Scînteia, iulie 1968 (Anul 37, nr. 7750-7780)

1968-07-01 / nr. 7750

viaţa internaţională AL DOILEA TUR DE SCRUTIN al alegerilor din Franţa PARIS 30 (Agerpres). — Dumi­nică, în Franţa s-a desfăşurat cel de-al doilea tur de scrutin al a­­legerilor generale. Voturile celor 19 milioane de alegători au fost solicitate de cei 679 de candidaţi la cele 316 locuri rămase vacante după primul tur de scrutin care a avut loc cu o săptămînă în urmă. Centrele de vot au fost deschise la ora 7,00 şi s-au închis la ora 20,00, imediat după aceea începînd des­puierea urnelor. La ora 22,20, Ministerul de In­terne al Franţei a anunţat rezul­tatele din 350 circumscripţii elec­torale din totalul de 487 (inclu­­zînd şi circumscripţiile în care re­zultatul alegerilor a fost hotârît în primul tur de scrutin). Din cele 350 mandate, „Uniunea pentru apărarea republicii“, îm­preună cu republicanii indepen­denţi, au obţinut 263 mandate, Partidul Comunist, 15 mandate, Fe­derația Stîngii Democratice și So­cialiste 37, P.S.U. —1, centriştii 26, diverse grupări de dreapta 8. „Seară Caragiale" la televiziunea italiană ROMA 30. — Corespondentul Agerpres, N. Puicea transmite: Sîmbătă seara, telespectatorii ita­lieni au avut prilejul să se întîl­­nească din nou cu Ion Luca Ca­ragiale. Micul ecran al televiziunii italiene a prezentat timp de aproa­pe o oră unele dintre cele mai cu­noscute momente şi schiţe ale ma­relui dramaturg român. Emisiunea — intitulată „O seară cu Caragiale“ — a fost deschisă cu harta României pe care era însemnată capitala, Bucureşti, imagini ale teatrului na­ţional şi personaje tipice lumii ca­­ragialeşti, după stampe ale vremii, afișe în diferite limbi despre spectacole cu comedii ale lui Ca­ragiale. i agenţiile de presă transmit: Alexei Kosîghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., l-a primit duminică pe Le Duc Tho, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al Partidului celor ce muncesc din Vietnam, care s-a oprit la Moscova venind de la Paris, unde a participat, în calitate de consilier special al conducătorului de­legaţiei R D. Vietnam, la convorbi­rile dintre reprezentanţii R. D. Viet­nam şi S.UA. Mai multe sute de cetăţeni britanici din comitatul Hunting­donshire au participat sîmbătă la un marş spre baza aeriană militară a­­mericană Alconbury din acest comi­tat, cerind lichidarea bazelor militare americane de pe teritoriul Marii Bri­tanii. Banca Europeană de Inves­tiţii a hotărit să acorde guvernului turc un împrumut de 950 000 de do­lari, în vederea construirii unei uzine de ciment la Buyuk Cekmece. Mişcarea irlandeză împotri­va apartheidului a organizat sîm­bătă un marş pe străzile Dublinului în semn de protest faţă de politica rasială a Rhodesiei. Un grup de 150 de manifestanţi au înmînat note Mi­nisterului Afacerilor Externe al Irlan­dei şi ambasadei britanice la Du­blin. In regiunea de frontie­ră dintre Uganda şi Sudan au fost semnalate noi incidente — a­­nunţă agenţia France Presse. Avioa­ne ugandeze au violat teritoriul Su­danului de mai multe ori. Guvernul sudanez a protestat faţă de aceste acţiuni, arătînd că aceste incidente ar putea avea repercusiuni asupra rela­ţiilor dintre cele două ţări. Autorităţile biafreze au pro­pus Nigeriei şi Marii Britanii să ac­cepte organizarea unui plebiscit, pen­tru a oferi populaţiei din regiunile care constituie obiect de dispută să opteze pentru Biafra sau Nigeria. Preşedintele Senegalului, Leopold Sedar Senghor, a cerut popu­laţiei să ajute victimele războiului ci­vil din Nigeria. Şeful statului sene­­galez a apreciat că soluţionarea pro­blemei nigeriene nu poate fi făcută printr-o confruntare armată, ci în ca­drul unui dialog lucid, al unei în­ţelegeri între părţile aflate în con­flict. Cu prilejul zilei naţionale a Republicii Democratice Congo preşedintele Mobutu a anunţat într-o alocuţiune la radio că alegerile pre­zidenţiale şi legislative vor avea loc la 13 decembrie 1970. O explozie a distrus in în­tregime o fabrică de muni­ţii la 10 kilometri de Luanda, capitala Angolei — anunţă agenţia „Lusitania". Au fost rănite 23 de per­soane. Mai multe organizaţii poli­tice care se opun războiului din Vietnam şi militează pentru drepturile populaţiei de culoare au a­­nunţat organizarea unor mai de­monstraţii paşnice în preajma conven­ţiei naţionale a Partidului democrat care va avea loc la Chicago în luna august, anunţă agenţia Associated Press. Vietnamul de Sud ACJIUNI OFENSIVE ALE FORJELOR PATRIOTICE SAIGON 30 (Agerpres). — In ul­timele 48 de ore au continuat să fie semnalate ciocniri între forţele patriotice şi trupele americano­­saigoneze în diverse puncte ale Vietnamului de sud. Patrioţii au supus unor bombardamente intense fortăreaţa de la Khe Sanh, aflată in curs de evacuare, şi şi-au intensi­ficat, în ciuda raidurilor repetate ale bombardierelor strategice „B-52“ presiunea asupra Saigonului. Ei au reuşit să arunce in aer, cu ajuto­rul unei mine flotante, podul de importanţă strategică excepţională de la Ben Luc, situat la aproxima­tiv 16 km sud de Saigon, parali­­zînd traficul pe autostrada nr. 4 — cea mai importantă arteră de legătură a capitalei cu regiunile su­dice de deltă. In alte puncte ale zonei Saigonului, precum și în pro­vinciile Kian Tuong, Binh Duong, Tay Ninh, au avut loc de aseme­nea lupte în care, potrivit relată­rilor agenţiilor occidentale de pre­să forţele americane şi cele sai­­goneze au suferit pierderi impor­tante. S. U. A.: UN DEFICIT RECORD WASHINGTON 30 (Agerpres). — La Washington s-a anunţat că a­­nul fiscal 1967—1968 s-a încheiat la 30 iunie cu un deficit record de 25 miliarde dolari. Agenţia A. P. subliniază că o primă cauză a a­­cestui deficit este războiul din Vietnam al cărui cost în anul fi­nanciar viitor va fi de 28,4 mi­liarde dolari. Deficitul înregistrat anul acesta este cel mai mare din anii de după cel de-al doilea război mondial. Cel mai mare deficit în istoria Statelor Unite a fost de 57,4 miliarde dolari înregistrat în 1943. GREVA FEROVIARILOR BRITANICI CONTINUA LONDRA 30 (Agerpres). — Din cauza grevei lucrătorilor de la căi­le ferate engleze, aproape nici un tren nu a circulat la sfîrşitul aces­tei săptămîni Feroviarii, aflaţi în grevă de o săptămînă, revendică sporirea salariilor. Direcţia căilor ferate britanice a adresat greviştilor un avertisment, declarînd că dacă greva va conti­nua, feroviarii vor fi îndepărtaţi de la locurile de muncă, fără a li se plăti salariile. Astfel, este pentru prima dată din anul 1926, cînd sa­lariile săptâmînale garantate fero­viarilor sînt ameninţate Sindica­tele marilor centre feroviare din Anglia au făcut cunoscut că în cazul în care această ameninţare va fi pusă în practică, greva se va generaliza. SĂRBĂTOAREA ZIARULUI „VOLKSSTIMME“ VI­ENA 30 — Corespondentul Agerpres, P. Stăncescu, transmi­te : „Volksstimme — Fest 1068“, sărbătoarea tradiţională a ziarului Partidului Comunist din Austria, a reunit şi anul acesta mii şi mii de cititori şi prieteni ai presei comu­niste în renumitul parc vienez Prater. Programul susţinut sîmbă­­tă după-amiază şi duminică de for­maţii artistice şi sportive din Aus­tria şi din alte ţări a fost răsplătit cu îndelungi aplauze de numeroşii spectatori. Participanţii la sărbă­toarea ziarului „Volksstimme“ au fost salutaţi de Franz West, redac­torul şef al ziarului, care a vorbit despre evoluţia situaţiei politice in­terne. încheierea aplicaţiilor comune de co­mandament şi stat major ale arma­­telor ţărilor participante la Tratatul de la Varşovia « PRAGA 30 (Agerpres). — Dumi­nică s-au încheiat, conform planu­lui, aplicaţiile comune de coman­dament şi stat major ale arma­telor ţărilor participante la Trata­tul de la Varşovia, desfăşurate pe teritoriul R. S. Cehoslovace sub co­manda mareşalului I. I. Iacubovski, comandantul suprem al Forţelor Armate Unite ale statelor partici­pante la Tratatul de la Varşo­via. La invitaţia comandantului su­prem al Forţelor Armate Unite ale statelor participante la Trata­tul de la Varşovia şi a ministru­lui apărării naţionale a R. S. Cehoslovace, la aplicaţii a asistat şi un grup de generali şi ofiţeri ro­mâni. SECVENŢE CITADINE CANADIENE . Până imensa clădire din • beton, oţel şi sticlă, a aero­portului Montreal, cu zecile ei de ramificaţii care conduc, pe benzi transportoare pentru bagaje şi pasageri, la pistele­­ de decolare ale diverselor companii, după hangarele u- t­riaşe cu avioane din cele mai • moderne, cît și după nume- 1 roasele hale de uzine întîl­nte in drumul de la aero­port spre centru, recunoști din capul locului țara bogată și puternic industrializată, Ca­nada, care se întinde pe mai * bine de jumătate din conti­nentul nord-american. S-au scris multe despre a­­ceastă țară, care acum un an îşi serba centenarul, despre calea parcursă în dezvoltarea I sa istorică, despre proble­mele sale economice, politice şi sociale. In cele ce urmează I aş vrea să redau doar cîteva­­ impresii fugare din noianul celor culese în cursul unei I călătorii recente în Canada. Ne aflăm, aşadar, la Mon­treal, oraş mare, în plină dezvoltare. Intrînd în oraş, nu- i diferent de punctul de acces, viz­­atorii au în faţă muntele situat in plin centru­l Mont- Royal, de unde se şi trage­­ numele metropolei. Pe coli­nele lui, printre grădini de o­­ frumuseţe rară, sînt construi­te numeroase vile luxoase,­­­ aparfinînd, evident, marilor bogătaşi. In vîrf, poate fi vă-­­ zută de la mulţi kilometri de­părtare o cruce metalică înal-­­ tă de peste 30 metri, ilu­minată noaptea — cu tuburi­­ de neon. O privelişte deose­bită o oferă seara marile ar­­­­tere ale oraşului, ca de pildă Rue St. Catherine, cu muie de magazine, sutele de res­­­­taurante şi baruri şi cele a-a proape 40 de cinematografe îoşiru­le de-a lungul a peste * 30 de kilometri lungime. Nu arareori am putut observa că în unele vitrine din oraş, în­­­­cărcate cu mărfuri provenind­­ din toate coifurile lumii, o­bişnuite formulă prin care se anunță, in cîteva limbi de cir­culaţie mondială, că există a­­colo persoane ce vorbesc limbile respective, este înlo­cuită de o formulă mult mai simplă, scrisă în englezeşte : „Vorbim toate limbile". Deşi afirmaţia pare exagerată, ea reflectă în mod semnificativ nu numai diversitatea pe plan demografic intern, dar şi tendinţa vizibilă a acestei ţări de a şi lărgi relaţiile eco­nomice, culturale, ştiinţifice pe plan internaţional. Acesta e centrul, o zonă prin excelenţă comercială, cu imense clădiri moderne, in care activitatea pulsează viu şi continuu In ce priveşte cartierele de locuinţe parti­culare, acestea se întind spre marginea oraşului, oferind cu totul alte privelişti. Spre deo­­seb­ie de construcţiile cen­trului, clădirile de aci şi-au păstrat în general aspectul de vile în stil englezesc, din că­rămidă roşie, cu scări exterioa­re metalice, fiind riguros des­părţite între ele prin garduri. Oraşele canadiene oferă contraste nu numai pe plan arhitectonic, dar şi social. Un exemplu. Am vizitat într-o zi aşezarea indiană (a pieilor roşii canadiene) Caughnawa­­ga din imediata vecinătate a Montreal-ului. Cu o populaţie de circa 5 000 locuitori — oameni din tribul Mohawk, cu case mici şi înghesuite, a­­cest orăşel al „stăpînilor de odinioară ai preriilor” oferă o imagine flagrant contradicto­rie cu situaţia din Montreal. Dar oamenii aceştia, „defavo­rizaţi ai destinului", cum i-a numit unul din interlocutorii mei canadieni, vădesc multă hărnicie şi curaj în lupta pen­tru existenţă, nedîndu-se în­lături de la cele mai grele şi periculoase munci. Am văzut de pildă într-o zi, la una din marile construcţii din Mont­real, clădirea „Dominion To­ronto Bani Center” de 56 e­taje, indieni Mohawk circu­­lînd la inălţimea de circa 100 de metri pe o bară de oţel lată de cel mult 30 cm, cu a­­ceeaşi sprinteneală cu care s-ar fi plimbat pe bulevard. Am vizitat şi alte oraşe ca­nadiene importante, unde e­­lementului specific de bază i se suprapune în măsură tot mai evidentă acela decurgînd din acţiunile de modern­zare aflate în plină desfăşurare. Iată, de pildă, Toronto, al doilea mare oraş al ţării, „centrul industriei grele şi finanţelor” cum îl numesc lo­calnicii. Ca întindere, el este de fapt cel mai mare oraş canadian, însă populaţia sa e cu 500 000 locuitori sub cea a Montrealului de circa 2 000 000. Toronto are o în­făţişare mai puţin modernă decît Montrealul, însă şi aci au început să apară „zgîrie nori”, ca de exemplu sediul băncii „Toronto Dominion”, cu cele 65 de etaje ale sale, considerat „cel mai înalt bloc din Commonwealth“. Călătorind prin Canada am auzit o dată pe un om de a­­lice,­ spunînd că un dolar a­­dăugat la o sută, nu numai că­ntăreşte valoarea aces­­teia, dar îi şi defineşte tra­iectoria ascendentă, ca semn al progresului. Printr-o asocia­ţie de idei, mi-am amintit a­­cest episod acum, cînd Con­federaţia canadiană serbează 101 ani de la crearea sa, ani­versare ce prilejuieşte po­­porului acestei ţări o evo­care a drumului parcurs şi reafirmarea năzuinţelor sale de prosperitate. Dumitru DINESCU Popas în savana somaleză Mogadiscio, unul dintre cele mai vechi oraşe de pe coasta de est a Africii, te în­­tîmpină cu un decor specific capitalelor în care îşi dau întîlnire mărturii ale unor e­­poci şi generaţii diferite. A­­lături de numeroase case mici cu acoperişuri plate, pot fi văzute vile luxoase, mos­­cheie şi catedrale, edificii pu­blice, încadrate de, silueta zveltă a palmierilor. Înfiinţat în secolul X de arabi şi per­sani, Mogadiscio avea în mo­mentul proclamării indepen­denţei ţării (1 iulie 1960) cir­ca 150 000 de locuitori. Azi însemnăm­ de călătorie numărul populaţiei aproape s-a dublat. Această creştere numerică a fost determinată de o sporire a rolului oraşu­lui în viaţa ţării. Mogadiscio este principalul centru poli­tic, economic şi cultural al Somaliei. In ultimii ani aici s-au ridicat cîteva întreprin­deri industriale, au luat fiinţă o serie de instituţii culturale, s-au construit noi locuinţe. Străzile sale animate, în spe­cial în orele dimineţii cînd soarele e mai puţin arzător (oraşul e situat la numai 120 km de Ecuator), impresio­nează prin coloritul viu al îmbrăcămintei trecătorilor, prin chipurile vesele ale co­piilor ce se grăbesc spre şcoli. Oricît de interesant ar a­­părea călătorului, Mogadiscio nu-i oferă, totuşi, decît un crîmpei al Somaliei, ţară a­­fricană cu o natură aparte, a cărei originalitate n-o poţi înţelege decît străbătînd-o de la un capăt la altul. Cea mai mare parte a suprafeţei de 637661 km.p e acoperită de o savană presărată ici şi colo de tufişuri, de arbori cu co­roana teşită. Savana e străbă­tută de numai două rîuri mai mari, Giuba şi Scebeli. In perioada secetoasă, ea se transformă într-un adevărat deşert. Iarba se usucă, vîntu­­rile aduc nori de praf care acoperă totul cu un strat gros, cenuşiu. Pentru a salva cire­zile de vite, păstorii pornesc în lungi peregrinări străbă­­tînd zeci de kilometri în că­utarea apei şi a nutreţului. Oamenii înşişi sînt nevoiţi să-şi procure apa de la mari distanţe. In timpul şederii noastre la Mogadiscio, gazdele ne-au vorbit adeseori despre efor­turile pe care le depun pen­tru transformarea naturii şi, în primul rînd, pentru asigu­rarea apei atît de necesare sporirii suprafeţelor cultivate, creşterii animalelor. Ne-au fost înfăţişate, de ase­menea, cîteva dintre re­zultatele obţinute pînă a­­cum pe linia dezvoltării a­­griculturii. Au fost smulse sa­vanei o serie de terenuri şi transformate prin irigare în ogoare fertile ; unele pămîn­­turi nevalorificate de compa­niile străine au fost naţiona­lizate, s-au introdus noi cul­turi. Creşterea producţiei a­­gricole rămîne şi pe mai de­parte principala preocupare a autorităţilor somaleze. Intr-un recent discurs, primul ministru Mahomed Ibrahim Egal arăta că Somalia va trece la reali­zarea unui vast proiect de i­­rigaţii (aproximativ un milion de hectare) — a cărui trans­punere în viaţă va aduce un aport important la lupta ce se duce pentru lichidarea îna­poierii moştenite de la co­lonialişti, pentru dezvoltarea economiei somaleze. Primele lucrări urmează să fie înce­pute în anul 1969, punerea în aplicare a întregului pro­iect necesitînd investiţii de aproximativ 46,7 milioane li­ |­re sterline. | In ciuda climei aride, a s ravagiilor pe care seceta le | face în anumite perioade ale I anului, Somalia se numără * printre ţările care dispun de | un număr impresionant de a- |­nimale de cele mai variate | specii. Savana somaleză pre-­­ zintă, pe drept cuvînt, o ve- | ritabilă colecție. Aici pot fi * întîlnite mai toate speciile de I pe continentul african. Dar a- I devărata ei bogăţie o repre- I zintă, totuşi, animalele domes- I tice. In întreaga Somalie nu- I mărul lor se ridică la 49 mi- ■ lioane. 85 la sută din cei I 3 milioane de locuitori ai I ţării se ocupă cu păstoritul I şi creşterea animalelor. Pen- I tru a pune in valoare această I uriaşă bogăţie naţională, au- I torităţile somaleze au luat în I ultimii ani unele măsuri pen- I tru dezvoltarea industriei de • prelucrare a pieilor şi de I conservare a cărnii.­­ O scurtă trecere în revistă I a realizărilor obţinute în ca-­­ drul planului de cinci ani I (1963—1967) arată limpede I locul important pe care acest­­ sector îl ocupă în economia I somaleză. A fost construită o I fabrică de prelucrare a lap- ■ telui la Mogadiscio, două fa- I brici de conservare a cărnii şi I peştelui la Kismaio şi Las- ■ hore.­­ Cucerindu-şi independen- I ţa în urmă cu numai 8 ani, ■ Somalia a moştenit o situaţie I deosebit de grea, fapt care­­ necesită mari eforturi pentru ■ înlăturarea înapoierii econo- I mice. Străbătînd întinderile I acestei ţări, făcînd cunoştinţă­­ cu realizările harnicilor ei Io- I cititori îţi dai uşor seama că, I în ciuda greutăţilor întîmpi- • nate, poporul somalez este I hotărit să-şi mobilizeze ener- I giile pentru a asigura mersul • înainte al ţării pe calea pro-­­ gresului economic și social. | Nicolae N. LUPU | Festivităţile de la Berlin cu prilejul celei de-a 75-a aniversări a tovarăşului Walter Ulbricht BERLIN — Corespondentul A­­gerpres, St Deja, transmite : Du­minică, la Consiliul de Stat al R. D. Germane a avut loc o ce­remonie cu prilejul celei de-a 75-a aniversări a zilei de naştere a lui Walter Ulbricht, prim-secretar al C.C al P.S.U.G., preşedintele Con­siliului de Stat al R. D. Germane. Cu acest prilej, sărbătoritul a fost felicitat de membrii şi membrii supleanţi ai Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G. Erich Honecker, membru al Biroului Politic, secre­tar al C.C. al P.S.U.G., a dat ci­tire scrisorii adresată de C.C. al P.S.U.G. In continuare, Willi Stoph, preşedintele Consiliului de Miniştri, a transmis salutul din partea Con­siliului de Miniştri. El a înmînat lui Walter Ulbricht ordinul „Karl Marx“ — cea mai înaltă distincţie a ţării, care i-a fost conferită cu prilejul aniversării La ceremonie au participat, de asemenea, reprezentanţi ai Consi­liului de Stat, ai Camerei Popu­lare a R. D. Germane, ai Consi­liului Naţional al Frontului Na­ţional, ai organizaţiilor de masă, delegaţii venite din toate colţurile ţării pentru a felicita pe sârbă­torit Walter Ulbricht a fost felicitat, de asemenea, de reprezentanţii u­­nor ţări socialiste, sosiţi cu acest prilej la Berlin. Tovarăşul Gheorghe Apostol, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., a citit şi înmînat sărbă­toritului scrisoarea de felicitare a­­dresată, în numele C.C. al P.C.R. şi a­ Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Consiliului de Stat. Walter Ulbricht a mulţumit pen­tru felicitările adresate şi a rugat pe tovarăşul Gheorghe Apostol să transmită tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Comitetului Central al P.C.R., Consiliului de Stat şi între­gului popor român urări de succese în construcţia socialistă. El a sub­liniat comunitatea de interese a po­poarelor noastre, legătura strînsă dintre partidele şi guvernele R. D. Germane şi Republicii Socialiste România, în lupta pentru cauza so­cialismului şi asigurarea păcii. Tovarăşul Gheorghe Apostol i-a urat la rîndul său succese în ac­tivitate, spre binele poporului ger­man şi sănătate lui şi soţiei sale. Walter Ulbricht a fost, de aseme­nea, felicitat de membrii corpului diplomatic. Seara, C.C. al P.S.U.G., Consi­liul de Stat şi Consiliul de Miniş­tri ale R. D. Germane au oferit cu acest prilej o recepţie. Noi manifestaţii studenţeşti au avut loc în capitala braziliană ca urmare a unui discurs rostit de preşedintele Arthur da Costa e Silva în care a respins revendi­cările privind majorarea fondului alocat de guvern pentru necesi­tăţile învăţămîntului superior, re­ducerea taxelor, îmbunătăţirea condiţiilor din cămine şi a anun­ţat semnarea unui decret privind recrutarea studenţilor care par­ticipă la manifestaţii, pentru di­ferite munci. Cu acelaşi prilej, preşedintele brazilian, referin­­du-se la recentele demonstraţii ale studenţilor, a subliniat că for­ţele armate sunt pregătite să re­prime în continuare orice tulbu­rare a ordinii publice. Imediat după rostirea discursului, aproxi­mativ 5 000 de persoane, studenţi şi profesori, s-au adunat în piaţa centrală a capitalei braziliene, manifestînd împotriva măsurilor luate de guvern. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Bucureşti Piaţa „Scinteil". Tel. 17 60 10, 17 60 20. Abonamentele se fac la oficiile poştale şi difuzorii din Întreprinderi şi Instituţii. Tiparul Combinatul Poligrafic Casa Scinteil Grădina pămîntu­­rilor arse de milenii (Urmare din pag. I) din material plastic transparent, fiecare din ele reprezentind în or­dine suprafeţele cultivate cu cafea sau cu arbori tropicali, parcelele micilor agricultori incluşi şi ei în obiectivele Planului Cordon, zonele rezervate pentru amenajarea gră­dinii botanice, a grădinii zoologice, a parcului metropolitan (de unde reiese grija organizatorilor şi pen­tru crearea unor spaţii de sute de hectare menite să rezolve cîteva vechi deziderate ale locuitorilor ca­pitalei) şi, în sfîrşit, suprafeţele co­lorate cu albastru ale lacurilor de acumulare deja construite sau in curs de construcţie. O altă hartă reprezintă „cordo­nul de lapte“, cum denumeşte to­varăşul Acesta zonele rezervate pen­tru creşterea vitelor de lapte, iar o alta înfăţişează obiectivele în pers­pectivă. Pe un perete lateral — schiţe, diagrame, grafice privind modul cum se realizează planul în cele patru districte ale cordonului : Boyeros, Guanabacoa, 10 Octombrie şi Marianao. Din examinarea graficelor şi din explicaţiile date de interlocutor se degajă conceptul ştiinţific care stă la baza Planului Cordon, analiza tuturor factorilor geoclimatici, hi­drotehnici şi, bineînţeles, agroteh­nici. La toate acestea se adaugă soluţiile, pe cît de îndrăzneţe pe atît de ingenioase, menite să asi­gure o folosire totală şi eficientă a suprafeţelor agricole. O primă demonstraţie pe teren mă convinge şi mai mult de ra­ţionamentele bazate pe ştiinţă şi analiză ale autorilor planului. Vizi­tez o plantaţie de cafea care are doar doi ani de existenţă (aici se includ şi cele nouă luni de creştere a puieţilor în pepinieră). Arborii sunt plantaţi în şiruri drepte. Este un soi de cafea importată din Mexic, cafea „catura“ pe numele ei adevărat, rezistentă la joasă al­titudine şi la arşiţa soarelui tropi­cal. Pentru a o proteja, printre vîn­­turi s-a săduit o altă plantă, denu­mită „gândul" care, pe lingă misi­unea ei de „umbrelă“, produce şi un fel de păstăi cu boabe ca mază­rea, pentru hrana vitelor. In apropierea plantaţiei s-a con­struit un baraj de dimensiuni re­duse cu un bazin de acumulare de 50 000 metri cubi de apă, cu o mo­­topompă şi o reţea de ţevi de alu­miniu, uşor demontabilă, ce poate fi orientată după nevoie în orice direcţie. Vizitez în continuare „finea“ unui mic producător agricol. Micii pro­ducători s-au încadrat în obiectivele Planului Cordon beneficiind de o serie de avantaje. Acceptînd ca pă­­mîntul să fie cultivat potrivit pla­nului, ei sunt sprijiniţi în construi­rea de locuinţe, procurarea de se­minţe selecţionate pentru diferite culturi, creşterea de vaci de lapte şi reproducţie etc. Ei beneficiază, de asemenea, de reţeaua de irigaţii construită din fondurile statului. • Gazda noastră este un ţăran vîn­­jos şi ager la munte. Se numeşte Pedro Carlos Perera y Garcia. Ospi­talier, mă invită în noua sa locuinţă. — Chiar dacă nu aş fi primit această casă — îmi spune Pedro — eu tot intram în „microplan“, căci de o viaţă întreagă mi-am dorit să văd rodind acest pămînt, dar pe care niciodată n-am reuşit să-l fac să rodească cu adevărat, pentru că în afara acestor două braţe şi cîteva unelte de muncă nu aveam nimic. Dacă nu ploua primăvara două, trei luni nu culegeam nimic. Rău era şi cînd ploua într-una. Anul trecut au venit tovarăşi de la oraş şi au spus să se facă plantaţii de cafea, să se facă baraj, să se îngraşe pămîntul cu chimicale, să se facă drum şi, pe deasupra, case. Acum sînt mulţumit, căci totul merge bine. Vizitez şi o unitate din sectorul zootehnic, mai bine zis un centru de însămînţări artificiale. Acest centru poartă numele de „Rossafe Signet“, aparţinînd primului taur canadian de rasă Holstein adus a­­cum cîţiva ani în Cuba cu titlu experimental, în vederea încruci­şării cu vaci de rasă autohtonă, Sebu, care, deşi rezistente la clima tropicală, dau lapte foarte puţin. Prima generaţie de vaci Holstein- Sebu a dat rezultate foarte bune. Au fost cumpărate și alte exem­plare de rasă Holstein, printre care faimosul „International Velvet", un taur în greutate de 1 520 kg care a costat... 100 000 de dolari! Ultima etapă a vizitei in Cordo­nul Havanei, într-o zonă situată pe ambele laturi ale Viei Monumen­tal, mi-a permis să constat şi o altă trăsătură a acestei opere de transformare a împrejurimilor capi­talei cubaneze. Aici se află la muncă, sub un soare torid, o a­­devărată armată de voluntari din diferite instituţii, întreprinderi şi servicii publice din Havana, reali­­zind lucrări din cele mai diferite în domeniul agriculturii. Zilnic, prin rotaţie, un număr de 30 000 de oameni ai muncii din Havana sunt prezenţi la muncă. Este vorba de o mobilizare cotidiană, de o participare conştientă la un efort con­structiv de dimensiuni impresio­nante menit, în ultimă instanţă, să asigure capitalei o multilaterală sursă de aprovizionare.

Next