, S-aud murgul nechezînd, Să mă văd pe deal suind. OVID DENSUSIANU * Flori alese din cintecele poporului nihmiiHiniiHt­miHia Foicică de pe lac, Du-mă, roibule, pribeag, C-oi mînca frunză de fag S-oi iubi ce mi-o fi drag. Du-mă roibule-n colnic, Să port arme de voinic; Du-mă roibule-n păduri, Să port arme de panduri. G. DEM. TEODORESCU Poezii populare nmmmiftimiinim­ifii Frunză verde foi și-o fragă, Ia treci, iarnă, mai degrabă, Să mă văd in primăvară... Frunză verde foi ca rugul, Și să mai văd umblînd plugul-Din revista „Ion Creangă", 1915 WHUHHHHN­HHnmmi Mă urcai în deal în luncă, Văzui lunca-mbobocită Şi cîmpia înflorită Şi plugurile brăzdînd Şi oamenii semănînd. GR TOCILESCU Materiale folcloristice Mnmm­iiHHMnimiiiii Frunză verde mărăcine, Cîte glasuri sînt pe lume Frunză verde flori mărunte, Cîntă cucu-n vîrf la munte. Eu gîndesc că-mi cîntă mie, Şi el cînt-a cătănie. Şi el cîntă la voinici Care se duc de pe-aici. Dtn revista „Familia", 1874 Codrule cu frunza lată, Că mi-ai fost tare bun tată, Cînd m-a urit lumea toată. Codrule cu frunza lungă, Că mi-ai ţinut cîndva umbră, Mi-ai fost ca o mamă dragă Cînd m-a unit lumea-ntreagă. Codru cu frunză domnească, Gerul nu te veștejească, Că ești casă românească. * Foaie verde mărgărint, De cînd umblu în iubit Doar cu codru mă mîngîi Şi-l pun seara căpătîi. Am intrat în primăvară, Dorul mîndrei mă omoară. Cînd o văd venind la plug, Scot din brazdă şi dejug, Şi nu-mi vine nici c-o treabă, Vine numai de mă-ntreabă: — Bade, spune de ţi-s dragă ? I-aş răspunde că mi-i dragă, Limba-n gură mi se leagă, Şi nu pot să-i tăinuiesc, Să-i spun cîte pătimesc De cînd dorului slujesc. ★ Pe margine de pămînt Merge neică semănînd Şi din gură-aşa grăind : „Să te faci, grîule, faci, Şi să stai la secerat, Ca mîndra la sărutat; Şi să stai la îmblătit Ca şi mîndra la iubit". LUCIAN BL­AGA Antologie de poezie populară m­înnniHHniiinmiiin Stau şi mă-ntreb cînd şi cînd, Ce-i iubirea pe pămînt ? Iubirea-i o floare rară, Ce-nfloreşte-n primăvară, Iubirea-i floare de rai. Ce-nfloreşte-n luna mai. Iubirea-i un diamant, Ce-l porţi, cind iubeşti curat „Marie, Marie, Spune-mi, dragă, mie, Care floare -n floare Noaptea, pe răcoare?" — „Floarea timpului. Spicul griului, Astea doui-nfloare Noaptea, pe răcoare..." — „Ce frunză se zbate Cînd vîntul nu bate?" — „Frunza plopului, Mindro, a dorului-­­Floarea florilor, Mîndra mîndrelor, Astea două-nfloare Noaptea pe răcoare!" Frunză verde fol de nuc, Face-m-aş, leliţă, cuc; Cum vine primăvara, Aş începe a cîntă Pe lingă căsuţa ta! — „Frunză verde şi-e nuia, Bade, de-aş fi turturea, Aş cîntă cîntarea mea, Cu tine alăturea! Aş lăsa gîndurile Prin toate pădurile ! Le-aş lăsa, toate le-aş da, Fără numai inima, S-o iau cu mine să stea." Din antologia „Flori alese din poezia populară“ mUtHN­HHtmilRlBRIIS „Trece-vor cinci luni de iarnă şi una de primăvară şi-a veni luna lui mai şi-oi vedea verdeaţă-n plaiu; şi-oi sui cu oile, şi-oi uita nevoile; şi-oi sui cu oi de-s mele, şi-oi uita de multe rele ce-am avut în zile grele" TACHE PAP­AN AGI Poezia lirică populară mmmmmammmm Foaie verde ca bobu, Alăturea cu drumu Ară badea cu plugul Cu plugu, cu tractorul. El ara și semăna, Repejor treaba găta Și din gură cuvînta: — Să te faci, griule, faci Ca iarba vara-ntre fagi, Ca să nu mai fim săraci. Să crești cînd îi fi de coasa, Ca mîndra mea de frumoasă, Rod bogat din tine să iasă. Să stai frumos la legat Ca mîndra la sărutat. Să fii grîu cu mare spor, Ca şi a mîndruţii dor, Să aibă-ntregu popor. Din antologia „Cu cît dnt, atîta sînt" / Desen de Mihu VULCANESCU

Next