Scînteia, ianuarie 1969 (Anul 38, nr. 7934-7962)
1969-01-03 / nr. 7934
wvwvvvvvvyvyvv^V^^WVWWWVV^A/WSAiVvWV^VWVWWWVVWWVWWWWWWWWW 9 - PANORAMIC LA ORA ZERO t -I. ti fie din pag. Onomici şi funcţionali ai autocamioanelor, a creşterii eficienţei economie a activităţii productive. ,,1969 ? Un an care — nu am nici o îndoială — va fi un an de noi succese, ne spune ing. Constantin Duţu, secretarul comitetului de partid al uzinei. Am răspuns cu entuziasm chemării organizaţiei de partid a Capitalei şi ne-am angajat să realizăm peste prevederile planului 50 de milioane de lei la producţia globală marfă, să construim 50 de autocamioane din economii la consumurile specifice de metal, să realizăm 50 de agregate şi elemente de mecanizare prin autodotare“. Cunoscînd hărnicia şi entuziasmul colectivului, avem certitudinea că acest „50“ repetat de trei ori va avea, la sfîrşitul anului nou, o înfăţişare schimbată . I se vor adăuga noi unităţi, poate şi zeci, în aşa fel îneît revelionul lui 1970, gîndit încă de pe acum, va fi şi mai frumos decît !1 lasă să se prevadă cifrele de plan şi angajamentele constructorilor de autocamioane. ...însoţim, mai departe, ora zero. Sîntem împreună cu ea la Institutul de cercetări şi proiectări de maşini de ridicat şi transportat din Timişoara. In locuinţele lor sau ale prietenilor unde sunt invitaţi, ciocnind cupele cu vin, proiectanţii timişoreni îşi urează sănătate şi fericire. Mulţumirea şi voia bună le sunt pe deplin justificate şi de succesele pe care le-au obţinut în munca lor de fiecare zi. 1968 a fost un an în care valorile institutului s-au afirmat din plin atît în ţară cît şi peste hotare. Podurile rulante grele pînă la sarcini de 320 de tone cu deschideri de 33 de metri, podurile rulante speciale pentru tratamente termice, tipurile multiple de macarale au fost tot atîtea examene pe care colectivul le-a trecut cu brio. Inginerii Ortensia Rusu, Valentin Cojocaru, Nicolae Hary, Ioan Pop, împreună cu toţi colegii lor, au sărbătorit revelionul cu sentimentul datoriei împlinite. Fire nevăzute leagă gîndurile lor de cele ale muncitorilor de la Uzina de maşini grele Bucureşti, de la Şantierul Naval din Galaţi, de la Uzina constructoare de maşini Reşiţa, de la multe alte unităţi productive, unde se află în funcţie maşini de ridicat şi poduri rulante proiectate pe meleagurile bănăţene şi puse în funcţiune în anul care s-a scurs. Este un circuit vital, trecînd din oraş în oraş, zestrea inteligenţei creatoare şi a abnegaţiei în muncă. La ora zero, gîndindu-şi munca, muncitorii, tehnicienii şi inginerii din toate fabricile şi uzinele, din institutele de cercetări şi din laboratoarele de cercetare, îşi amintesc şi de toţi cei care lucrează pentru ei şi la cei pentru care ei lucrează. Succesul unora este şi succesul altora. „La mulţi ani 1969 !“ este o urare ce se adresează şi colectivelor înrudite. ...Undeva, în locuri unde clipele anului 1968 au cunoscut munca febrilă de zi şi noapte, e linişte. Ora zero găseşte şantierele Bihorului odihnindu-se sub pulberea omătului. Constructorii petrec. In ultima zi a anului, maşinile i-au purtat pe zidari şi pe dulgheri, pe ingineri şi pe betonişti spre toate colţurile judeţului. Erau mulţumiţi. „A fost un an bun“ — îşi spuneau, în aceste din urmă ceasuri ale anului. Au terminat şi predat o fabrică de zahăr, o fabrică de mobilă, două silozuri, 26 hectare de sere, 1 137 de apartamente — ca să enumerăm doar cele mai de seamă realizări ale lor. Ion Busuioc, Peter Gall, Iancu Nicolae, ing. Ion Marconescu, George Barna, toţi tovarăşii lor de muncă scrutează zările anului care începe. Noi şi importante sarcini le stau în faţă : fabrica de ciment de la Aleşd, hotelul turistic din Oradea, o fabrică de produse lactate, o casă de cultură, alte apartamente. Le vor face faţă. Hotărîrea lor îşi are un temei puternic în îndeplinirea cu cinste a sarcinilor anului 1968. ...Colindă ora zero peste ţară. A început să se aştearnă omătul. In satele patriei s-a stins ecoul buhaielor, al trosnetelor de bici. „Roadă multă şi belşug / Pentru brazda de sub plug“ , au urat colindătorii. Acum sunt mari petreceri în casele gospodarilor. La C.A.P. „23 August“, în judeţul Dolj, cooperatorii au încheiat anul cu un venit de 14 milioane de lei. Valoarea zilei-muncă a fost de 25 de lei. Ei au vîndut statului, pe bază de contract, 32 de vagoane de grîu, 20 de vagoane de porumb, 3 500 de hii. de lapte, 1000 de porci. La Bîrza, la Cerăt, la Dăbuleni, la Pleniţa, la Băileşti gospodarii satelor doljene îşi cumpănesc rodul muncii şi închină un pahar pentru roadele anului viitor. Au ciocnit paharele cu palincă de „60 de focuri“ (60 de grade — prin partea locului) şi cooperatorii Bihorului. La mesele încărcate cu bunătăţi, gustînd vinul de Măgura sau de Diosig, Ştefan Novac, Horvath Andrei, Ioan Blaga, Ioan Gore, A. Somogy, împreună cu tovarăşii lor de muncă, au închinat pentru pace, pentru bunăstare, şi au urat sănătate şi fericire. „Pentru noi a fost un an bun , ne spune inginerul Vasile Dragoş, preşedintele Uniunii Judeţene a cooperativelor agricole de producţie. Valoarea producţiei globale a fost cu 24 la sută mai mare decît anul trecut, cea de legume cu 44 la sută mai mare. Faţă de 1967, am livrat statului mai multe cereale (cu 20 000 de tone) şi mai multă carne (cu 2 300 de tone). Vrem ca 1969 să însemne şi el, o creştere a puterii noastre economice. Suprafaţa irigată cultivată cu legume va creşte cu 1 500 de hectare ; asta înseamnă că vom spori producţia de legume cu 15 000 de tone. Va creşte în proporţii însemnate şeptelul ; în judeţul nostru vor lua fiinţă trei complexe avicole. Este doar o foarte sumară trecere în revistă a succeselor pe care — sîntem siguri — le va înregistra agricultura judeţului nostru în anul care vine“ ...Revenim la un alt „foc nestins“. Aluminiştii slătineni îşi adresează urarea străbună în faţa torentului de metal alb care din 1965 încoace curge continuu în retortele economiei naţionale. Secţia electroliză — numită, pe bună dreptate, „inima uzinei“. Predînd schimbul, împreună cu urările cuvenite, maiştrii Ilie Militaru, I. Sălceanu, Călin Ţurloi au în ochi o sclipire şăgalnică. Pentru ei, pentru uzină, începe, de fapt, ziua de 6 ianuarie. Cele cinci zile „furate" lui 1969 au însemnat, în plus, o producţie în valoare de 30 de milioane lei. Răspunzînd cu entuziasm chemării la întrecere a organizaţiei de partid a Capitalei, aluminiştii de la Slatina s-au angajat ca in noul an să dea patriei o producţie sporită, să îmbunătăţească toţi parametrii muncii lor. Ca peste tot, ora zero a anului 1969 este ora bilanţului şi a hotărîrii, ora de mobilizare a energiilor, de scrutare a orizonturilor tot mai vaste. Peste tot, în toata locurile de petrecere, într-o clipă sau alta, gîndurile mesenilor s-au îndreptat, pline de recunoştinţă, înspre cei care în noaptea aceasta de bucurie şi petrecere stau la posturile lor veghind în numele tuturor. In Gara de Nord a Bucureştilor, dispecerul regional Gheorghe Oprea a întrerupt pentruâteva secunde convorbirile cu staţiile de cale ferată, o scurtă urare familiei. Apoi, din nou, munca. In minutul 5 al noului an, mecanicul Gheorghe Bănicel pleacă în prima cursă a lui 1969 , trenul Bucureşti—Constanta. In acelaşi minut, la linia 6 soseşte primul tren al anului. Mecanicul Nicolae Moşoiu îi predă impiegatului lort Năvrăpescu actele de sosire împreună cu cele mai bune urări. La Poşta Centrală a Capitalei se lucrează fără răgaz. Este o oră de vîrf. Oficianţii Ştefan Marinescu, Anton Ilie, cartatorii Viorica Lazăr, Constantin Arvinte, factorul poştal Constantin Gogoaşe şi-au trecut prin mîini sute de mii de „La mulţi ani !“ Printre atîtea urări, cum să nu adresezi tu însuţi cele mai călduroase felicitări tovarăşilor tăi de muncă 7 Ora zero... Strîngeri de mînă, îmbrăţişări, urări de bine. In fiecare scrisoare, în felicitările pe care le primiţi să ştiţi că a fost adăugat şi gîndul bun al celor care au lucrat în noaptea revelionului. Truda lor se poate cuprinde în cifre : 5 .. tone de felicitări în răstimpul unei singure nopţi. Ii felicităm şi noi ! Cine a fost, anul acesta, primul născut al ţării ? Cu performanţa ei — ora 0,03 — Raluca Duduleanu are dreptul să pretindă că ea. Bucuria mamei o trăieşte din plin şi medicul Viorica Coteaţă. „Este prima bucurie pe care mi-o aduce 1969 !“ — ne declară ea. La Maternitatea „Filantropia“, noii născuţi au fost întîmpinaţi, ca şi în celelalte zile ale anului, cu zîmbete şi flori. Un alt punct fierbinte : dispeceratul naţional al energiei electrice. De aici se dirijează producerea şi transportul energiei electrice pe magistralele electrice ale ţării. Prin ferestrele blocurilor se întrevăd pîlpîirile beculeţelor multicolore ale bradului de sărbătoare. Şi aici pîlpîie beculeţe. Cu alt rost, cu alte semnificaţii. Fiecare vesteşte mersul producţiei de energie electrică în centralele ţării. Mereu atent la imensul panou de comandă, înconjurat de telefoane, un om stă de veghe. Este dispecerul şef de tură, Victor Popescu. Cu cîteva secunde înainte de miezul nopţii, telefonul sună prelung. „La grupul de 100 de MW de la...* Ora zero „se întîmplă" în cursul acestei convorbiri. La ieşirea din schimb, va nota : „în timpul serviciului meu, totul a decurs în biune condiţii. întreaga reţea electrică a ţării a funcţionat normal“. Pe Constantin Rădulescu, Tudor Grigoraş, Florea Rădună, pe Ilie Butunoiu, pe Grigore Jitariuc, manipulanţi, şoferi, încasatori pe vehiculele I.T.B., ora zero i-a găsit la datorie. Pe ei, ca şi pe mulţi dintre tovarăşii lor de muncă. In familiile lor, printre tovarăşii lor de muncă se închină un pahar şi pentru ei. Muncesc în noaptea aceasta şi o bună parte din cadrele Spitalului de urgenţă. Echipa de chirurgi condusă de dr. Petre Borş îşi petrece ora zero în sala de operaţie. Viaţa lui G. G. a fost salvată. „Ei, la mulţi ani !...* — se spune la ora zero şi... multe minute. în ziua de 1 ianuarie, aflăm că nici munca lucrătorilor dir. Statia de salvare nu a fost uşoară: 310 apeluri, tot atîtea intervenţii salutare în noaptea care a trecut. Aţi auzit de inginerul Ion Croitoru, de Gheorghe Ileş, de Nicolae Toader ? Nu . Şi poate că aţi închinat un pahar pentru ei. Sînt cei care în noaptea anului nou au asigurat încălzirea a zeci şi zeci de mii de apartamente ale Capitalei. Revelionul lor a fost o noapte de muncă încordată. A fost o noapte de muncă încordată şi pentru telefoniste, pentru echipele de intervenţie ale întreprinderilor de electricitate, pentru inginerii, tehnicienii şi operatorii posturilor de radio şi ai televiziunii, pentru crainici şi pentru actori, pentru cîntăreţi, pentru dansatori, pentru lucrătorii miliţiei, pentru cei ce deservesc reţeaua de apă, pentru... Pentru toţi, tuturor, un gînd de recunoştinţă, o urare de sănătate şi fericire. ...Ora zero ne poartă cu ea. Unde s-o mai însoţim ? In restaurante, la cabane, in casele de cultură ale tineretului, în căminele culturale, peste tot unde oamenii şi-au luat rămas bun de la 1963 şi l-au întîmpinat voioşi pe urmaşul său. A fost o petrecere colectivă, cea mai mare dintre toate. O masă cu milioane şi milioane de invitaţi, împreună cu cei dragi, noi toţi, tineri şi vârstnici, am băut vinul înstelat al primei nopţi din an, am cîntat şi am dansat. Am întîmpinat cu bucurie un an de bucurii. In zori, cei mai tineri dintre colindători, copiii cu sorcova au Impînzit drumurile ţării şi purtînd In ochii lor luminoşi bucuria şi căldura începutului, ne-au menit tuturor : „Să trăiţi, „Să-mbătrîniţi, „Tare ca piatra „Iute ca săgeata... LA ANUL $1 LA MULŢI ANII „Panoramic* realizat de George-Radu CHIROVICI în colaborare cu Radu APOSTOL, Gheorghe CTRSTEA, Gherohe DAVID Radu GHEORGHIU, Vasile MIMAI, Nicolae MOCANU, Ion PITICU, Gheorghe POPESCU, Gheorghe RADEI, Natalia STANCU, Nistor TUICU. „Comandantul reţelei naționale a energiei electrice la ora zero — Victor Popescu Raluca Duduleanu, cel mai virstnic cetăţean al ţării — dintre cei născuţi în 1969, bineînţeles ! Aici, la Casa de cultura a tineretului din sectorul 3 al Capitalei n-a fost nevoie de traditionala invitaţie „Zîmbiţi, vă rog !* Foto : M. Andreescu LISTA DE CÎŞTIGURI ÎN OBIECTE 1» depunerile pe librete de economii cu dobîndă şi cîştiguri TRAGEREA PE TRIMESTRUL IV 196* Total ciştiguri 2 533_______în obiecte 2 435 000 Cîştigurile ieşite la sorţi se acordă integral libretelor de economii care au un sold mediu trimestrial egal cu cel puţin 10 la sută din valoarea cîştigului. Dacă soldul mediu trimestrial este mai mic de 10 la sută din valoarea cîştigului, se acordă un cîştig de 10 ori mai mare decît soldul mediu trimestrial al libretului. Titularii libretelor de economii cu dobîndă şi cîştiguri ieşite la sorţi pot alege, în limita valorii cîştigurilor ce li se cuvin, obiectele preferate. Obiectele se vor ridica de la filialele C.E.C. de care depind unităţile care au emis libretele cu dobîndă şi cîştiguri ieşite la sorţi. Diferenţele In plus nau în minus Intre valoarea obiectelor alese şi valoarea cîștigurilor se lichidează în numerar, la luminarea obiectelor. ... Valoarea cistigurilor d Nj libre-2 z ,u,u’ ctsttg 0* tot partis!* total* 1 1 719 941 10 000 1 1 132 879 10 000 1 495 539 10 000 1 186 180 10 000 1 1 841 071 10 000 1 98 546 10 000 10 000 Terminația libretului cjMa*tm 19 48 359 5 000 19 57 666 5 000 19 81 448 5 000 285 000 190 2 282 2 000 190 8 978 2 000 360 000 190 0 354 1 000 190 4 575 1 000 190 6 884 1 000 570 000 190 9 052 500 190 1 242 500 190 2 363 500 190 7 271 500 190 0 452 500 190 7 599 500 190 3 383 500 190 7 943 500 760 000 LISTA DE CÎŞTIGURI Is depunerile pe obligaţiunile C.E.C. cu cîştigurl TRAGEREA LA SORTI DIN 31 DECEMBRIE 1968 Cîştigurile revin. întregi, obligaţiunilor de 200 lei. Obligaţiunile de 100 lei, 50 Iei şi 25 lei primesc 1/2, 1-/4 respectiv 1/8 din cîştigurile de mai sus. In valoarea cîştigurilor este cuprinsă şi valoarea nominală a obligaţiunilor cîştigătoare. Plata cîştigurilor se face prin filialele C.E.C. -*-» I» . fe „ Valoarea •- o â £ c £ cîştigurilor c a § O 0.2 o ----------------------C r. £*’.*£ *3 -4 CÖK0 MS §•“ »S3 2.S S 2 ti, w+j xe .2 2,2 3,2 P-5,2 t ■? 0 ű’ő §°‘3 S s ° a ** ca______________ 1 4292sT 36 100 000 100 000 1 50 313 32 75 000 70 000 I 37177 17 50 000 50 000 l 35871 44 25 000 25 000 1 33447 13 10 000 10 000 1 21979 41 5 0ÖÖ 1 07184 01 5 000 I 11523 44 5 000 1 05967 44 5 000 1 18883 13 Ş000 1 31403 15 5 000 1 49006 19 5 000 85 000 m 03 **** C.JJ E ii u, a> 01 H 60 155 43 2 000 60 538 30 2 000 60 116 27 2 000 360 000 60 632 09 1 000 _____ 60 126 38 1 000 120 000 600 90 44 800 600 94 37 800 600 ___61__ 31 800| 1440 000 2 1121 TOTAL:________I 2 215 000 SClNTEIA — vineri 3 ianuarie 1969 FLUXUL PUTERNIC AL ENERGIEI ELECTRICE (Urmare din pag. I) prin montarea celui de-al doilea grup de 315 MW în centrala termoelectrică de la Craiova, puterea acestei centrale a ajuns la aproape un milion kW, la nivelul prevederilor Directivelor Congresului al IX-lea al partidului. Grupuri energetice cu puteri unitare ridicate, de 150 şi 200 MW, s-au montat în ultimii ani la centralele de la Luduş, Borzeşti şi Paroşeni. In structura centralelor electrice, ponderea cea mai mare o au centralele termoelectrice. Potrivit politicii generale de utilizare eficientă a potenţialului energetic naţional, în producerea energiei electrice în astfel de centrale s-a pus accentul pe folosirea combustibililor de calitate inferioară. In afară de centrala electrică de termoficare de la Craiova, care foloseşte drept combustibil principal lignitul, s-a început construcţia unei centrale de 1000 MW în bazinul carbonifer de la Rovinari şi se desfăşoară din plin lucrările la centrala de 800 MW de la Deva, care va folosi cărbune din Valea Jiului. Creşterea producţiei de energie electrică are loc în condiţiile ridicării continue a eficienţei activităţii economice a întreprinderilor electroenergetice. Dotarea noilor centrale cu grupuri avînd puteri unitare mari, cu cazane ce produc abur cu parametri de presiune şi temperatură înalţi, a permis reducerea apreciabilă a consumului specific de combustibil. Dacă în anul 1955 pentru producerea a 1 000 kWh se foloseau 723 kg combustibil convenţional, in 1965 indicele de consum a scăzut la 407 kg, iar in 1968 la 354 kg. Pe această bază, a crescut rentabilitatea întreprinderilor noastre. Mărirea eficienţei în utilizarea instalaţiilor producătoare de electricitate a fost posibilă şi prin extinderea producerii combinate de energie electrică şi căldură pentru termoficare. In prezent marile platforme industriale de la Borzeşti, Brazi, Craiova şi altele sunt alimentate cu energie termică de la centralele electrice de termoficare construite în zonele respective. A fost, de asemenea, extinsă termoficarea urbană. Paralel cu puterea Instalată In centrale, în ultimii trei ani a continuat procesul de dezvoltare şi modernizare a reţelelor pentru transportul şi distribuţia energiei electrice şi termice, încă la sfîrşitul primului plan decenal de electrificare a fost închegat sistemul energetic naţional, la care au fost interconectate sau racordate toate centralele electrice. Legăturile dintre marile centre producătoare şi consumatoare de energie electrică, realizate la început prin linii de 110 kV, au fost dezvoltate prin construirea de linii electrice aeriene de 220 kV, iar în ultimii ani de 400 kV, care asigură o mare stabilitate și o înaltă eficiență, în transportul energiei, în această perioadă, sistemul energetic naţional a fost interconectat cu sistemele energetice ale unor ţări socialiste vecine. Este de menţionat că sporirea producţiei de energie electrică şi dezvoltarea reţelelor de transport şi distribuţie au permis accelerarea procesului de electrificare a satelor, de introducere a folosirii energiei electrice în agricultură. In anii 1966—1968 au fost electrificate aproape 3 000 sate, ajungîndu-se ca aproximativ 70 la sută din numărul localităţilor rurale să fie alimentate cu energie electrică, faţă de numai 49 la sută cit era la începutul actualului cincinal. Energia electrică este folosită tot mai mult in unităţile socialiste din agricultură, în fermele de animale şi păsări, la irigaţii, contribuind la fructificarea posibilităţilor de creştere a producţiei agricole. In acelaşi timp, cantităţile de energie electrică destinate consumurilor populaiei, inclusiv pentru iluminatul public şi transporturile în comun, au crescut de la circa 2 miliarde kWh in 1965, la aproape 3,1 miliarde kWh în 1968, ceea ce depăşeşte cu circa 50 la sută întreaga producţie de energie electrică a ţării din 1950 şi de aproape 3 ori producţia de energie electrică din 1938. Sarcini mari revin ramurii energiei electrice în 1969. In acest an, producţia de energie electrică va ajunge la 31 miliarde kWh, corespunzătoare cerinţelor sporite de folosire a acesteia In toate ramurile industriale, în agricultură şi pentru nevoile populaţiei. In scopul realizării acestui nivel de producţie, se vor da in exploatare în 1969 grupuri energetice cu o putere totală de 650 MW, printre care al doilea grup de 200 MW la centrala Borzeşti şi primul grup de aceeaşi putere la termocentrala Deva, a unui grup de 100 MW la centrala Galaţi şi a trei grupuri de 50 MW, construite în ţară, la centralele termoelectrice de la Govora şi Palas. Volume mari şi complexe de lucrări sunt de executat în 1969 pe şantierul Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier. Punerea în funcţiune, în 1970, a primului grup de 170 MW reclamă intensificarea montajului echipamentului tehnologic — se vor instala în anul 1969 circa 12 000 tone utilaje şi echipamente — precum şi ridicarea nivelului apelor în amonte, ce sa va realiza prin executarea unui batardou, la adăpostul căruia va fi terminată închiderea completă a albiei Dunării. In acest an se vor intensifica lucrările pe şantierul de amenajare a Lotrului, care vor permite utilizarea uneia dintre cele mai favorabile resurse hidroenergetice ale ţării. După încheierea în ultimii ani a amenajării întregului curs al Bistriţei, sa lucrează in prezent la cascada de centrale de pe Argeş, din care primele puteri au şi fost puse în funcţiune. In lumina indicaţiilor date de conducerea partidului, la plenara C.C. al P.C.R. din 16—17 decembrie 1988, privind scăderea ponderii cheltuielilor pentru construcţii-montaj în totalul investiţiilor, cadrele din institutele de proiectări şi specialiştii din minister au revizuit în ultimele luni întreaga documentaţie de execuţie pentru noile obiective ale ramurii energiei electrice. Rezultatele de pînă acum sunt promiţătoare : volumul de construcţii şi montaj s-a redus cu 8,25 la sută faţă de prevederile iniţiale din proiecte, ceea ce reprezintă o economie de fonduri de investiţii de peste 220 milioane. De la caz la caz, s-au luat măsuri pentru reducerea volumului construcţiilor anexe tehnologice, a suprafeţei clădirilor administrative, pentru simplificarea finisajelor, dimensionarea cît mai economică a lucrărilor provizorii şi organizărilor de şantier, diversificarea tipurilor de fundaţii la stîlpii liniilor electrice aeriene şi adaptarea lor judicioasă potrivit condiţiilor de teren. Neîndoielnic, în această privinţă nu am făcut totul şi este nevoie în continuare de o muncă plină de iniţiativă şi răspundere pentru folosirea eficace a fiecărui leu investit. In acest sens, important este să se cunoască din timp caracteristicile de gabarit şi greutăţi ale echipamentelor energetice ce urmează a fi montate, pe această bază putîndu-se proiecta mai economic volumele de construcţii şi structurile de rezistenţă. De altfel, ministerul nostru a preconizat măsuri pentru revizuirea, şi îmbunătăţirea prescripţiilor de proiectare, urmărind corelarea mai raţională a gradului de siguranţă în funcţionare cu eficienţa economică a obiectivelor de investiţii, optimizarea soluţiilor adoptate, reducerea în continuare a volumului construcţiilor anexe şi auxiliare. In acţiunea de reducere a ponderii construcţiilor şi montajului în totalul investiţiilor, aşteptăm un sprijin mai substanţial şi din partea uzinelor furnizoare de echipamente şi utilaje energetice. După cum s-a subliniat la Congresul al IX-lea, ca şi la recenta sesiune a Marii Adunări Naţionale, este necesar să se continue şi să se intensifice în perioada următoare acţiunea de economisire şi raţionalizare a consumului de combustibil, energie electrică şi termică, prin creşterea randamentelor, valorificarea resurselor energetice secundare şi scăderea consumurilor specifice. Potrivit planului de stat pe 1969, consumul de combustibil convenţional va trebui să scadă la 350 kg pentru o producţie de energie electrică de 1 000 kWh. Sunt create condiţii ca această sarcină să fie îndeplinită şi chiar depăşită. La aceasta contribuie dotarea în continuare a centralelor cu grupuri electrice de puteri unitare mari şi foarte mari, folosirea metodelor moderne de calcul economic pentru optimizarea repartiţiei producţiei pe centralele electrice, urmărirea amănunţită a realizării parametrilor optimi în exploatarea agregatelor energetice, extinderea termoficării. Pe lingă toate acestea, in fiecare centrală sunt încă însemnate posibilităţi de micşorare a consumului de combustibil. Fructificarea lor intensă impune să se respecte riguros normele de exploatare a agregatelor, să se asigure o bună gospodărire a combustibilului folosit, să se elimina orice pierdere suplimentară de energie electrică, combustibil, abur, apă în instalaţiile tehnologice. După cum aminteam mai înainte, datorită creşterii puterii instalate în sistemul energetic, dezvoltării liniilor de transport şi distribuţie, în ultimii ani s-a asigurat o mult mai bună şi stabilă alimentare a consumatorilor industriali, ca şi a centrelor urbane şi rurale, a populaţiei, cu energie electrică şi termică. Este nevoie, totuşi, ca şi în viitor să se depună eforturi susţinute în scopul exploatării şi întreţinerii corespunzătoare a agregatelor în fiecare centrală, respectării întocmai a programului de reparaţii, ridicării calificării şi specializării personalului, factori de care depinde în cel mai înalt grad continuitatea în alimentarea cu energie a abonaţilor. Nici un moment cadrele din centralele electrice, din întreprinderile de transport şi distribuţie nu trebuie să scape din vedere că orice întreruperi în alimentarea cu energie pot provoca pagube materiale importante celorlalte ramuri ale economiei, diverşilor consumatori şi, prin urmare, trebuie făcut totul pentru evitarea lor. Experienţa bogată acumulată de energeticienii noştri, care va fi în continuare dezvoltată şi fructificată din plin, măsurile pregătitoare cu temeinicie şi din vreme luate constituie o garanţie că în noul an al cincinalului colectivele din ramura energiei electrice vor îndeplini integral sarcinile ce le revin din planul de stat şi angajamentele in întrecerea pentru depăşirea lui, adueîndu-şi astfel o contribuţie sporită la înfăptuirea programului de dezvoltare multilaterală a ţării adoptat de Congresul al IX-lea al partidului. i SABIN DRĂGOI ! In ziua de 31 decembrie 1968 s-a stins din viaţă Sabin V. Drăgoi, compozitor de seamă, culegător şi cercetător de prestigiu al folclorului nostru muzical, profesor, militant activ pentru propăşirea culturii muzicale româneşti. Născut la 6 iunie 1894, la Selişte- Arad, a studiat la Conservatorul din Cluj şi la Conservatorul din Praga. In formarea sa artistică şi In Întreaga activitate creatoare şi pedagogică, dragostea pentru tezaurul melodic naţional, contactul cu viaţa şi cu obiceiurile poporului nostru au avut un rol hotărîtor. Dotat cu o puternică sensibilitate lirică şi dramatică, Sabin Drăgoi a ştiut să îmbogăţească cu un aport propriu cuceririle artistice ale predecesorilor, înscriindu-se printre fondatorii şcolii noastre muzicale. Expresivitatea robustă, generoasă a melodiei, coloritul viu al armoniei şi orchestraţiei, originalitatea limbajului şi măiestria realizării asigură muzicii lui Sabin Drăgoi un loc important în repertoriul permanent al soliştilor şi formaţiilor noastre profesioniste, ca şi în viaţa artistică de mase. Operele „Năpasta“, „Kir Ianulea“, „Horia“, „Păcală“. Impresionanta prin patosul realist cu care tratează tematica social-patriotică, lucrări instrumental-simfonice, ca „Divertisment rustic“. Concertul pentru pian şi orchestră, suita „Petrecere populară“, cantata „Mai multă lumină“, *’ * Corpul neînsufleţit va fi depus in aula Uniunii compozitorilor din Bucureşti, Calea Victoriei 141. Accesul publicului este permis în zilele de sîmbătă, 4 ianuarie, şi duminică, 6 ianuarie, de la ora 10 a,tru numeroase prelucrări de melodii folclorice şi creaţii originale în domeniul coral, al muzicii de cameră, vocale şi instrumentale, muzică de film constituie o valoroasă moştenire lăsată de Sabin Drăgoi culturii noastre. El este totodată autorul unor cuprinzătoare colecţii de cîntece şi dansuri populare şi al unor studii privind structura acestora. Sabin Drăgoi a fost vicepreşedinte al Societăţii compozitorilor români şi al Uniunii compozitorilor, director al Institutului de etnografie şi folclor, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România, profesor la Conservatoarele din Timişoara şi Bucureşti, director al Operei române din Timişoara. A fost membru al Partidului Comunist Român. Pentru contribuţia sa artistică, a fost distins cu premii de creaţii, cu titlul de maestru emerit al artei, cu ordine şi medalii. Dispariţia lui Sabin V. Drăgoi constituie pentru cultura noastră o grea pierdere. UNIUNEA COMPOZITORILOR DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA ACADEMIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA COMITETUL DE STAT PENTRU CULTURA SI ARTA INSTITUTUL DE ETNOGRAFIE SI FOLCLOR * Ceremonia de doliu va avea loc duminică 5 ianuarie ora 12,00, la sediul Uniunii compozitorilor, după care corpul neînsuflețit va fi depus in cavoul Uniunii compozitorilor, la cimitirul Belu.