Scînteia, iunie 1969 (Anul 38, nr. 8082-8111)

1969-06-01 / nr. 8082

PAGINA 2 n DEZVOLTAREA ECONOMIEI NAȚIONALE ÎN PERIOADA 1971-1975 Potrivit obiectivelor și sarcinilor dezvoltării pe baza cărora se va elabora proiectul planului economiei naţionale în perspectivă, se stabilesc cincinal, care va fi supus spre dezbatere şi adon­­urmatoarele directive pentru perioada 1971—1975, tare Marii Adunări Naţionale în anul 1970. PRINCIPALII INDICATORI ORIENTATIVI AI DEZVOLTĂRII ECONOMIEI NAŢIONALE PE PERIOADA 1971-1975 Anul 1975 faţă Ritm mediu anual în de 1970 perioada 1971—1975 (în procente) (în procente) Producţia globală industrială 150—157 8,5—9,3 Producția globală agricolă (media anuală pe perioada de 5 ani) 128—131 5,0—5,5 Productivitatea muncii pe un salariat­ — în industrie 137—140 6,5—7,0 — în construcții-montaj 127—131 5,0—5,5 — în transporturi feroviare 133—135 5,9—6,2 Reducerea cheltuielilor la 1 000 lei producţie marfă în Industria de stat 6—7 _ Volumul comerţului exterior (pe perioada de 5 ani) 140—145 — Investiţiile centralizate din fondurile statului (pe perioada de 5 ani) — miliarde lei 420—435 — Venitul naţional 145—150 7.7—8,5 Venitul naţional pe un locuitor 137—142 6,5—7,3 Creşterea numărului de salariaţi în economia naţională (mii persoane) 400—500 _ Fondul de salarii 130—135 5,4—6,2 Volumul desfacerilor de mărfuri cu amănuntul 130—135 5,4—6,2 Salariul real 116—120 3,0—3,7 Veniturile reale ale ţărănimii provenite din pro­ducţia agricolă 115—120 2,9—3,7 industria In perioada 1971—1975, INDUSTRIA SE VA DEZVOLTA INTR-UN RITM MEDIU ANUAL DE 8,5—9,5 LA SUT­*, PRODUCȚIA GLOBALĂ IN­DUSTRIALA URMlND SA CREASCĂ CU 50—57 LA SUTA IN 1975 FATA DE 1970. Industria mij­loacelor de producţie va creşte, în medie, cu 9—10 la sută anual, iar producţia bunurilor de consum cu 7—8 la sută. La principalele produse se va urmări realizarea următoarelor nivele orientative: SCINTEIA — duminică 1 iunie 1969 DIRECTIVELE CONGRESULUI AL X-LEA AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN (Urmare din pag. I) Obiectivele şi sarcinile principale ale dezvol­tării economice pe perioada 1971—1980 sunt ur­mătoarele : 1. Continuarea susţinută a industrializării ţării, creşterea aportului industriei — ramură condu­cătoare a economiei , la sporirea venitului na­ţional, la satisfacerea nevoilor productive şi de consum interne, la extinderea cooperării şi schim­burilor comerciale cu alte ţări, asigurînd partici­parea mai activă a ţării noastre la circuitul eco­nomic mondial. Trăsătura de bază a dezvoltării industriei noas­tre în perioada următoare va fi îmbunătăţirea structurii sale, creşterea accentuată a unor ra­muri moderne, strîns legate de progresul tehnico­­ştiinţific contemporan, pentru a se asigura valo­rificarea superioară a resurselor materiale şi a capacităţii tehnice a forţei de muncă, ridicarea productivităţii muncii sociale. Se vor dezvolta mai intens industria electrotehnică şi electronică, producţia elementelor de automatizare, fabricaţia de maşini-unelte de înaltă tehnicitate, de utilaje tehnologice şi instalaţii complexe. In concordan­ţă cu cerinţele calitativ noi ale dezvoltării indus­triei, va fi îmbunătăţită structura producţiei de metal, punîndu-se accent pe creşterea ponderii oţelurilor aliate şi de calitate superioară. Industria chimică va cunoaşte o dezvoltare accelerată, spo­­rindu-se cu precădere producţia de fire şi fibre sintetice, mase plastice, îngrăşăminte chimice. Va fi lărgită şi modernizată baza energetică. O atenţie deosebită se va acorda extinderii şi diversificării producţiei bunurilor de consum, corespunzător creşterii puterii de cumpărare şi a cerinţelor populaţiei. 2. Accelerarea procesului de dezvoltare inten­sivă a agriculturii, prin folosirea mai bună a pă­­mîntului, realizarea unui amplu program de iri­gaţii, chimizarea complexă, dotarea cu o gamă variată de tractoare şi maşini agricole moderne, pentru a asigura producţii înalte şi stabile, apro­vizionarea populaţiei cu mărfuri agroalimentare şi a industriei cu materii prime, precum şi creşte­rea resurselor de export. Se va dezvolta şi per­fecţiona activitatea sectorului agricol de stat, va continua consolidarea economico-organizatorică a unităţilor cooperatiste. 3. înfăptuirea unui program susţinut de inves­tiţii, în scopul extinderii şi perfecţionării bazei tehnico-materiale a societăţii, sporirii avuţiei na­ţionala Fondurile de investiţii vor fi dirijate cu prioritate spre dezvoltarea producţiei materiale. O deosebită atenţie se va acorda reducerii duratei de execuţie a lucrărilor, scăderii ponderii con­strucţiilor în totalul investiţiilor, creşterii eficien­ţei economice a investiţiilor, obţinerii unui spor cît mai mare de producţie şi de venit naţional la fiecare leu investit. Se va urmări îmbunătăţirea in continuare a repartizării teritoriale a forţelor de producţie. 4. Promovarea largă a progresului tehnic­ în economia naţională, extinderea proceselor teh­nologice avansate, introducerea tehnicii electro­nice de calcul în producţie şi gestiune, ridicarea calităţii produselor şi asimilarea de noi produse, în pas cu cerinţele revoluţiei tehnico-ştiinţifice, cu exigenţele crescînde ale pieţei interne şi exter­ne. La soluţionarea problemelor pe care le ridică progresul tehnic în economie, o contribuţie spo­rită trebuie să aducă cercetarea ştiinţifică, acti­vitatea de concepţie proprie. 5. Ridicarea în ritm susţinut a productivităţii muncii în toate ramurile economiei naţionale, pe baza perfecţionării şi modernizării proceselor de producţie, a organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii, creşterii calificării şi specializării ca­drelor, utilizării complete a timpului de lucru, ra­ţionalizării consumului de muncă în fiecare uni­tate şi la scara întregii societăţi. 6. Creşterea permanentă a eficienţei economice — factor hotărîtor al dinamismului economic — trebuie să stea la baza întregii activităţi eco­nomice. Este necesar ca în toate ramurile şi în­treprinderile să fie accelerată viteza de rotaţie a fondurilor materiale şi băneşti, să se intensi­fice preocuparea pentru folosirea cu­­ maximum de randament a mijloacelor de producţie, pentru economisirea fondurilor materiale, reducerea pre­ţului de cost şi creşterea rentabilităţii. 7. Dezvoltarea învăţămîntului de toate gra­dele, continua lui modernizare, în vederea sa­tisfacerii cerinţelor crescînde de muncitori ca­lificaţi, cadre medii de specialitate, subingineri şi cadre cu studii superioare, cerinţe determinate de progresul economic şi social al ţării; se vor crea condiţii pentru ridicarea nivelului general de cul­tură al populaţiei. 8. Extinderea relaţiilor de colaborare economică internaţională, dezvoltarea comerţului exterior, îmbunătăţirea structurii acestuia şi ridicarea efi­cienţei sale. Va trebui promovată pe scară largă cooperarea în producţie, tehnică şi în cercetarea ştiinţifică — formă superioară a relaţiilor econo­mice între state. Dezvoltînd colaborarea economică şi tehnico-ştiinţifică cu statele membre ale C.A.E.R. şi cu celelalte ţări socialiste, România va extinde totodată relaţiile cu toate statele indife­rent de orînduirea lor socială, va participa activ la diviziunea internaţională socialistă a muncii şi la diviziunea mondială. 9. Ridicarea continuă a bunăstării poporului — ţelul suprem al întregii activităţi a partidului şi statului nostru. Calea principală de creştere a ni­velului de trai o va constitui sporirea veniturilor directe, rezultate din aplicarea consecventă a repartiţiei socialiste după cantitatea, calitatea şi importanţa socială a muncii, se va un­ări ca principiul cointeresării materiale să se înfăptuiască în cadrul unui raport raţional şi echitabil între veniturile diferitelor categorii de oameni ai muncii. Va fi dezvoltată construcţia de locuinţe, se va extinde baza materială a învăţămîntului şi cul­turii, a ocrotirii sănătăţii. 1. Pentru lărgirea bazei interne de materii prime, LUCRĂRILE GEOLOGICE ce vor fi între­prinse în perioada 1971—1975 vor trebui să ducă la identificarea unor rezerve industriale sporite la ţi­ţei, gaze, minereuri neferoase, minereuri de fier şi alte substanţe minerale utile, care să permită creşterea extracţiei şi, pe această bază, satisfacerea în cît mai mare măsură a nevoilor economiei. Cercetările geologice vor trebui să asigure, într-o perioadă scurtă de timp, un grad ridicat de cunoaştere a zăcămintelor noi şi a zonelor care prezintă interes. Pînă la sfîrşitul acestui an se vor analiza zonele de perspectivă în do­meniul minereurilor neferoase şi, îndeosebi, cele de minereuri cuprifere, întocmindu-se programe speciale privitoare la explorarea şi exp­loatarea minereurilor complexe şi cuprifere, care să con­tribuie în cincinalul 1971—1975 la acoperirea în proporţie însemnată a nevoilor sporite de metale neferoase. Va trebui să crească în măsură în­semnată eficienţa activităţii geologice, prin ex­tinderea folosirii metodelor şi aparaturii geo­fizice moderne, micşorarea duratei de prospec­­tare-explorare a zăcămintelor şi a perioadei de punere în valoare a rezervelor. Este necesar ca punerea în evidenţă de noi rezerve să se realizeze cu cheltuieli cît mai mici, să se utilizeze judicios fondurile, să se intensifice preocupările pentru economisirea mijloacelor materiale şi financiare alocate. 2. Ţinînd seama de faptul că rezervele cu­noscute şi de perspectivă sunt limitate, precum şi de necesitatea asigurării unui raport raţional între rezerve şi producţie, în perioada 1971—1975. EXTRACŢIA DE ŢIŢEI va fi de 13,1-13,5 mi­lioane tone pe an ; se va urmări perfecţionarea metodelor de exploatare în scopul creşterii ran­damentului sondelor şi a coeficientului de recu­perare a ţiţeiului din zăcăminte, folosirea mai bună a gazelor de sondă , se va trece la exploa­tarea rezervelor de la mari adîncimi. In sectorul de prelucrare, se va pune accentul pe valorifi­carea optimă a ţiţeiului, îmbunătăţirea calitativă a produselor şi asigurarea cu prioritate a sorti­mentelor utilizate ca materii prime în industria chimică. EXTRACŢIA DE GAZ METAN va ajunge în 1975 la 22—24 miliarde mc, urmărindu-se utili­zarea raţională a presiunii gazelor în zăcăminte şi menţinerea unui grad normal de asigurare cu rezerve. Capacităţile de transport pentru gaze naturale vor fi mărite prin construirea, în cinci­nalul 1971—1975, de noi conducte şi prin monta­rea de staţii moderne pentru comprimarea gaze­lor în schelele de extracţie şi pe traseele conduc­telor magistrale. Este necesar ca la elaborarea planului cincinal să se analizeze în mod deosebit folosirea fondului de sonde în extracţia de ţiţei şi gaze, a tuturor mijloacelor materiale şi băneşti, în vederea creş­terii eficienţei acestora. 3. EXTRACŢIA DE CĂRBUNI va trebui să a­­tingă un nivel de 36—38 milioane tone în anul 1975. Sporul de producţie în viitorul cincinal se va realiza, în cea mai mare parte, pe seama ex­tracţiei de lignit din exploatări la zi de mare ca­pacitate, cu grad înalt de mecanizare. Vor fi per­fecţionate procesele tehnologice de preparare a cărbunilor, în vederea obţinerii în cantităţi spo­rite a unor sortimente superioare. In mod deose­bit vor trebui luate măsuri pentru mărirea pro­ducţiei de cărbuni cocsificabili. Pentru îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei cu combustibili solizi şi înlocuirea treptată a lemnului de foc — destinat valorificării superi­oare în producţia industrială — se va dezvolta fabricaţia de brichete din cărbune şi se vor pro­duce în cantităţi sporite cărbuni înnobilaţi. 4. In concordanţă cu necesităţile economiei, PRODUCŢIA DE ENERGIE ELECTRICĂ va creşte în 1975 la 55—57 miliarde kWh, iar pro­ducţia de energie termică — destinată consumu­lui în industrie, agricultură şi pentru încălziri urbane — va ajunge la 55—57 milioane gigaca­­lorii. In anii 1971—1975 se vor lua măsuri pentru punerea în funcţiune, în centralele electrice, a unei puteri instalate noi de 5 400—5 800 megawaţi, p­in care aproximativ o treime în hidrocentrale. 5. INDUSTRIA SIDERURGICĂ se va dezvolta în direcţia creşterii rapide a producţiei de me­tal şi îmbunătăţirii substanţiale a structurii aces­teia, prin fabricarea unor sortimente valoroase care să satisfacă în condiţii din ce în ce mai bune cerinţele de metal ale economiei In anul 1975 se vor produce 10—10,5 milioane tone de oţel, 7,2—7,5 milioane tone de laminate şi 1,0—1,1 milioane tone de ţevi; în cincinalul viitor se va dezvolta producţia de feroaliaje. Dezvoltarea industriei constructoare de ma­şini, orientarea ei spre ramurile moderne, de înaltă tehnicitate, cer în mod imperios creşte­rea accentuată a producţiei de oţeluri de calitate, lărgirea substanţială a gamei mărcilor de oţe­luri de înaltă rezistenţă, inoxidabile, oţeluri pen­tru scule şi rulmenţi. Pînă în 1975 va trebui să se ajungă la o producţie de oţeluri aliate de 1—1,1 milioane tone. îmbunătăţirea substanţială a structurii, producţiei de metal trebuie conside­rată ca o sarcină principală a siderurgiei în viito­rul cincinal. Capacităţile pentru producerea şi laminarea oţelurilor de calitate vor fi astfel dimensionate încît să asigură producerea unei game variate de sortimente şi vor fi realizate prin dezvoltarea unităţilor existente şi crearea unor capacităţi noi în siderurgie şi pe lingă marile uzine con­structoare de maşini, consumatoare ale aces­tor produse. In vederea satisfacerii într-o măsură mai mare a necesarului de cocs, vor fi luate măsuri pentru realizarea în termen scurt a unor noi capacităţi de fabricare a cocsului care să folosească şi căr­buni de mărci inferioare ; vor fi reluate şi in­tensificate cercetările pentru a produce mai mult cocs din cărbuni indigeni. Cercetarea ştiinţifică se va ocupa în mai mare măsură de problemele reducerii consumului de cocs, extinderii utili­zării gazului metan în furnale, elaborării de oţe­luri cu caracteristici superioare, ridicării cali­tăţii şi creării de noi sortimente de produse siderurgice. Prin înzestrarea siderurgiei cu echipamente mo­derne, de înaltă performanţă, extinderea automa­tizării, promovarea tehnologiilor avansate şi per­fecţionarea organizării muncii, va trebui să se asigure consumuri specifice, indici de calitate şi de utilizare a agregatelor, comparabili cu cei ob­ţinuţi la instalaţii similare pe plan mondial. Pe această bază, în cincinalul viitor se va asigura în siderurgie sporirea eficienţei investiţiilor, creşte­rea mai accentuată a productivităţii muncii şi reducerea cheltuielilor de producţie. 6. IN RAMURA METALURGIEI NEFEROASE se va dezvolta în ritm susţinut producţia de alu­miniu, care va ajunge în 1975 la 180—200 mii tone, folosindu-se în mai mare măsură resursele interne de materii prime. Va trebui să se urgenteze intra­rea în funcţiune a uzinei de prelucrare, să se extindă gama de aliaje din aluminiu, asigurîn­­du-se astfel valorificarea superioară a metalului şi realizarea exportului de aluminiu, în principal sub formă de produse prelucrate. Pentru sporirea producţiei de cupru, plumb şi zinc, se impune accelerarea deschiderii de noi mine, extinderea capacităţii unor mine existente, creşterea vitezei de înaintare în abataje şi galerii, îmbunătăţirea tehnologiilor de extracţie, de pre­parare şi prelucrare, organizarea pe scară mai largă a valorificării metalelor neferoase din de­şeuri şi din cenuşile de pirită. Prin prelucrarea complexă a minereurilor se va dezvolta producţia de seleniu şi cadmiu şi se va trece la recuperarea vanadiului din bauxită. In acelaşi timp, va începe producţia de metale semiconductoare şi extrapure necesare indus­triei electronice şi electrotehnice, valorificînd cer­cetările efectuate în ţară. 7. IN INDUSTRIA EXTRACTIVĂ A MINE­REURILOR NEMETALIFERE, A PRODUSELOR ABRAZIVE ȘI CARBUNOASE se va pune ac­centul pe extinderea valorificării zăcămintelor de caolin, feldspat, diatomită, bentonită, talc, nisi­puri și va începe exploatarea zăcămîntului de sulf. Pentru satisfacerea cererilor sporite și în continuă diversificare de produse nemetalifere, vor tre­bui extinse tehnologiile moderne de înnobilare a minereurilor, care să contribuie la lărgirea ga­mei de produse şi ridicarea calităţii acestora. In domeniul produselor cărbunoase, vor fi mă­rite capacităţile de producţie, îndeosebi pentru satisfacerea necesităţilor sporite de electrozi ale industriei metalurgice şi chimice ; se va dezvolta și moderniza producţia de abrazive destinate industriilor prelucrătoare. 8. INDUSTRIA CONSTRUCŢIILOR DE MA­ŞINI va fi consecvent orientată spre producţii de înaltă tehnicitate, în vederea echipării cu tehnică modernă a economiei, valorificării superioare a metalului, fructificării concepţiei tehnice proprii, creşterii contribuţiei acestei ramuri la extinderea schimburilor economice externe. Producţia industriei construcţiilor de maşini va trebui să crească în cincinalul viitor cu 72—78 la sută, intr-un ritm mediu anual de 11,5—12 la sută. Un obiectiv major trebuie să-l constituie dez­voltarea susţinută a unor subramuri moderne, cum sunt industria electrotehnică şi electronică, meca­nica fină şi fabricaţia de maşini-unelte. INDUSTRIA ELECTROTEHNICĂ va creşte în­­tr-un ritm de 15—17 la sută anual, punîndu-se accentul pe producţia de maşini electrice, trans­formatoare de forţă, aparataj de înaltă şi joasă tensiune, precum şi pe asimilarea sortimentelor necesare electrificării, printre care transforma­toare de foarte mare putere şi aparatură de tensiuni pînă la 400 kV. INDUSTRIA ELECTRONICĂ va creşte de 2,2—2,4 ori, îndeosebi prin dezvoltarea producţiei de aparate electronice industriale, de aparate de măsură şi control electronice, de mijloace de au­tomatizare pentru înzestrarea instalaţiilor cu echipamente moderne de comandă, control şi reglaj ; va spori, de asemenea, cu prioritate, producţia de componente electronice de clasă profesională, se va trece la producţia de dispo­zitive semiconductoare pe bază de siliciu şi de circuite integrate; se va organiza şi extinde producţia de aparate de radiocomunicaţii pentru utilizări profesionale. In acelaşi timp, se va lărgi substanţial producţia tehnicii de calcul e­­lectronice, prin asimilarea în fabricaţie a ma­şinilor electronomecanice şi electronice, precum şi a calculatoarelor electronice de capacitate medie. PRODUCŢIA MAŞINILOR-UNELTE va trebui să sporească de 1,8—2 ori, urmărindu-se îmbu­nătăţirea structurii prin realizarea de maşini şi agregate de înaltă tehnicitate, cu parametri teh­­nico-economici superiori şi gabarit redus, cu un grad ridicat de automatizare, inclusiv a celor cu comandă program. In acest scop, vor fi mărite capacităţile la uzinele care dispun de experienţă şi de cadre calificate, se vor lua măsuri pentru extinderea cooperării cu ţările socialiste şi cu firme din alte ţări, astfel încît să fie asimilate în termen scurt noi tipuri de maşini-unelte pen­tru nevoile interne şi pentru export. Producţia de utilaje tehnologice va trebui să asigure, în cea mai mare parte, necesarul in­tern de agregate energetice de puteri mari, de in­stalaţii şi utilaje pentru industria materialelor de construcţii, industria uşoară şi alimentară, indus­tria minieră şi petrolieră O sarcină deosebit de­ importantă a industriei construcţiilor de maşini este asimilarea de utilaje şi instalaţii pentru realizarea programului nuclear naţional şi pentru dotarea noilor obiective din industria chimică. Ministerele vor lua măsuri în vederea utilizării intensive a capacităţilor de prelucrări mecanice din unităţile proprii, pentru a-şi acoperi cea mai mare parte din necesarul de piese de schimb şi a realiza o serie de maşini şi utilaje specifice ra­murii. Pentru a asigura nevoile de transport ale eco­nomiei, industria constructoare de maşini va tre­bui să sporească în continuare şi să perfecţioneze producţia de material rulant, prin realizarea de locomotive Diesel de viteze şi puteri sporite şi prin diversificarea producţiei de vagoane. In in­dustria de autovehicule vor fi asimilate în fabri­caţie autocamioane de tonaj sporit şi autobuze de mare capacitate acţionate cu motor Diesel, pre­cum şi diferite tipuri de autovehicule speciali­zate ; se va încheia procesul de integrare a fa­bricaţiei de autoturisme în ţară. Profilarea în perspectivă a industriei construc­toare de maşini va trebui să fie astfel realizată, încît să asigure participarea intensă a acestei ra­muri la înzestrarea tehnică a economiei naţionale, specializarea în producţie şi dezvoltarea cooperă­rii cu ţările membre ale C.A.E.R., cu celelalte ţări socialiste, precum şi cu alte state. Ramura construcţiilor de maşini va trebui să-şi sporească din ce în ce mai mult participarea la exportul ţării, cu produse eficiente, de tehnicitate ridicată. In vederea realizării ritmurilor de dezvoltare a producţiei în cincinalul viitor, se vor lua mă­suri pentru utilizarea deplină a capacităţilor de producţie ; în fiecare unitate trebuie să se ajungă , la folosirea intensivă a spaţiilor de producţie, a maşinilor şi utilajelor, a timpului de lucru, să se obţină parametri tehnici şi economici la nivelul capacităţilor similare din străinătate. Este necesar, totodată, să fie dezvoltate şi do­tate sectoarele de concepţie ale uzinelor construc­toare de maşini în scopul modernizării şi perfec­ţionării continue a maşinilor şi utilajelor fabricate şi menţinerii acestora la un nivel tehnic competi­tiv pe pieţele externe. Activitatea de cercetare ştiinţifică se va realiza în strînsă legătură cu direcţiile de dezvoltare ale industriei construc­toare de maşini, electrotehnicii, electronicii, me­canicii fine şi industriei optice; se va urmări îndeosebi elaborarea de echipamente de înalt nivel tehnic, care asigură valorificarea superioară a metalului, folosirea eficientă şi modernizarea capa­cităţilor de producţie în industrie şi în alte ramuri ale economiei naţionale. Pentru ca sectoarele industriei construcţiilor de maşini să fie dezvoltate într-o concepţie de largă perspectivă, pe baza studierii multilaterale a ce­rinţelor pieţei interne şi externe, vor fi elaborate — o dată cu viitorul plan cincinal — programe speciale privind dezvoltarea electrotehnicii, elec­tronicii, maşinilor-unelte, mecanicii fine şi indus­triei optice, utilajelor tehnologice şi a utilajelor pentru construcţii. 9. INDUSTRIA CHIMICĂ trebuie să ocupe un loc principal în dezvoltarea economiei, ţinînd seama de materiile prime existente în ţară, de cerinţele crescînde de produse chimice pentru consumul intern şi de posibilităţile de export pe care le creează. Producţia acestei ramuri va creşte pînă în 1975 cu 85—92 la sută, într-un ritm mediu anual de 13—14 la sută, îndeosebi pe baza chimi­zării gazului metan, a produselor petroliere şi valorificării resurselor de sare. Producţia de îngrăşăminte chimice va ajunge în anul 1975 la 2 200—2 400 mii tone, urmărin­­du-se asigurarea pentru nevoile agriculturii noastre a unui raport normal între îngrăşămin­­tele cu azot şi cele cu fosfor; va trebui lărgită gama de produse pentru combaterea dăunăto­rilor şi va spori producţia de biostimulatori şi medicamente de uz veterinar. Va creşte producţia de fibre şi fire chimice, cu deosebire a celor sintetice. Producţia de mase plastice va fi orientată spre realizarea de noi sortimente — polietilenă de joasă presiune, poliesteri şi alte răşini sintetice ; se va dezvolta în continuare fabricaţia de policlorură de vinil, polietilenă de înaltă presiune, polistiren şi alte materiale pentru înlocuirea metalelor, lemnului şi a pielei, precum şi pentru satisfacerea ne­voilor sporite de ambalaje ale economiei. In industria cauciucului sintetic producţia va tre­bui să sporească în special pe seama însuşirii în fabricaţie a unor noi sortimente, cu caracte­ristici superioare, destinate să înlocuiască în proporţie însemnată consumul de cauciuc na­tural. Se va dezvolta fabricaţia de produse sodice pentru acoperirea consumului intern şi spori­rea cantităţilor pentru export, îndeosebi la sodă caustică. Paralel cu creşterea industriei chimice de bază, este necesar să se dezvolte şi să se diversifice chimia fină şi de mic tonaj. Vor trebui anali­zate posibilităţile măririi producţiei de colo­ranţi prin cooperare cu firme străine, pentru a asigura, pe această cale, acoperirea în cea mai mare măsură a nevoilor economiei. Producţia de medicamente va fi orientată spre satisfacerea consumului intern ; vor fi examinate posibilită­ţile de cooperare cu firme străine pentru fabri­caţia de medicamente cu desfacere certă pe pie­ţele externe. Vor fi luate măsuri pentru economisirea pe toa­­(Continuare in pag. a III-a) Nivelul Unitatea 107, anului 1975 de măsură­­ faţă de 1970 (în procente) Energie electrică mld. kWh 55 — 57 156 —162 Cărbune extras mil. tone 36 — 38 154 —163 Ţiței mil. tone 13,1— 13,5 98,5—101,5 Gaz metan mld. mc. 22 — 24 118 —129 Oțel • mil. tone 10 — 10,5 154 —161 Aluminiu mii tone 180 — 200 168 —187 Locomotive Diesel și electrice magistrale buc. 280 — 300 108 —115 Motoare electrice MW 4 600 — 5 200 159 —179 Transformatoare de forță MVA 15 000 —17 000 la 167 —189 Mijloace de automatizare și ale tehnicii de calcul, aparate electrice de măsură şi control mld. lei 3,5— 4,0 ; 307 —347 Mașini şi utilaje pentru industria minieră mii tone 35 — 38 125 —136 Tractoare mii buc. 30 — 35 3 105 —123 Autocamioane şi autotractoare mii buc. 35 — 40 100 —114 Autoturisme de oraş mii buc. 45 — 50 375 —417 îngrăşăminte chimice (100°/o substanţă activă) mii tone 2 200 — 2 400 200 —219 Cauciuc sintetic mii tone 110 — 130 200 —236 Materiale plastice şi răşini sintetice ,mii tone 420 — 450 185 —198 Fibre și fire chimice mii tone 130 — 150 170 —197 Celuloză și semiceluloză mii tone 650 — 680 142 —148 Hîrtie și cartoane mii tone 720 — 740 140 —143 Ciment mil. tone 13 — 14 160 —172 Plăci din particule aglomerate și fibro­lemnoase mii tone 950 — 1 100 180 —210 Mobilă mld. lei 6,7— 7,0 125 —130 Aparate radio mii buc. 650 — 700 143 —154 Televizoare mii buc. 450 — 500 150 —167 Aparate electrice de uz casnic mii. lei 1 200 — 1 500 200 —250 Țesături mii. m.p. 840 — 880 136 —142 Tricotaje mii buc 180 — 190 137 —145 încălțăminte mil. per. 75 — 80 110 —117 Carne mii tone 770 — 830 154 —166 Ulei comestibil mii tone 300 — 420 121 —133 Zahăr mii tone 580 — 610 105 —111 Conserve sterilizate și congelate de le­gume și fructe și pastă de tomate mii tone 450— 500 158 —178

Next