Scînteia, noiembrie 1969 (Anul 38, nr. 8234-8263)

1969-11-19 / nr. 8252

jla semi-j i centenarul j i Conservata I jrulni dinj I Cluj I Zeno VANCEA maestru emerit al artei, vicepreşedinte al Uniunii Compozitorilor Actul înfiinţării Conservatoru­lui din Cluj — acest important for de cultură al ţării — a con­stituit, in acea vreme, anul 1919, un moment semnificativ pentru cultura noastră. Chiar de tot în­ceput, instituţia a beneficiat de girul a două mari personalităţi artistice, Tiberiu Brediceanu şi Gheorghe Dima. Dintre perso­nalităţile transilvănene, care au animat chiar de la început viaţa conservatorului trebuie relevată activitatea meritorie a profesori­lor Augustin Bena, armonie, Ana Voneanu, Ilie Sibianu, Li­viu Tempea, pian, Herman Klee, contrapunct, Romulus Cionca, vioară, Teodor Teodores­­cu, violoncel, şi mulţi alţii. Marele merit al lui Tiberiu Brediceanu constă tocmai în aceea că a ştiut să-i reu­nească pe muzicienii Ardealu­lui, realizind, la Cluj, un nu­cleu, un centru cultural foarte important. Evident, toate a­­ceste forţe — pînă atunci răz­leţite — puteau acţiona acum împreună, în vederea unui no­bil şi unic ţel, acela de a forma. In această parte a ţării, muzi­cieni bine îndrumaţi. Desigur, chiar de la înfiin­ţare, prima menire a Conser­vatorului clujean a fost aceea de a forma profesori de mu­zică, dascăli luminaţi care să sădească şi să cultive dragos­tea de muzică in rîndul ma­selor largi; a fost, deci, un eveniment de o importanţă excepţională In contextul vie­ţii artistice şi culturale a ţă­(Continuare In pag. a V-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂR/l£ UNITI­VAl ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8252 Miercuri 19 noiembrie 1969 6 PAGINI — 30 BANI LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Marea Adunare Naţională a Repu­blicii Socialiste România şi-a conti­nuat, marţi dimineaţa, lucrările celei de-a treia sesiuni a celei de-a şasea legislaturi. în sală se aflau deputaţii Marii Adunări Naţionale, precum şi nu­meroşi invitaţi — conducători de in­stituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, perso­nalităţi ale vieţii economice, ştiinţi­fice şi culturale, ziarişti. Erau prezenţi şefi ai misiunilor di­plomatice acreditaţi la Bucureşti, co­respondenţi ai presei străine. Deputaţii şi invitaţii au întîmpinat cu puternice şi îndelungi aplauze so­sirea în sala de şedinţe a tovarăşi­lor: Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Nicu­­lescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. Trecindu-se la punctul 2 de pe or­dinea de­ti, deputatul Cornel Onescu, ministrul afacerilor in­terne, a prezentat expunerea la Pro­iectul de lege privind organizarea şi funcţionarea miliţiei. Proiectul de lege pe care-l pre­zentăm, a arătat vorbitorul, este menit să definească rolul, orga­nizarea şi funcţionarea miliţiei române — una din pîrghiile de înfăptuire a politicii partidului şi statului nostru în domeniul apără­rii cuceririlor revoluţionare ale po­porului — şi să contribuie la ridi­carea nivelului muncii desfăşurate de organele de miliţie în apărarea proprietăţii socialiste şi personale a cetăţenilor, a drepturilor şi interese­lor lor legale, în menţinerea ordi­nii şi liniştii publice. In proiect sunt prevăzute atribuţii privind apărarea proprietăţii so­cialiste — temelia orînduirii noastre — şi a celei personale a cetăţenilor, prevenirea şi descoperirea cu ope­rativitate a infracţiunilor, identifi­carea şi prinderea infractorilor. De asemenea, sunt prevăzute atri­buţii referitoare la apărarea drep­turilor şi intereselor legale ale per­soanelor, siguranţa circulaţiei pe drumurile publice, eliberarea şi con­trolul actelor de trecere a frontie­rei, ţinerea evidenţei populaţiei şi eliberarea actelor care certifică identitatea, domiciliul şi cetăţenia. Stabilind distinct atribuţiile şi sar­cinile organelor de miliţie, precum şi mijloacele de realizare a acestora, proiectul este clădit pe principiul respectului faţă de lege, faţă de om şi adevăr. In acest sens în proiect se prevede că organele miliţiei îşi desfăşoară întreaga activitate pe baza şi in executarea legii. Referindu-mă la unele atribuţii mai importante ale miliţiei, în legătură cu care proiectul de lege aduce unele elemente noi, unele precizări şi clarificări necesare, menţionez fap­tul că se stabilesc condiţiile in care ofiţerii şi subofiţerii întreprind mă­suri miliţieneşti în scopul comba­terii infracţionismului şi al menţi­nerii ordinii. In documentele Congresului al X-lea se arată că organele Ministe­rului Afacerilor Interne îşi desfă­şoară activitatea sub conducerea nemijlocită a partidului şi că ele trebuie să dea socoteală în faţa partidului, a instanţelor con­stituţionale, a poporului de felul in care îşi îndeplinesc îndatoririle lega­le ce le revin. De asemenea, legislaţia în vigoare, stabilind atribuţii lărgite consiliilor populare şi comitetelor lor executi­ve, le obligă să conducă şi să în­drume organele de miliţie, să le a­­nalizeze periodic activitatea. In acest sens, proiectul de lege pre­vede că organele de miliţie execută atribuţiile ce le revin din hotărîrile consiliilor populare şi deciziile comi­tetelor executive, le informează pe­riodic despre starea infracţională, măsurile luate pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, asigura­rea pazei în oraşe şi comune, precum şi cu privire la ordinele şi instrucţi­unile primite de la Ministerul Afa­cerilor Interne şi la măsurile ce se im­pun a fi luate pentru aplicarea lor. In Întreaga lor activitate organele de miliţie au primit şi primesc un preţios sprijin din partea oamenilor muncii, educaţi de partid in spiritul respectării legilor, al cinstei, dreptă­ţii şi echităţii sociale. Sprijinul activ al maselor de cetăţeni a constituit şi constituie pentru miliţie o chezăşie a îndeplinirii in bune condiţii a sarcinilor ce-i sunt încredinţate. Por­nind de aici, proiectul prevede posi­bilitatea organizării grupelor de spri­jin ale miliţiei formate din cetăţeni care se bucură de stimă şi respect în rîndul locuitorilor şi care se oferă voluntar să sprijine organele de mi­liţie pentru menţinerea ordinii pu­blice, precum şi pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor şi con­travenţiilor. (Continuare In pag. a n-a) In marea constelaţie industrială a Capitalei, Fabrica de cabluri şi materiale electroizolante se detaşează azi ca o unitate de primă mărime. Aici, prin intrarea mai devreme în funcţiune a două noi capacităţi — secţia de cabluri de forţă şi trăgătoria de aluminiu — s-a creat posibilitatea să se obţină în anul viitor o producţie su­plimentară faţă de prevederile planului cincinal, de aproximativ 300 de milioane lei, în fotografie , şeful liniilor de maşini de trefilat, Luca Paraschiv, supraveghind, la pupitrul electronic de comandă, procesul de fabricaţie Foto : Mihai Andreescu In decursul anilor, cooperativele a­­gricole din judeţul Buzău şi-au dez­voltat necontenit averea obştească care la ora actuală valorează zeci de milioane de lei. Ele dispun de turme şi cirezi de animale, de utilaje şi ma­şini agricole, au extins plantaţiile de vii şi pomi, au construit numeroase adăposturi pentru animale şi magazii pentru cereale etc. Efectuarea unui volum cit mai mare de investiţii care să servească lărgirii şi modernizării producţiei, creşterii averii obşteşti are o mare însemnătate economică. Dar în a­­ceeaşi măsură este nevoie să se ma­nifeste grija cuvenită pentru păstra­rea averii obşteşti, pentru prevenirea şi înlăturarea oricăror neajunsuri in activitatea economică şi organi­zatorică a cooperativelor agricole. Subliniem aceasta deoarece se con­stată cazuri cînd se pricinuiesc pa­gube fără să se ia in mod operativ măsurile cuvenite de către cadrele de conducere ale cooperativelor agri­cole respective. Buna gospodărire şi păstrarea neştirbită a bunurilor ob­şteşti necesită o înaltă răspundere, cinste şi seriozitate desăvîrşită din partea celor aleşi să conducă trebu­rile obşteşti, din partea tuturor coo­peratorilor. Controalele sistematice nu numai că descoperă eventualele ne­reguli in activitatea economico-fi­­nanciară, ci contribuie la educarea cooperatorilor in­ spiritul dragostei de muncă şi de avutul obştesc. Un rol deosebit de important au comisiile de revizie, însărcinate să vegheze şi să controleze îndeaproape cum este păstrată averea obştească Comisia de revizie, se spune în sta­tutul cooperativei agricole de pro­ducţie, verifică activitatea gospodă­rească şi financiară a consiliului de conducere, înregistrarea tuturor ve­niturilor in bani şi în natură, respec­tarea regulilor de efectuare a chel­tuielilor, păstrarea in bune condiţii a bunurilor obşteşti ale cooperativei... Comisiile de revizie sunt puternice instrumente cu rol economic şi edu­cativ, bineînţeles dacă îşi îndepli­nesc cu fermitate atribuţiile încre­dinţate de adunarea generală. In practică, acolo unde comisiile de re­vizie îşi îndeplinesc cu seriozitate misiunea încredinţată de adunarea generală, faţă de care răspund pen­tru activitatea depusă, ele se dovedesc un sprijin de nădejde al consiliilor de conducere în respectarea întocmai a prevederilor statutare. Atit verifi­cările periodice, cit şi sondajele fă­cute provin pe membrii consiliului de conducere, pe toţi cooperatorii a­­supra unor eventuale neajunsuri care s-ar putea solda cu pagube în avutul obştesc. Cum acţionează comisiile de revizie din judeţul Buzău ? La uniunea judeţeană a cooperati­velor agricole de producţie am aflat că prin instructaje efectuate perio­dic, membrii comisiilor de revizie şi instructorii contabili sunt ajutaţi să-şi ducă la îndeplinire sarcinile ce le revin în ce priveşte efectuarea de verificări asupra întregii activităţi economice. Astfel, s-a reuşit ca, pînă la această dată, să se facă revizii de fond în 133 de cooperativa din cele 148 existente în judeţ. Deci sunt con­diţii ca pînă la finele anului să se facă revizii de fond în toate coope­rativele agricole. Verificările şi sondajele inopinate, efectuate de comisiile de revizie, s-au dovedit deosebit de utile. La coope­rativa agricolă din Ţinteşti, comisia de revizie are o activitate bogată şi o contribuţie însemnată la dezvolta­rea economică a unităţii şi la întro­narea disciplinei în muncă. Pînă la această dată, ea a făcut 12 verificări şi sondaje în gestiune şi în procesul de producţie. Acestea au contribuit din plin la prevenirea unor nereguli care se manifestaseră în activitatea con­siliului de conducere şi în gestiune. La magazia de cereale s-a găsit un plus de 2 400 kg grîu care nu era în­registrat. Comisia de revizie a inter­venit la timp­ pentru înregistrarea corectă a întregii producţii, ceea ce constituie o măsură bună de preve­nire a eventualelor sustrageri sau risipe. Bineînţeles, activitatea comisiilor de revizie este mult mai largă. Ele au datoria să facă sondaje pe te­ren pentru a constata modul cum se execută lucrările agricole, să des­copere eventualele neajunsuri care ar putea avea urmări negative in ce priveşte nivelul producţiei. Proce­dând astfel, activitatea comisiei de revizie are un rol educativ, contri­buie la instaurarea ordinii şi întă­rirea disciplinei în muncă. Un sondaj efectuat la întreţinerea culturilor a constatat că lucră­rile de rărit şi prăşit la sfecla de za­hăr nu se făceau conform indicaţii­lor date de specialişti Inginerul a­­gronom Dan Marinescu a conside­rat aceasta, cum era şi firesc, un sprijin din partea comisiei de revi­zie, şi a dispus refacerea lucrărilor in contul celor care nu au respectat indicaţiile date. La fel s-a procedat şi la alte lucrări care au dus la spo­rirea producţiilor. Aceste măsuri, ca şi cele vizînd, înlăturarea unor ten­dinţe de sustragere din avutul ob­ştesc, au contribuit ca, la ultima re­vizie de fond, să nu se mai găsească nici o lipsă în gestiune. Eficien­ţa măsurilor luate pentru în­tărirea disciplinei, în vederea execu­tării la timp a lucrărilor agricole, re­zultă şi din aceea că, în acest an, producţia de porumb a fost mai mare faţă de plan cu 400 kg, iar cea de sfeclă de zahăr cu 5 000 kg. Şi în alte cooperative agricole co­misiile de revizie şi-au Îndeplinit cu răspundere sarcinile Încredinţate de adunarea generală. Comisia de revi­zie de la cooperativa agricolă Băile, la verificările făcute la magazii şi gestiune, a găsit produse şi mate­riale neînregistrate in valoare de 27 000 lei şi lipsuri in valoare de 5 300 lei, stabilind măsuri de înlătu­rare a acestor nereguli. La coopera­tiva agricolă Scorţoasa s-au găsit plu­suri in valoare de 17 200 lei şi 10 400 lei lipsă. Şi în acest caz a fost sesi­zat consiliul de conducere, s-au urmă­rit apoi Înregistrarea corectă a plu­surilor şi recuperarea fiecărui leu. La Zărneşti era o cantitate de 8 600 kg grîu neinregistrată, iar la Topli­­ceni s-au găsit produse şi materiale neînregistrate la valoare de 10 000 lei. Cum e şi firesc, plusurile au fost în­registrate, iar lipsurile imputate ce­lor vinovaţi. In toate aceste cazuri şi iu altele de acest fel s-a evidenţiat rolul activ al comisiilor de revizie, însemnăta­tea muncii lor pentru înregistrarea tuturor produselor, înlăturarea pagu­belor produse, în interesul cooperati­­­velor respective şi al fiecărui coope­rator. Este necesară, în continuare, aceeaşi exigenţă in Îndeplinirea răs­punderilor încredinţate comisiilor de revizie, membrilor acestora ca expo­nenţi ai intereselor obşteşti. Florea CEAUŞESCU (Continuare In pag. a IV-a) Ochiul atent şi exigent al obştei PLEDOARIE PENTRU REVITALIZAREA COMISIILOR DE REVIZIE ALE COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE ÎN PAGINILE III ŞI IV LEGEA PRIVIND ANGAJAREA GESTIO­NARILOR, CONSTITUIREA DE GARANŢII ŞI RĂSPUNDEREA ÎN LEGĂTURA CU GESTIONAREA BUNURILOR ORGANIZA­ŢIILOR SOCIALISTE LEGEA PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA MILIŢIEI LEGEA PRIVIND EXECUTAREA PEDEP­SELOR A A ÎN PAGINA A VI-A • O.N.U.: ÎN COMI­TETUL POLITIC AU ÎNCEPUT DEZ­BATERILE ÎN PRO­BLEMA DEZAR­MĂRII • AZI, PAMÎNTENII PĂȘESC DIN NOU PE LUNA BALŞ-vocaţie * indus­trială Balşul face parte din rîndul acelor aşezări mo­deste care, în ultimul sfert de veac, şi-au ridicat la putere zestrea lor indus­trială. Emblema orăşelului aflat la distanţe egale de Craiova şi Slatina era dată in trecut de o... lucerie. Aici se turnau plite pentru sobe de gătit. Trebuie adăugat faptul că aici, în zilele de tîrg, olarii din Oboga poposeau cu regula­ritate (aşa cum o fac de altfel şi azi), aducind, risi­pite în vraful de fin din căruţă, minunile ce au con­sacrat Oboga drept una din Reportaj de Ilie TĂNĂSACHE cele mai prestigioase reşe­dinţe ale ceramicii româ­neşti. Tuceria este la ora pre­­senturii a fabrici­ în ade­văratul înţeles al cuvîntu­­lui, cu aproximativ şase sute de muncitori. Dar Balşul a trăit în aceşti ani şi momentele inedite ale apariţiei unor noi obiecti­ve industriale. Unul dintre acestea este uzina de repa­­rat utilaj agricol. Iar acum, aflat în pragul intrării in funcţiune, cel mai impor­tant pilon Industrial al o­­raşului : Fabrica de osii şi boghiuri. Moderna unitate pare un fel de continuare a şirului de blocuri de la o margine de oraş, la fel de proaspe­te şi ele. Dincolo de zidu­rile halelor tnvâpăiate pe dinăuntru de flamele al­bastre ale aparatelor de sudură, se desfăşoară cal­mă cîmpia care „a germi­nat" în acest punct geogra­fic originala sa recoltă. „Fabrica noastră — n* «pune inginerul Ilie Diaco­­nescu, şeful serviciului constructor-şef , va pro­duce în prima etapă osii şi roţi monolit pentru va­goane de cale ferată. Ca­pacitatea a 25 000 de osii montate pe an. In etapa a doua se vor fabrica şi bo­ghiuri de vagoane". Aşa­(Continuare in pag. a V-a) CUM? Întrebare privind recuperarea restanţelor pe şantiere ale Ministerului Industriei Materialelor de Construcţii Cerinţele crescînde de materiale de construcţii, pe care le determină în­făptuirea programului de investiţii productive, de locuinţe şi obiective social-culturale au impus alocarea şi in acest an a unor importante fon­duri băneşti pentru construirea de noi unităţi producătoare în această ramură, paralel cu extinderea, mo­dernizarea şi reutilarea celor exis­tente. O bună parte din aceste fonduri au şi început să fructifice prin in­trarea în funcţiune, în cele peste 10 luni care au trecut din acest an, a 17 capacităţi şi obiective ale industriei materialelor de construcţii. Potrivit prevederilor planului, alte 11 obiecti­ve industriale vor fi puse în exploa­tare în săptămînile care au mai ră­mas pînă la sfîrşitul anului. Deşi timpul este foarte avansat, da­tele statistice înfăţişează rămînerea în urmă a execuţiei planului de inves­tiţii pe ansamblul Ministerului Indus­triei Materialelor de Construcţii. La 31 octombrie a.c. se realizase doar 68,4 la sută din planul anual de investiţii şi 71 la sută din cel de construcţii­­montaj. In lunile noiembrie şi de­cembrie urmează, deci, să-se realizeze 31,6 la sută din volumul total de in­vestiţii şi 29 la sută la construcţii­­montaj, ceea ce impune atingerea în această perioadă a unui ritm mediu lunar de execuţie de 15,8 la sută şi, respectiv, 14,5 la sută. Sunt asigurate condiţiile tehnice şi organizatorice pentru încadrarea şan­tierelor într-un asemenea ritm de lu­cru . Cu această întrebare am În­ceput convorbirea cu tovarăşul ing. Valeriu Cristescu, adjunct al ministrului industriei materialelor de construcţii. — După cum văd, Întrebarea ţin­teşte, din capul locului, în „inima“ problemei. Consider însă cîteva pre­cizări prealabile, absolut utile pentru întregirea răspunsului ce-l aşteptaţi — ne-a spus interlocutorul. Bună­oară, cred că nu este lipsit de im­portanţă să amintesc că în acest an avem de realizat un volum de in­vestiţii mai mare cu 61 la sută de­cit cel din anul trecut. Fireşte, aceas­ta nu justifică cu nimic situaţia pre­zentă, cînd realizarea planului de in­vestiţii al ministerului nostru este ne­satisfăcătoare. Cauzele principale sunt două: deschiderea cu în­tîrziere a unor şantiere, de­ficienţă la care s-au adăugat ulterior multe altele care au existat în acti­vitatea constructorilor, ceea ce a de­terminat încălcarea repetată a grafi­celor de execuţie De asemenea, livra­rea cu întîrzieri relativ mari, de că­tre furnizori, a unor utilaje tehnolo­gice principale a accentuat rămine­­rile in urmă. Este necesar să arăt insă că pro­centul realizării valorice a planului de investiţii, relativ scăzut, aşa cum Convorbire realizată de Ioan ERHAN (Continuare in pag. a V-a) Preşedintele Consiliului de Miniştri, « » » Ion Gheorghe Maurer, a primit pe ambasadorul Danemarcei Preşedintele Consiliului de Mi­niştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit marţi după-amiază pe Torben Busch-Nielsen, ambasado­rul extraordinar şi plenipotenţiar al Danemarcei la Bucureşti, în vizită protocolară de prezentare. La întrevedere, desfăşurată în­­tr-o atmosferă cordială, a parti­cipat Mircea Maliţa, adjunct al ministrului afacerilor externe. (Agerpres) CONVORBIRILE SOVIETO-AMERICANE DE LA HELSINKI Opinia publică internaţională a primit cu viu interes ştirea deschi­derii la Helsinki a convorbirilor preliminare sovieto-americane pri­vind limitarea înarmărilor cu arma nucleară strategică. Aşa după cum au subliniat reprezentanţii ambelor părţi, atit anterior cât şi cu prilejul deschiderii convorbirilor, acestea nu îşi propun, în principiu, să abordeze chestiunile de fond, ci sunt concepute ca un schimb de păreri, ca o discuţie menită să pună bazele, să delimiteze cadrul viitoa­relor tratative ce ar putea fi ini­ţiate in cazul încheierii pozitive a rundului preliminar de la Helsinki. Interesul de care aminteam este justificat de importanţa majoră a problemei dezbătute. Intr-adevăr, discuţiile preliminare din capitala Finlandei se desfăşoară pe fundalul apariţiei în nomenclatorul armamen­tului nuclear a unor noi sisteme cu mare capacitate destructivă și a că­ror realizare implică cheltuirea unor fonduri imense. Este vorba de ra­chetele cu mai multe focoase nuclea­re care pot fi dirijate spre același obiectiv (cunoscute în presa de spe­cialitate sub numele de MRV), de rachetele cu mai multe focoase care pot fi dirijate independent unul de altul spre obiective diferite (MIRV), de rachete cu traiectorie circumterestră etc. Specialiştii subliniază, încă de mai multă vreme, că apariţia acestor noi arme este de natură să intensifice cursa înarmărilor prin înmulţirea şi dispersarea bazelor de rachete — spre a le feri de armele adversarului — prin construirea de noi submari­ne cu armament nuclear, de sistema antirachetă extrem de costisitoare. Se creează în felul acesta o situaţie îngrijorătoare, o dublă spirală din cele mai primejdioase — a înarmă­rilor cu dispozitive tot mai ucigă­toare, pe de o parte, iar pe de alta, a irosirii in scopuri neproductive a unor fonduri tot mai uriaşe. In a­­ceste condiţii, s-a convenit asupra oportunităţii deschiderii de nego­cieri care să impună o limită des­făşurării cursei înarmărilor strate­gice. Aceste negocieri interesează deo­potrivă toate statele lumii — mari şi mici — posesoare şi nepose­­soare ale armei nucleare. Opinia pu­blică de pretutindeni reclamă în mod imperios încetarea cursei Înar­mărilor, adoptarea de măsuri pe li­nia dezarmării, cerinţă vitală a tu­turor popoarelor. Unul din obiec­tivele majore ale epocii con­temporane este înlăturarea perico­lului de război nuclear, care ar pro­voca pagube incalculabile întregii omeniri. In direcţia realizării aces­tui obiectiv, orice măsură tranzito­rie este, după cum se ştie, bineve­nită şi utilă, dar strădaniile princi­pale trebuie concentrate asupra In- . făptuirii cit mai grabnice a scopu­lui principal — Interzicerea folosirii armelor nucleare şi distrugerea stocurilor existente. Tocmai în lu­mina acestei cerinţe, convorbirile de la Helsinki sunt larg apreciate ca un fapt pozitiv, de natură să deschi­dă calea unor noi progrese în direc­ţia dezarmării. In acest sens, au fost reţinute cu atenţie şi interes decla­raţiile celor doi şefi de delegaţii. „Dorim — a spus conducătorul dele­gaţiei sovietice, V. Semionov — ca sarcinile puse in faţa întîlnirii de la Helsinki să fie rezolvate cu succes, încheierea cursei înarmărilor stra­tegice, limitarea lor, iar după aceea reducerea lor constituie un ţel im­portant a cărui înfăptuire ar cores­punde intereselor vitale nu numai ale popoarelor sovietic şi american, ci şi ale popoarelor altor ţări din lume“. La rîndul său, şeful delegat Romulus CAPLESCU (Continuare în pag. a VI-a)

Next