Scînteia, noiembrie 1969 (Anul 38, nr. 8234-8263)

1969-11-01 / nr. 8234

SCINTEIA — s­imbäta 1 noiembrie 1969 pagina economica Condiţii elementare pentru buna pregătire a producţiei anului viitor: APROVIZIONARE, COMENZI, CONTRACTE Pînă la sfîrşitul anului au mai ră­mas două luni, timp în care succese­le obţinute în îndeplinirea planului se consolidează, colectivele de în­treprinderi stăruind exigent şi cu deplină responsabilitate pentru a încheia cu bune rezultate acest im­portant an­ul activitate — anul hotâ­­rîtor pentru înfăptuirea prevederi­lor cincinalului. Acum fiecare zi, fiecare oră au o mare valoare pentru producţie. Scrutîndu-se pers­pectiva imediată, paralel cu activi­tatea curentă de realizare a planu­lui, în întreprinderi se fac ample pregătiri pentru asigurarea bunului mers al producţiei încă din primele zile ale anului 1970 , ale cărui exi­genţe se anunţă mult sporite. Cum se prefigurează nominalizarea pro­ducţiei anului viitor ? S-au creat premisele continuării fabricaţiei în­­tr-un ritm superior, la nivelul cerin­ţelor precizate prin planul cincinal ? Am axat investigaţiile anchetei noastre în cîteva întreprinderi cons­tructoare de maşini. Nu întîmplător. Ca şi în acest an şi în 1970 această ramură prioritară a industriei noas­tre socialiste are mari îndatoriri faţă de economia naţională privind dota­rea cu maşini, utilaje şi agregate a celorlalte sectoare productive, ca şi asigurarea unor produse solicitate la export. În repetate rînduri, unele întreprinderi constructoare de ma­şini au întîmpinat, în acest an, o serie de greutăţi în realizarea ritmi­că a fabricaţiei, care au culminat uneori chiar cu neîndeplinirea o­­bligaţiilor stabilite prin plan, toc­mai datorită unei necorespun­zătoare pregătiri a producţiei pentru anul în curs. Tergiversările repetate în no­minalizarea producţiei, în încheierea contractelor, atît de aprovizionare cit şi la desfacere, neconcordanţele e­­xistente între diferite compartimen­te de activitate, ca şi între între­prinderile furnizoare şi beneficiare au afectat lună de lună buna desfă­şurare a procesului productiv într-o unitate sau alta. Examinarea atentă, din această perspectivă, a situaţiei prezente în mai multe întreprinderi construc­toare de maşini relevă existenţa unor preocupări susţinute şi evi­dente pentru buna pregătire şi or­ganizare a producţiei anului viitor. Ne oprim, pentru început, la uzina „Vulcan” din Capitală, unitate de primă mărime în construcţiile de maşini, de a cărei activitate depinde. In bună măsură, finalizarea nume­roaselor obiective de investiţii. Dis­cutăm cu rov. ing. Tănase Hudca, directorul comercial al uzinei . „ In mai multe rînduri am pri­mit, la redacție, sesizări din partea unor beneficiari ai produselor uzi­nei „Vulcan“. Invariabil, ele vizau, într-un ton critic, nerespectarea o­­bligațiilor contractuale asumate de uzină. Ce probleme majore s-au ri­dicat în direcţia satisfacerii la timp­ul integrale a obligaţiilor faţă de be­neficiari ?­­ Greutăţile au început încă de la pregătirea fabricaţiei pentru acest an, care nu s-a făcut corespunzător. Cu toate insistenţele noastre, în anul trecut, mulţi, foarte mulţi benefi­ciari au întîrziat să se pronunţe din timp asupra necesarului de uti­laje şi să prezinte documentaţia teh­nică. Fără să uit de unele deficienţe organizatorice proprii, vreau să su­bliniez că în bună parte vina pentru întîrzierile intervenite în livrarea unor utilaje este a beneficiarului. — Normal era ca în acest an să fa­ceţi tot ce e posibil pentru a înlă­tura aceste neajunsuri. — Am acţionat hotărît încă din primele luni ale acestui an, pentru a ne pregăti producţia anului viitor. La indicaţia comitetului de partid din uzină, am căutat, pe diferite căi, să aflăm cererile de produse ale beneficiarilor noştri pentru anul 1970. Cunoscînd în cea mai mare par­te cantităţile solicitate, am putut întocmi din timp necesarul pentru importul unor materii prime şi ma­teriale. Sectoarele noastre de con­cepţie au lansat din vară pregătirea tehnologiei. La ora actuală, pentru întreaga producţie a trimestrului I 1970 avem asigurată pregătirea teh­nologică şi documentaţia tehnică ne­cesare, iar la nivelul întregului an viitor proporţia se ridică la 70 la sută.­­ Evident, o situaţie mult îmbu­nătăţită faţă de anul trecut. Totuşi, rămîne încă circa 30 la sută din producţia anului viitor fără contrac­te. O situaţie nu prea liniştitoare dacă se are în vedere faptul că ciclul de fabricaţie a unor produse în uzina „Vulcan“ este îndelungat în timp . In acest procent intră cîţiva be­neficiari vechi de-ai noştri, destul de nehotărîţi, care ne încurcă , de ani de zile în pregătirea fabricaţiei pentru anul următor. Este cazul u­­nor întreprinderi din Ministerul In­dustriei Chimice, Ministerul Indus­triei Uşoare, Ministerul Industriei Alimentare. Nu pot să-i înţeleg pe aceşti beneficiari : de ce amină pînă în ultimele zile încheierea contrac­telor, de ce nu se pronunţă din timp asupra necesarului cert ! Toate in­sistenţele noastre sunt zadarnice. La uzina „Vulcan" s-au tras învă­ţămintele cuvenite din experienţa acestui an. Este un fapt îmbucurător că producţia primului trimestru este bine pregătită în întregime, atît din punct de vedere tehnic şi organi­zatoric, cît şi a­ aprovizionării. Pare totuşi Inexplicabilă apatia care i-a cuprins pe unii beneficiari, ce nu se străduiesc nici cel puţin SONDAJ ÎN întreprinderi CONSTRUCTOARE DE MAŞINI să-şi facă Inventarul precis al pro­priilor cerinţe. Tocmai pentru a preîntîmpina repetarea unor defici­enţe semnalate şi în acest an în li­vrarea utilajelor pe şantiere, din iniţiativa Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, s-au întoc­mit grafice precise de expediere a utilajelor fabricate la „Vulcan", în concordanţă cu termenele de punere în funcţiune a noilor obiective. Este o măsură inspirată, fie­cărei efecte pozitive, fără îndoială, vor fi sim­ţite din plin în activitatea produc­tivă a anului 1970. Pentru aceasta este nevoie însă de mai multă soli­citudine din partea beneficiarilor, punîndu-se capăt nesiguranţei sau, pur şi simplu, indiferenţei. Despre ce siguranţă în stabilirea necesarului de produse mai poate fi vorba, de pildă, în cazul Combinatu­lui de îngrăşăminte Slobozia, care a încheiat un contract pentru 3 ca­zane de 10 tone abur/oră, cu termen de livrare în trimestrele III şi IV 1970, apoi a cerut noi termene (s-a stabilit, trimestrul II), pentru ca în final să renunţe la toate cazanele co­mandate ? ! Situaţia creată prin aceste repeta­te oscilaţii în fixarea necesarului de utilaje de către beneficiari trebuie analizată neîntîrziat de ministerele şi centralele industriale de­ resort. Nu este admisibil ca acum, cînd au mai rămas doar două luni pînă la înce­perea unui nou an de producţie, be­neficiarii să dea tonul unor incertitu­dini şi confuzii în precizarea proprii­lor nevoi, făcînd să planeze nesi­guranţa asupra pregătirii fabricaţiei anului viitor la întreprinderile fur­nizoare Să se fi uitat oare aşa de repede gravele neajunsuri provocate pe unele şantiere din cauza întîrzie­­rilor înregistrate în livrarea utilaje­lor ? Pentru a le preveni în anul viitor, atît beneficiarii cît şi furnizo­rii trebuie să înţeleagă clar că este absolut necesară o temeinică fun­damentare a condiţiilor tehnico-or­­ganizatorice ale producţiei şi că pen­tru aceasta este deosebit de util să se cunoască, înainte de toate, care sunt cererile de produse, ce caracteristici tehnice au ele, care este tehnologia adecvată. Prin comisiile economice ale co­mitetelor judeţene de partid Sibiu­­ şi Brăila am intrat în posesia altor date referitoare la stadiul pregătiri­lor pentru anul viitor. Aflăm, de pildă, că la uzina „Pro­gresul“ — Brăila nu s-au contractat produse a căror pondere în produc­ţia anului viitor se ridică la 40 la sută. La poziţia utilaje pentru in­dustria chimică, din 3 500 de tone s-au contractat numai 1 315 tone ; 1 000 de tone utilaje pentru industria metalurgică sunt destinate exportu­lui din care nu s-au contractat decît 60 de tone­­ la excavatoare de 0.4 mc nu s-au contractat 110 bucăţi. In privinţa cooperării cu alte uzine, si­tuaţia este şi mai proastă : nu s-a a­­sigurat cooperarea decît pentru o sin­gură poziţie de plan — piese forjate. In legătură cu asigurarea de mate­riale pentru trimestrul I s-au depus specificaţiile respective, urmînd ca, în curînd, să înceapă contractarea. Cu nimic mai avansat este şi sta­diul pregătirilor care se fac pentru producţia anului viitor la uzina „In­dependenţa“ din Sibiu. Aici planul a fost nominalizat doar în proporţie de 77 la sută. Logic vorbind, nefiind nominalizată producţia în întregime, nu pot fi fundamentaţi nici ceilalţi indicatori de plan, nu se poate acţiona pentru pregătirea fabricaţiei, nu se primesc repartiţii pentru materiale. Cu alte cuvinte, la „Independenţa“ pregătirea producţiei pentru anul viitor este încă de domeniul... viito­rului. Producţia anului 1970 nu a fost contractată decît jumătate cu bene­ficiarii. La Uzina de pompe din Bucureşti, dacă in Unii mari fabricaţia trimes­trului I 1979 este pregătită, nu ace­laşi lucru este valabil şi pentru tri­mestrele următoare. Efectiv, la a­­ceastă uzină nu s-a contractat decît circa 30 la sută din producţia de pompe a anului 1970. Ne oprim aici cu sondajul nostru. Chiar şi numai această trecere în re­vistă a stadiului actual al pregătirii condiţiilor tehnico-materiale şi orga­nizatorice pentru producţia anului viitor este în măsură să scoată la iveală o situaţie deloc mulţumitoare, întreprinderile trebuie să treacă ho­tărît la impulsionarea ritmului de pregătire a producţiei viitoare, în­cheierea anului în curs nu trebuie privită doar ca un prilej de bilanţ. Se ştie că fabricaţia îşi continuă cursul ei normal, în conformitate cu prevederile planului pe anul 1970 Sensul, cota şi amploarea viitoarelor realizări vor depinde, indiscutabil, de buna pregătire a producţiei din toate punctele de vedere, întreprinderile şi forurile lor de resort nu trebuie să scape din vedere că întregul pro­gram de pregătire a producţiei anu­lui viitor este cuprins într-o hotă­­rîre a, Consiliului de Miniştri.­şi,­ ca atare, trebuie respectat cu rigurozi­tate. Viorel SALAGEAN Uzina de fire şi fibre sintetice Săvineşti este una­­din modernele unităţi ale industriei chimice apărute, în ultimii ani, pe harta economică a ţării. În fotografie: imagine dintr-una din secţiile uzinei. Foto: Gh. Vintilă Materiale de finisaj Tapetele lavabile şi semi­­lavabile, realizate la întreprin­derea de materiale izolatoare şi de finisaj din Turda, se cir­cumscriu in sfera înlocuitori­lor de zugrăveli. Ele se între­ţin uşor, prin spălarea cu de­tergenţi. Modelul şi culoarea se stabilesc cu acordul bene­ficiarului. Impermeabilitatea, rezistenţa, greutatea mică pe metru pă­trat — iată principalele carac­teristici ale sortimentelor pro­duse de întreprinderea de ma­teriale izolatoare şi de finisaj din Turda. Din categoria pro­duselor din policlorură de vinil menţionăm covorul pe suport textil, înlocuitor al par­chetului in construcţii civile, săli de spectacole, magazine. Covorul, a cărui durabilitate este garantată pentru mini­mum cinci ani, se fabrică in modelele şi culorile preferate de beneficiari. întreprinderea din Turda mai produce in mod curent bandă din policlorură de vinil — pentru protejarea conductelor îngropate. Produsul se livrea­ză pe bază de comandă fer­mă. Dîmboviţa nu-i numai un judeţ cu livezi întinse de pomi fructiferi. Aci se cultivă suprafeţe însemnate cu ce­reale, plante tehnice şi legume. De aceea în campania agricolă de toamnă a trebuit să se depună un mare vo­lum de muncă la semănat, recoltarea porumbului şi culesul fructelor. In­­sămînţările, pe toate cele 53 000 hec­tare destinate culturilor de toamnă, au fost terminate în limitele timpului optim. Acum, toate mijloacele meca­nice şi forţa de muncă sunt folosite la culesul porumbului. Trebuie spus că această lucrare continuă să fie întirziată. Pînă pe data de 30 oc­tombrie, în cooperativele agricole, din cele 35 200 hectare cu porumb se recoltaseră 29 725 hectare ceea ce reprezintă 84 la sută. La prima ve­dere suprafaţa de recoltat — 5 475 ha — nu este prea mare. Nu trebuie uitat însă că sunt cooperative agri­cole care au terminat culesul : Lun­­guleţu, Poiana, Serdanu, Colacu, Ani­­noasa, Bălteni şi altele. Deci în cele­lalte unităţi agricole mai sînt de re­coltat suprafeţe mari, de ordinul su­telor de hectare. De ce această întîr­­ziere ? Pentru că nu cooperativele agricole respective ritmul de lucru în cîmp, datorită slabei organizări a muncii, este încă scăzut. Sesizînd asemenea aspecte comite­tele de partid au analizat cauzele care au determinat întîrzierea lucră­rilor. Deşi tardive, aceste analize au putut conduce la iniţierea unor mă­suri menite să ducă la lichidarea lipsurilor în organizarea muncii şi întărirea disciplinei. La cooperativa agricolă de producţie din satul Mir­­cea Vodă, de pildă, s-au analizat re­cent, împreună cu consiliul de con­ducere şi cadrele tehnice cauzele care au determinat nerespectarea timpului stabilit pentru recoltarea porumbu­lui. In urma analizei s-au întreprins măsuri eficiente privind urgentarea culesului. Brigadierii şi șefii de echi­pă au luat şi ei măsurile necesare pentru antrenarea la muncă a tutu­ror cooperatorilor. Aici se lucrează la recoltat pînă seara tîrziu, ajun­­gîndu-se la o viteză de 50 ha pe zi. Cu totul alta este situaţia la coo­perativele agricole de producţie din Sălcioara, Nucet şi Ghineşti unde timpul bun de lucru nu este folosit raţional. Aceasta se datoreşte în principal faptului că membrii consi­liilor de conducere nu se ocupă de organizarea muncii, de întărirea dis­ciplinei. La cooperativa agricolă din Nucet, în loc să se lucreze cu un nu­măr mai mare de cooperatori pen­tru grăbirea recoltatului, participă la muncă foarte puţini oameni. Pre­şedintele cooperativei, Iustin Di­­mache, şi inginerul agronom, Stelian Mihalache, nu au luat măsuri pentru antrenarea la muncă a tuturor coo­peratorilor şi nici pentru transportul cantităţilor de porumb contractate la baza de recepţie. (Ar fi putut face foarte bine acest lucru, deoarece baza se află la numai un kilometru dis­tanţă). O situaţie asemănătoare este la Ghineşti. Multe neajunsuri de ordin organi­zatoric sunt şi la cooperativa agrico­lă de producţie din Gheboaia, care mai are de recoltat 160 ha cu po­rumb Răminerea în urmă se dato­rează slabei organizări a muncii. Zilnic, în această cooperativă, parti­cipă la cules doar 30—40 cooperatori. Cazul nu este singular. La coopera­tiva agricolă de producţie din Ră­­cari mai­­ sunt de recoltat pes­te 200 ha de porumb. Instructo­rul uniunii judeţene a cooperative­lor agricole de producţie, Constantin Popa, ne relata că consiliul de con­ducere şi comitetul de partid al coo­perativei nu s-au interesat, mai ales în aceste zile, de participarea coope­ratorilor la recoltatul porumbului, la scosul sfeclei de zahăr şi al cartofilor de toamnă. Faptul că la cooperativa agricolă de producţie Petreşti de Găeşti mai sunt de recoltat în pre­zent 350 ha de porumb din 750 cul­tivate nu-i deloc întîmplător , lipsa de disciplină în brigăzi a făcut ca lucrările să intîrzie, iar­ porumbul să rămînă un cîmp. Am prezentat aceste aspecte cara arată că unele consilii de conducere, neglijînd atribuţiile ce le-au fost în­credinţate de cooperatori, de a con­duce treburile obşteşti între două a­­dunări generale, nu se ocupă cu răspundere de organizarea muncii în cadrul brigăzilor şi echipelor. Este principala cauză care a făcut ca in unităţile respective să se tărăgăneze de la o zi la alta recoltatul porum­bului şi alte lucrări de sezon. Faptul că nu s-a statornicit o disciplină se­veră în cadrul brigăzilor şi al echi­pelor se datoreşte şi lipsei de îndru­mare din partea uniunii cooperatiste judeţene care a neglijat problemele organizatorice ale cooperativelor a­­gricole. Desigur, peste cîteva zile, lucrările agricole de toamnă se vor încheia. Dar ceea ce s-a constatat acum ca aspect negativ va trebui să constituie subiectul unor analize te­meinice care să fie urmate de măsuri practice, menite să ducă la consoli­darea brigăzilor și a echipelor, la întărirea disciplinei şi a spiritului de muncă cooperatist Nicolae DASCALESCU SINI IN UNELE COOPERATIVE DIN JUDEŢUL DÎMBOVIŢA Suprafeţe care ar putea fi recoltate „dintr-o suflare“ daca exemplul rău al conducerii n-ar fi molipsitor CĂRĂMIZI - PLACAJ Produsele Fabricii de cărămizi din Roman se caracterizează prin însușiri superioare, ce permit con­structorilor să realizeze lucrări de bună calitate. Cărămizile-placaj de culoare galben, spre exemplu, se fabrică din argilă samotoasa, intr-o gamă variată — neglazurate precum şi glazurate, nu orice nuan­ţă uni sau degrade. Fabrica li­vrează prompt, pe bază de coman­dă fermă, orice cantităţi de cără­­mizi-placaj, la preţul de 1 060 lei mia de bucăţi sau 46,64 lei/mp franco vagon. PAGINA 3 In urmă cu trei ani: PIERDERI La ora actuală: BENEFICII PESTE PLAN Cu trei ani în urmă, zia­rul nostru critica faptul că Fabrica chimică din Rîş­­nov continuă să lucreze cu dotaţii din partea statului Cele 16 studii întreprinse de cadrele unităţii, menite să rentabilizeze fabrica şi producţia, nu găsiseră ecou favorabil la organele Mi­nisterului Industriei Chi­mice. Mai mult, foru­rile de resort respective socoteau firească situaţia, preconizînd ca această u­­nitate modernă să înregis­treze în actualul cincinal pierderi de 84 milioane lei. Iată-ne din nou la în­treprinderea din Rîşnov — Putem informa opinia publică — ne-a declarat tov Iulian Crăciun, direc­torul fabricii — că, ince­­pînd cu acest an, întreprin­derea noastră a renunţat in totalitate la dotaţii din partea statului. In loc de pierderi, înregistrăm be­neficii, care pe nouă luni se cifrează la 3,6 milioa­ne Iei La prima vedere, s-ar părea că este o cifră mo­destă, dar ea are o adîncă semnificaţie : colec­tivul fabricii, cunoscut pentru hărnicia şi expe­rienţa sa bogată în mun­că, a păşit în sfîrşit pe calea , rentabilizării pro­ducţiei Iată cum practica, viaţa au infirmat „argu­mentele“ celor care încer­cau să demonstreze că nu există o ieşire din si­tuaţia în care se afla Fabrica chimică din Riş­­nov. Astăzi suntem­ în măsură să facem un prim bilanţ Din cele 84 milioa­ne lei pierderi prevăzute pentru actualul cincinal, întreprinderea a şi renun­ţat la 67 milioane lei Pe baza datelor preliminarii, anul 1969 va fi încheiat cu un beneficiu de peste 5 mi­lioane lei De la bun început se cere menţionat faptul că in ultimii doi-trei ani ac­ti­vitatea acestei unităţi a fost supusă unei analize amănunţite vizînd valorifi­carea mai intensă a rezer­velor interne De altfel, după apariţia articolului amintit, problema ren­tabilizării fabricii din Rîşnov a început să pre­ocupe în mai mare că­ producţia a crescut şi aici cu 14—15 la sută. Sporirea volumului pro­ducţiei a determinat, în mod firesc, o scădere relativă a cheltuielilor de fabricaţie, trecerea de la pierderi la beneficii. Şi tre­buie reţinut că nu este vor­ba numai de o reducere relativă a cheltuielilor de producţie, ci şi de una absolută, pentru că spiritul gospodăresc a avut un cu­­vînt greu de spus în pri­vinţa rentabilizării produc­ţiei. Efectele merită să fie consemnate. In acest an, cheltuielile la o mie de lei producţie marfă au scăzut faţă de nivelul din 1966 cu 600 lei. A ajuns totuşi colectivul Fabricii chimice din Rîşnov la limita superioară în pri­vinţa valorificării rezerve­lor interne pentru creşterea rentabilităţii producţiei ? La această întrebare, toţi cei solicitaţi au fost una­nimi în aprecierea că în întreprindere se găsesc încă importante rezerve interne în acest domeniu. Tov. Dumitru Bîrlă, secre­tarul comitetului de par­tid, sublinia că se poate ri­dica nivelul de rentabili­tate al întreprinderii chiar în condiţiile actuale, prin valorificarea deplină a po­tenţialului tehnic şi uman de care aceasta dispune. El ne-a furnizat şi cîteva as­pecte concrete în acest sens. La fabricarea alcoolului polivinilic rezultă o can­titate apreciabilă de sub­stanţe insolubile, un fel de deşeuri care se pierd. Exis­tă condiţii ca aceste sub­stanţe să fie valorificate prin măsuri de perfecţiona­re a procesului tehnologic. Iată şi părerea ingineru­lui Eugen Florea, şeful serviciului C.T.C. : „In ul­timii ani, la noi s-a desfă­şurat o acţiune importantă — înlocuirea baritei, adu­să din import, cu cretă in­digenă. Rezultatele sunt foarte bune. Produsele la care am utilizat creta nu sunt cu nimic inferioare celorlalte. Din păcate ne-am oprit la jumătatea drumului. Nu am perseve­rat îndeajuns. Or, numai prin această acţiune am putea realiza economii în valoare de peste 300 000 lei anual“ Directorul între­prinderii, deşi mai prudent decît ceilalţi interlocutori, consideră şi el că rezervele de creştere a eficienţei eco­nomice a întreprinderii sunt încă departe de a fi epuizate. Desigur, aici este ne­cesar şi ajutorul ministeru­lui. Considerăm că acţiu­nea de evaluare a rezer­velor interne existente la Fabrica chimică din Rîşnov trebuie continuată cu per­severenţă, existînd condi­ţii reale pentru creşterea nivelului de rentabilitate a acestei unităţi. Nicolae MOCANU corespondentul „Scinteii“ La Uzina chimică din Rîşnov producţia a devenit rentabilă sură şi pe specialiştii ministerului, al căror a­­port in această acţiune nu a fost deloc neglijabil In afara corelării mai judicioase a preţurilor la unele produse, centrul de greutate al măsurilor luate de comitetul de direcţie, în scopul ridicării eficien­ţei economice, a fost pus pe diversificarea produc­ţiei, pe realizarea unor sortimente de strictă necesitate pentru econo­mia naţională. Numai prin realizarea, aici, la Rîş­nov, a unui singur pro­dus, şi anume a ară­­cetului — C.P.M.B., s-au realizat in ultimii ani e-e­conomii valutare de circa 9 milioane lei. Concludente sunt şi mă­surile aplicate pentru îm­bunătăţirea calităţii acidu­lui acetic, vizând perfecţio­narea proceselor tehnolo­gice, funcţionarea corectă a instalaţiei, mărirea exi­genţei controlului de cali­tate. Efectele sunt vizi­bile : de unde cu trei ani în urmă, abia 65 la sută din producţie era de calitatea I, În prezent, 80 la sută din cantităţile fabricate sunt de această calitate.­­ Diversificarea producţiei a fost condiţionată de utili­zarea cu indici superiori a capacităţilor de producţie existente, de fructificarea disponibilităţilor potenţiale ale instalaţiilor tehno­logice. Aici, mai mult ca oriunde, şi-a găsit un vast cîmp de afirmare spi­ritul creator Era ne­voie, în primul rînd, să se identifice şi să se înlăture unele locuri „înguste“, şi să se stabilească flu­xuri tehnologice optime Capacitatea instalaţiei de acetilenă - produs de ple­care în obţinerea unei game largi de sortimente — era gîtuită, spre exem­plu, ca urmare a defecţiu­nilor ce apăreau sistema­tic la reactoarele de cra­care Un colectiv format din inginerul Dan Negres­­cu şi maiştrii Ion Prejme­­reanu şi Gheorghe Zorea a depistat şi înlăturat cauze­le acestor defecţiuni Pro­ducţia a crescut cu 12—14 la sută O strangulare si­milară a existat şi la in­stalaţia de acetat de vinil prin mărirea capacității reactoarelor de sinteză. SPRIJIN DIN PARTEA SPECIALIŞTILOR MINISTERULUI DE RESORT (Urmare din pag. I) este încă în faza construcţiei şi mon­tajului. — Prima Linie va putea începe să funcţioneze prin 10—15 noiembrie — ne-a spus ing. Nicolae Nicuţ, şeful şantierului. La cea de-a doua linie am concentrat forţe masive şi, după calculele noastre, sperăm să o termi­năm pînă la termenul de punere în funcţiune. Oricum, fabrica va intra în exploatare la timpul planificat. Un punct de vedere similar a avut şi ing. Iancu Lazăr, directorul fabri­cii, care, în plus, a adăugat că de pe acum întreaga forţă de muncă a vii­toarei fabrici este asigurată şi pre­gătită pe locurile de muncă unde va activa. De comun acord cu ministe­rul s-a stabilit ca, la începerea roda­jului, circa 20 de specialişti din sec­tor să fie aduşi la Urziceni pentru a supraveghea punerea în funcţiune a fabricii. Evident, sunt măsuri bune care vor permite un demaraj rapid al producţiei. Deocamdată, însă, se cu­vine să insistăm asupra acelor mă­suri de care depinde menţinerea rit­mului înalt de lucru Trebuie spus că, în condiţiile actuale, punerea in funcţiune la termen a fabricii de la Urziceni ţine mai mult de „calculul­­hîrtiei“, de o înlănţuire de termene ultracondensate ale lucrărilor şi ca atare extrem de vulnerabile. Orice dereglaj în mecanismul de lucru al constructorului sau în cadrul colabo­rării cu ceilalţi factori de răspun­dere poate duce la prăbuşirea între­gului raţionament şi, ca atare, şi la animarea punerii în funcţiune. De acest risc sunt convinse şi cadrele de răspundere ale constructorului, be­neficiarului şi proiectantului. Acest motiv le determină să ţină perma­nent sub observaţie evoluţia lucră­rilor. In ziua cînd ne-am aflat la Urziceni, le-am întilnit pe fiecare dintre ele pe şantier sau in şedinţe de lucru comune. La această colaborare care s-a stabilit pe şantierul de la Ur­ziceni trebuie să se alăture de ur­genţă şi specialiştii ministerului de resort Soluţionarea unor probleme reclamă intervenţia promptă a acestora. In mai multe rinduri, de exemplu, conducerea noii fabrici a solicitat uzinei „Unio“-Satu Mare să-i trimită un specialist care să coordoneze montajul benzii princi­pale de la depozitul de omogenizare, utilaj complex și dificil, fără de care însă punerea in funcţiune nu poate avea loc. Apelul a rămas fără ecou. Este de înţeles că intervenţia ministerului s-ar fi soldat cu alt re­zultat Oricum, nici în prezent nu-i inutil ajutorul ministerului, întrucît montajul trebuie să se facă sub coor­donarea acestui specialist şi intr-un termen cît mai scurt posibil. Desi­­gur, numeroase alte situaţii fac indis­pensabilă prezenţa şi intervenţia energică a specialiştilor ministeru­lui. Raidul întreprins pe cele două şan­tiere ale industriei materialelor de construcţii arată cit de nece­sar este acum, in cele cite­va zeci de zile rămase pină la intrarea în funcţiune a noilor obiec­tive, să se realizeze o mobilizare ge­nerală a tuturor forţelor, pen­tru a accelera tot mai mult ritmul de execuţie, in vederea res­pectării prevederilor planului de stat O colaborare rodnică între toţi factorii de răspundere ai planului de investiţii poate duce la reduce­rea continuă a efectelor restan­ţelor. Tonusul viu al colaboră­rii trebuie să-l menţină în­deosebi titularul de Investiţii El are datoria să impulsioneze pe construc­tori şi montori ca şi pe furnizorii de utilaje, să-şi respecte obligaţiile con­tractuale In aceste zile hotăritoare ale realizării planului de investiţii, organele de partid din uzinele con­structoare de maşini care înregis­trează restanţe în livrarea utilajelor trebuie să ducă o amplă muncă po­litică în rîndurile colectivelor, pen­tru a le explica importanţa covârşi­toare pe care o are intrarea în func­ţiune la termen a tuturor obiective­lor şi capacităţilor de producţie pen­tru realizarea obiectivelor economice ale planului de stat Aşa cum pe şan­tiere constructorii lucrează din zorii zilei pînă la amurgul serii — chiar şi noaptea­­ tot aşa vor trebui să activeze şi colectivele din întreprinderile constructoare de maşini, pentru a determina livrarea grabnică a tuturor utilajelor tehno­logice, asigurînd pe această cale co­nectarea la termen a noilor capa­cităţi la circuitul economiei națio­nale.

Next