Scînteia, decembrie 1969 (Anul 38, nr. 8264-8293)

1969-12-01 / nr. 8264

SCINTEIA - luni 1 decembrie 1969 DUMINICA SPORTIVA FOTBAL, DIVIZIA A Rapid a trecut în fruntea clasamentului Penultima etapă a turului diviziei naţionale A la fot­bal Steaua învinge cu 8-0 pe Dinamo Bacău, la Bucu­reşti. Universitatea Craiova termină la egalitate la Cluj cu C.F.R, iar studenţii clujeni reuşesc acelaşi lucru la Tg Mureş. Dinamo Bucureşti pierde la un scor (0—3) despre care se spune, de obicei, că in­dică o diferenţă de o clasă între cele două comba­tante, la Iaşi Rapid, noul lider al clasamentului, de-abia scapă cu faţa curată în întîlnirea cu Farul... In Giuleşti ! Şi altele, şi altele, pe aceeaşi măsură... Campionatul a obosit ! Scorurile, mari sau mici, nu mai impresionează. Duminică va mai fi încă o etapă , ultima. Apoi, ne vom reîntoarce cu faţa spre pregătirile pentru „Mexico 70". Foarte repede ! Chiar dacă între etapa de duminică şi „turneul final“ vor mai fi şi altele (ale returului) Trebuie să facem acest gest pentru că... TREBUIE. Pînă atunci, să consemnăm, ca cele mai interesante consecinţe ale duminicii de ieri, prezenţa Rapidului în fruntea întrecerii, precum şi noutăţile din primele două locuri ale disputei pentru titlul de golgeter: TATAPIU (12 goluri din acţiune, pe prima poziţie) şi VOINEA (11 goluri)... REZULTATE TEHNICE • Steaua — Dinamo Bacău 8—0 (2—0). Au marcat: Sătmăreanu (min. 18), Tătaru (min. 31. 46. 58), Negrea (min 66), Voinea (min. 79 și 90), Manea (min. 80). • Rapid — Farul 1—0 (0—0). A marcat: Neagu (min. 56). • F. C. Argeș — Petrolul 3—0 (1—0). Au­­marcat : Cîrciumărescu (min. 3), Cringaşu — autogol (min. 54) şi Nuţu (min. 66). • Jiul — Crişul 2—0 (0—1). Au marcat : Peronescu (min. 92) şi Tonca (min. 56) pentru Jiul ; Cociş (min 10)­­ pentru Crişul — Steagul roşu — U.T.A. 1—0 (0—0). A marcat Győrfi (m­in 48). • A.S.A. Tg. Mureş — Universitatea Cluj 0—0. • Politehnica Iaşi — Dinamo Bucureşti 3—0 (1—0). Au marcat : Contard­o (min. 8), Moldoveanu (min. 73), Pîrvu — autogol (min. 8­). • C.F.R. Cluj — Universitatea Craiova 0—0. ETAPA VIITOARE (7 DECEMBRIE) Universitatea Craiova — F. C. Argeş, Farul — C.F.R. Cluj, Crişul — Steaua, U.T.A. — Politehnica, Dinamo Bacău — Rapid, Petrolul — Steagul roşu, Dinamo Bucureşti — A.S.A., Universitatea Cluj — Jiul. ­n divizia B Progresul Bucureşti şi C.S.M.-Sibiu - lideri de toamnă Seria I. Oţelul — Ceahlăul 2—1, Metalul Tîrgovişte — Progresul Bucureşti 1—0, Gloria Bîrlad — Spor­tul Studenţesc 2—2, Progresul Brăila — Metrom 1—0, Metalul Bucureşti — Politehnica 1—2, Flacăra Moreni — Chimia 2—0, Portul — Poiana 6—3, Dunărea Giurgiu — Ştiinţa 1—0. La încheierea primei părţi a cam­pionatului, in clasament locurile 1—3 sunt ocupate în ordine de : Progresul Bucureşti (20 puncte), Politehnica Galaţi (18 p), Metalul Bucureşti (17 p). Seria a II-a : Minerul Anina — Ri­­pensia 3—2, Minerul Baia Mare — Chimia 4—0, C.S.M. Sibiu - C.F.R Arad 2—0. Vagonul — Metalul Tr Severin 4—0 C.F R. Timisoara — Metalurgistul Cugir 2—0, Olimpia Oradea — E­lectroputere 5—0, Meta­lul Hunedoara — Olimpia Satu Mare 2—0, C.S M. Reşiţa — Gaz metan Me­dias 2—0. Fruntaşele clasamentului, la Inche­­ierea primei părți a campionatului sunt : CS.M. Sibiu (19 p.), C.F.R. Ti­mișoara (18 p.), Ripensia (17 p.). Din nou, faţă în faţă cu antrenorul Angelo Niculescu pentru a discuta despre inepuizabilul subiect: pregă­tirile echipei naţionale.­­ Pînă cu două săptămini şi ceva în urmă subiectul convorbirilor noas­tre consta în preparativele care se fă­ceau în vederea obţinerii calificării pentru turneul final al campionatu­lui mondial. Acum, calificarea este un fapt împlinit şi profitind de pri­lejul pe care ni-1 oferă această intîl­­nire felicităm pe toţi cei care au con­tribuit la realizarea ei. — Clasîndu-se pe primul loc in grupa întîi a preliminariilor C.M., echipa noastră a urcat o treaptă pe scara consacrării internaţionale. Din focul acestor „preliminarii“ am ieşit cu o echipă tînără, susceptibilă de însemnate progrese. Este un lucru ce mi se pare foarte, foarte important. De altfel, iubitorii de fotbal de la noi au sesizat acest aspect, fiind din ce în ce mai exigenţi în raport cu e­­voluţiile „tricolorilor". Exigenţa a crescut — aş zice — o dată cu suc­cesele obţinute. Ceea ce este, în defi­nitiv, absolut normal­­ . — In ziarul nostru au fost expri­mate, după meciul cu Grecia, obser­vaţii critice in legătură cu unele exa­gerări, extravaganţe, apărute după a­­ceastă partidă. Cum le primiţi ? — Ara înţeles că nu poate fi, în nici un caz, vorba de a umbri în vreun fel activitatea noastră, bucuria calificării, importanţa ei, eforturile reunite ale antrenorilor şi jucătorilor. Dimpotrivă, este vorba de o apre­ciere lucidă şi complexă a lucrurilor, de un îndemn la continuarea activi­tăţii noastre pe aceleaşi coordonate de pînă acum : perseverenţă şi sobri­etate în pregătim­, punerea sub lupa exigenţei atit a aspectelor pozitive, cit şi a celor negative. Acest mod de a gîndi şi a lucra este o regulă general valabilă pentru oricare om care vrea să realizeze ceva în viaţă şi ea este cu atît mai necesară în sportul de performanţă, în fotbal. O spun îi­ baza ur.ei lungi experienţe ca antrenor. Şi, atunci, este evident că exigen­ţele, observaţiile critice, expri­mă »ţări de lucruri existente pe care dacă eşti realist, dacă vrei să progresezi continuu, trebuie să le iei în consideraţie şi s£ acţionezi. Este necesar să stai mereu cu picioa­rele pe pămînt pentru a nu avea sur­prize neplăcute De altfel, acest fel de a concepe activitatea noastră, de a o judeca, ne-a îngăduit să realizăm ceea ce am realizat iată, vă pot pune la dis­poziţie carnetul meu de antrenor in care se află notele obţinute de că­tre jucători de-a lungul întregii pe­rioade. Ele exprimă creşteri de va­loare, scăderi etc, alcătuind un ta­blou cu lumini şi umbre. Dem­brovschi, de pildă, care a participat la toate cele 0 jocuri : 5 (la Lisa­bona), 6 (la Bucureşti, cu Elveţia), 7 (la Atena), 8 (la Lausanne), 8 (la Bucu­reşti, cu Portugalia) şi 9 (cu Gre­cia la Bucureşti) . 7,15 media ge­nerală Alţi jucători, ca, de exemplu, Dinu, Dan, Radu Nunweiller, au o comportare, în general, constantă, dind o medie generală peste nota 8. Dumitrache şi Dobrin, cu mari fluc­tuaţii în comportare, situindu-se de mm la mediocru la excepţional. In sfîr­­şit, din toate acestea se vede că nu trebuie să ne considerăm drumul aşternut cu petale de trandafiri, ci să ne strîngem forţele pentru a des­făşura o muncă stăruitoare, tenace Rezultă, de asemenea, că este abso­lut necesar să avem un echilibru in tot ceea ce facem Sper să nu vă su­păraţi dacă vă rog ca şi presa să ne ajute din acest punct de vedere. Şi chiar şi presa să păstreze un echilibru Pentru că nu este bine ca atunci ctnd este obţinut un succes să curgă din toate stilourile numai apă de trandafiri, iar in cazul unor nereuşite, totul să devină negru ca păcura Este de altfel singurul climat in care se poate desfăşura o activitate rodnică la nivelul condiţiilor pe care le-am avut şi le vom avea. Necesi­tatea păstrării şi consolidării acestui climat de muncă se impune cu atit mai mult cu­­t, in iunie, anul vii­tor, în Mexic, echipa noastră va avea de dat un examen greu. Trecînd pragul calificării, trebuie să mergem înainte. Este o obligaţie pe care ne-am luat-o în clipa în care am ob­ţinut dreptul de a participa la „Me­xico ’70“. Am prezentat Biroului fe­deral şi Colegiului central al ant.re­Convorbire cu antrenorul Angelo NICULESCU norilor două variante, urmând ca în zilele care urmează să ne oprim asupra uneia dintre ele Vreau să subliniez, in mod spe­cial, faptul că pe toată perioada pre­gătirilor, care începe la 22 decem­brie a c. şi se va încheia la 27 mai 1970, fiecare jucător din lot va avea programul său individual, diferen­ţiat, de a cărui îndeplinire exem­plară va răspunde direct Am sta­bilit aşa, pe de o parte, pentru că, la urma urmei, cel mai sever examina­tor al felului cum lucrezi eşti tu însuţi, pe de alta pentru că imensa majoritate a băieţilor cu care am colaborat în „perioada preliminarii­lor“ mi-au dat toate motivele­­sa le acord acest certificat de maturitate , au fost de o disciplină in muncă ireproşabilă, receptivi în procesul da instruire, serioşi şi extrem de exi­genţi in ce priveşte autocontrolul. Contăm (eu şi antrenorul Em. Vogi) în continuare pe sprijinul corupe­tent al dr. Dumitru Tom­escu, pe al tuturor colaboratorilor cu care am reuşit calificarea, dintre aceştia a­­mintindu-i, in primul rind, pe an­trenorii de la cluburile ce dau ju­cători lotului (Dinamo Bucureşti, Ra­pid, Steaua, Dinamo Bacău etc.). — Printre observaţiile critice pri­vind comportarea „unsprezecelui“ pe care-l pregătiţi se află şi cele re­feritoare la condiţia fizică. — Sint observaţii perfect îndrep­tăţite, şi cu atît mai necesar de luat In consideraţie, cu cit lacunele in pregătirea fizică au consecinţe direc­te asupra valorii tehnico-tactice fi echipei Pentru a ameliora această situaţie este necesară o mai strinsa colaborare între noi, antrenorii lotu­lui, şi cei de la cluburi. Ultimii au obligaţia de a impune jocului for­maţiilor de care se ocupă acele trei saturi ale fotbalului modern, prima dintre ele fiind asigurarea partici­pării simultane a întregii echipe la toate acţiunile de atac şi apărare. În ce priveşte pregătirea fizică la lot, acumularea unei forţe de şoc sporite şi imprimarea unui stil de joc mai energic, consider că este o sarcină care-mi revine direct Apoi, mai există aici o problemă de maximă importanţă : atitudinea jucătorului însuşi in raport cu pre­gătirea sa. Marea majoritate a băie­ţilor care sunt în lot au început să înţeleagă că esenţialul nu constă nu­mai în executarea mecanică a exer­­ciţiilor date de către antrenori, ci şi in participarea lor activă la desfă­şurarea unui proces de instruire, de pregătire. Fiecare jucător trebuie să fie conștient că îndeplinirea obiecti­velor pe care ni le propunem de­pinde absolut de felul in care lu­crează Marele jucător se distinge tocmai prin faptul că poartă pe umeri o deplină răspundere. în e­­chipa noastră avem deja astfel de jucători, dar este necesar ca întreg lotul si gindeasca şi să acţioneze astfel . La recenta şedinţă de analiză s-a discutat mult despre condiţia psihologică a echipei noastre. — Mai untii, aş vrea să precizez că stabilitatea morală a unei forma­ţii (a unui sportiv) depinde in mare măsură de nivelul valoric pe care îl atinge la ora respectivă, de cît se simte in , stare să riposteze partene­rului de dispută, de capacitatea de efort pe care o are. Te simţi foarte tare, acţionezi in consecinţă ! Ai du­bii în ce te priveşte, începi să cazi pe gînduri, cum se spune. ‘ Aceasta este, desigur, o schemă foarte... sche­matică, presupunîndu-se că toţi cei pe care i-ai selecţionat îndeplinesc condiţia unei aptitudini psihice pen­tru confruntări cu „miză mare“. Echipa noastră nu-i o „creşă“, dar nu trebuie să uităm, totuşi, că mulţi dintre jucătorii de bază ai acestei formaţii sunt foarte tineri şi mai au încă nevoie de partide care să-i că­lească In această privinţă, nu trebuie ne­glijat un aspect foarte important, al pregătirilor pentru turneul final al C . Acolo vom Intîlni echipe, ju­cători ale căror nume sunt aureolate adesea fără măsură, dar nume ce re­prezintă valori certe ale soccerului mondial Ele produc, o impresie pu­ternică asupra jucătorilor, mai ales cînd este vorba de adversari cu care nu ne-am mai întîlnit direct. Desi­gur, în perioada preparativelor vom avea la dispoziţie material docu­mentar asupra viitorilor noştri ad­versari şi, fără să diminuăm cu ni­mic starea de fapt a lucrurilor, vom proceda — ca să întrebuinţăm un termen folosit mai mult în presa li­terară — la demitizarea viitorilor parteneri de întrecere. La readucerea lor la justa proporţie, la luarea tu­turor măsurilor pentru ca la startul competiţiei să abordăm întrecerea în cea mai bună condiţie şi sub acest aspect. Presa poate să ne dea un mare ajutor din acest punct de ve­dere In aceeaşi idee, credeţi că este folositor pelerinajul a tot felul de oameni la locul de pregătire al echi­pei, pelerinaj care duce la suresci­tarea jucătorilor peste limita admi­să ? Am ajuns ca, în preajma unor meciuri importante, eu şi antreno­rul Emerich Vogi să ne transformăm în adevăraţi pîndari pentru a-i feri pe jucători de contactul cu persoane nedorite. — După toate datele pe care le avem, şedinţa in care a fost anali­zată comportarea echipei naţionale in „preliminarii“ a oferit o serie de concluzii. Printre ele se află şi ne­cesitatea folosirii experienţei acumu­late de specialiştii români in legă­tură cu aclimatizarea, cu altitudinea platourilor mexicane... — Este o experienţă preţioasă şi sunt convins că dr. Ioan Drăgan, di­rectorul Centrului de medicină sportivă, ne-o va pune la dispoziţie — O ultimă întrebare: totul va suferi „retuşuri“?. — In mare, da. Aceasta înseamnă promovarea unor tineri ca Popa Iu­­lică (Universitatea Craiova), Neagu (Rapid), Cannaro (A.S.A. Tg. Mureş) etc. In turneul din America de Sud, programat in luna ianuarie, vor face deplasarea şi Pescaru, Ivăncescu. Adamache, care pînă acum au avut o prezenţă in lot mai mult onori­fică Vom avea mereu aţintită o pri­vire spre lotul olimpic şi, în gene­ral, spre campionat. Lotul reprezen­tativ nu a devenit o „castă“, mai grele sunt acum condiţiile de admi­tere. Avem o întreagă perioadă de timp înainte în care trebuie să se desfăşoare bătălia pentru obţinerea unui tricou de titular în naţională, tricou care, aş zice, se poate afla în sacoşa de echipament a oricăruia dintre cei mai buni fotbalişti ai ţării în încheiere, vă rog să-mi îngă­duiţi să transmit, în numele între­gului lot, mulţumirile noastre tutu­ror celor care au fost şi vor fi ală­turi de noi Dorim din adîncul ini­mii să îndreptăţim speranţele celor care vor ca echipa de fotbal a Ro­mâniei să se numere printre cele mai bune din lume Rezultatele pe care le-am obţinut, cele pentru care ne pregătim, vor duce, sperăm, la pro­gresul acestei discipline sportive în ţara noastră. Valentin PAUNESCU echipa mimau de fotbal la faţa marii conflultori „MEXICO 70“ E­valuare lucidă a forţelor, pregătire metodică, muncă fără preget CLASAMENTUL Rapid 13 7 4 2 21—11 18 Dinamo B’JC. 13 8 1 4 26—16 17 „U“ Craiova 13 6 4 3 19—14 16 Jiul 14 7 2 5 20—18 16 Steagul roșu 14 8 0 6 23—23 16 Steaua 13 6 3 4 36—19 15 A.S.A. Tg. M 14 3 2 9 11—26 8 F.C. Argeș 13 6 3 4 27—17 15 U.T.A. 14 6 2 6 18—21 14 Dinamo Bacău 14 5 4 5 19—24 14 „U“ Cluj 14 3 7 4 16—16 13 Farul 14 6 1 7 16—11 13 Petrolul 13 4 4 5 14—17 12 C.F.R. Cluj 14 4 3 7 11—22 11 Politehnica 14 4 2 8 14—16 10 Crisul 14 4 2 8 19—29 10 Din lumea largâ Năstase — revelaţia turneului „open" de la Stockholm Numeroşi spectatori au urmărit duminică la Stockholm finala probei de simplu masculin din cadrul tur­neului Internaţional de tenis „open“ pe teren acoperit. l­upta pentru victorie, care a avut loc între iugo­slavul Pilici şi românul Ilie Năs­tase a fost pasionantă şi de bună va­loare tehnică, în primul set. Pilici, care a trecut de mulţi ani în rîndul profesioniştilor, a ciştigat cu 6—4. în continuare Năstase a atacat cu mul­tă fantezie la fileu şi a ciştigat se­tul cu 6—4, egalind situaţia, în se­tul decisiv experienţa lui Pilici şi-a spus cuvintul şi campionul iugoslav şi-a adjudecat setul cu 6—2. Cişti­­gînd meciul final cu 2—1 (6—4, 4—6, 6—2), Pilici a intrat în posesia pre­miului competiţiei. Marea revelaţie a turneului a constituit-o insă tenisma­­nul român Ilie Năstase, care a repur­tat­ o serie de victorii remarcabile, printre învinşii săi figurînd chiar şi celebrul australian, Tony Roche. Preliminariile C. M. de handbal In preliminariile campionatului mondial masculin de handbal s-au disputat cîteva intilniri-retur. La Vi­go, echipa Iugoslaviei a învins cu scorul de 26—15 (13—7) echipa Spa­niei învingători In primul joc cu 28—14, handbaliştii iugoslavi a-au ca­lificat pentru turneul final. Echipa Elveţiei a învins cu scorul de 22—9 (12—1) echipa Luxemburgului, obţi­­nînd la rîndul său calificarea. Pentru turneul final s-a calificat şi echipa Canadei, care a eliminat cu 18—15 se­lecţionata S.U.A ECHIPA DE FOTBAL A AUSTRA­LIEI a învins cu scorul de 3—1 (2—0) echipa Rhodesiai Intr-un joc contînd pentru preliminariile campionatului mondial. Echipa australiană urmează acum să întîlnească formaţia Israe­lului. Echipa învingătoare din aceas­tă întîlnire se va califica în turneul final al campionatului programat la Ci­udad de Mexico. KELLER — CEA MAI BUNA PER­FORMANTA MONDIALA LA PA­TINAJ VITEZA. In cadrul concursu­lui internaţional de patinaj viteză de la Inzell, cunoscutul campion vest­­german, Erhard Keller, a stabilit cea mai bună performanță mondială a sezonului în proba de 1 000 m cu timpul de 1’22”7/10. Reamintim că sîmbătă Keller realizase cel mai bun timp mondial al sezonului în proba de 500 m cu 39”8/10. Boxul profesionist interzis in Suedia Parlamentul suedez a adoptat o lege prin care se interzice de la 1 ianuarie 1970 boxul profesionist în Suedia. Legea a fost adoptată în Ca­mera Deputaţilor cu 151 voturi, con­tra 58. Se stabileşte prin această lege că orice manager care va organiza reuniuni pugilistice profesioniste va fi pasibil de închisoare pe un termen de 8 luni. Legea menţionează că în Suedia se va putea practica numai boxul amator SELECŢIONATA DE HOCHEI PE GHEAŢA a Poloniei şi-a început turneul în Japonia, intîlnind la To­kio reprezentativa ţârii gazdă. Ho­­cheiştii polonezi au obținut victoria cu scorul de 7—2 (0—0, 3—0, 4—2). În „Turneul U.E.F. A." U. R. S. S. - ROMÂNIA 0-0 Duminică la Golf, în prelimina­riile turneului de fotbal U.E.F.A. s-au întîlnit echipele de juniori ale U.R.S.S. şi României. Jocul s-a în­cheiat cu un rezultat de egalitate: 0-0. în această grupă prelimi­nară mai joacă și echipa Poloniei, care, după cum se ştie, a cedat în primul meci cu 0—3 echipei U.R.S.S. Tinerii fotbalişti români­­ urmează să mai susţină returul pe teren propriu cu echipa U.R.S.S. şi două partide (tur-retur) cu echi­pa Poloniei. Echipa care va acu­mula cele mai multe puncte în a­­ceasta grupă se va califica pen­tru turneul final. Maria Alexandru - Eleonora Mlah­a, in finala de dublu a „internaţionalelor“ din Suedia La Trollhaettan, in cadrul cam­pionatelor internaţionale de tenis de masă ale Scandinaviei, formaţia feminină a U.R.S.S. a învins în finală cu 3-0 echipa R.F. a Germaniei. La masculin, primul loc a revenit echi­pei Suediei, învingătoare cu 3—2 în faţa echipei U.R.S.. Proba de sim­plu femei a revenit lui Agnes Simon (R.F. a Germaniei), care a întrecut-o cu 21—18. 21—14. 11—21. 15—21. 21—17 pe coechipiera sa Dia­na Scholer, în semifinalele probei de dublu­ femei, Alexandru şi Mihal­­ca (Romfinia) au învins cu 21—8, 19—21, 23—21 20—22, 21-17 pe Scholer-Simon (R.F.­ a Germaniei). Cea de-a doua semifinală a fost cîș­­tigată de perechea sovietică Rud­­nova și Pogosova, care au eliminat cu 21—13, 22—20, 21—14 pe Grofova- Kettnerova (Cehoslovacia). Hocheiştii români, învingători cu 3-2 in meciul cu Iugoslavia Duminică seara pe patinoarul ar- lecţionatele României şi Iugoslaviei tificial de la Poiana Braşov s-a dis- Hocheiştii români au terminat invin­­gutul a doua întîlnire internaţio­ gători cu scorul de 3—2 (1—1, 0—0, nală de hochei pe gheată dintre se- 2—1). VOLEI Un derbi de... un set Publicul bucureştean, pe care spec­tacolul voleibalistic de ţinută l-a o­­colit cam de multişor, a aşteptat ca pe o adevărată mână acest joc — Dinamo — Rapid — de la care­ spera tardive satisfacţii. A­mbe­­­le garnituri, aspirante la primele locuri, prezentau multe elemente ti­nere, talentate şi dornice de afirma­re, despre care se vorbeşte acum fi­til de frumos, alături de cîţiva con­sacraţi cu renume : Dragan, Cor­­beanu, Schreiber şi alţii. Dar, sub privirile dezamăgite ale spectatorilor, dinamoviştii şi rapidiş­­tii şi-au împărţit „frăţeşte“ primele patru seturi ale unei partide anoste, abundind in erori tehnice, tactice si de... arbitraj. Trăgătorii principali ai ambelor formaţii se părea că-şi ui­taseră rolul şi treceau pe la fileu doar ca să azvîrte uşor mingea peste pia­­­­ră, iar serviciile şi preluările erau adesea dirijate în... tribune. Trezite la realitate sau poate că dorind să-şi încerce totuşi ultima şansă, cele două competitoare au intrat pe teren pen­tru setul decisiv, hotărite să joace. S-a reuşit, astfel, un set de mare spectaculozitate, cu multe momente de tensiune, cu mingi salvate în ex­tremis şi atacuri fulgerătoare reali-­­ zate din pase cu direcţie imprevizibi­lă, la capătul căruia dinamoviştii s-au dovedit mai buni şi au ciştigat cu 15—12. Aşadar, scor final 3—2 (9—15 ; 15—7 ; 15—3 ; 9—15 ; 15—12), pentru Dinamo, care işi datorează succesul în bună parte lui Corbeanu şi Stoian, introduşi pe teren in ul­tima parte a jocului. Un alt meci important a avut loc Iaşi, unde fosta lideră a clasamen­tului feminin — Rapid — a pierdut cu 3—1 intîlnirea cu „Penicilina“. In clasamente conduc acum neîn­vinse Steaua, la băieţi şi Dinamo, la fete. Alte rezultate : feminin — Di­namo - C.P.B. 3—9, I.E.F.S. — Pro­gresul 3—0, masculin — Steaua — Tractorul 3—1, D. I. PRONOSPORT Aşa arată o variantă cu 13 rezultate exacte la concursul Pronosport nr. 48, etapa din 311 noiembrie 1969 Fond de premii 379 588 lei. Politehnica-Dinamo Buc. 3—0 1 A.S.A Tg. Mureş-„U“ Cluj 0—0 X F. C. Argeş-Petrolul 3—0 1 C.F.R. Cluj-„U“ Craiova 0—0 X Jiul-Crişu! 2—1 1 Steagul roşu-U.T. Arad 1—0 1 Bologna-Lanerossi 1—1 X Intemazionale-Lazio 3—0 1 Juventus-Fiorentina 2—0 1 Napoli-Brescia 0—0 X Roma-Torino 0—0 X Sarnpr|ori3-Milan 1—1 X Verona-Cagliari 1—1 X PAGINA 3 aSBBrriga ŞEDINŢA COMISIEI PERMANENTE C.A.E.R. PENTRU INDUSTRIA DE PETROL ŞI GAZE La Bucureşti a avut loc şedinţa a treizecea a Comisiei permanente C.A.E.R. pentru Industria de petrol şi gaze. La lucrările Comisiei au participat delegaţiile ţărilor membre ale C.A.E.R. , Republica Populară Bul­garia, Republica Socialistă Ceho­slovacă, Republica Democrată Ger­mană, Republica Populară Polonă, Republica Socialistă România, Repu­blica Populară Ungară şi Uniunea Sovietică, în conformitate cu Convenţia din­tre C.A.E.R şi guvernul R.S.F.I., la şedinţa Comisiei au participat re­prezentanţii R.S F. Iugoslavia, în calitate de observatori la şe­dinţa Comisiei au participat repre­zentanţi ai Republicii Cuba. La şedinţă au fost examinate pro­­bleme privind sarcinile Comisiei permanente C.A.E.R. pentru indus­tria de petrol şi gaze, pe baza h­o­­tărîrilor sesiunii a XXIII (speciale) a Consiliului și ale Comitetului E­­xecutiv ale Consiliului. Comisia a precizat programul com­plex de elaborare a propunerilor și recomandărilor concrete îndreptate spre realizarea hotărîrilor sesiunii a XXIII-a (speciale) a Consiliului în domeniul industriei de petrol şi gaze, a aprobat planul de lucru al Comi­siei pe anul 1970 şi planul de coor­donare a celor mai importante cer­cetări ştiinţifice şi tehnice, care pre­zintă interes reciproc pentru ţările membre ale C.A.E.R. în domeniul industriei de petrol şi gaze pe anii 1971—1975. Au fost examinate, de asemenea, o serie de probleme ale colaborării tehnico-ştiinţifice în domeniul Indus­triei de petrol şi gaze. Comisia a examinat probleme cu privire la eficienţa economică­“* ex­plorării şi studierii zăcămintelor de ţiţei şi gaze care se află la o adîn­­cime de 5—7 mii m şi cu privire la explorarea, construirea şi exploata­rea depozitelor subterane de gaze, cu privire la transportul şi dis­tribuirea produselor petroliere, pre­cum şi alte probleme. Şedinţa Comisiei a avut loc în­­tr-o atmosferă de deplină înţelegere reciprocă și de prietenie. Nu resemnare, ci acţiune energică! (Urmare din pag. I) Investiţii al Ministerului Industriei Chimice revine asupra noastră, mai ales că nici noi nu ne-am achitat Întotdeauna, la timpul oportun, de obligaţiile directe ce ne reveneau. Trebuie să recunoaştem că rămîne­­rea în urmă a lucrărilor de la „Co­­lorom“ Codlea, bunăoară, se datoreş­­te şi predării, de către noi, cu întîr­­ziere a unei părţi din documentaţia de execuţie. întîrzierea lucrărilor la instalaţia de acetilenă din carbid este condiţionată de contractarea tardivă a utilajelor la import, în afara contactului permanent pe care îl ţinem cu conducerile celorlalte ministere ce concură la realizarea obiectivelor productive ale industriei chimice, Intîlniri , speciale lunare avem cu conducerea M.I.C.M., pentru a rezolva restanţele care apar in li­vrarea utilajelor. — In urmă cu aproape o luni şi jumătate a avut loc la urm­ele „Griviţa roşie“ din Capitală o a­­semen­ea şedinţă de lucru cu par­ticiparea unor importante cadre de conducere din M.I.C.M. şi mi­nisterul dv., pentru impulsionarea livrărilor de utilaje către uzina „Coloro­n“-Codlea. Suntem­ infor­maţi ca prea multe schimbări in bine nu au intervenit de atunci. — Intr-adevăr, aşa stau lucrurile Uzina bucureşteană nu s-a putut ţine nici cu acest prilej de cuvînt. Mai mult decit am realizat în cazul de faţă nu putem, oricîte şedinţe de analiză am face. — Pentru obiectivele care la ora actuală înregistrează serioase ră­­mine­ri in urmă există planuri de intervenţie pentru fiecare şantier in parte 7 — Am analizat permanent situa­ţia fiecărui obiectiv. Cu aceste pri­lejuri, am întocmit, liste cu utilajele care mai lipsesc, an­ întocmit grafice de desfăşurare a lucrărilor precizînd termenele amănunţite de execuţie pentru diverse faze. Urmărim sus­ţinut ca desfăşurarea probelor să se încheie înainte de termenele stabi­lite prin grafice. — Cind vor fi puse In funcţiu­ne, bunăoară, grupurile de azot de la combinatele chimice din Craiova şi Turnu Măgurele, po­trivit acestor planuri de recupe-­­­rare a restanţelor pe care spuneţi că le posedaţi , în legătură cu această întrebare, tovarăşul adjunct al ministrului, după ce ne-a înfăţişat odiseea pu­nerii în funcţiune a instalaţiilor de la Craiova şi Turnu Măgurele, a adăugat : „La ora actuală nu sunt eliminate toate neajunsurile con­structive ale instalaţiilor de amo­niac , probele tehnologice continuă în vederea punerii la punct a in­stalaţiilor. Apreciem că, în trimestrul I din anul viitor, cele două grupuri vor putea fi declarate puse în func­ţiune“.­­ Deci, nerealizarea planului anual de punere în funcţiune a­­pare­­ca o certitudine. Totodată, îndeplinirea planului anual la to­tal investiţii este nesigură. Cu o lună înainte de încheierea anului, lucrările la 13 obiective noi, pre­văzute in planul pe acest an, nici nu au fost începute, deşi terme­nele planificate au expirat de mult. Cine se face răspunzător de această tergiversare ? Există şan­se de recuperare a restanţelor la aceste lucrări ? — Bineînţeles, o însemnată parte din vină ne revine direct, întrucît am elaborat şi înaintat tîrziu spre avizare documentaţia întîrzierea este însă cauzată şi de modul greoi în care continuă să se desfăşoare avi­zarea. Documentaţia instalaţiei de detergenţi biodegradabili şi produse clorurate, de exemplu, stă la M.I.C.M. de aproape două luni. Deşi­­legisla­ţia preconizează că titularul de in­vestiţii este obligat să indice doar utilajele principale, M.I.C.M. solicită lista tuturor utilajelor, cu întreaga documentaţie. Ne cere de fapt ceea ce noi posedăm abia după aproba­rea studiului tehnico-eco­nomic şi întocmirea documentaţiei de execu­ţie­Alte lucrări noi nu au fost înce­pute, datorită faptului că contrac­tarea utilajelor la import nu este incă rezolvată. Alături de organele de comerţ exterior, suntem­ noi înşine răspunzători de această situaţie. Ţin să precizez că, din motive in­dependente de noi, 5 obiective de valori relativ mici vor trebui să fie scoase din planul pe acest an. La celelalte opt credem că vom reuşi , pînă la sfirşitul lunii decembrie să deschidem cel puţin­­finanţarea.­­ Combătută la Consfătuirea pe ţară a lucrătorilor din industria chimică, practica începerii inves­tiţiilor in regim derogatoriu, adică fără a avea întocmită o te­meinică documentaţie tehnico­­economică, continuă să se menţină. Suntem­ informaţi ci şi în acest an, mai ales la aceste obiective noi, intirziate, Ministerul Industriei Chimice intenţionează să obţină derogări pentru începe­rea lucrărilor. — într-adevăr, am solicitat regi­muri derogatorii, pornind de la ne­cesitatea efectuări unor lucrări de organizare a şantierelor şi pregătire a unor lucrări de bază încă în pe­rioada călduroasă, sau de la necesi­tatea construirii din vreme a unor platforme şi depozite de utilaje şi materiale. în alte situaţii, derogarea a fost condiţionată de durata lungă de avizare a documentaţiei, ca şi de eventualele Îmbunătăţiri care tre­buiau să i se aducă pe parcurs. — Cum vedeţi perspectiva rea­lizării planului, pe ansamblul mi­nisterului, la total investiţii şi la construcţii-montaj 7 . Ne considerăm mobilizaţi pen­tru realizarea integrală a planului la total investiţii şi depăşirea celui de construcţii-montaj, în eventuali­tatea că nu vom primi un timp util o seamă de utilaje pentru a le monta, întrevedem o răminere, sub prevederile planului de investiţii, cu 3—4 procente. ★ Se desprinde limpede că perspec­tiva realizării integrale a planului de investiţii şi a celui de punere în funcţiune a noilor obiective ale in­dustriei chimice este ipotetică. Din păcate, deficienţele care au exis­tat anul acesta tind să se ras­­frîngă şi asupra evoluţiei pla­nului de investiţii din anul viitor, întrucit o seamă dintre noile obiec­tive începute in 1969, sau care ur­mau să înceapă pînă acum au acu­mulat restanţe serioase, care vor­­ greu de recuperat in viitor. Cel puţin sub presimţea situaţiei create, ar fi fost de aşteptat să se facă simţită autoritatea titularului de investiţii. Dar acesta nu poate să-şi exercite pe deplin prerogativele ce-i sunt conferite prin lege, întrucit o bună parte din greutăţile apărute in realizarea planului de investiţii de­curg din însăşi activitatea sa defec­tuoasă de planificare Este acesta un motiv în plus care pledează pentru ideea subliniată la Congresul al X-lea al P.C.R . de a se întări răspunderea şi controlul din partea titularilor de investiţii, începând cu planificarea şi conceperea noilor obiective şi pe în­treg parcursul execuţiei, pînă la obli­nerea lor în funcţiune.

Next