Scînteia, septembrie 1969 (Anul 38, nr. 8173-8202)
1969-09-01 / nr. 8173
PAGINA 2 FESTIVALUL ŞI CONCURSUL INTERNAŢIONAL DE FOLCLOR „ROMÂNIA ’69“ Duminică dimineaţa, sub cupola Circului de Stat din Capitală, s-a desfăşurat concursul portului popular. Purtătorii costumelor naţionale din Belgia, Bulgaria, Cehoslovacia, Elveţia, Franţa, R. F. a Germaniei, Italia, Iugoslavia, R. P. Mongolă, Polonia, Tunisia, U.R.S.S. şi România au fost intîmpinaţi la sosire de o fanfară sătească şi de grupuri de tineri şi tinere în costume populare româneşti. Publicul a putut urmări apoi evoluţia plină de culoare şi originalitate a diferitelor porturi populare. Melodiile care au însoţit originala competiţie şi jocurile de lumini au subliniat evoluţia reprezentanţilor fiecărei ţări, caracteristicile costumelor lor. In final, reprezentanţii portului din România au prezentat în acordurile celebrei „Rapsodii" a lui George Enescu, costume specifice principalelor zone etnografice ale ţării — vie ilustrare a varietăţii şi bogăţiei artei noastre populare. In cea de-a cincea zi a Concursului internaţional de folclor „România ’69" s-au prezentat pe scena Operei Române, in faţa juriului internaţional şi a publicului, ultimele patru ansambluri de tîrntece şi dansuri. Au evoluat mai întîi membrii Ansamblului naţional folcloric tunisian, intr-un program care a cuprins creaţii specifice ca: „El Djouzor" (Dansul insulelor), ,,Dansul fularelor", „El Mahiel" şi un dans din Sidi Bou Said, pe o cantată corală tradiţională. Au urcat apoi pe scena concursului interpreţii Ansamblului maghiar din Debreţin, de două ori posesori ai medaliei „Pentru cultura socialistă". Ei au prezentat îndeosebi cintece şi dansuri din zona Hajdu-Bihar. In continuare şi-au demonstrat măiestria membrii Ansamblului sovietic „Kovesnic“ din Stavropol, distins in 1967 cu titlul de „Laureat al Festivalului unional al artiştilor amatori". Ei au prezentat străvechi producţii populare cum ar fi „Ceravniţa" şi „Cadrilul din Stavropol", tablouri coregrafice inspirate de vechi datini — „Ghicitul de anul nou" şi „La iarmaroc". Programul de concurs a fost încheiat de dansatorii şi cintăreţii ansamblului folcloric „Balada" din Bucureşti. Din repertoriul lor au făcut parte nemuritoarele „Ciocirlia", „Hora staccato" şi „Hora lui Dobrică", precum şi suite de dansuri de pe Someş, din Oltenia, din Moldova şi „Căluşul". Duminică au continuat să se desfăşoare in Capitală spectacolele susţinute de ansamblurile participante la primul Festival internaţional de folclor România ’69“. Arenele Romane au găzduit un frumos spectacol prezentat de ansamblurile Societăţii engleze de cintece şi dansuri populare „Cecil Sharp“ din Londra, „Pajottenland“ din Belgia, al regiunii Gera (R. D. Germană), „Joza Vlahovic" din Zagreb şi ,,Rzeszowiacy" din Mielec (Polonia) şi „Junii Sibiului". Un alt spectacol a avut loc la Teatrul de vară Herăstrău, unde şi-au dat concursul ansamblurile „Ivan Vazov" din Sofia, „Vsacan" din Vsetin (Cehoslovacia), din Carlsruhe (R. F. a Germaniei), al Căminului cultural din Uzdin (Iugoslavia). Ansamblurile româneşti „Poeniţa", „Junii Sibiului", „Prahova“ precum şi corul academic din Riga. La Teatrul de vară „Nicolae Bălcescu" s-a desfăşurat un program prezentat de ansamblurile „Zemplin“ din Mihalovce (Cehoslovacia), „La Farandole" din Courlepin-Fribourg (Elveţia), „Correvrois-Vaudés" din Corravilliers (Franţa), „Danzerini di Lucinico" din Frioul-Gorizia (Italia) şi ansambluri româneşti din Braşov („Poeniţa") şi „Prahova". (Agerpres) Ziua folclorului românesc O stînă a răsărit peste noapte într-un colţ al Pieţei Aviatorilor din Capitală. O autentică stînă românească, coborîtă de pe plaiurile munţilor Căpăţînii, din Vaideenii Vîlcii, cu tot dichisul ei : ceaunul cu balmoş frumos mirositor, podişorul plin cu şuştare, troci de lapte, eiubere, putineiul pentru brînză. Am asistat, martor nebăgat în seamă de oierit cu chimice late peste frumosul port popular al acestor locuri, frumos tocmai prin sobrietatea sa coloristică — numai alb şi negru — am asistat, spuneam, cu o seară înainte la ridicarea acestui colţ de ţară românească. Cu gesturi precise, calculate, ca într-un ritual care se petrece neschimbat de mii de ani, de pe vremurile transhumanţei şi pînă astăzi, ciobanii au ridicat stînă ca şi strămoşii lor, numai din bîrne de lemn, fără a folosi nici un cui ci doar îmbucăturile special crestate la capete. Totul într-un timp record dar, mai ales, lucrînd astfel de parcă nu ar fi fost nimic neobişnuit în a construi o stînă nu pe iarba montană, ci pe pajiştea unui parc bucureştean. Am reţinut această imagine deoarece, prin naturaleţea şi autenticitatea sa, ne-a apărut ca un etalon al tuturor manifestărilor prilejuite de „Ziua folclorului românesc“ , nu o suită de curiozităţi folclorice interesante numai prin inedit, ci acţiuni în care gazdele şi vizitatorii, împreună, au pătruns în esenţa faptului folcloric, în miezul său. Este greu să-ţi afirmi preferinţa exclusivă asupra vreuneia din manifestările zilei de ieri. Am întîlnit încă de la primele ore ale dimineţii zeci de bucureşteni careau poposit la estrada pionierilor sau la pista de trotinete, unde copiii au participat la un concurs „Cine ştie cîştigă“ pe tema „Cîntecul şi jocul popular românesc", precum şi la o originală întrecere intitulată „Cel mai frumos costum popular purtat de copii pînă la 10 ani". Am zărit numeroşi elevi pe pajiştea de lingă estrada pionierilor, participând la manifestarea folclorică „De azi sîntem artişti amatori“. M-am înghesuit alături de ceilalţi vizitatori în jurul Căruţei cu păpuşari, aplaudînd năzdrăvăniile lui Păcală şi Tîndală care au bătut în lung şi-n p lat aleile parcului, tot aşa cum, cu zeci şi zeci de ani în urmă, poposeau în toate colţurile ţării, într-un fel de arhaice „turnee“ artistice ce ne-au încîntat copilăria. Şi enumerarea ar putea continua cu numeroase alte exemple similare. Nu o facem deoarece, ca majoritatea celor prezenţi, ne-am oprit cea mai mare parte a timpului pe pajiştea cu terase de lîngă Teatrul de vară. Intr-un decor simplu — o frumoasă poartă maramureşeană prin care pătrund în faţa spectatorilor cîntăreţii şi dansatorii români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — dar da o simplitate care dobândeşte măreţie prin decorul natural ce o înconjoară, am asistat la o manifestare unică în felul ei : o succesiune de obiceiuri şi datini populare. Aici totul — şi varietatea deosebită a obiceiurilor, şi larga zonă geografică din care ele au fost selecţionate, şi expresivitatea costumelor, a măştilor, — a avut darul să ne sugereze imaginea unei imense cărţi care a strîns între paginile sale viaţa şi gîndurile unui popor ce şi-a păstrat neştirbită, de-a lungul istoriei, fiinţa sa naţională şi spirituală, a unei cărţi de aur ale cărei prime pagini au fost scrise cu secole în urmă şi la care contemporaneitatea continuă să adauge file noi. vLa început am bătut din palme tactul la focul căluţilor din Neamţ şi Dorohoi şi al caprelor din Suceava, din Topliţa şi Făgăraş, amintindu-ne bogăţia şi frumuseţea obiceiurilor de iarnă de pe aceste locuri ; am privit cu mereu proaspătă meîntare măştile din Maramureş , am fredonat melodia legă- rile din cartea de aur a hărniciei şi talentului celor mulţi ■W'l» IM« W—1IMMWW»«——WW——M———————^ nată a Drăgaicelor din Teleorman, care în fiecare primăvară anunţă un an bogat în recoltă. Apoi am fost martorii unor obiceiuri legate de îndeletniciri, expresie a unor rituri străvechi, o formă de manifestare a bucuriei muncii : tînjaua maramureşeană, sărbătoarea secerişului din Maieru-Năsăud , pentru ca, în final, într-o revărsare a bucuriei colective, să participăm la o grandioasă nuntă năsăudeană. Pornind de la acest punct central al sărbătorii populare, toate aleile parcului au găzduit o varietate de manifestări. Pe „uliţa satului“, de pildă, grupuri, grupuri de oameni înconjuraseră mini-atelierele meşterilor populari cu migală şi pricepere, cu virtuozitate şi răbdare, cojocarii decorau cojoacele atît de specifice zonei de munte, cioplitorii în lemn încrustau dantela decoraţiilor, pe căuce şi fluiere, ţesătoarele prinseseră în războaie rîurile de culoare şi lumină ale covoarelor, roatele olarilor se învîrteau cu repeziciune născînd forme suple din bulgări informi de lut Şi, deasupra tuturor, se ridicau acordurile cîntecului popular românesc găzduit pe toate scenele parcului. Niciodată pînă acum nu s-au concentrat, concomitent, într-un spaţiu destul de restrîns, atîtea vestite echipe de amatori. „Junii Sibiului", al cărui dans de pe Someş a stîrnit uimire peste hotare, fetele de la Căpîlna cu minunata „purtată" — nestemată a folclorului nostru —, solii dansului oşenesc, 250 de căluşari de diferite generaţii din Ialomiţa. Ilfov, Teleorman într-un spectacol-suită : „Căluşul românesc", tulnicăresele din Avram Iancu alături de buciumaşii din Vrancea şi Neamţ, de cobzarii din Suceava şi de fluieraşii din Reşu şi Boiţa. Iar acest vîrtej de culoare, ritm şi voie bună a prins în iureşul său şi pe miile de bucureşteni participanţi la marea serbare ■ populară. A fost un spectacol de neuitat, revelator pentru optimismul poporului nostru, pentru alesele lui calităţi morale, pentru dragostea sa de viaţa cea nouă a patriei socialiste, căreia partidul îi deschide perspective tot mai luminoase. Radu CONSTANTINESCU Trei mii de Feţi Frumoşi şi de Ilene Cosînzene (Urmare din pag. I) bătrică, înconjurată de exponate ale artei ceramice, urca parcă din vremuri imemorabile spre noi, trecind ca un veritabil car de triumf al artei populare. Mari şi impunătoare grupuri de tinere ţărănoi treceau purtînd pe braţe perne, covoare, scoarţe şi ştergare, sau ducînd pe toap ciururi încărcata cu fructe. Fanfara din Valea Mare- Vaslui, tarafurile din celelalte meleaguri ale ţării, grupul alegoric cu braziîmpodobiţi ai străvechiului obicei „Tînjana“ din Hoteni-Maramureş, „Cununa“ din Bistriţa-Năsăud, „Colindătorii“ din Hunedoara, alcătuiau în acest alai is magnific un tablou deopotrivă pictural, coregrafic şi acustic de o frumuseţe neîntrecută. Un amănunt de o semnificaţie deosebită , în alaiul celor trei mii de artişti amatori au defilat, ca un semn al unicităţii geniului creator al popoare lor, ca nişte flori ale aceluiaşi buchet superb, delegaţiile folclorice din Anglia, Belgia, Bulgaria, Cehoslovacia, Elveţia, Franţa, Republica Democrată Ger- mană, Republica Federală a Germaniei, Italia, Iugoslavia, Republica Populară Mongolă, Polonia, Ungaria şi U.R.S.S. Fiecare în parte şi toate la un loc vorbeau despre adînca şi omeneasca frumuseţe a folclorului, sugerînd că şi în domeniul artei populare, întocmai ca în munca materială, omenirea găseşte un limbaj comun de prietenie, de respect reciproc, de demnitate şi de pace. A fost pe drept cuvînt o duminică de neuitat: 3 000 de Feţi Frumoşi şi de Ilene Cosînzene au trecut într-un alai de basig pe marile artere bucureştene, oferind astfel, într-un cadru inedit, o apoteoză a nesecatelor virtuţi estetice şi spirituale care-şi au izvonit în inima însetată de frumuseţe a poporului nostru, a tuturor popoarelor, a întregii umanităţi , fiindcă într-adevăr dacă folcloriul are un mit pe care-l elogiază neistovit şi neabătut, apoi acest mit este OMUL le șantiere ale industriei chimice (Urmare din pag. I) Nu am insistat asupra cauzelor care au determinat amînarea punerii în funcţiune a unor noi obiective din industria chimică întrucît, după cum s-a văzut, ele se cunosc. In schimb, din anchetă se desprinde că tolerarea lor a devenit o practică în cazul celor două ministere, că factorii de răspundere investigaţi nu au intervenit decisiv in vederea înlăturării neajunsurilor. Directorul tehnic, Constantin Scrieciu, spunea :„Toţi ne cunoaştem partea de răspundere ce ne revine“. In timpul anchetei, din păcate, nu am putut afla în ce constă această răspundere. Este nevoie, deci, ca Ministerul Industriei Chimice, precum şi forul de resort al constructorilor şi montorilor să informeze opinia publică despre modul în care vor recupera daunele produse economiei naţionale. Iar ceea ce interesează acum in cel mai înalt grad este : vor fi sau nu vor fi date in exploatare pînă la sfîrşitul lunii septembrie cele 10 obiective industriale ?" Optimismul „revirimentelor“ dacă nu are acoperire, dacă nu este dublat de măsuri energice şi de fapte concrete, este fals şi dăunător, în Raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la cel de-al X-lea Congres al partidului, se subliniază : „ministerele, centralele economice, întreprinderile, unităţile agricole au datoria să ia toate măsurile pentru reducerea substanţială a cheltuielilor legate de construcţii, creşterea vitezei de rotaţie a fondurilor, să asigure la timp aprovizionarea cu utilaje şi instalaţii, intrarea în producţie, la datele stabilite, a tuturor capacităţilor". Aceasta nu este o chestiune facultativă, ci o sarcină primordială a planului de investiţii, subliniată în repetate rînduri de conducerea partidului nostru. De aceea, se impun eliminate din rădăcini toate cauzele care mai provoacă întîrzierea intrării în funcţiune a unora din noile capacităţi din industria chimică. Trebuie să se înţeleagă o dată pentru totdeauna că eforturile de investiţii pe care le face statul, poporul nostru, trebuie să dea cit mai repede roadele scontate, să asigure creşterea avuţiei naţionale, că nimeni nu poate fi absolvit de răspundere în cazul cînd se tărăgănează intrarea în circuitul economic a unuia sau altuia dintre noile obiective industriale. ’ Pe ecrane „TIGRUL" Pe ecranele cinematografelor rulează o noua realizare a lui Dino Risi „TIGRUL", cu Vittorio Gassman, Ann Margret, Eleanor Parker, Caterina Boratta, Eleanor Brown, Antonella Steni, Fiorenzo Fiorentini, Giambattista Salerno, Jacques Herlen, Luigi Vanucchi. Filmul este o comedie satirică distinsă cu „Scoica de argint" — ex aequo — la Festivalul de la San Sebastian — 1967. RECHIZITE ŞCOLARE Apropiata deschidere a ,stagiunii“ şcolare se face tot mai mult simţită şi din insistenţa cu care părinţii şi copiii solicită, în aceste zile, librăriile şi magazinele de specialitate în vederea procurării rechizitelor şi uniformelor şcolare. Afluxul mare de cumpărători, inerent perioadei care precede începutul anului şcolar, impune în mod firesc precauţii din partea organelor comerciale pentru satisfacerea integrală şi cu maximum de operativitate a tuturor cerinţelor. Ele pun în aceste zile la dispoziţia celor interesaţi un bogat sortiment de caiete şi maculatoare, vocabulare, ierbare, globuri terestre. Sunt încă multe alte rechizite şcolare necesare elevilor — linii şi echere din lemn ori material plastic, teuri, florare, compasuri, penare, planşete şi garnituri, serviete — pe care magazinele le pun la dispoziţia publicului şcolar. Părinţii copiilor care în acest an vor păşi pentru prima oară pragul şcolii le procură de pe acum ghiozdane, alfabetare şi tot ceea ce constituie „trusa" micului elev din clasa 1. De la ADAS Administraţia Asigurărilor de Stat anunţă că la tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de viaţă din 31 august 1369 au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : U.P.Y. R.T.M. I O.N.B. V.R.W B.V.L. P.S.I. P.I.N. B.F.I. Toţi asiguraţii care au poliţele In vigoare şi au trecute în ele una sau mai multe din aceste combinaţii ale căror litere sunt înscrise în ordinea ieşirii la tragere se vor prezenta la unităţile ADAS pentru a-şi primi sumele cuvenite. cinema • My fair lady : PATRIA — 12,45 ! 16,30 ; 20,15, SALA PALATULUI — 18.30 (seria de bilete — 2971) ; 20,45 (seria de bilete — 2972). 9 Soarele vagabonzilor : REPUBLICA — 8,15 ; 10,15 ; 12,15 ; 14,30 ; 16,45, BUCUREȘTI — 9 , 11,15 ; 13,30 ; 16,30 ; 18,45 ; 21, FAVORIT - 10 , 13 ; 15,30 ; 18 , 20.30, STADIONUL DINAMO — 20, 6 Tigrul : LUCEAFĂRUL — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21, FESTIVAL — 8,45 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21, la grădină — 20, GRĂDINA DOINA — 19,30. 0 Cavalerii aerului : VICTORIA — 8,30 ; 10,45 ; 13,15 ; 15,45 ; 18,15 ; 20.45, MOȘILOR — 15,30 ; 18. • Căsătorie în stil italian : GRĂDINA MOȘILOR — 19,30. 9 Totul de vînzare : CENTRAL — 8.30 ; 11 ; 13,30 ; 16 ; 18.30. A Singurătate în doi : CENTRAL — 21. • Dragoste la Las Vegas : LUMINA — 9—16,30 în continuare ; 18.45 ; 20.45, DACIA — 8,30—21 în continuare. O Program pentru copii : DOINA — 9—10. O Noaptea generalilor : DOINA — 11,45 ; 13,45 ; 16,30 ; 20. • Un bărbat şi o femeie : UNION — 15,30 ; 18. • Din plictiseală : UNION — 20,30. 9 Rapsodie dobrogeană ; Rîpa roşie ; Portret şi pictură militantă în opera lui Gh. Tatarescu . Anul trecut la Braşov : TIMPURI NOI — 9—21 în continuare. 9 Omul momentului : FEROVIAR — 9,30 ; 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30, MELODIA — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 20,30, MODERN — 9,30 ; 11,45 ; 14 ; 16,15 ; 18,30 ; 20,45. 9 Vîrsta ingrată : EXCELSIOR — 8,30 ; 11 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21, AURORA — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15, la grădină — 20, FLAMURAR — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30, GRADINA EXPOZIŢIEI — 20. 9 Sherlock Holmes : GRIVIŢA — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 18,15 ; 20,30, GLORIA — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30, TOMIS — 9—17 în continuare, la grădină — 19,15. 9 In umbra coltului : ÎNFRĂȚIREA INTRE POPOARE —15 ; 17,45 ; 20, FERENTARI — 15,30 ; 18 ; 20,15. 9 Neîmblînzita Angelica BUZEȘTI — 15,30, la grădină — 19,30, MUNCA — 16 , 18. 9 Dragostea unei blonde ■ MUNCA — 20. 9 Ultima tură : BUZEȘTI — 18. 9 O chestiune de onoare : BUCEGI — 9,30 ; 12 ; 15,30 ; 18, la grădină — 20, LIRA — 15,30 ; 18, la grădină — 19,30, ARTA — 9—16 in continuare ; 18,15, la grădină — 20. 9 Străin în casă : UNIREA — 15.30, la grădină — 19.30. 9 In oraşul „S" : UNIREA — 18. 6 Creola, ochii-ţi ard ca flacăra : FLOREASCA — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20.30, GIULEŞTI — 15,30 ; 18 ; 20.30, GRADINA PROGRESULPARC - 20. 9 Maica Ioana a îngerilor : PROGRESUL — 15,30 ; 18 ; 20,15. 9 Prințul negru : DRUMUL SĂRII — 15 , 17,30 ; 20. 9 sîngeroasa nuntă macedoneană: COTROCENI — 15,30 ; 18 , 20,30. 9 Comisarul X și banda „Trei cîini verzi“ : VOLGA — 9,30—15,45 în continuare ; 17,15 ; 20,30, RAHOVA — 15,30, la grădină — 19,30. 9 Bun pentru serviciul auxiliar : RAHOVA — 18. 9 Expresul colonelului von Ryan : VIITORUL — 15,30 ; 18. 9 Fata din parc : VIITORUL *— 20.30. 9 Tinereţe fără bătrîneţe : MIORIŢA — 9,15 ; 12 ; 14.45 ; 17,30 ; 20,15.. 9 A trăi pentru a trăi : POPULAR 15,30 ; 19. 9 Căsătorie din interes : FLACĂRA — 15,30 ; 18 , 20,30. 9 Aruncaţi banca în aer : VITÁN — 15,30, la grădină — 19,30. 9 Apele primăverii : VITÁN — 18. 9 Armata „Codobaturilor“ din nou în luptă : PACEA — 15,45 ; 18 , 20,15. 9 Adio, Gringo: CRINGAŞI — 15,30 ; 18 , 20,15. 9 Alexandru cel fericit : COSMOS — 15,30 ; 18 , 20,15. teatre ' 1 ——! i • Teatrul satiric muzical „C. Tă ,Tănase“ (sala Savoy) : Birlic — 19,30. y SCI NT El A - luni 1 septembrie 1969 VIZITELE DELEGAŢIEI PARLAMENTARE SUEDEZE SUCEAVA. — De la trimisul „Agerpres“, Mircea Bumbac . Duminică dimineaţa, delegaţia parlamentară suedeză, condusă de Henry Allard, preşedintele Camerei Deputaţilor, cu soţia, a sosit la Suceavă. In călătoria lor prin ţară, oaspeţii sunt însoţiţi de Mia Groza, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, Gheorghe Roşu, preşedintele Comisiei pentru agricultură şi silvicultură a M.A.N., precum şi de Carl Rappe, ambasadorul Suediei la Bucureşti. In vechea cetate din nordul ţării, membrii delegaţiei au fost salutaţi de Emil Bobu, preşedintele Consiliului popular al judeţului Suceava, şi Nicolae Moraru, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, deputaţi în M.A.N., precum şi de alţi reprezentanţi ai organelor locale de stat. Parlamentarii suedezi au vizitat apoi vestitele mînăstiri din această parte a ţării — capodopere de artă feudală — Voroneţ, Moldoviţa şi Humor. Ei au consemnat în cărţile de onoare cuvinte elogioase la adresa acestor valoroase creaţii de renume mondial. Oaspeţii au vizitat, de asemenea, o expoziţie de artizanat la Voroneţ şi locuinţe ţărăneşti la Moldoviţa, exprimîndu-şi admiraţia pentru stilul arhitectonic, mobilierul şi decoraţia populară. In comuna Mînăstirea Humorului, ansamblul „Hora" din Suceava a prezentat în cinstea delegaţiei suedeze un bogat program artistic. Inapoindu-se în reşedinţa de judeţ, oaspeţii au putut admira noile construcţii de locuinţe, alături de monumente vechi ale arhitecturii sucevene. Membrii delegaţiei au făcut apoi o vizită la consiliul popular, unde li s-a prezentat succint tabloul realizărilor din ultimii ani în domeniul economic, edilitar-gospodăresc şi social-cultural. Ziua s-a încheiat printr-un dineu oferit de preşedintele Consiliului popular al judeţului Suceava în cinstea delegaţiei suedeze şi a persoanelor oficiale care o însoţesc. Plecarea delegaţiei Asociaţiei de prietenie sovieto-română Duminică la amiază a părăsit Capitala delegaţia Asociaţiei de prietenie sovieto-română, condusă de A. T. Lavrentieva, vicepreşedinte al conducerii centrale a asociaţiei, adjunct al ministrului industriei uşoare al U.R.S.S., care, la invitaţia Consiliului General A.R.L.U.S, a participat la sărbătorirea, celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei noastre. „ La plecare, pe aeroportul Băneasa, oaspeţii au fost salutaţi de Mihail Roşianu, membru al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului General A.R.L.U.S., Octav Livezeanu, vicepreşedinte al I.R.R.C.S., membru în Biroul Consiliului General al Asociaţiei. Au fost prezenţi A. V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) SĂRBĂTOARE LA PĂULEŞTI La Păuleşti, localitate situată pe malul Someşului, se află una dintre primele unităţi din agricultura socialistă a României. Munca rodnică a cooperatorilor a ridicat Păuleştii pe o treaptă înaltă de urbanizare şi civilizaţie. In anii din urmă a început a doua reconstrucţie a comunei , se construiesc, alături de casele ridicate în cei 20 de ani, locuinţe tip vile — cu ceardacuri şi etaje, largi foişoare, în stilul arhitectonic maramureşan — prevăzute cu toate anexele caracteristica mediului urban. în această nouă ipostază şi-a primit Păuleştii, duminică, oaspeţii la sărbătorirea a 20 de ani de la Înfiinţarea cooperativei agricole da producţie. Au fost prezenţi reprezentanţi ai organelor judeţene de partid şi da stat, ai organelor locale de partid, de stat şi obşteşti, conducători ai diferitelor întreprinderi industriale şi agricole de stat, preşedinţi de cooperative agricole de producţie, mecanizatori şi alţi numeroşi invitaţi. Cea mai veche preşedintă de cooperativă agricolă de producţie din ţară, Maria Zidaru, Erou al Muncii Socialiste, a vorbit la această sărbătoare despre drumul parcurs da cooperatorii din Păuleşti — români, maghiari şi de alte naţionalităţi d in 20 de ani de muncă în comun, despre succesele dobîndite şi perspectivele ce se deschid pentru continua dezvoltare a comunei lor. Numeroşi invitaţi au rostit cuvinta de salut, urînd sărbătoriţilor succese tot mai mari. Intr-o atmosferă de mare însufleţire, cei prezenţi au trimis o telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, în care se spune printre altele : „în cele două decenii de existenţă a cooperativei s-au dezvoltat armonios ramurile de producţie care corespund cel mai bine condiţiilor pedoclimatice de care dispunem, permiţînd profilarea şi concentrarea producţiei pe baze ştiinţifice, ceea ce a asigurat an da an venituri obşteşti tot mai importante. Azi, noi dispunem de un fond de bază de 17 milioane lei faţă de numai 51 000 lei la înfiinţare. In spiritul hotărîrilor celui de-al X-lea Congres, asigurăm conducerea da partid, pe dumneavoastră personal, tovarăşe secretar general, că vom munci cu ardoare şi nestrămutat devotament pentru continua înflorire a marii noastre familii, pentru a nu aduce contribuţia la înaintarea victorioasă a României pe drumul construirii societăţii multilateral dezvoltate“ 1 17,30 — Buletin de ştiri. 1 17,35 — Lumea copiilor . * Cîntaţi cu noi . • Biblioteca lui As-1 frm.# chiuţă. i %, w 18.05 — Micii meşteri mari — Finala . 1 Ex-Terra ’68 — reportaj ult mat. i 18,30 — Ateneul tineretului. Şase zile ^ în Delta Dunării. 1 19.00 — Criterii : Carnet cinematografic. 1 18.30 — Telejurnalul de seară — Buletin meteorologic. 1 20.00 — Steaua fără nume — emisiune-concurs de muzică uşoară. 1 21.00 — Festivalul şi concursul internaţional de folclor — „România ’ofle 4 21.15 — Cadran — emisiune de actualitate internaţională. 1 21.45 — Roman-foileton : „Lunga vară fierbinte*4 (XVIII). Prevenirea. i 22.35 — Telejurnalul de noapte — Buletin meteorologic. I 22.50 — Publicitate. I 23.00 — închiderea emisiunii. De la ideea ştiinţifică, la patentul industrial (Urmare din pag. I) şi condiţiile de abordare, de soluţionare şi aplicare. In această direcţie, o mare importanţă are în prezent dezbaterea largăa problemelor şi domeniilor prioritare ale chimiei, in vederea precizării şi abordării lor cit mai grabnice. In acestcontext, cred că nu trebuie să neglijăm includerea unor domenii mai noi, cu un rol primordial în dezvoltarea tehnicii chimice şi a cercetării de perspectivă (cataliza şi catalizatorii, chimia cuantică, fizico-chimia polimerilor etc) Sunt realităţi pe care, ca profesor, mă simt dator să le cultiv sistematic în minţile şi inimile celor ce se pregătesc pentru a duce mai departe ştafeta prestigiului ştiinţei româneşti. Am spus şi iinimile lor, deoarece pe lîngă aspectul de datorie socială de mart ordin, vitală, a omului de ştiinţă, contribuţia practică sporită la rezolvarea cerinţelor progresului material şi spiritual propriu presupune un ataşament, o emulaţie afectivă, generatoare de entuziasm. In ceea ce priveşte reuşita formării unor cercetători cit mai receptivi la nevoile economiei naţionale, dornici să le rezolve cu promptitudine şi competenţă există încă de pe acum simptome de bun augur. Legea învăţămîntului superior, recent pusă în aplicare, oferă concentrarea specializării într-un an de studiu (anul V), ceea ce este pozitiv : eficienţa acesteia va fi, cred, determinată de modul cum se va organiza practic procesul de învăţămînt în anul V, cum se va face alegerea, definirea judicioasă, realistă a secţiilor şi grupelor de specializare, a disciplinelor din fiecare secţie şi a conţinutului programelor analitice. De asemenea, după părerea mea, această specializare trebuie să fie legată direct de sarcinile actuale şi de perspectivă ale industriei şi ale ştiinţei chimice, să fie considerată — în această fază — doar ca o „Iniţiere In specializare" şi continuată în forme post-universitare bine organizate , fapt subliniat, de altfel, şi în recentele documente ale partidului şi statului nostru. De asemenea, trebuie ca acest învăţămînt postuniversitar să cuprindă şi „reciclarea“ cercetătorilor şi a specialiştilor din industria chimică, în scopul perfecţionării pregătirii, evitării practicismului îngust , aceasta ar putea fi realizată eventual chiar în cadrul centrelor sau institutelor de cercetare ce vor funcţiona pe lingă instituţiile de învăţămînt superior. Pe această cale aprecierea colectivităţii sociale faţă de munca şi rezultatele cercetătorului ştiinţific va atinge cote şi eficienţe maxime. Ea acţionează, de altfel, încă de pe acum la un stimulent efectiv, trezind în sinul colectivelor de cercetători dorinţa de a participa susţinut, creator la înfăptuirea marilor obiective ale cincinalului următor. Cronica zilei PLECAREA SECRETARULUI GENERAL AL P.S.D. DIN SUEDIA, STEN ANDERSSON Duminică a părăsit ţara, inapoindu-se in patrie, Sten Andersson, secretar general al Partidului Social- Democrat din Suedia, care a făcut o vizită in ţara noastră, la invitaţia Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea. ★ Duminică a părăsit Capitala, ’William Eteki Mboumoua, preşedintele celei de-a 15-a Sesiuni a Conferinţei generale UNESCO, care ne-a vizitat ţara la invitaţia Comisiei naţionale române pentru UNESCO. înainte de plecare, oaspetele s-a întilnit cu reprezentanţi ai presei centrale şi Radioteleviziunii. El şi-a exprimat satisfacţia de a fi fost primit de preşedintele Consiliului da Stat, Nicolae Ceauşescu, de premierul Ion Gheorghe Maurer, de a se fi întîlnit şi discutat cu personalităţi ala statului român probleme privind relaţiile dintre UNESCO şi România. Apreciind ţara noastră ca una dintre membrele cele mai dinamice ala UNESCO, dl. William Eteki Mboumoua a spus : Aveţi activităţi care în cadrul organizaţiei noastre sunt extrem de importante, ca de pildă Festivalul şi concursul de folclor. Am asistat la acest festival şi regret mult că trebuie să plec fără să pot vedea toate manifestările sale. Cultura fiind sufletul unei naţiuni, un mijloc de consolidare a ei, consider arta populară ca un element esenţial în fenomenul de creaţie artistică şi culturală. Acest festival este un mijloc de apropiere între popoare, foarte util nu numai pentru România care, cu acest prilej demonstrează vigoarea creaţiei sale populare, dar şi pen-’ tru celelalte ţări participante. In Încheiere, dl. William Eteki Mboumoua a apreciat vizita făcută în România ca foarte instructivă. Am putut cunoaşte mai multe aspecte — oraşul şi satul, muntele şi marea — a spus oaspetele. Vizitînd Moldova, am cunoscut imensul ei tezaur artistic de la faimoasele mînăstiri. Ele reprezintă o glorie a artei populare, valori considerabile ale unui patrimoniu cultural care din fericire nu aparţine numai României, ci lumii Întregi. (Agerpres) LISTA DE CÎȘTIGURI la depunerile pe obligațiunile C.E.C. cu cîștiguri TRAGEREA LA SORȚI DIN 31 AUGUST 1969 5- * „ g5„ Valoarea ■32 f§ §lS cîștigurilor Er «So ----------i--------------c 2, h 7J.K0 *3 CBCt3 jS 5 .BF X « 2 55 « 2 «h CD c £l » t* f “ 0 2 o f°*3 a 3 ^ a I 1 53937 12 100 000 100 000 1 34673 03 75 000 75 000 1 70875 150 000 50 000 1 12553 43 25 000 25 000 1 08476 36 10 000 10 000 1 32559 27 5 000 1 01687 16 5 000 10 000 JB §3 ÎS O E" 80 644 09 2 000 80 119 18 2 000 320 000 80 870 32 1000 80 399 28 1000 80 831 16 1000 80 374 48 1000 328 000 800 91 03 800 800 21 30 8001 800 79 45 8001 1 920 000 2 8871 TOTAL:_______| 2 830 000