Scînteia, noiembrie 1969 (Anul 38, nr. 8234-8263)
1969-11-01 / nr. 8234
SCINTEIA — simbäta 1 noiembrie 1969 pagina economica Condiţii elementare pentru buna pregătire a producţiei anului viitor: APROVIZIONARE, COMENZI, CONTRACTE Pînă la sfîrşitul anului au mai rămas două luni, timp în care succesele obţinute în îndeplinirea planului se consolidează, colectivele de întreprinderi stăruind exigent şi cu deplină responsabilitate pentru a încheia cu bune rezultate acest important anul activitate — anul hotârîtor pentru înfăptuirea prevederilor cincinalului. Acum fiecare zi, fiecare oră au o mare valoare pentru producţie. Scrutîndu-se perspectiva imediată, paralel cu activitatea curentă de realizare a planului, în întreprinderi se fac ample pregătiri pentru asigurarea bunului mers al producţiei încă din primele zile ale anului 1970 , ale cărui exigenţe se anunţă mult sporite. Cum se prefigurează nominalizarea producţiei anului viitor ? S-au creat premisele continuării fabricaţiei într-un ritm superior, la nivelul cerinţelor precizate prin planul cincinal ? Am axat investigaţiile anchetei noastre în cîteva întreprinderi constructoare de maşini. Nu întîmplător. Ca şi în acest an şi în 1970 această ramură prioritară a industriei noastre socialiste are mari îndatoriri faţă de economia naţională privind dotarea cu maşini, utilaje şi agregate a celorlalte sectoare productive, ca şi asigurarea unor produse solicitate la export. În repetate rînduri, unele întreprinderi constructoare de maşini au întîmpinat, în acest an, o serie de greutăţi în realizarea ritmică a fabricaţiei, care au culminat uneori chiar cu neîndeplinirea obligaţiilor stabilite prin plan, tocmai datorită unei necorespunzătoare pregătiri a producţiei pentru anul în curs. Tergiversările repetate în nominalizarea producţiei, în încheierea contractelor, atît de aprovizionare cit şi la desfacere, neconcordanţele existente între diferite compartimente de activitate, ca şi între întreprinderile furnizoare şi beneficiare au afectat lună de lună buna desfăşurare a procesului productiv într-o unitate sau alta. Examinarea atentă, din această perspectivă, a situaţiei prezente în mai multe întreprinderi constructoare de maşini relevă existenţa unor preocupări susţinute şi evidente pentru buna pregătire şi organizare a producţiei anului viitor. Ne oprim, pentru început, la uzina „Vulcan” din Capitală, unitate de primă mărime în construcţiile de maşini, de a cărei activitate depinde. In bună măsură, finalizarea numeroaselor obiective de investiţii. Discutăm cu rov. ing. Tănase Hudca, directorul comercial al uzinei . „ In mai multe rînduri am primit, la redacție, sesizări din partea unor beneficiari ai produselor uzinei „Vulcan“. Invariabil, ele vizau, într-un ton critic, nerespectarea obligațiilor contractuale asumate de uzină. Ce probleme majore s-au ridicat în direcţia satisfacerii la timpul integrale a obligaţiilor faţă de beneficiari ? Greutăţile au început încă de la pregătirea fabricaţiei pentru acest an, care nu s-a făcut corespunzător. Cu toate insistenţele noastre, în anul trecut, mulţi, foarte mulţi beneficiari au întîrziat să se pronunţe din timp asupra necesarului de utilaje şi să prezinte documentaţia tehnică. Fără să uit de unele deficienţe organizatorice proprii, vreau să subliniez că în bună parte vina pentru întîrzierile intervenite în livrarea unor utilaje este a beneficiarului. — Normal era ca în acest an să faceţi tot ce e posibil pentru a înlătura aceste neajunsuri. — Am acţionat hotărît încă din primele luni ale acestui an, pentru a ne pregăti producţia anului viitor. La indicaţia comitetului de partid din uzină, am căutat, pe diferite căi, să aflăm cererile de produse ale beneficiarilor noştri pentru anul 1970. Cunoscînd în cea mai mare parte cantităţile solicitate, am putut întocmi din timp necesarul pentru importul unor materii prime şi materiale. Sectoarele noastre de concepţie au lansat din vară pregătirea tehnologiei. La ora actuală, pentru întreaga producţie a trimestrului I 1970 avem asigurată pregătirea tehnologică şi documentaţia tehnică necesare, iar la nivelul întregului an viitor proporţia se ridică la 70 la sută. Evident, o situaţie mult îmbunătăţită faţă de anul trecut. Totuşi, rămîne încă circa 30 la sută din producţia anului viitor fără contracte. O situaţie nu prea liniştitoare dacă se are în vedere faptul că ciclul de fabricaţie a unor produse în uzina „Vulcan“ este îndelungat în timp . In acest procent intră cîţiva beneficiari vechi de-ai noştri, destul de nehotărîţi, care ne încurcă , de ani de zile în pregătirea fabricaţiei pentru anul următor. Este cazul unor întreprinderi din Ministerul Industriei Chimice, Ministerul Industriei Uşoare, Ministerul Industriei Alimentare. Nu pot să-i înţeleg pe aceşti beneficiari : de ce amină pînă în ultimele zile încheierea contractelor, de ce nu se pronunţă din timp asupra necesarului cert ! Toate insistenţele noastre sunt zadarnice. La uzina „Vulcan" s-au tras învăţămintele cuvenite din experienţa acestui an. Este un fapt îmbucurător că producţia primului trimestru este bine pregătită în întregime, atît din punct de vedere tehnic şi organizatoric, cît şi a aprovizionării. Pare totuşi Inexplicabilă apatia care i-a cuprins pe unii beneficiari, ce nu se străduiesc nici cel puţin SONDAJ ÎN întreprinderi CONSTRUCTOARE DE MAŞINI să-şi facă Inventarul precis al propriilor cerinţe. Tocmai pentru a preîntîmpina repetarea unor deficienţe semnalate şi în acest an în livrarea utilajelor pe şantiere, din iniţiativa Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, s-au întocmit grafice precise de expediere a utilajelor fabricate la „Vulcan", în concordanţă cu termenele de punere în funcţiune a noilor obiective. Este o măsură inspirată, fiecărei efecte pozitive, fără îndoială, vor fi simţite din plin în activitatea productivă a anului 1970. Pentru aceasta este nevoie însă de mai multă solicitudine din partea beneficiarilor, punîndu-se capăt nesiguranţei sau, pur şi simplu, indiferenţei. Despre ce siguranţă în stabilirea necesarului de produse mai poate fi vorba, de pildă, în cazul Combinatului de îngrăşăminte Slobozia, care a încheiat un contract pentru 3 cazane de 10 tone abur/oră, cu termen de livrare în trimestrele III şi IV 1970, apoi a cerut noi termene (s-a stabilit, trimestrul II), pentru ca în final să renunţe la toate cazanele comandate ? ! Situaţia creată prin aceste repetate oscilaţii în fixarea necesarului de utilaje de către beneficiari trebuie analizată neîntîrziat de ministerele şi centralele industriale de resort. Nu este admisibil ca acum, cînd au mai rămas doar două luni pînă la începerea unui nou an de producţie, beneficiarii să dea tonul unor incertitudini şi confuzii în precizarea propriilor nevoi, făcînd să planeze nesiguranţa asupra pregătirii fabricaţiei anului viitor la întreprinderile furnizoare Să se fi uitat oare aşa de repede gravele neajunsuri provocate pe unele şantiere din cauza întîrzierilor înregistrate în livrarea utilajelor ? Pentru a le preveni în anul viitor, atît beneficiarii cît şi furnizorii trebuie să înţeleagă clar că este absolut necesară o temeinică fundamentare a condiţiilor tehnico-organizatorice ale producţiei şi că pentru aceasta este deosebit de util să se cunoască, înainte de toate, care sunt cererile de produse, ce caracteristici tehnice au ele, care este tehnologia adecvată. Prin comisiile economice ale comitetelor judeţene de partid Sibiu şi Brăila am intrat în posesia altor date referitoare la stadiul pregătirilor pentru anul viitor. Aflăm, de pildă, că la uzina „Progresul“ — Brăila nu s-au contractat produse a căror pondere în producţia anului viitor se ridică la 40 la sută. La poziţia utilaje pentru industria chimică, din 3 500 de tone s-au contractat numai 1 315 tone ; 1 000 de tone utilaje pentru industria metalurgică sunt destinate exportului din care nu s-au contractat decît 60 de tone la excavatoare de 0.4 mc nu s-au contractat 110 bucăţi. In privinţa cooperării cu alte uzine, situaţia este şi mai proastă : nu s-a asigurat cooperarea decît pentru o singură poziţie de plan — piese forjate. In legătură cu asigurarea de materiale pentru trimestrul I s-au depus specificaţiile respective, urmînd ca, în curînd, să înceapă contractarea. Cu nimic mai avansat este şi stadiul pregătirilor care se fac pentru producţia anului viitor la uzina „Independenţa“ din Sibiu. Aici planul a fost nominalizat doar în proporţie de 77 la sută. Logic vorbind, nefiind nominalizată producţia în întregime, nu pot fi fundamentaţi nici ceilalţi indicatori de plan, nu se poate acţiona pentru pregătirea fabricaţiei, nu se primesc repartiţii pentru materiale. Cu alte cuvinte, la „Independenţa“ pregătirea producţiei pentru anul viitor este încă de domeniul... viitorului. Producţia anului 1970 nu a fost contractată decît jumătate cu beneficiarii. La Uzina de pompe din Bucureşti, dacă in Unii mari fabricaţia trimestrului I 1979 este pregătită, nu acelaşi lucru este valabil şi pentru trimestrele următoare. Efectiv, la această uzină nu s-a contractat decît circa 30 la sută din producţia de pompe a anului 1970. Ne oprim aici cu sondajul nostru. Chiar şi numai această trecere în revistă a stadiului actual al pregătirii condiţiilor tehnico-materiale şi organizatorice pentru producţia anului viitor este în măsură să scoată la iveală o situaţie deloc mulţumitoare, întreprinderile trebuie să treacă hotărît la impulsionarea ritmului de pregătire a producţiei viitoare, încheierea anului în curs nu trebuie privită doar ca un prilej de bilanţ. Se ştie că fabricaţia îşi continuă cursul ei normal, în conformitate cu prevederile planului pe anul 1970 Sensul, cota şi amploarea viitoarelor realizări vor depinde, indiscutabil, de buna pregătire a producţiei din toate punctele de vedere, întreprinderile şi forurile lor de resort nu trebuie să scape din vedere că întregul program de pregătire a producţiei anului viitor este cuprins într-o hotărîre a, Consiliului de Miniştri.şi, ca atare, trebuie respectat cu rigurozitate. Viorel SALAGEAN Uzina de fire şi fibre sintetice Săvineşti este unadin modernele unităţi ale industriei chimice apărute, în ultimii ani, pe harta economică a ţării. În fotografie: imagine dintr-una din secţiile uzinei. Foto: Gh. Vintilă Materiale de finisaj Tapetele lavabile şi semilavabile, realizate la întreprinderea de materiale izolatoare şi de finisaj din Turda, se circumscriu in sfera înlocuitorilor de zugrăveli. Ele se întreţin uşor, prin spălarea cu detergenţi. Modelul şi culoarea se stabilesc cu acordul beneficiarului. Impermeabilitatea, rezistenţa, greutatea mică pe metru pătrat — iată principalele caracteristici ale sortimentelor produse de întreprinderea de materiale izolatoare şi de finisaj din Turda. Din categoria produselor din policlorură de vinil menţionăm covorul pe suport textil, înlocuitor al parchetului in construcţii civile, săli de spectacole, magazine. Covorul, a cărui durabilitate este garantată pentru minimum cinci ani, se fabrică in modelele şi culorile preferate de beneficiari. întreprinderea din Turda mai produce in mod curent bandă din policlorură de vinil — pentru protejarea conductelor îngropate. Produsul se livrează pe bază de comandă fermă. Dîmboviţa nu-i numai un judeţ cu livezi întinse de pomi fructiferi. Aci se cultivă suprafeţe însemnate cu cereale, plante tehnice şi legume. De aceea în campania agricolă de toamnă a trebuit să se depună un mare volum de muncă la semănat, recoltarea porumbului şi culesul fructelor. Insămînţările, pe toate cele 53 000 hectare destinate culturilor de toamnă, au fost terminate în limitele timpului optim. Acum, toate mijloacele mecanice şi forţa de muncă sunt folosite la culesul porumbului. Trebuie spus că această lucrare continuă să fie întirziată. Pînă pe data de 30 octombrie, în cooperativele agricole, din cele 35 200 hectare cu porumb se recoltaseră 29 725 hectare ceea ce reprezintă 84 la sută. La prima vedere suprafaţa de recoltat — 5 475 ha — nu este prea mare. Nu trebuie uitat însă că sunt cooperative agricole care au terminat culesul : Lunguleţu, Poiana, Serdanu, Colacu, Aninoasa, Bălteni şi altele. Deci în celelalte unităţi agricole mai sînt de recoltat suprafeţe mari, de ordinul sutelor de hectare. De ce această întîrziere ? Pentru că nu cooperativele agricole respective ritmul de lucru în cîmp, datorită slabei organizări a muncii, este încă scăzut. Sesizînd asemenea aspecte comitetele de partid au analizat cauzele care au determinat întîrzierea lucrărilor. Deşi tardive, aceste analize au putut conduce la iniţierea unor măsuri menite să ducă la lichidarea lipsurilor în organizarea muncii şi întărirea disciplinei. La cooperativa agricolă de producţie din satul Mircea Vodă, de pildă, s-au analizat recent, împreună cu consiliul de conducere şi cadrele tehnice cauzele care au determinat nerespectarea timpului stabilit pentru recoltarea porumbului. In urma analizei s-au întreprins măsuri eficiente privind urgentarea culesului. Brigadierii şi șefii de echipă au luat şi ei măsurile necesare pentru antrenarea la muncă a tuturor cooperatorilor. Aici se lucrează la recoltat pînă seara tîrziu, ajungîndu-se la o viteză de 50 ha pe zi. Cu totul alta este situaţia la cooperativele agricole de producţie din Sălcioara, Nucet şi Ghineşti unde timpul bun de lucru nu este folosit raţional. Aceasta se datoreşte în principal faptului că membrii consiliilor de conducere nu se ocupă de organizarea muncii, de întărirea disciplinei. La cooperativa agricolă din Nucet, în loc să se lucreze cu un număr mai mare de cooperatori pentru grăbirea recoltatului, participă la muncă foarte puţini oameni. Preşedintele cooperativei, Iustin Dimache, şi inginerul agronom, Stelian Mihalache, nu au luat măsuri pentru antrenarea la muncă a tuturor cooperatorilor şi nici pentru transportul cantităţilor de porumb contractate la baza de recepţie. (Ar fi putut face foarte bine acest lucru, deoarece baza se află la numai un kilometru distanţă). O situaţie asemănătoare este la Ghineşti. Multe neajunsuri de ordin organizatoric sunt şi la cooperativa agricolă de producţie din Gheboaia, care mai are de recoltat 160 ha cu porumb Răminerea în urmă se datorează slabei organizări a muncii. Zilnic, în această cooperativă, participă la cules doar 30—40 cooperatori. Cazul nu este singular. La cooperativa agricolă de producţie din Răcari mai sunt de recoltat peste 200 ha de porumb. Instructorul uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie, Constantin Popa, ne relata că consiliul de conducere şi comitetul de partid al cooperativei nu s-au interesat, mai ales în aceste zile, de participarea cooperatorilor la recoltatul porumbului, la scosul sfeclei de zahăr şi al cartofilor de toamnă. Faptul că la cooperativa agricolă de producţie Petreşti de Găeşti mai sunt de recoltat în prezent 350 ha de porumb din 750 cultivate nu-i deloc întîmplător , lipsa de disciplină în brigăzi a făcut ca lucrările să intîrzie, iar porumbul să rămînă un cîmp. Am prezentat aceste aspecte cara arată că unele consilii de conducere, neglijînd atribuţiile ce le-au fost încredinţate de cooperatori, de a conduce treburile obşteşti între două adunări generale, nu se ocupă cu răspundere de organizarea muncii în cadrul brigăzilor şi echipelor. Este principala cauză care a făcut ca in unităţile respective să se tărăgăneze de la o zi la alta recoltatul porumbului şi alte lucrări de sezon. Faptul că nu s-a statornicit o disciplină severă în cadrul brigăzilor şi al echipelor se datoreşte şi lipsei de îndrumare din partea uniunii cooperatiste judeţene care a neglijat problemele organizatorice ale cooperativelor agricole. Desigur, peste cîteva zile, lucrările agricole de toamnă se vor încheia. Dar ceea ce s-a constatat acum ca aspect negativ va trebui să constituie subiectul unor analize temeinice care să fie urmate de măsuri practice, menite să ducă la consolidarea brigăzilor și a echipelor, la întărirea disciplinei şi a spiritului de muncă cooperatist Nicolae DASCALESCU SINI IN UNELE COOPERATIVE DIN JUDEŢUL DÎMBOVIŢA Suprafeţe care ar putea fi recoltate „dintr-o suflare“ daca exemplul rău al conducerii n-ar fi molipsitor CĂRĂMIZI - PLACAJ Produsele Fabricii de cărămizi din Roman se caracterizează prin însușiri superioare, ce permit constructorilor să realizeze lucrări de bună calitate. Cărămizile-placaj de culoare galben, spre exemplu, se fabrică din argilă samotoasa, intr-o gamă variată — neglazurate precum şi glazurate, nu orice nuanţă uni sau degrade. Fabrica livrează prompt, pe bază de comandă fermă, orice cantităţi de cărămizi-placaj, la preţul de 1 060 lei mia de bucăţi sau 46,64 lei/mp franco vagon. PAGINA 3 In urmă cu trei ani: PIERDERI La ora actuală: BENEFICII PESTE PLAN Cu trei ani în urmă, ziarul nostru critica faptul că Fabrica chimică din Rîşnov continuă să lucreze cu dotaţii din partea statului Cele 16 studii întreprinse de cadrele unităţii, menite să rentabilizeze fabrica şi producţia, nu găsiseră ecou favorabil la organele Ministerului Industriei Chimice. Mai mult, forurile de resort respective socoteau firească situaţia, preconizînd ca această unitate modernă să înregistreze în actualul cincinal pierderi de 84 milioane lei. Iată-ne din nou la întreprinderea din Rîşnov — Putem informa opinia publică — ne-a declarat tov Iulian Crăciun, directorul fabricii — că, incepînd cu acest an, întreprinderea noastră a renunţat in totalitate la dotaţii din partea statului. In loc de pierderi, înregistrăm beneficii, care pe nouă luni se cifrează la 3,6 milioane Iei La prima vedere, s-ar părea că este o cifră modestă, dar ea are o adîncă semnificaţie : colectivul fabricii, cunoscut pentru hărnicia şi experienţa sa bogată în muncă, a păşit în sfîrşit pe calea , rentabilizării producţiei Iată cum practica, viaţa au infirmat „argumentele“ celor care încercau să demonstreze că nu există o ieşire din situaţia în care se afla Fabrica chimică din Rişnov. Astăzi suntem în măsură să facem un prim bilanţ Din cele 84 milioane lei pierderi prevăzute pentru actualul cincinal, întreprinderea a şi renunţat la 67 milioane lei Pe baza datelor preliminarii, anul 1969 va fi încheiat cu un beneficiu de peste 5 milioane lei De la bun început se cere menţionat faptul că in ultimii doi-trei ani activitatea acestei unităţi a fost supusă unei analize amănunţite vizînd valorificarea mai intensă a rezervelor interne De altfel, după apariţia articolului amintit, problema rentabilizării fabricii din Rîşnov a început să preocupe în mai mare că producţia a crescut şi aici cu 14—15 la sută. Sporirea volumului producţiei a determinat, în mod firesc, o scădere relativă a cheltuielilor de fabricaţie, trecerea de la pierderi la beneficii. Şi trebuie reţinut că nu este vorba numai de o reducere relativă a cheltuielilor de producţie, ci şi de una absolută, pentru că spiritul gospodăresc a avut un cuvînt greu de spus în privinţa rentabilizării producţiei. Efectele merită să fie consemnate. In acest an, cheltuielile la o mie de lei producţie marfă au scăzut faţă de nivelul din 1966 cu 600 lei. A ajuns totuşi colectivul Fabricii chimice din Rîşnov la limita superioară în privinţa valorificării rezervelor interne pentru creşterea rentabilităţii producţiei ? La această întrebare, toţi cei solicitaţi au fost unanimi în aprecierea că în întreprindere se găsesc încă importante rezerve interne în acest domeniu. Tov. Dumitru Bîrlă, secretarul comitetului de partid, sublinia că se poate ridica nivelul de rentabilitate al întreprinderii chiar în condiţiile actuale, prin valorificarea deplină a potenţialului tehnic şi uman de care aceasta dispune. El ne-a furnizat şi cîteva aspecte concrete în acest sens. La fabricarea alcoolului polivinilic rezultă o cantitate apreciabilă de substanţe insolubile, un fel de deşeuri care se pierd. Există condiţii ca aceste substanţe să fie valorificate prin măsuri de perfecţionare a procesului tehnologic. Iată şi părerea inginerului Eugen Florea, şeful serviciului C.T.C. : „In ultimii ani, la noi s-a desfăşurat o acţiune importantă — înlocuirea baritei, adusă din import, cu cretă indigenă. Rezultatele sunt foarte bune. Produsele la care am utilizat creta nu sunt cu nimic inferioare celorlalte. Din păcate ne-am oprit la jumătatea drumului. Nu am perseverat îndeajuns. Or, numai prin această acţiune am putea realiza economii în valoare de peste 300 000 lei anual“ Directorul întreprinderii, deşi mai prudent decît ceilalţi interlocutori, consideră şi el că rezervele de creştere a eficienţei economice a întreprinderii sunt încă departe de a fi epuizate. Desigur, aici este necesar şi ajutorul ministerului. Considerăm că acţiunea de evaluare a rezervelor interne existente la Fabrica chimică din Rîşnov trebuie continuată cu perseverenţă, existînd condiţii reale pentru creşterea nivelului de rentabilitate a acestei unităţi. Nicolae MOCANU corespondentul „Scinteii“ La Uzina chimică din Rîşnov producţia a devenit rentabilă sură şi pe specialiştii ministerului, al căror aport in această acţiune nu a fost deloc neglijabil In afara corelării mai judicioase a preţurilor la unele produse, centrul de greutate al măsurilor luate de comitetul de direcţie, în scopul ridicării eficienţei economice, a fost pus pe diversificarea producţiei, pe realizarea unor sortimente de strictă necesitate pentru economia naţională. Numai prin realizarea, aici, la Rîşnov, a unui singur produs, şi anume a arăcetului — C.P.M.B., s-au realizat in ultimii ani e-economii valutare de circa 9 milioane lei. Concludente sunt şi măsurile aplicate pentru îmbunătăţirea calităţii acidului acetic, vizând perfecţionarea proceselor tehnologice, funcţionarea corectă a instalaţiei, mărirea exigenţei controlului de calitate. Efectele sunt vizibile : de unde cu trei ani în urmă, abia 65 la sută din producţie era de calitatea I, În prezent, 80 la sută din cantităţile fabricate sunt de această calitate. Diversificarea producţiei a fost condiţionată de utilizarea cu indici superiori a capacităţilor de producţie existente, de fructificarea disponibilităţilor potenţiale ale instalaţiilor tehnologice. Aici, mai mult ca oriunde, şi-a găsit un vast cîmp de afirmare spiritul creator Era nevoie, în primul rînd, să se identifice şi să se înlăture unele locuri „înguste“, şi să se stabilească fluxuri tehnologice optime Capacitatea instalaţiei de acetilenă - produs de plecare în obţinerea unei game largi de sortimente — era gîtuită, spre exemplu, ca urmare a defecţiunilor ce apăreau sistematic la reactoarele de cracare Un colectiv format din inginerul Dan Negrescu şi maiştrii Ion Prejmereanu şi Gheorghe Zorea a depistat şi înlăturat cauzele acestor defecţiuni Producţia a crescut cu 12—14 la sută O strangulare similară a existat şi la instalaţia de acetat de vinil prin mărirea capacității reactoarelor de sinteză. SPRIJIN DIN PARTEA SPECIALIŞTILOR MINISTERULUI DE RESORT (Urmare din pag. I) este încă în faza construcţiei şi montajului. — Prima Linie va putea începe să funcţioneze prin 10—15 noiembrie — ne-a spus ing. Nicolae Nicuţ, şeful şantierului. La cea de-a doua linie am concentrat forţe masive şi, după calculele noastre, sperăm să o terminăm pînă la termenul de punere în funcţiune. Oricum, fabrica va intra în exploatare la timpul planificat. Un punct de vedere similar a avut şi ing. Iancu Lazăr, directorul fabricii, care, în plus, a adăugat că de pe acum întreaga forţă de muncă a viitoarei fabrici este asigurată şi pregătită pe locurile de muncă unde va activa. De comun acord cu ministerul s-a stabilit ca, la începerea rodajului, circa 20 de specialişti din sector să fie aduşi la Urziceni pentru a supraveghea punerea în funcţiune a fabricii. Evident, sunt măsuri bune care vor permite un demaraj rapid al producţiei. Deocamdată, însă, se cuvine să insistăm asupra acelor măsuri de care depinde menţinerea ritmului înalt de lucru Trebuie spus că, în condiţiile actuale, punerea in funcţiune la termen a fabricii de la Urziceni ţine mai mult de „calcululhîrtiei“, de o înlănţuire de termene ultracondensate ale lucrărilor şi ca atare extrem de vulnerabile. Orice dereglaj în mecanismul de lucru al constructorului sau în cadrul colaborării cu ceilalţi factori de răspundere poate duce la prăbuşirea întregului raţionament şi, ca atare, şi la animarea punerii în funcţiune. De acest risc sunt convinse şi cadrele de răspundere ale constructorului, beneficiarului şi proiectantului. Acest motiv le determină să ţină permanent sub observaţie evoluţia lucrărilor. In ziua cînd ne-am aflat la Urziceni, le-am întilnit pe fiecare dintre ele pe şantier sau in şedinţe de lucru comune. La această colaborare care s-a stabilit pe şantierul de la Urziceni trebuie să se alăture de urgenţă şi specialiştii ministerului de resort Soluţionarea unor probleme reclamă intervenţia promptă a acestora. In mai multe rinduri, de exemplu, conducerea noii fabrici a solicitat uzinei „Unio“-Satu Mare să-i trimită un specialist care să coordoneze montajul benzii principale de la depozitul de omogenizare, utilaj complex și dificil, fără de care însă punerea in funcţiune nu poate avea loc. Apelul a rămas fără ecou. Este de înţeles că intervenţia ministerului s-ar fi soldat cu alt rezultat Oricum, nici în prezent nu-i inutil ajutorul ministerului, întrucît montajul trebuie să se facă sub coordonarea acestui specialist şi intr-un termen cît mai scurt posibil. Desigur, numeroase alte situaţii fac indispensabilă prezenţa şi intervenţia energică a specialiştilor ministerului. Raidul întreprins pe cele două şantiere ale industriei materialelor de construcţii arată cit de necesar este acum, in cele citeva zeci de zile rămase pină la intrarea în funcţiune a noilor obiective, să se realizeze o mobilizare generală a tuturor forţelor, pentru a accelera tot mai mult ritmul de execuţie, in vederea respectării prevederilor planului de stat O colaborare rodnică între toţi factorii de răspundere ai planului de investiţii poate duce la reducerea continuă a efectelor restanţelor. Tonusul viu al colaborării trebuie să-l menţină îndeosebi titularul de Investiţii El are datoria să impulsioneze pe constructori şi montori ca şi pe furnizorii de utilaje, să-şi respecte obligaţiile contractuale In aceste zile hotăritoare ale realizării planului de investiţii, organele de partid din uzinele constructoare de maşini care înregistrează restanţe în livrarea utilajelor trebuie să ducă o amplă muncă politică în rîndurile colectivelor, pentru a le explica importanţa covârşitoare pe care o are intrarea în funcţiune la termen a tuturor obiectivelor şi capacităţilor de producţie pentru realizarea obiectivelor economice ale planului de stat Aşa cum pe şantiere constructorii lucrează din zorii zilei pînă la amurgul serii — chiar şi noaptea tot aşa vor trebui să activeze şi colectivele din întreprinderile constructoare de maşini, pentru a determina livrarea grabnică a tuturor utilajelor tehnologice, asigurînd pe această cale conectarea la termen a noilor capacităţi la circuitul economiei naționale.