Scînteia, iulie 1968 (Anul 37, nr. 7750-7780)
1968-07-01 / nr. 7750
viaţa internaţională AL DOILEA TUR DE SCRUTIN al alegerilor din Franţa PARIS 30 (Agerpres). — Duminică, în Franţa s-a desfăşurat cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor generale. Voturile celor 19 milioane de alegători au fost solicitate de cei 679 de candidaţi la cele 316 locuri rămase vacante după primul tur de scrutin care a avut loc cu o săptămînă în urmă. Centrele de vot au fost deschise la ora 7,00 şi s-au închis la ora 20,00, imediat după aceea începînd despuierea urnelor. La ora 22,20, Ministerul de Interne al Franţei a anunţat rezultatele din 350 circumscripţii electorale din totalul de 487 (incluzînd şi circumscripţiile în care rezultatul alegerilor a fost hotârît în primul tur de scrutin). Din cele 350 mandate, „Uniunea pentru apărarea republicii“, împreună cu republicanii independenţi, au obţinut 263 mandate, Partidul Comunist, 15 mandate, Federația Stîngii Democratice și Socialiste 37, P.S.U. —1, centriştii 26, diverse grupări de dreapta 8. „Seară Caragiale" la televiziunea italiană ROMA 30. — Corespondentul Agerpres, N. Puicea transmite: Sîmbătă seara, telespectatorii italieni au avut prilejul să se întîlnească din nou cu Ion Luca Caragiale. Micul ecran al televiziunii italiene a prezentat timp de aproape o oră unele dintre cele mai cunoscute momente şi schiţe ale marelui dramaturg român. Emisiunea — intitulată „O seară cu Caragiale“ — a fost deschisă cu harta României pe care era însemnată capitala, Bucureşti, imagini ale teatrului naţional şi personaje tipice lumii caragialeşti, după stampe ale vremii, afișe în diferite limbi despre spectacole cu comedii ale lui Caragiale. i agenţiile de presă transmit: Alexei Kosîghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., l-a primit duminică pe Le Duc Tho, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al Partidului celor ce muncesc din Vietnam, care s-a oprit la Moscova venind de la Paris, unde a participat, în calitate de consilier special al conducătorului delegaţiei R D. Vietnam, la convorbirile dintre reprezentanţii R. D. Vietnam şi S.UA. Mai multe sute de cetăţeni britanici din comitatul Huntingdonshire au participat sîmbătă la un marş spre baza aeriană militară americană Alconbury din acest comitat, cerind lichidarea bazelor militare americane de pe teritoriul Marii Britanii. Banca Europeană de Investiţii a hotărit să acorde guvernului turc un împrumut de 950 000 de dolari, în vederea construirii unei uzine de ciment la Buyuk Cekmece. Mişcarea irlandeză împotriva apartheidului a organizat sîmbătă un marş pe străzile Dublinului în semn de protest faţă de politica rasială a Rhodesiei. Un grup de 150 de manifestanţi au înmînat note Ministerului Afacerilor Externe al Irlandei şi ambasadei britanice la Dublin. In regiunea de frontieră dintre Uganda şi Sudan au fost semnalate noi incidente — anunţă agenţia France Presse. Avioane ugandeze au violat teritoriul Sudanului de mai multe ori. Guvernul sudanez a protestat faţă de aceste acţiuni, arătînd că aceste incidente ar putea avea repercusiuni asupra relaţiilor dintre cele două ţări. Autorităţile biafreze au propus Nigeriei şi Marii Britanii să accepte organizarea unui plebiscit, pentru a oferi populaţiei din regiunile care constituie obiect de dispută să opteze pentru Biafra sau Nigeria. Preşedintele Senegalului, Leopold Sedar Senghor, a cerut populaţiei să ajute victimele războiului civil din Nigeria. Şeful statului senegalez a apreciat că soluţionarea problemei nigeriene nu poate fi făcută printr-o confruntare armată, ci în cadrul unui dialog lucid, al unei înţelegeri între părţile aflate în conflict. Cu prilejul zilei naţionale a Republicii Democratice Congo preşedintele Mobutu a anunţat într-o alocuţiune la radio că alegerile prezidenţiale şi legislative vor avea loc la 13 decembrie 1970. O explozie a distrus in întregime o fabrică de muniţii la 10 kilometri de Luanda, capitala Angolei — anunţă agenţia „Lusitania". Au fost rănite 23 de persoane. Mai multe organizaţii politice care se opun războiului din Vietnam şi militează pentru drepturile populaţiei de culoare au anunţat organizarea unor mai demonstraţii paşnice în preajma convenţiei naţionale a Partidului democrat care va avea loc la Chicago în luna august, anunţă agenţia Associated Press. Vietnamul de Sud ACJIUNI OFENSIVE ALE FORJELOR PATRIOTICE SAIGON 30 (Agerpres). — In ultimele 48 de ore au continuat să fie semnalate ciocniri între forţele patriotice şi trupele americanosaigoneze în diverse puncte ale Vietnamului de sud. Patrioţii au supus unor bombardamente intense fortăreaţa de la Khe Sanh, aflată in curs de evacuare, şi şi-au intensificat, în ciuda raidurilor repetate ale bombardierelor strategice „B-52“ presiunea asupra Saigonului. Ei au reuşit să arunce in aer, cu ajutorul unei mine flotante, podul de importanţă strategică excepţională de la Ben Luc, situat la aproximativ 16 km sud de Saigon, paralizînd traficul pe autostrada nr. 4 — cea mai importantă arteră de legătură a capitalei cu regiunile sudice de deltă. In alte puncte ale zonei Saigonului, precum și în provinciile Kian Tuong, Binh Duong, Tay Ninh, au avut loc de asemenea lupte în care, potrivit relatărilor agenţiilor occidentale de presă forţele americane şi cele saigoneze au suferit pierderi importante. S. U. A.: UN DEFICIT RECORD WASHINGTON 30 (Agerpres). — La Washington s-a anunţat că anul fiscal 1967—1968 s-a încheiat la 30 iunie cu un deficit record de 25 miliarde dolari. Agenţia A. P. subliniază că o primă cauză a acestui deficit este războiul din Vietnam al cărui cost în anul financiar viitor va fi de 28,4 miliarde dolari. Deficitul înregistrat anul acesta este cel mai mare din anii de după cel de-al doilea război mondial. Cel mai mare deficit în istoria Statelor Unite a fost de 57,4 miliarde dolari înregistrat în 1943. GREVA FEROVIARILOR BRITANICI CONTINUA LONDRA 30 (Agerpres). — Din cauza grevei lucrătorilor de la căile ferate engleze, aproape nici un tren nu a circulat la sfîrşitul acestei săptămîni Feroviarii, aflaţi în grevă de o săptămînă, revendică sporirea salariilor. Direcţia căilor ferate britanice a adresat greviştilor un avertisment, declarînd că dacă greva va continua, feroviarii vor fi îndepărtaţi de la locurile de muncă, fără a li se plăti salariile. Astfel, este pentru prima dată din anul 1926, cînd salariile săptâmînale garantate feroviarilor sînt ameninţate Sindicatele marilor centre feroviare din Anglia au făcut cunoscut că în cazul în care această ameninţare va fi pusă în practică, greva se va generaliza. SĂRBĂTOAREA ZIARULUI „VOLKSSTIMME“ VIENA 30 — Corespondentul Agerpres, P. Stăncescu, transmite : „Volksstimme — Fest 1068“, sărbătoarea tradiţională a ziarului Partidului Comunist din Austria, a reunit şi anul acesta mii şi mii de cititori şi prieteni ai presei comuniste în renumitul parc vienez Prater. Programul susţinut sîmbătă după-amiază şi duminică de formaţii artistice şi sportive din Austria şi din alte ţări a fost răsplătit cu îndelungi aplauze de numeroşii spectatori. Participanţii la sărbătoarea ziarului „Volksstimme“ au fost salutaţi de Franz West, redactorul şef al ziarului, care a vorbit despre evoluţia situaţiei politice interne. încheierea aplicaţiilor comune de comandament şi stat major ale armatelor ţărilor participante la Tratatul de la Varşovia « PRAGA 30 (Agerpres). — Duminică s-au încheiat, conform planului, aplicaţiile comune de comandament şi stat major ale armatelor ţărilor participante la Tratatul de la Varşovia, desfăşurate pe teritoriul R. S. Cehoslovace sub comanda mareşalului I. I. Iacubovski, comandantul suprem al Forţelor Armate Unite ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia. La invitaţia comandantului suprem al Forţelor Armate Unite ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia şi a ministrului apărării naţionale a R. S. Cehoslovace, la aplicaţii a asistat şi un grup de generali şi ofiţeri români. SECVENŢE CITADINE CANADIENE . Până imensa clădire din • beton, oţel şi sticlă, a aeroportului Montreal, cu zecile ei de ramificaţii care conduc, pe benzi transportoare pentru bagaje şi pasageri, la pistele de decolare ale diverselor companii, după hangarele u- triaşe cu avioane din cele mai • moderne, cît și după nume- 1 roasele hale de uzine întîlnte in drumul de la aeroport spre centru, recunoști din capul locului țara bogată și puternic industrializată, Canada, care se întinde pe mai * bine de jumătate din continentul nord-american. S-au scris multe despre această țară, care acum un an îşi serba centenarul, despre calea parcursă în dezvoltarea I sa istorică, despre problemele sale economice, politice şi sociale. In cele ce urmează I aş vrea să redau doar cîteva impresii fugare din noianul celor culese în cursul unei I călătorii recente în Canada. Ne aflăm, aşadar, la Montreal, oraş mare, în plină dezvoltare. Intrînd în oraş, nu- i diferent de punctul de acces, vizatorii au în faţă muntele situat in plin centrul Mont- Royal, de unde se şi trage numele metropolei. Pe colinele lui, printre grădini de o frumuseţe rară, sînt construite numeroase vile luxoase, aparfinînd, evident, marilor bogătaşi. In vîrf, poate fi vă- zută de la mulţi kilometri depărtare o cruce metalică înal- tă de peste 30 metri, iluminată noaptea — cu tuburi de neon. O privelişte deosebită o oferă seara marile artere ale oraşului, ca de pildă Rue St. Catherine, cu muie de magazine, sutele de restaurante şi baruri şi cele a-a proape 40 de cinematografe îoşirule de-a lungul a peste * 30 de kilometri lungime. Nu arareori am putut observa că în unele vitrine din oraş, încărcate cu mărfuri provenind din toate coifurile lumii, obişnuite formulă prin care se anunță, in cîteva limbi de circulaţie mondială, că există acolo persoane ce vorbesc limbile respective, este înlocuită de o formulă mult mai simplă, scrisă în englezeşte : „Vorbim toate limbile". Deşi afirmaţia pare exagerată, ea reflectă în mod semnificativ nu numai diversitatea pe plan demografic intern, dar şi tendinţa vizibilă a acestei ţări de a şi lărgi relaţiile economice, culturale, ştiinţifice pe plan internaţional. Acesta e centrul, o zonă prin excelenţă comercială, cu imense clădiri moderne, in care activitatea pulsează viu şi continuu In ce priveşte cartierele de locuinţe particulare, acestea se întind spre marginea oraşului, oferind cu totul alte privelişti. Spre deosebie de construcţiile centrului, clădirile de aci şi-au păstrat în general aspectul de vile în stil englezesc, din cărămidă roşie, cu scări exterioare metalice, fiind riguros despărţite între ele prin garduri. Oraşele canadiene oferă contraste nu numai pe plan arhitectonic, dar şi social. Un exemplu. Am vizitat într-o zi aşezarea indiană (a pieilor roşii canadiene) Caughnawaga din imediata vecinătate a Montreal-ului. Cu o populaţie de circa 5 000 locuitori — oameni din tribul Mohawk, cu case mici şi înghesuite, acest orăşel al „stăpînilor de odinioară ai preriilor” oferă o imagine flagrant contradictorie cu situaţia din Montreal. Dar oamenii aceştia, „defavorizaţi ai destinului", cum i-a numit unul din interlocutorii mei canadieni, vădesc multă hărnicie şi curaj în lupta pentru existenţă, nedîndu-se înlături de la cele mai grele şi periculoase munci. Am văzut de pildă într-o zi, la una din marile construcţii din Montreal, clădirea „Dominion Toronto Bani Center” de 56 etaje, indieni Mohawk circulînd la inălţimea de circa 100 de metri pe o bară de oţel lată de cel mult 30 cm, cu aceeaşi sprinteneală cu care s-ar fi plimbat pe bulevard. Am vizitat şi alte oraşe canadiene importante, unde elementului specific de bază i se suprapune în măsură tot mai evidentă acela decurgînd din acţiunile de modernzare aflate în plină desfăşurare. Iată, de pildă, Toronto, al doilea mare oraş al ţării, „centrul industriei grele şi finanţelor” cum îl numesc localnicii. Ca întindere, el este de fapt cel mai mare oraş canadian, însă populaţia sa e cu 500 000 locuitori sub cea a Montrealului de circa 2 000 000. Toronto are o înfăţişare mai puţin modernă decît Montrealul, însă şi aci au început să apară „zgîrie nori”, ca de exemplu sediul băncii „Toronto Dominion”, cu cele 65 de etaje ale sale, considerat „cel mai înalt bloc din Commonwealth“. Călătorind prin Canada am auzit o dată pe un om de alice, spunînd că un dolar adăugat la o sută, nu numai căntăreşte valoarea acesteia, dar îi şi defineşte traiectoria ascendentă, ca semn al progresului. Printr-o asociaţie de idei, mi-am amintit acest episod acum, cînd Confederaţia canadiană serbează 101 ani de la crearea sa, aniversare ce prilejuieşte poporului acestei ţări o evocare a drumului parcurs şi reafirmarea năzuinţelor sale de prosperitate. Dumitru DINESCU Popas în savana somaleză Mogadiscio, unul dintre cele mai vechi oraşe de pe coasta de est a Africii, te întîmpină cu un decor specific capitalelor în care îşi dau întîlnire mărturii ale unor epoci şi generaţii diferite. Alături de numeroase case mici cu acoperişuri plate, pot fi văzute vile luxoase, moscheie şi catedrale, edificii publice, încadrate de, silueta zveltă a palmierilor. Înfiinţat în secolul X de arabi şi persani, Mogadiscio avea în momentul proclamării independenţei ţării (1 iulie 1960) circa 150 000 de locuitori. Azi însemnăm de călătorie numărul populaţiei aproape s-a dublat. Această creştere numerică a fost determinată de o sporire a rolului oraşului în viaţa ţării. Mogadiscio este principalul centru politic, economic şi cultural al Somaliei. In ultimii ani aici s-au ridicat cîteva întreprinderi industriale, au luat fiinţă o serie de instituţii culturale, s-au construit noi locuinţe. Străzile sale animate, în special în orele dimineţii cînd soarele e mai puţin arzător (oraşul e situat la numai 120 km de Ecuator), impresionează prin coloritul viu al îmbrăcămintei trecătorilor, prin chipurile vesele ale copiilor ce se grăbesc spre şcoli. Oricît de interesant ar apărea călătorului, Mogadiscio nu-i oferă, totuşi, decît un crîmpei al Somaliei, ţară africană cu o natură aparte, a cărei originalitate n-o poţi înţelege decît străbătînd-o de la un capăt la altul. Cea mai mare parte a suprafeţei de 637661 km.p e acoperită de o savană presărată ici şi colo de tufişuri, de arbori cu coroana teşită. Savana e străbătută de numai două rîuri mai mari, Giuba şi Scebeli. In perioada secetoasă, ea se transformă într-un adevărat deşert. Iarba se usucă, vînturile aduc nori de praf care acoperă totul cu un strat gros, cenuşiu. Pentru a salva cirezile de vite, păstorii pornesc în lungi peregrinări străbătînd zeci de kilometri în căutarea apei şi a nutreţului. Oamenii înşişi sînt nevoiţi să-şi procure apa de la mari distanţe. In timpul şederii noastre la Mogadiscio, gazdele ne-au vorbit adeseori despre eforturile pe care le depun pentru transformarea naturii şi, în primul rînd, pentru asigurarea apei atît de necesare sporirii suprafeţelor cultivate, creşterii animalelor. Ne-au fost înfăţişate, de asemenea, cîteva dintre rezultatele obţinute pînă acum pe linia dezvoltării agriculturii. Au fost smulse savanei o serie de terenuri şi transformate prin irigare în ogoare fertile ; unele pămînturi nevalorificate de companiile străine au fost naţionalizate, s-au introdus noi culturi. Creşterea producţiei agricole rămîne şi pe mai departe principala preocupare a autorităţilor somaleze. Intr-un recent discurs, primul ministru Mahomed Ibrahim Egal arăta că Somalia va trece la realizarea unui vast proiect de irigaţii (aproximativ un milion de hectare) — a cărui transpunere în viaţă va aduce un aport important la lupta ce se duce pentru lichidarea înapoierii moştenite de la colonialişti, pentru dezvoltarea economiei somaleze. Primele lucrări urmează să fie începute în anul 1969, punerea în aplicare a întregului proiect necesitînd investiţii de aproximativ 46,7 milioane li |re sterline. | In ciuda climei aride, a s ravagiilor pe care seceta le | face în anumite perioade ale I anului, Somalia se numără * printre ţările care dispun de | un număr impresionant de a- |nimale de cele mai variate | specii. Savana somaleză pre- zintă, pe drept cuvînt, o ve- | ritabilă colecție. Aici pot fi * întîlnite mai toate speciile de I pe continentul african. Dar a- I devărata ei bogăţie o repre- I zintă, totuşi, animalele domes- I tice. In întreaga Somalie nu- I mărul lor se ridică la 49 mi- ■ lioane. 85 la sută din cei I 3 milioane de locuitori ai I ţării se ocupă cu păstoritul I şi creşterea animalelor. Pen- I tru a pune in valoare această I uriaşă bogăţie naţională, au- I torităţile somaleze au luat în I ultimii ani unele măsuri pen- I tru dezvoltarea industriei de • prelucrare a pieilor şi de I conservare a cărnii. O scurtă trecere în revistă I a realizărilor obţinute în ca- drul planului de cinci ani I (1963—1967) arată limpede I locul important pe care acest sector îl ocupă în economia I somaleză. A fost construită o I fabrică de prelucrare a lap- ■ telui la Mogadiscio, două fa- I brici de conservare a cărnii şi I peştelui la Kismaio şi Las- ■ hore. Cucerindu-şi independen- I ţa în urmă cu numai 8 ani, ■ Somalia a moştenit o situaţie I deosebit de grea, fapt care necesită mari eforturi pentru ■ înlăturarea înapoierii econo- I mice. Străbătînd întinderile I acestei ţări, făcînd cunoştinţă cu realizările harnicilor ei Io- I cititori îţi dai uşor seama că, I în ciuda greutăţilor întîmpi- • nate, poporul somalez este I hotărit să-şi mobilizeze ener- I giile pentru a asigura mersul • înainte al ţării pe calea pro- gresului economic și social. | Nicolae N. LUPU | Festivităţile de la Berlin cu prilejul celei de-a 75-a aniversări a tovarăşului Walter Ulbricht BERLIN — Corespondentul Agerpres, St Deja, transmite : Duminică, la Consiliul de Stat al R. D. Germane a avut loc o ceremonie cu prilejul celei de-a 75-a aniversări a zilei de naştere a lui Walter Ulbricht, prim-secretar al C.C al P.S.U.G., preşedintele Consiliului de Stat al R. D. Germane. Cu acest prilej, sărbătoritul a fost felicitat de membrii şi membrii supleanţi ai Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G. Erich Honecker, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.S.U.G., a dat citire scrisorii adresată de C.C. al P.S.U.G. In continuare, Willi Stoph, preşedintele Consiliului de Miniştri, a transmis salutul din partea Consiliului de Miniştri. El a înmînat lui Walter Ulbricht ordinul „Karl Marx“ — cea mai înaltă distincţie a ţării, care i-a fost conferită cu prilejul aniversării La ceremonie au participat, de asemenea, reprezentanţi ai Consiliului de Stat, ai Camerei Populare a R. D. Germane, ai Consiliului Naţional al Frontului Naţional, ai organizaţiilor de masă, delegaţii venite din toate colţurile ţării pentru a felicita pe sârbătorit Walter Ulbricht a fost felicitat, de asemenea, de reprezentanţii unor ţări socialiste, sosiţi cu acest prilej la Berlin. Tovarăşul Gheorghe Apostol, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., a citit şi înmînat sărbătoritului scrisoarea de felicitare adresată, în numele C.C. al P.C.R. şi a Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat. Walter Ulbricht a mulţumit pentru felicitările adresate şi a rugat pe tovarăşul Gheorghe Apostol să transmită tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Comitetului Central al P.C.R., Consiliului de Stat şi întregului popor român urări de succese în construcţia socialistă. El a subliniat comunitatea de interese a popoarelor noastre, legătura strînsă dintre partidele şi guvernele R. D. Germane şi Republicii Socialiste România, în lupta pentru cauza socialismului şi asigurarea păcii. Tovarăşul Gheorghe Apostol i-a urat la rîndul său succese în activitate, spre binele poporului german şi sănătate lui şi soţiei sale. Walter Ulbricht a fost, de asemenea, felicitat de membrii corpului diplomatic. Seara, C.C. al P.S.U.G., Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri ale R. D. Germane au oferit cu acest prilej o recepţie. Noi manifestaţii studenţeşti au avut loc în capitala braziliană ca urmare a unui discurs rostit de preşedintele Arthur da Costa e Silva în care a respins revendicările privind majorarea fondului alocat de guvern pentru necesităţile învăţămîntului superior, reducerea taxelor, îmbunătăţirea condiţiilor din cămine şi a anunţat semnarea unui decret privind recrutarea studenţilor care participă la manifestaţii, pentru diferite munci. Cu acelaşi prilej, preşedintele brazilian, referindu-se la recentele demonstraţii ale studenţilor, a subliniat că forţele armate sunt pregătite să reprime în continuare orice tulburare a ordinii publice. Imediat după rostirea discursului, aproximativ 5 000 de persoane, studenţi şi profesori, s-au adunat în piaţa centrală a capitalei braziliene, manifestînd împotriva măsurilor luate de guvern. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Bucureşti Piaţa „Scinteil". Tel. 17 60 10, 17 60 20. Abonamentele se fac la oficiile poştale şi difuzorii din Întreprinderi şi Instituţii. Tiparul Combinatul Poligrafic Casa Scinteil Grădina pămînturilor arse de milenii (Urmare din pag. I) din material plastic transparent, fiecare din ele reprezentind în ordine suprafeţele cultivate cu cafea sau cu arbori tropicali, parcelele micilor agricultori incluşi şi ei în obiectivele Planului Cordon, zonele rezervate pentru amenajarea grădinii botanice, a grădinii zoologice, a parcului metropolitan (de unde reiese grija organizatorilor şi pentru crearea unor spaţii de sute de hectare menite să rezolve cîteva vechi deziderate ale locuitorilor capitalei) şi, în sfîrşit, suprafeţele colorate cu albastru ale lacurilor de acumulare deja construite sau in curs de construcţie. O altă hartă reprezintă „cordonul de lapte“, cum denumeşte tovarăşul Acesta zonele rezervate pentru creşterea vitelor de lapte, iar o alta înfăţişează obiectivele în perspectivă. Pe un perete lateral — schiţe, diagrame, grafice privind modul cum se realizează planul în cele patru districte ale cordonului : Boyeros, Guanabacoa, 10 Octombrie şi Marianao. Din examinarea graficelor şi din explicaţiile date de interlocutor se degajă conceptul ştiinţific care stă la baza Planului Cordon, analiza tuturor factorilor geoclimatici, hidrotehnici şi, bineînţeles, agrotehnici. La toate acestea se adaugă soluţiile, pe cît de îndrăzneţe pe atît de ingenioase, menite să asigure o folosire totală şi eficientă a suprafeţelor agricole. O primă demonstraţie pe teren mă convinge şi mai mult de raţionamentele bazate pe ştiinţă şi analiză ale autorilor planului. Vizitez o plantaţie de cafea care are doar doi ani de existenţă (aici se includ şi cele nouă luni de creştere a puieţilor în pepinieră). Arborii sunt plantaţi în şiruri drepte. Este un soi de cafea importată din Mexic, cafea „catura“ pe numele ei adevărat, rezistentă la joasă altitudine şi la arşiţa soarelui tropical. Pentru a o proteja, printre vînturi s-a săduit o altă plantă, denumită „gândul" care, pe lingă misiunea ei de „umbrelă“, produce şi un fel de păstăi cu boabe ca mazărea, pentru hrana vitelor. In apropierea plantaţiei s-a construit un baraj de dimensiuni reduse cu un bazin de acumulare de 50 000 metri cubi de apă, cu o motopompă şi o reţea de ţevi de aluminiu, uşor demontabilă, ce poate fi orientată după nevoie în orice direcţie. Vizitez în continuare „finea“ unui mic producător agricol. Micii producători s-au încadrat în obiectivele Planului Cordon beneficiind de o serie de avantaje. Acceptînd ca pămîntul să fie cultivat potrivit planului, ei sunt sprijiniţi în construirea de locuinţe, procurarea de seminţe selecţionate pentru diferite culturi, creşterea de vaci de lapte şi reproducţie etc. Ei beneficiază, de asemenea, de reţeaua de irigaţii construită din fondurile statului. • Gazda noastră este un ţăran vînjos şi ager la munte. Se numeşte Pedro Carlos Perera y Garcia. Ospitalier, mă invită în noua sa locuinţă. — Chiar dacă nu aş fi primit această casă — îmi spune Pedro — eu tot intram în „microplan“, căci de o viaţă întreagă mi-am dorit să văd rodind acest pămînt, dar pe care niciodată n-am reuşit să-l fac să rodească cu adevărat, pentru că în afara acestor două braţe şi cîteva unelte de muncă nu aveam nimic. Dacă nu ploua primăvara două, trei luni nu culegeam nimic. Rău era şi cînd ploua într-una. Anul trecut au venit tovarăşi de la oraş şi au spus să se facă plantaţii de cafea, să se facă baraj, să se îngraşe pămîntul cu chimicale, să se facă drum şi, pe deasupra, case. Acum sînt mulţumit, căci totul merge bine. Vizitez şi o unitate din sectorul zootehnic, mai bine zis un centru de însămînţări artificiale. Acest centru poartă numele de „Rossafe Signet“, aparţinînd primului taur canadian de rasă Holstein adus acum cîţiva ani în Cuba cu titlu experimental, în vederea încrucişării cu vaci de rasă autohtonă, Sebu, care, deşi rezistente la clima tropicală, dau lapte foarte puţin. Prima generaţie de vaci Holstein- Sebu a dat rezultate foarte bune. Au fost cumpărate și alte exemplare de rasă Holstein, printre care faimosul „International Velvet", un taur în greutate de 1 520 kg care a costat... 100 000 de dolari! Ultima etapă a vizitei in Cordonul Havanei, într-o zonă situată pe ambele laturi ale Viei Monumental, mi-a permis să constat şi o altă trăsătură a acestei opere de transformare a împrejurimilor capitalei cubaneze. Aici se află la muncă, sub un soare torid, o adevărată armată de voluntari din diferite instituţii, întreprinderi şi servicii publice din Havana, realizind lucrări din cele mai diferite în domeniul agriculturii. Zilnic, prin rotaţie, un număr de 30 000 de oameni ai muncii din Havana sunt prezenţi la muncă. Este vorba de o mobilizare cotidiană, de o participare conştientă la un efort constructiv de dimensiuni impresionante menit, în ultimă instanţă, să asigure capitalei o multilaterală sursă de aprovizionare.