Scînteia, noiembrie 1968 (Anul 37, nr. 7873-7902)

1968-11-01 / nr. 7873

Anul XXXVIII Nr. 7873 intera# ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN senat !! Vineri 1 noiembrie 1968 6 PAGINI - 30 BANI ÎN LABORATORUL DE... CADRE AL NOII NOASTRE INDUSTRII CHIMICE ancheta economică Este cunoscut locul deo­sebit de important pe care îl ocupă industria chimică în vastul program de dezvolta­re multilaterală a României socialiste, trasat de Congre­sul al IX-lea al partidului. Zeci de capacităţi noi — în­zestrate cu utilaje şi apara­tură de nivel tehnic ridicat şi bazate pe tehnologii a­­vansate de lucru — au fost date în funcţiune ori se află în plină construcţie pe ma­rile platforme ale chimiei. în acest cadru de dezvoltare ra­pidă şi pe baze moderne a industriei chimice, cerinţele faţă de formarea şi pregăti­rea cadrelor, faţă de nivelul lor de calificare cresc me­reu, întrucît de aceasta de­pinde în mod nemijlocit funcţionarea ireproşabilă şi folosirea integrală, eficientă a potenţialului tehnic din a­­ceastă ramură. Relevînd că dezvoltarea în ritm rapid a industriei chimi­ce este condiţionată în mare măsură de asigurarea cadre­lor necesare noilor unităţi, de ridicarea continuă a califi­cării profesionale a tuturor oamenilor muncii care lu­crează în această ramură, în cuvîntarea rostită la Consfă­tuirea pe ţară a lucrătorilor din industria chimică, din vara anului trecut, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia: „Este necesar să se acorde o atenţie sporită acţiunii de calificare a muncitorilor, de pregătire a cadrelor tehnice, ţinîndu-se seama de faptul că instalaţiile chimice de înaltă tehnicitate nu pot funcţiona în bune condiţii, la întreaga lor capacitate, dacă nu sunt deservite de oameni temeinic pregătiţi din punct de vedere profesional". Neîndoielnic, industria noastră chimică dispune as­tăzi de un fond valoros de cadre de muncitori, tehni­cieni şi ingineri. Dar în pro­cesul amplu şi complex de recrutare şi formare a cadre­lor se menţin totuşi serioase carenţe, care prejudiciază bunul mers al producţiei în­­tr-o serie de întreprinderi din această ramură şi frî­­nează ridicarea indicatorilor tehnici şi economici ai uno­ra din noile instalaţii şi ca­pacităţi la nivelul prevederi­lor din proiecte. Punctînd a­­numite neajunsuri care per­sistă în acest domeniu, an­cheta noastră şi-a propus, totodată, să reliefeze unele din direcţiile în care trebuie acţionat mai eficace şi ope­rativ în viitor in vederea îm­bunătăţirii activităţii de pre­gătire a muncitorilor, tehni­cienilor, maiştrilor şi ingine­rilor pentru unităţile indus­triei chimice. (Concluziile anchetei sunt publi­cate în pagina a lll-a a­ ziarului). VALOAREA „NUTRITIVĂ" A HRANEI SPIRITUALE PENTRU SATE Din ce în ce mai mult se poate vorbi despre un timp liber al ţăranu­lui. Despre un timp li­ber organizat. Agricul­tura socialistă a creat sistemul de organizare a muncilor agricole care să permită o judi­cioasă programare a orelor de lucru şi odih­nă, a pus la dispoziţia lucrătorilor din agri­cultură mijloacele me­canizate moderne care dislocă cea mai mare parte a efortului fizic. Constrîns să se mul­ţumească doar cu ce-i oferea cadrul re­­strîns al vieţii sale, sa­tul a dat naştere unor valori spirituale incal­culabile a căror expre­sie o găsim în folclor, în capacitatea de a da fenomenelor vieţii în­conjurătoare adinei, surprinzătoare inter­pretări. Acum, cînd ţăranul are mai mu­lt timp li­ber, cînd universul de viaţă ce-l înconjoară este cu mult mai bogat, cînd canalele de comu­nicaţie cu lumea sunt mult mai numeroase şi mai largi este firesc ca şi activitatea sa spiri­tuală să capete alte dimensiuni, să reflecte noile condiţii sociale şi morale ale satului, să te conecteze la pulsul spiritual al ţării. Care sunt actualele preocupări din timpul liber ale locuitorilor sa­tului ? In ce măsură vin în întîmpinarea acestor preocupări instituţiile culturale ale satului . Iată întrebări ce se nasc o dată cu con­statarea că, din punctul de vedere al vieţii ma­teriale, satul a înregis­trat salturi substanţiale în civilizaţie şi moder­nitate. ancheta socială Pătrundem în satul Drăguş, undeva în cîmpia dintre oraşul Victoria şi Făgăraş. Satul e renumit pentru fru­moasele sale tradiţii artistice, pentru portul, pentru cîntecele, pentru da­tinile sale. Prins însă între două combinate chimice (Victoria şi Făgă­raş) satul a cedat puţin cite puţin din felul său tradiţional de via­ţă. In cele din urmă a de­venit, pe jumătate — ca struc­tură profesională, ca stare so­cială — o prelungire a celor două oraşe între care gravitează. Mulţi dintre bărbaţii satului lucrează la unul sau la altul dintre cele două combinate chimice. In acest fel, pu­terea economică a satului are două surse principale de alimentare : coo­perativa agricolă de producţie şi cele două combinate chimice. Amîndouă şi fiecare în parte oferă locuitorilor satului mult mai mult decit li se oferea altădată prin cultivarea indi­viduală a cîte unui petic de pămînt. Pentru că numai cantitatea de pă­mînt pe care o deţinea îi putea spori veniturile, ţăranul, altădată, şi-ar fi cheltuit surplusul achiziţionînd noi suprafeţe de pămînt. Veniturile ca­pătă astăzi destinaţia lor firească : nivelul de viaţă. Rînd pe rînd au fost demolate vechile case ţărăneşti şi au fost clădite în loc noi case, un soi de vile, cu ziduri solide, cu multe încăperi, cu multă lumină, cu insta­laţie electrică, unele cu instalaţie de gaz metan... Deasupra acoperişurilor satului a crescut un desiş de antene. Sînt antenele prin care se operează modificări substanţiale in universul intim al locuinţelor ţărăneşti... Este greu de presupus că în ase­menea condiţii locuitorii din Drăguş mai pot rămîne credincioşi tuturor vechilor deprinderi. Una dintre aces­te vechi deprinderi era şezătoarea. — Două tipuri de şezători aveau loc la Drăguş — ne spune Vichente Tătaru, directorul şcolii ; era şe­zătoarea de femei şi şezătoarea tine­rilor, „a fetelor“ cum se numea. La şezătoarea femeilor veneau şi băr­baţi şi bătrîni. Se numea „şezătoa­rea femeilor“, pentru că acolo fe­meile torceau sau croşetau. Se spu­neau poveşti, se cînta, se năşteau snoave şi vorbe de duh. Era o formă de comunicare şi de activitate cere­brală, o confruntare de păreri şi de înţelepciune. Lesne de înţeles că şi la şezătoarea tinerilor se petrecea a­­celaşi lucru, doar că atmosfera era mai veselă, mai tinerească, mai a­­prinsă... Şezătorile acestea sunt pe cale de dispariţie o dată cu alte obi­ceiuri tradiţionale... Şezătoarea avea ca mobil princi­pal un factor economic : femeile îşi torceau luna în casă. Tot in casă era curăţit porumbul şi se făceau aici o mulţime de alte operaţii din ceea ce se numeşte industria casni­că. Operaţiile acestea au fost pre­luate de mijloacele moderne de pro­ducţie ; nimeni nu mai stă acum să cureţe porumbul cu mina ori să toarcă, toată iarna, citeva saere de lină. Portul popular se mai păs­trează numai pentru sărbători ; hai­nele pentru munca de zi cu zi sunt cele procurate din comerţ. Deci, sătenii nu se mai adună la şezători, întîi pentru că şezătorile e­­rau dictate şi de nevoia de într-a­­jutorare la munci casnice migăloase, apoi pentru că au fost, ca nevoie de informaţie şi comunicare, dislocate Mihai CARANFIL (Continuare in pag. a IV-a) Telegramă Excelenţei Sale Domnul HOUARI BOUMEDIENE Preşedintele Consiliului Revoluţiei al Republicii Algeriene Democratice şi Populare ALGER Cu prilejul celei de-a XIV-a aniversări a Zilei naţionale a Republicii Algeriene Democratice şi Populare, în numele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România’, al poporului român şi al meu personal, adre­sez Excelenţei Voastre călduroase felicitări, împreună cu cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de prosperitate şi progres po­porului algerian prieten. In acelaşi timp, îmi exprim convingerea că relaţiile de colaborare multilaterală dintre România şi Algeria se vor dezvolta continuu în fo­losul ambelor ţări şi al păcii în lume. NICOLAE CEAUŞESCU PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, MNÎȚÎ-VÂ! Exigenţă şi discernămint­e în alegerea birourilor organizaţiilor de bază Gheorghe GHINEA prim-secretar al Comitetului judeţean Botoşani al P.C.R. Măsurile aplicate în ultimii ani pentru perfecţionarea structurii or­ganizatorice a partidului au făcut să crească influenţa organizaţiilor de partid, capacitatea lor de mobilizare şi de conducere a maselor de oameni ai muncii. Recent, Comitetul Executiv al Co­mitetului Central al Partidului Co­munist Român a elaborat două ho­­tărîri, care aplicate în practică duc la întărirea şi dezvoltarea democra­ţiei interne, la îmbunătăţirea calită­ţii muncii politice şi organizatorice, la creşterea rolului şi competenţei organelor şi organizaţiilor de partid în rezolvarea multiplelor probleme ce le ridică viaţa în toate domeniile activităţii economice şi social-cultu­­rale. Prevederile hotărîrii Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la îmbunătățirea structurii organi­zațiilor de partid sînt menite să duca la înlăturarea unor neajunsuri existente în actualul mod de orga­nizare a membrilor de partid din întreprinderi, instituții, unități so­cialiste din agricultură şi comune, la regruparea comuniştilor din mai multe locuri de muncă cu profil a­­propiat sau care se condiţionează reciproc, în organizaţii puternice, capabile să îndeplinească în mai bune condiţii toate hotărîrile partidului. Biroul comitetului judeţean de partid a constituit colective de acti­vişti cu o bogată experienţă care împreună cu comitetele orăşeneşti, comitetele de partid din întreprin­deri şi instituţii sau cu cele comu­nale să studieze şi să propună măsu­rile necesare pentru perfecţionarea structurii organizaţiilor de partid. In prezent această acţiune e pe cale de a fi încheiată. Cea de a doua hotărîre se referă la organizarea şi desfăşurarea adu­nărilor şi conferinţelor pentru dări de seamă şi alegeri în organizaţiile de partid. Comitetul judeţean de par­tid, biroul său acordă acestei pro­bleme cea mai mare atenţie. Au loc acum primele adunări şi con­ferinţe pentru dări de seamă şi alegeri după reorganizarea teri­­torial-administrativă a ţării. In ju­deţul nostru au apărut noi oraşe şi comune, întreprinderi şi instituţii noi, la nivelul cărora s-au constituit organe şi organizaţii de partid, care au acumulat experienţă, au obţinut succese în munca politică şi orga­nizatorică ce o desfăşoară. Aceasta ne-a dat de asemenea posibilitatea ca printr-un contact direct, nemij­locit să cunoaştem mai bine oamenii, să-i cunoaştem din muncă, din viaţă, după faptele lor şi astfel să le apre­ciem în modul cel mai real calităţile şi defectele. Ne preocupă în mod deosebit ca la elaborarea materialelor ce se vor prezenta spre dezbatere în adunările­­şi conferinţele pentru dări de seamă şi alegeri să fie atraşi cît mai mulţi membri de partid din cadrul organizaţiei respective, oameni cu o bună pregătire politică şi o largă experienţă, organ­i r...tod­ea,­­care să au­­sigure conţinutul corespunzător do­cumentelor întocmite şi dezbaterilor din adunări. Adunările şi conferinţele pentru dări de seamă şi alegeri pot constitui un moment important pe linia dez­voltării democraţiei de partid numai (Continuare în pag. a V-a) ARTISTUL SI REALITATEA Dan GRIGORESCU Sînt multe secole de cind se discută rosturile artei, raportu­rile sale cu lumea. Cuvintele „investigare a realităţii'' au in­trat, insă, de curînd în vocabu­larul artistului şi al esteticianu­lui , ele aduc, în rezonanţa lor scientistă, mărturia preo­cupărilor unei epoci care tinde să cuprindă în for­mule clare nețărmuritul univers care ne împresoară de pretutindeni. S-au publicat, mai ales în ultimele decenii, am­ple tratate de psihologie a actu­lui artistic, care încearcă să ex­plice (adesea cu rezultate con­vingătoare) logica unui proces complex, a acelei uimitoare transformări a lumii exterioare, a trăirilor artistului, în verb, în culoare, în formă sculpturală. Se opinii înţelege, însă, de la sine că poe­ţii şi pictorii acestei ere a bi­ruinţei tehnicii nu aspiră să-şi realizeze operele după metodele acestea. De aceea, mărturisesc sincer, privesc încercările savan­telor maşini cibernetice de a se substitui pictorului sau poetului (ne-a fost dat să ascultăm, une­ori, pledoarii menite să demon­streze că nu se pot depista deo­sebiri notabile între nişte versuri compuse după un „program" şi cele ale unui poet adevărat­, ca pe o pitorească extravaganţă, ca pe o simplă virtuozitate, deşi ad­mirabilă, sub raport tehnic. Ro­botul, oricît de complicat ar fi creierul său de tranzistori şi de circuite, nu-şi poate îngădui imensa satisfacţie a descoperirii lumii ascunse, nu vibrează în faţa misterului etern al univer­sului cosmic şi al celui lăun­tric, ascuns în fibrele făpturii umane. » Lumea care ne înconjoară pînă la distanţe altădată inimaginabi­le, lumea care îşi dezvăluie structuri nebănuite nu poate fi cercetată numai cu mijloace sen­zoriale. Dar ideea, capacitatea intelectuală a artistului de a lega înfăţişările universului în sisteme coerente nu înseamnă nici ea refuzul participării emo­ţionale la această necontenită defelope­rt a lumii. T. împlinirea acelui moment evocat de Lucian Blaga care se pleca să-şi cuprin­dă inima în palme: „Îmi pare­­ că ţin în mîini o scoică, / în ^Continuare în pag. a IV-a) Sosirea în Capitală a tovarăşului Alvaro Cunhal, secretar general al P. C. Portughez Joi a sosit în Capitală tovarăşul Alvaro Cunhal, secretar general al Partidului Comunist Portughez, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, va face o vizită în ţara noastră. La sosire, oaspetele a fost salutat de tovarăşii Chivu Stoica, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R., Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. Mesajul adresei de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R« preşedintele Consiliului de Stat CORPULUI PROFESOAL SI STUDENŢILOR DIN INSTITUTELE DE INVĂŢăMÎMT TEHNIC SUPERIOR DIN BUCUREŞTI Stimaţi tovarăşi, Aniversarea unui secol şi jumătate de la înfiinţarea, în Bucureşti, a primelor cursuri de inginerie în limba română îmi oferă plăcutul prilej de a aduce corpului didactic, întregului tineret din învăţămîntul superior tehnic, salutul cald al Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, al Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Socialiste Ro­mânia. Inaugurarea, cu 150 de ani în urma, a cursurilor de inginerie iniţiate de Gheorghe Lazăr, eminent om de cultură şi înflăcărat patriot, a repre­zentat un eveniment remarcabil în istoria învăţământului, ştiinţei şi culturii noastre. In decursul existenţei sale, Şcoala tehnică superioară din Bucu­reşti a format zeci şi zeci de promoţii de ingineri. Din rîndul lor s-au ridicat memorabile figuri de savanţi şi profesori care, făcînd parte din pleiada intelectualilor înaintaţi, au jucat un rol de seamă in propăşirea materială şi spirituală a naţiunii române. In anii socialismului, ca o expresie elocventă a grijii partidului nos­tru pentru dezvoltarea învăţămîntului, pentru ridicarea nivelului de cul­tură al poporului, şcoala tehnică superioară din Bucureşti — cea mai im­portantă sursă de formare a cadrelor tehnice inginereşti in toate ramu­rile economiei naţionale — a cunoscut o puternică dezvoltare. Pentru în­văţămîntul tehnic superior, socialismul a însemnat o creştere considera­bilă a numărului de institute şi facultăţi, de studenţi şi cadre didactice, o îmbunătăţire permanentă a condiţiilor de studiu şi de viaţă ale tine­retului studios. Doresc şi cu acest prilej, să exprim înalta apreciere pe care partidul şi statul nostru o acordă activităţii rodnice, devotate, a corpului profe­soral care îşi îndeplineşte îndatoririle de onoare ce-i revin, aducînd o contribuţie deosebit de valoroasă la formarea celui mai ales şi mai pre­ţios produs al societăţii noastre, omul temeinic şi multilateral pregătit — constructor al socialismului. Temeiuri de îndreptăţită satisfacţie ne dau tinerele vlăstare ale intelectualităţii tehnice, întreaga noastră studenţima care se pregăteşte cu răspundere pentru a purta mîine, spre noi culmi, cuceririle gîndirii şi creaţiei ştiinţifice şi tehnice contemporane, pentru a participa cu dăruire de sine la soluţionarea problemelor complexe pe care le ridică opera de desăvîrşire a construcţiei socialiste. Sărbătoarea de azi constituie un prilej de a cinsti tradiţiile înain­tate ale învăţămîntului tehnic superior din România, de a omagia actul patriotic care a pus temeliile lui şi de a reliefa marile lui succese de azi. Cu sentimentul mîndriei de a fi continuatorii operei unor iluştri înaintaşi, dumneavoastră toţi — profesori din toate generaţiile şi stu­denţi — aveţi înalta îndatorire de a ridica pe noi trepte tradiţiile lumi­noase ale şcolii tehnice româneşti, pentru a răspunde încrederii şi dragos­tei ce vi le poartă întregul popor, pentru a contribui mai direct, cu mai mare eficienţă la înălţarea măreţului edificiu al României socialiste. Mulţumindu-vă pentru invitaţia pe care mi-aţi adresat-o ,de a lua parte la această sărbătoare, vă adresez urări de noi şi mari succese, vă doresc multă sănătate, fericire şi realizări însemnate în activitatea dum­neavoastră închinată propăşirii patriei noastre socialiste. PARISMaraton al discuţiilor bugetare CORESPONDENŢA DE LA AL. GHEORGHIU Se estimează că cifrele­­ reflectă în bună măsură consecinţele financiare ale mişcării greviste din mai. In an­samblu, el marchează noile eforturi financiare pentru sectoarele priori­tare pe 1969 : agricultura — unde s-a instalat un deficit cronic, veniturile agricultorilor continuînd să scadă —, telecomunicaţii, industria electronică, cercetarea ştiinţifică, educaţia naţio­nală. Cifrele noului buget exprimă de fapt orientările politicii economice preconizate de guvern pînă la sfîrşi­­tul anului 1969. Pentru anul viitor atenţia este îndreptată asupra redre­sării economiei, grav traumatizată de cele 750 milioane de ore grevă din vara aceasta. Se ţinteşte însă la o dezvoltare fără inflaţie, fără sporuri exagerate de preţuri. In ce priveşte fondurile de investiţii, menite să sprijine activitatea economiei, ele vor finanţa în special întreprinderile private. In schimb, investiţiile pu­blice nu au fost majorate. In concepţia oficială, creşterea eco­nomică vizată prin noul buget tre­buie să atenueze una din problemele actuale cele mai serioase ale econo­miei Franţei, şomajul, care, după cum s-a declarat oficial în parla­ment, a ajuns la nivelul cel mai ridicat din ultimii ani. Dintre cei peste 500 000 şomeri, foarte mulţi sunt tineri. Un alt obiectiv al noului buget îl constituie întărirea capacităţii de export a Franţei. In condiţiile apar­tenenţei la Piaţa comună, Franţa e obligată să-şi sporească arsena­lul competitiv al industriei. Un capitol important în buget îl re­prezintă cheltuielile militare. An­samblul acestor cheltuieli, aprobat de Adunarea Naţională în noaptea de miercuri spre joi, se ridica la peste 26,3 miliarde de franci, ceea ce reprezintă cu 1,2 miliarde mai mult decit anul trecut. Cuantumul sporit al cheltuielilor militare este o expresie a intensificării eforturi­lor pentru crearea unei forţe nu­cleare proprii, acţiune care a în­­tîmpinat şi întîmpină împotrivirea unor sectoare largi ale opiniei pu­blice. Noul buget este caracterizat de presă şi de mulţi deputaţi ca mar­­cind o fiscalitate mult crescută , un plus de 10 la sută faţă de anul trecut. O sursă importantă în acest sens o constituie sporirea cu 4 la sută a impozitului pe veniturile per­soanelor fizice. Unii deputaţi au re­marcat că, în schimb, au scăzut la jumătate impozitele asupra venitu­rilor societăţilor particulare. Cursa fiscalităţii tot mai apăsătoare pen­tru marea masă a oamenilor mun­cii a stirnit critici nu numai din partea opoziţiei de toate nuanţele, dar chiar şi în sinul majorităţii gu­vernamentale. Unii deputaţi ai ma­jorităţii au depus amendamente la noul proiect în sensul degrevării sar­cinilor fiscale. Cît priveşte deputaţii comunişti şi cei ai Federaţiei stîngii democratice şi socialiste, aceştia au declarat că vor vota contra noului buget, nefiind de acord cu unele orientări, în primul rînd cu agra­varea fiscalităţii şi crearea premise­lor pentru o creştere a preţurilor. Astfel stînd lucrurile, se aşteaptă multe încrucişări de spade la Palatul Bourbon, pînă la 18 noiembrie, cînd proiectul noului buget va fi votat la ansamblul tău. La Palatul Bourbon din Paris se desfăşoară de citeva zile un adevărat maraton al dezbaterilor bugetare. Sunt prevăzute în total 153 de ore de discuţii asupra bugetului Franţei pe 1969, cifrat la peste 153 de miliarde franci. Se apreciază că acest buget-record, deocamdată în stadiu de proiect, va cere ţării un efort financiar sporit, capitolul cheltuieli prevăzînd o creş­tere foarte importantă — cu circa 18 la sută — faţă de anul trecut. Deficitul prevăzut este de asemenea apreciabil : peste 11 miliarde franci. Telegrame CELUI DE-AL IX-LEA CONGRES AL PARTIDULUI MUNCII DIN ELVEŢIA Dragi tovarăşi, Comitetul Central al Partidului Comunist Român vă transmite dv., delegaţi la cel de-al IX-lea Congres al Partidului Muncii din Elveţia, întregului partid, clasei muncitoare şi poporului elveţian un cald salut tovărăşesc. Comuniştii români urmăresc cu interes activitatea partidului dum­neavoastră consacrată împlinirii aspiraţiilor vitale ale oamenilor muncii, lărgirii drepturilor şi libertăţilor democratice, unirii tuturor forţelor populare în lupta pentru progres social. Relaţiile frăţeşti, de stimă şi respect reciproc stabilite între Partidul Comunist Român şi Partidul Muncii din Elveţia contribuie la dezvolta­rea pe mai departe a prieteniei dintre cele două partide şi popoare, la cauza unităţii şi solidarităţii comuniştilor de pretutindeni. Vă urăm, dragi tovarăşi, succes deplin în desfăşurarea lucrărilor con­gresului, în lupta partidului dumneavoastră pentru pace şi socialism. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI ELIBERĂRII ȘI SOCIALISMULUI CASABLANCA Cu prilejul celei de-a 25-a aniversări a întemeierii partidului dum­neavoastră, Comitetul Central al Partidului Comunist Român adresează tuturor membrilor Partidului Eliberării și Socialismului, conducerii sale, felicitării cordiale şi un card salut frăţesc. De-a lungul unui sfert de secol de existenţă, partidul dumneavoastră a parcurs un drum anevoios de luptă revoluţionară în slujba drepturilor şi intereselor fundamentale ale poporului marocan, a militat activ, îm­preună cu alte forţe patriotice şi progresiste, pentru triumful idealurilor de libertate, democraţie, progres social şi pace. Urăm din toată inima întregului dumneavoastră partid noi succese în lupta sa pentru realizarea unităţii tuturor forţelor revoluţionare, de­mocratice şi naţionale, pentru progresul material, social şi spiritual al poporului marocan, pentru cauza socialismului şi păcii. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN

Next