Scînteia, martie 1970 (Anul 39, nr. 8352-8382)
1970-03-01 / nr. 8352
PAGINA 4 Lucreţiu Păi „UN VEAC DE FRÂMÎNTÂRI SOCIALE 1821 -1907“ De curînd a văzut lumina tiparului lucrarea lui Lucreţiu Pătrăşcanu „Un veac de frămintări sociale“ într-o nouă ediţie, în Editura politică, sub egida Institutului de studii istorice şi social-politice de pe lingă C. C. al P.C.R. In conformitate cu indicaţiile documentelor de partid, această măsură reintegrează, după o îndelungată absenţă nemeritată, scrierea lui Pătrăşcanu în circuitul valorilor culturale ale poporului român. Potrivit sarcinilor propuse, „Un ▼eac de frămintări sociale“ înfăţişează mai ales aspectul social al istoriei moderne a României (exceptînd problemele Transilvaniei care n-au intrat în cîmpul de analiză al autorului). Dar în lucrare se acordă o mare atenţie dezvăluirii rădăcinilor economice ale relaţiilor de clasă şi ale ciocnirilor sociale, după cum se urmăreşte reflectarea pe planul vieţii politice a fenomenelor sociale. In felul acesta „Un veac de frămintări sociale“ reconstituie un tablou amplu al evoluţiei ţării, în articulaţiile şi semnificaţiile sale esenţiale, cuprinzînd cronologic aproape întreaga sa epocă modernă. , Evenimentele care domină istoria socială a României în această perioadă sunt considerate de către Lucreţiu Pătrăşcanu revoluţia pandurilor condusă de Tudor Vladimirescu, Revoluţia de la 1848 şi răscoalele ţărăneşti de la sfîrşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. In jurul lor se axează problematica lucrării, spre ele converg momentele explicative ale analizei întreprinse de autor. Luate separat, sunt evenimente cu fizionomie şi caracteristici distincte. Lucreţiu Pătrăşcanu propune însă înţelegerea lor în continuitatea şi progresivitatea lor istorică, le priveşte ca momente care dau expresie, în faze şi forme concrete de manifestare, pe trepte diferite, unor cerinţe izvorîte din procesul evoluţiei moderne a României. Raportate la acest proces, evenimentele amintite se înlănţuie într-o strinsă unitate, reprezintă părţi constitutive ale aceleiaşi deveniri. Iar întrucît la data elaborării lucrării îşi păstrau încă acuitatea şi actualitatea sarcinii ce decurgeau din acelaşi proces de dezvoltare modernă a României, cerinţele ce nu se împliniseră încă se transmiteau, în sensul continuităţii istorice, ca sarcină a forţelor purtătoare ale progresului social, în noile condiţii şi împrejurări. „Un veac de frămintări sociale“ îmbină caracterul militant al concluziilor pe care le degajă cu o aleasă ţinută istoriografică şi ştiinţifică. Calităţile ce dau valoare muncii istoriografice — simţul şi perspectiva istorică, stăpînirea nuanţelor şi capacitatea evocatoare, siguranţa în selectarea pieselor esenţiale în noianul bibliografic existent — sînt dublate în lucrare de viziunea largă şi unitară a doctrinarului. Pentru prima dată în cuprinsul lucrării a fost tratată mai amplu, în lumina concepţiei materialist-dialectice, o perioadă de peste un secol din istoria poporului nostru. Sub fasciculul de lumină al acestei concepţii, mînuită nu o dată cu precizie şi siguranţă, faptele şi datele, evenimentele şi problemele studiate îşi dezvăluie adeseori semnificaţii profunde. Pătrăşcanu încorporează materialul documentar bogat pe care se sprijină analiza sa, îl topeşte în concepţia sa de ansamblu asupra fenomenului istoric românesc, îl asimilează interpretării proprii. De aceea, nimic nu pare mai depărtat de factologie ca această lucrare atît de solid documentată. Lucrarea captează şi prin calităţile ei stilistice. Expunerea este de o mare limpezime , există un ritm interior al său care cucereşte atenţia. Cercetarea realizată de autorul „Unui veac de frămintări sociale“ a marcat pentru multe probleme din istoria modernă a României o deschidere spre înţelegerea mai profundă şi mai exactă a lor. Această cercetare este aptă şi astăzi de a fertiliza gîndirea istorică, de a-i sugera unele rezolvări şi soluţii demne de a fi luate in considerare. Astfel, rămîn de mare importanţă consideraţiile şi soluţiile lui Lucreţiu Pătrăşcanu privitoare la periodizarea istoriei moderne a României In cercetările istoriografice curente, după căutări şi dezbateri îndelungate, capătă tot mai larg teren punctul de vedere potrivit căruia evenimentul care deschide epoca modernă a României este mişcarea revoluţionară de la 1821, de sub conducerea lui Tudor Vladimirescu. Or, o rezolvare similară găsim şi la Lucreţiu Pătrăşcanu. Analiza conţinutului social al mişcării, a proceselor care au precedat-o dau temeinicie şi forţă de convingere susţinerii sale. De asemenea, rolul şi locul capitalului comercial şi cămătăresc în procesul acumulării primitive a capitalului în România găseşte în paginile acestei scrieri una din cele mai temeinice tratări de pina acum. Distincţia făcută între economia de schimb şi cea capitalistă, remarcile cu privire la purtătorii capitalului comercial în Principate, la nivelul şi momentul pătrunderii şi al răspîndirii operaţiilor comerciale continuă să se menţină în actualitate pentru ştiinţa istorică. Militantismul gîndirii lui Pătrăşcanu, suflul revoluţionar care străbate concepţia sa îşi găsesc cea mai vie expresie în poziţia adoptată faţă de rolul maselor populare Pe de o parte, lucrarea pune în valoare ideea că interesele maselor populare corespundeau sensului obiectiv al dez- Damian HUREZEANU voltării istorice, iar pe de altă parte, ea reliefează rolul important pe care masele l-au jucat în cursul unor evenimente centrale ale istoriei României. Convergenţa dintre aspiraţiile maselor şi necesităţile obiective de dezvoltare, în ordinea determinismului social, creaţia istorică activă, vie, la care ele se ridică în timpul unor momente de cea mai mare importanţă reflectă, deopotrivă, din unghiuri diferite, rolul maselor populare ca făuritoare ale istoriei. „Un veac de frămintări sociale este pătrunsă de încrederea în forţa de creaţie a poporului în paginile ei freamătă mulţimile maselor de ţărani, tîrgoveţi, muncitori, eroi anonimi ai actelor care dau conţinut istoriei moderne a României. Un element care imprimă dinamism lucrării lui Pătrăşcanu este spiritul critic faţă de concepţiile sociologice şi istorice cu circulaţie în epocă. Idei şi teorii emise de diferiţi reprezentanţi ai istoriografiei burgheze găsesc in Pătrăşcanu un oponent cu mari resurse polemice, cu aptitudini remarcabile pentru confruntarea de opinii, pentru sesizarea a ceea ce reprezintă esenţial în conţinutul de idei şi în suportul de clasă al teoriilor pe care le ia în discuţie. Trebuie considerată hotăritoare contribuţia pe care Pătrăşcanu a adus-o la critica teoriei, devenită loc comun în gîndirea istorică şi sociologică din România, potrivit căreia recenzie începutul erei moderne a ţărilor române ar fi legat de angrenarea lor în circuitul pieţei europene în urma încheierii Tratatului de pace de la Adrianopole (1829). Orientarea analizei spre resorturile şi impulsurile interne ale dezvoltării, urmărirea firului genetic al proceselor i-au permis conturarea unui tablou mai veridic al premiselor şi începutului epocii moderne româneşti. Cronologic, germenii transformărilor survenite în structura economică a ţării exprimînd un conţinut capitalist, apar încă în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi la începutul secolului al XIX-lea. Statornicirea şi generalizarea relaţiilor capitaliste pe ansamblul economiei au fost, insă, un proces care s-a perpetuat mult timp după începutul epocii moderne, iar în sfera agriculturii nu s-a ajuns nici pînă la finele acestei epoci la înlăturarea deplină a formelor precapitaliste de producţie. Lucrarea lui Lucreţiu Pătrăşcanu a susţinut cu bine examenul timpului. Desigur, progresele realizate de gîndirea ştiinţifică nu au trecut fără să-şi lase amprenta pe unele aprecieri şi interpretări propuse de autor. Nu toate consideraţiile sale ne par acum acceptabile. Credem că momentul cel mai susceptibil de obiecţii din lucrarea lui Lucreţiu Pătrăşcanu rezidă în alunecarea spre un anumit automatism în înţelegerea determinismului istoric. Nu o dată în „Un veac de frămintări sociale" condiţionarea economică a unor fenomene sociale sau politice este izbutit explicată, alteori însă procese sau acţiuni cu o geneză mai complexă sunt deduse direct din fenomenul economic. Este semnificativ să amintim în acest sens că adeziunea lui Mihail Kogălniceanu la ideea reformei agrare și lupta lui pentru înfăptuirea acesteia în 1864 este explicată în carte prin împrejurarea că cunoscutul om de stat era și proprietar de stabilimente industriale, motiv pentru care ar fi acţionat deci, nemijlocit, ca exponent al intereselor burgheziei industriale. Explicaţii similare găsim şi în cazul lui C. A. Rosetti, Tudor Vladimirescu etc. Imaginea istorică a căpeteniei pandurilor pe care o propune cercetarea actuală valorifică într-o măsură mai mare sensul actelor şi înfăptuirilor lui Tudor, filtrînd esenţa acestora şi dezvăluind astfel punctele lor de contact cu interesele şi aspiraţiile populare, ale maselor largi ţărăneşti, fără să omită, bineînţeles, unele oscilaţii şi sinuozităţi în activitatea lui Tudor. „Un veac de frămintări sociale“ realizează una din cele mai pertinente şi mai viguroase critici ale liberalismului român ca expresie ideologică a burgheziei, slabă sub raport economic, vădind inconsecvenţă politică şi lipsă de curaj revoluţionar, tendinţă spre compromis şi pactizare cu moşierimea. In tratarea lui Pătrăşcanu aceste trăsături nu apar ca însemne de ordin subiectiv volitiv, ci se înscriu în logica procesului istoric. Ne întîmpină, deci, un mod de abordare vizînd dezvăluirea relaţiilor dintre elementele sistemului, a rădăcinilor profunde ale fenomenului. Aceeaşi obiectivare a analizei reclama, însă, otratare mai precis conturată, mai completă, a rolului burgheziei care, în pofida limitelor de clasă, a îndeplinit, în perioada ascensiunii sale istorice, şi mai ales în timpul revoluţiei de la 1848 şi al Unirii Principatelor, un rol important în dezvoltarea economică, politică şi socială a României, în înfăptuirea unora dintre aspiraţiile naţionale fundamentale. Axîndu-şi lucrarea pe problematica socială, Pătrăşcanu nu-şi propune să examineze aspectele luptei naţionale din istoria poporului român. De acea, aprecierile care se referă la aceste aspecte, pînă la Unirea Principatelor Române, au mai mult un sens polemic în care mai uşor îşi pot face locul unele unilateralităţi, exacerbarea anumitor elemente în defavoarea altora. Documentele istorice relevă existenţa conştiinţei unităţii de neam şi a ideii unirii exprimate pregnant încă din perioade cu mult anterioare decit reiese din scrierea „Un veac de frămintări sociale“. Cercetarea ştiinţifică a pus, de asemenea, în lumină dintr-un unghi mai cuprinzător, dintr-o perspectivă istorică mai largă, sensul şi semnificaţia primei uniri a celor trei ţări române realizată sub sceptrul lui Mihai Viteazul. In ceea ce priveşte Unirea Principatelor, Pătrăşcanu, fidel orientării sale de a pune în lumină rolul determinismului social, subliniază importanţa factorilor de ordin materialeconomic care au concurat la realizarea actului de la 24 ianuarie 1859. Integritatea imaginii presupunea însă şi evaluarea mai temeinică a unui factor atît de dinamic, cu o mare capacitate propulsivă, cum a fost conştiinţa naţională. Ea a imprimat Unirii din 1859 o deosebită vibraţie patriotică, i-a dat culoarea şi relieful unic pe care-l transmite viitorimii. Lucreţiu Pătrăşcanu consideră că este necesar să se facă distincţie între feudalism şi iobăgie în sensul că ele constituie de fapt două alcătuiri social-economice deosebite. Teza avea o anumită circulaţie în literatura istoriografică marxistă a epocii. Fenomenele pe care le descrie ca fiind caracteristice regimului iobăgiei s-au petrecut în realitatea economică şi socială a ţărilor române şi surprinderea lor cu mare acuitate constituie un merit al lucrării. Astfel, procesul extinderii rezervei seniorale la sfîrşitul secolului al XVIII-lea şi în toată prima jumătate a secolului al XIX-lea, creşterea prestaţiilor ţărănimii dependente, inclusiv a zilelor de clacă, intensificarea exploatării producătorilor direcţi, ruinarea gospodăriilor acestora şi, deci, subminarea forţelor de producţie ale întregii alcătuiri agrare, iar, ca urmare, ascuţirea contradicţiilor sociale sunt fenomene acceptate azi de cercetările istoriografice cele mai reprezentative şi investigate cu toată atenţia pe care o merită. Adoptarea unui înveliş terminologic neadecvat pentru a exprima aceste fenomene, aşa cum se face în „Un veac de frămintări sociale“, este însă de natură să producă unele confuzii şi, de aceea, accepţia dată iobăgiei ca şi datele cronologice ale situării ei apar nejustificate. Lucrarea dă o puternică lovitură concepţiilor după care răscoalele ţărăneşti de la sfîrşitul secolului al XIX- lea şi începutul secolului al XX- lea au fost ineficiente ca mijloace de luptă socială. Ea reliefează cu putere conţinutul lor progresist, situat „pe linia transformărilor viitoare ale întregii societăţi româneşti“. In stabilirea cauzelor răscoalelor găsim însă unele aprecieri unilateral formulate, polarizînd întreaga atenţie spre procesul dezvoltării capitaliste şi consecinţele social-economice ce decurg din aceasta. Este drept, ansamblul consideraţiilor făcute în capitolul consacrat răscoalelor şi cauzelor lor permite să desprindem ideea profundă ce conduce spre explicarea energiei revoluţionare a ţărănimii ca produs al contradicţiilor izvorîte din persistenţa relaţiilor semifeudale în condiţiile transformării capitaliste a agriculturii . Minusurile interpretative ale lucrării reflectă într-o măsură optica perioadei respective, influenţa unor teze care aveau pe atunci circulaţie şi în partidul nostru ; unele inadvertenţe se datoresc, desigur, şi condiţiilor deosebit de grele în care a fost scrisă. Toate acestea nu scad valoarea d° ansamblu a lucrării. Ea face parte din categoria scrierilor de ţinută a căror viabilitate înfruntă vremea. Judecată din perspectiva evoluţiei istoriografiei româneşti, lucrarea îşi păstrează nu numai importanţa unei contribuţii certe ; gîndirea novatoare formată în spiritul marxismului revoluţionar care domină această operă, a însemnat un solid reper în jalonarea orientării materialist-dialectice a ştiinţei istorice din ţara noastră. Constituirea marxistă a istoriografiei noastre revendică în mod legitim unele elemente şi căi de investigare prezente în lucrarea lui Lucreţiu Pătrăşcanu şi în aceasta constă sensul activ, viu al operei sale ŞTIRI CULTURALE Casa de cultură din Alba lulia a găzduit sîmbătă după-amiază un simpozion organizat cu prilejul împlinirii a 185 de ani de la răscoala iobagilor din Transilvania, condusă de Horia, Cloşca şi Crişan Cadre de specialitate de la muzeul de istorie din localitate au evocat desfăşurarea răscoalei în judeţul Alba, personalitatea lui Horia şi Răscoala de la 1784—1785 reflectată în artă. Elevi ai Liceului ,,Horia, Cloşca şi Crişan“ şi de la Şcoala generală nr. 2 au depus jerbe de flori la obeliscul celor trei martiri. Teatrul tineretului din Piatra Neamţ a prezentat sîmbătă, în premieră pe ţară, piesa „Woyzeck“, a dramaturgului Georg Büchner, în regia lui Radu Penciulescu. * Sîmbătă seara, pe scena Casei de cultură a sindicatelor din Suceava a avut loc premiera spectacolului „Cîntec de viaţă nouă“, prezentat de ansamblul artistic „Ciprian Porumbescu“ din localitate. (Agerpres) tv Programul 1 8.15 Matineu duminical pentru co- ,pil şi tineretul şcolar 10.15 Ora satului ; 11.15 Concert simfonic : simfonia a V-a de Ceaikovski. Inter-pretează Orchestra simfonică a Filarmonicii din Tokio ! Dirijor Mircea Basarab ! 12.00 De strajă patriei ! 12.35 Emisiune în limba maghiară ? 13.35 închiderea emisiunii de di-mineaţă * 16.30 Film serial: „Rîul întunecat“ (VII) * 17.15 Realitatea ilustrată 19.00 Telejurnalul de seară 19.20 Noutăţi cinematografice. 19.45 Soli ai artei populare: Ansamblul „Căluşul“ din Scor- Tniceşti-Olt 20.10 Document — 6 Martie 1945: I La Craiova acum un sfert de veac \ 20,23 Concertul speranțelor. i 22.20 Telejurnalul de noapte 22.30 Telesport i 23.00 închiderea emisiunii progra- mului I ^ Programul n ^ 20.15 Medalion D. G. Kiriac l 20,50 Film artistic „Arena circa- 1 lui“ i 22,10 Actualităţi literare * 22.20 Roman foileton: „Mîndrie și prejudecată" (IV) 22.45 închiderea emisiunii progra- mului II ^ PLENARA CONSILIULUI UNIUNII ASOCIAŢIILOR STUDENTESTI DIN ROMÂNIA In ziua de 28 februarie a avut loc Plenara Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din România. La lucrările plenarei au luat parte tovarăşii I Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, Ion Teoreanu, şeful secţiei de învăţămînt a Consiliului de Miniştri, Alexe Popescu adjunct al ministrului învăţămintului. Au participat, de asemenea, prorectorii cu munca educativă, din cadrul instituţiilor de învăţămînt superior, activişti ai U T.C. şi ai U.A.S.R., redactori ai presei centrale de tineret şi studenţeşti Pe baza referatului prezentat de tovarăşul Ion Traian Ştefănescu, preşedintele Consiliului U.A.S.R., secretar al C.C. al U.T.C., plenara a dezbătut problemele activităţii desfăşurate de asociaţiile studenţeşti în cămine şi cantine şi a stabilit măsurile menite să contribuie la îmbunătăţirea generală a muncii educative şi social-gospodăreşti Plenara a luat, de asemenea, în discuţie informarea asupra rezultatelor obţinute de studenţi în sesiunea de, examene din februarie a.c., precum şi informarea cu privire la activitatea politico-ideologică desfăşurată de asociaţiile studenţeşti în semestrul I al anului universitar. S-au stabilit cu acest prilej sarcini concrete privind intensificarea preocupărilor în domeniul pregătirii profesionale, politico-ideologice a studenţilor, pe temeiul filozofiei materialist-dialectice în spiritul politicii partidului şi statului nostru, al Documentelor Congresului al X-lea. Participanţii la plenară au aprobat programul de activitate al Consiliului U.A.S.R. pentru semestrul II al anului universitar In încheierea lucrărilor plenarei, a luat cuvîntul tovarășul Ion Iliescu. 1 Simpozioane consacrate centenarului naşterii lui V. I. Lenin „Leninismul — deschizătorul epocii de aur a omenirii“ — este titlul simpozioanelor organizate cu prilejul aniversării centenarului naşterii lui V. I. Lenin, la căminele culturale din comunele Stîngăceaua, Poroina Mare şi Prunişor din judeţul Mehedinţi. Activişti de partid şi de stat, profesori de istorie şi limba română au prezentat, în faţa a numeroşi participanţi, opera şi biografia întemeietorului P.C.U.S. şi al primului stat socialist din lume — Vladimir Ilici Lenin. ★ In cadrul manifestărilor consacrate aniversării a 100 de ani de la naşterea întemeietorului primului stat socialist din lume, la Hunedoara a avut loc simpozionul „Lenin şi contemporaneitatea“. Au fost prezentate expunerile „Lenin, conducătorul partidului comunist“ şi „Activitatea neobosită şi principială a P.C.R. în spiritul ideilor leniniste privind întărirea mişcării comuniste internaţionale“. La cluburile „Siderurgistul" şi „Constructorul“ din localitate şi la clubul minerilor din Ghelar au fost deschise expoziţii ilustrind activitatea revoluţionară a lui Lenin. ! cinema s _____ s —— • Ghici cine vine la cină?: PATRIA — 9; 12; 15; 18; 21. • Visul domnului Gentil: REPUBLICA — 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,15, FESTIVAL — 9; 11; 13; 15; 17; 19; 21. • Reconstituirea: LUCEAFĂRUL — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,45. • Te iubesc, te iubesc: CAPITOL — 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,45; 21. • Comisarul X și „Panterele albastre“: BUCUREȘTI — 9; 11,15; 13,30; 16,30; 18,45; 21, MELODIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45, GLORIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, MODERN — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30. • Explozie în munți: FAVORIT — 10; 13; 15,30; 18; 20,30. • Noapte cu ceață: VICTORIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45. • Căsătorie prin mica publicitate: CENTRAL — 8,30; 10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,45; 20,45. • La Nord prin Nord-Vest: LUMINA — 9,15—16,45 în continuare; 19,45. • Filme de desene animate: DOINA —* 9' 12. • Prieteni fără grai: DOINA - 13,30. LIRA - 15,30; 18. • Vă place Brahms?: DOINA — 16; 18,30; 20,45. UNIREA — 15,30; 18. • Totul de vînzare: UNIREA -20.15. • O nuntă cum n-a mai fost: TIMPURI NOI — 9—19,30 în continuare. • Cînd se arată cucuveaua: FEROVIAR - 9; 11,45; 14,30; 17,15; 20,30. AURORA - 9; 11;15; 13,30; 16; 18;15; 20,30. • Stăpîn pe situaţie: EXCELSIOR — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, FLAMURA — 9; 11,15; 16; 18,15; 20,30. • Don Juan fără voie: GRIVIŢA — 9,30; 11,45; 16; 18,15; 20,30. • Becket: ÎNFRĂŢIREA ÎNTRE POPOARE — 15,30; 19. • Prea mic pentru un război atît de mare: BUZEȘTI - 15,30; 18; 20,30. • Simpaticul domn R: DACIA — 8,30—20,30 în continuare. • Via Mala: BUCEGI — 11, 16; 18,15; 20,30. TOMIS — 9—15 în continuare: 18; 20,15. • O fată fericită: CINEMATECA (sala Union) — 10,30; 12,30; 14,30. • Crimă în stil personal: LIRA — 20,15. • Dragă Brigitte: DRUMUL SĂRIT - 15; 17,30; 20. • Bătălia pentru Roma: FERENTARI — 15,30; 19, PACEA — 15,30; 19. • Păcatul dragostei: GIULEȘTI — 15,30; 18; 20,30, VOLGA — 9—13,30 în continuare; 16; 18,15; 20,30, PROGRESUL — 11,30; 14; 16,15; 18,30. • Cu mîînile pe oraș: PROGRESUL — 20,45. • Beru şi comisarul San Antonio: COTROCENI — 15,30; 18. • Roşu şi auriu: COTROCENI — 20,30. • Călugăriţa: FLOREASCA — 10; 13,30; 16,30; 19,30, MIORIŢA — 9,45; 13; 16,15; 19,30. • Iubirea strict oprită: MOŞILOR — 15,30; 18. • Linişte şi strigăt: MOŞILOR — 20,30. • Valea păpuşilor: POPULAR — 15.30; 18, RAHOVA — 15.30; 18. • Profesioniştii: VITAN — 15.30; 18; 20.30. CRINGAŞI — 15.30; 18; 20.15. • Blow-up: VIITORUL — 15.30; 18; 20.30. • Femeia îndărătnică: COSMOS — 15.30; 18. 20.15; teatre • Filarmonica de stat „George Enescu“ (la Ateneul Român): Concert educativ pentru elevi — 9,30; 12. Tema: Romantismul. Prezintă: Nina Turcu. • Opera Română: Traviata — 11; Răpirea din serai — 19,30; (la Sala Palatului): Seară vieneză — 11, 16. • Teatrul de operetă: My fair lady — 10,30; Contesa Maritza — 19,30. • Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Comedia): O scrisoare pierdută — 10,30; Castiliana — 19,30; (sala Studio): Părinţii teribili — 10,30; Travesti — 15,30; Cine eşti tu? — 19,30. • Teatrul de Comedie: Croitorii cei mari din Valahia — 10,30; Dispariţia lui Galy Gay — 15; Mandragora — 20. • Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (sala din bd. Schitu Măgureanu): Nepotul lui Rameau — 10,30; Transplantarea inimii necunoscute — 15; Meteorul — 20; (sala din str. Alex. Sahia): Puricele în ureche — 10; Viraj periculos — 15; Tandreţe şi abjecţie — 20. • Teatrul Mic: Emigrantul din Brisbane — 10,30; Primarul lunii şi iubita sa — 15,30; Preţul — 20. • Teatrul „C. I. Nottara“ (sala Magheru): Don Quîjotte — 10; Vijelie în crengile de sassafras — 15,30; La ciorba de potroace — 19,30; (sala Studio): Cînd luna e albastră — 10,30; Ce scurtă e vara — 16; Dialog despre dragoste — 20. • Teatrul Giuleşti: Comedie cu olteni — 10; 19,30. • Teatrul „Ion Creangă“: Nota zero la purtare — 10; Eminescu şi Veronica — 19,30. • Teatrul evreiesc de stat: Mazelov» — 11; Noaptea în tîrgul vechi — 19,30. • Teatrul „Ţăndărică" (sala din Calea Victoriei): Şoricelul şi păpuşa — 11; Cabaretissimo — 19,30; (sala din str. Academiei): Căluţul cocoşat — 11. • Teatrul satiric muzical „C. Tănase (sala Savoy): Boeing-Boeing — premieră — 19,30 (sala din Calea Victoriei nr. 174): Nicuţă... la Tănase — 19,30. • Teatrul de revistă şi comedie „Ion Vasilescu“: Floare de cactus — 10: 19.30. SINTEIA — duminică 1 martie 1970 „Se poate sta şi activa pe suprafaţa lunară mai mult de cinci ore“ INTILNIREA ASTRONAUTIE CU OAMENI DE ŞTIINŢĂ ŞI REPREZENTANT! AI PRESEI Sîmbătă după-amiază astronauţii americani Charles Conrad, Richard Gordon şi Alan Bean s-au întilnit în sala mică a Palatului Republicii Socialiste România cu oameni de ştiinţă — academicieni, profesori, cercetători, specialişti în astronautică — cu ziarişti din presa centrală, de la Radioteleviziune şi corespondenţi ai presei străine. Preşedintele Academiei Republicii Socialiste România, acad. Miron Nicolescu, a salutat cordial pe astrofauţi şi i-a prezentat participanţilor. In deschiderea întîlnirii a fost prezentat un film în culori cu imagini din timpul zborului lor spre Lună, al aselenizării şi al activităţii pe suprafaţa selenară, întoarcerii pe Pămînt şi recuperării capsulei spaţiale în Oceanul Pacific. Filmul a fost comentat de cei trei astronauţi şi a stîrnit viul interes al participanţilor. In continuare, Charles Conrad a arătat că în Statele Unite programul spaţial şi-a cîştigat un loc binemeritat prin faptul că el contribuie la formarea unei tehnologii noi care a şi început să aducă foloase progresului omenirii. Răspunzînd la întrebările adresate, astronautul american a spus : Suntem angajaţi în prezent într-un program de transporturi spaţiale a cărui punere la punct va dura cel puţin trei ani. Aceasta ne va da posibilitatea să plasăm pe orbită nave la un cost de 10 ori mai mic decît cel prezent, deci, cu alte cuvinte, vom transforma programul spaţial într-un program rentabil din punct de vedere economic. Acest program va da astfel posibilitatea să ajungem cu uşurinţă pe orbita terestră, ceea ce ne va permite în cele din urmă să populăm poate şi Luna. Costul acestui program este atît de redus, încît ne va permite să transportăm pe Lună chiar şi apă de băut. Vorbitorul a menţionat în continuare alt program, unul din cele mai interesante pe cale de a fi puse la punct, acela prin care un sistem de nave automate şi sateliţi cu echipaj uman va putea informa orice ţară din lume dacă, de pildă, recoltele sunt promiţătoare, dacă există nevoia de îngrăşăminte, de apă etc. Deşi cunoştinţele noastre cresc in progresie geometrică, cam în acelaşi timp creşte şi costul acestor programe. Aşa că Statele Unite au atins o limită în acest domeniu şi sunt convins — aceasta este părerea mea personală — că va fi bine venită participarea altor ţări la cercetarea spaţială, astfel încît întregul program să fie folositor omenirii. Totodată, sunt convins că nu numai Statele Unite dispun de o tehnologie spaţială , mai sunt şi alte ţări care, în diferite domenii de specializare, dispun de o tehnologie pe care o pot pune la îndemîna acestui program comun pentru realizarea scopurilor despre care am vorbit în legătură cu protecţia împotriva micrometeoriţilor, Charles Conrad a arătat că la costume s-au folosit 14 straturi de material plastic extrem de uşor, material care a servit şi la crearea unui spaţiu între zona presurizată şi suprafaţa exterioară a modulului lunar. In ce priveşte modulul de comandă, scutul termic este suficient pentru protecţie împotriva micrometeoriţilor, iar structura modulului de serviciu e îndeajuns de solidă, fiind metalică, pentru a apăra interiorul acestuia. Nici eu, nici alţi astronauţi care au avut activităţi extravehiculare în timpul programelor „Gemini“ şi „Apollo“ nu au fost vreodată loviţi de un micrometeorit, astfel ca impactul să poată fi stabilit la o examinare ulterioară a costumului. Astronautul american a subliniat apoi că, în urma zborului lor, au propus, pentru următoarele aselenizări, introducerea anumitor modificări în programele calculatoarelor care se ocupă de zbor și în special de momentul aselenizării, pentru a se evita unele inconveniente, ca de pildă, cantitatea foarte mare de praf lunar stirnit la aselenizare. La rîndul său, Alan Bean a precizat că praful lunar ar putea constitui o problemă serioasă, prin pătrunderea sa în diferite puncte critice ale echipamentului. De aceea, am propus şi s-au luat măsuri de modificare a echipamentului pentru zborurile următoare, a menţionat el. Am observat că o excursie lunară de patru ore nu este excesiv de obositoare. Insă nu s-a făcut de mai multe ori sete în acest timp. De aceea s-a și luat măsura adăugării unei mici provizii suplimentare de apă pentru costumele echipajului „Apollo-13“. Am propus, de asemenea, adăugirea unei unelte pentru săpat şanţuri, care să pătrundă mai uşor sub straturile de praf de pe suprafaţa lunară. In general am fost cit se poate de mulţumiţi, atît de costum, cit şi de echipament şi sunt convins că se poate sta şi activa pe suprafaţa lunară mai mult decit cele 5 ore prevăzute ca activitate maximă extravehiculară pentru echipajul „Apollo-13“. In timp ce ne aflam pe Lună, a spus în continuare Alan Bean, stelele erau invizibile pentru noi din cauza strălucirii Soarelui și a efectului de umbrire provocat de vizoarele căștilor noastre. Insă puteam vedea Pămîntul, care era cam la 20 grade deasupra noastră, la orizont. Era cam de 4 ori mai mare decît Luna văzută de pe Pămînt. In timp ce ne aflam in modulul lunar, puteam vedea stelele pe cer, căci în interior era ceva mai întuneric. Le vedeam şi mai bine dacă ne uitam prin luneta sistemului nostru de navigaţie. 11 vedeam foarte bine şi pe Gordon trecînd deasupra noastră, cam la fiecare două ore şi ceva, dacă ne uitam cu atenţie. Nava lui arăta cam la fel ca un satelit cînd trece noaptea pa cer deasupra Pămîntului. Nu cred că aş putea spune că am rezolvat aproape în întregime problemele unei călătorii Pămînt— Lună—Pămînt — a spus Richard Gordon. Există, de pildă, anumite perturbaţii gravitaţionale în jurul Lunii, pe care încă nu le cunoaştem în totalitate. Dacă ne aflăm în jurul Lunii pe o traiectorie aproximativ ecuatorială, traiectoria se modifică, e perturbată şi nu înţelegem ce provoacă această modificare. Referindu-se la eclipsa solară observată la întoarcerea spre Pămînt, astronautul a precizat: Ceea ce ni s-a părut ceva deosebit la această eclipsă a fost faptul că banda circulară de lumină din jurul Pămîntului — atmosfera — era segmentată şi nu formată din cercuri concentrice, aşa cum suntem obişnuiţi să o vedem. Un alt fenomen deosebit de interesant cînd ne aflam în spaţiul cosmic, partea neluminată a Pămîntului era complet neagră, nu se putea distinge pe ea nici un detaliu, era la fel de neagră şi întunecată ca şi restul spaţiului. In timpul eclipsei de Soare, pe partea neluminată a Pămîntului am putut vedea în atmosferă fulgere, am putut distinge destul de bine conturul Indiei şi percepe mase de nori în atmosferă In ce priveşte viaţa pe bordul navei noastre, pot să vă spun că am avut condiţii foarte bune, am avut o mlncare excelentă, ne-am putut odihni şi din cînd în cînd ne-am putut chiar spăla şi bărbieri. In încheierea întîlnirii, comandantul navei „Apollo-12“, Charles Conrad, a spus : înainte de a veni aici eram convinşi că vom fi primiţi prieteneşte, ştiind că ţara dv. manifestă un interes deosebit pentru cercetările spaţiale. Folosim acest prilej pentru a vă mulţumi încă o dată pentru calda ospitalitate şi pentru modul extrem de prietenesc în care am fost primiţi (Agerpres) Selenanţii de pe „Apollo-12" - oaspeţi ai Capitalei noastre (Urmare din pag. I) Deşi vizita noastră in ţara dv. este scurtă — a spus vorbitorul — sperăm să cunoaştem cit mai mulţi oameni şi în cadrul intîlnirilor cu oamenii de ştiinţă să împărtăşim din experienţa pe care am acumulat-o în timpul zborului nostru Un grup de tinere fete, îmbrăcate in costume naţionale, oferă astronauţilor şi soţiilor lor buchete de flori După ceremonialul primirii, cei trei cosmonauţi americani iau lot intr-o maşină deschisă, escortată de motociclişti, îndreptîndu-se spre Capitală De-a lungul traseului se aflau numeroşi cetăţeni veniţi să salute pe cei care în noiembrie 1969 au înscris o pagină glorioasă în marea epopee a pătrunderii omului în spaţiul cosmic Pe străzile Capitalei, astronauţi americani sunt întîmpinaţi cu aceeaşi căldură, ca semn al preţuirii pe care poporul nostru o acordă faptelor curajoase, închinate progresului ştiinţei al întregii omeniri dornice de pace. Imediat după sosire, astronauţii americani au început vizita în Capitală. Prima „escală“ a echipajului „Apollo-12“ a fost la Palatul pionierilor din Dealul Cotrocenilor. La intrarea în palat, temerarii cuceritori ai Selenei sunt salutaţi de Virgiliu Radulian, preşedintele Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor Un grup de pionieri oferă astronauţilor însemnele caracteristice organizaţiei lor — insigna şi flamura purpurie. După ce eleva Cristina Ciobotaru de la Liceul nr. 30, rosteşte in limbile română şi engleză mesajul de salut al pionierilor municipiului Bucureşti, oaspeţii sunt invitaţi să viziteze cîteva din cercurile practice care funcţionează în incinta palatului Ansamblul artistic „Românaşul“, al Palatului pionierilor, prezintă apoi oaspeţilor un reuşit program de cîntece şi dansuri populare româneşti In încheierea vizitei, astronauţii Conrad, Gordon şi Bean, au primit cea mai inartă distincţie a Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor — Medalia „Cutezătorii“ — ce se conferă pentru acte de înaltă bravură. In continuare, astronauţii americani au vizitat Institutul politehnic, unde au fost salutaţi cu căldură de prof. dr. docent George Bălănescu, membru corespondent al Academiei, rectorul institutului, şi de Nicolae Irinaie, preşedintele Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din Centrul universitar Bucureşti. Studenţii îi primesc cu îndelungi aplauze. In holul mare al noii construcţii a institutului,rectorul prezintă astronauţilor macheta ansamblului de clădiri ce alcătuiesc impunătorul edificiu universitar, veritabil avanpost al învăţămintului tehnic superior din ţara noastră. Astronauţii iau apoi parte la o întilnire cu studenţii bucureşteni cărora le-au răspuns la numeroasele întrebări privind performanţele navei care i-a purtat în expediţia lor selenară. La sfîrşitul vizitei, oaspeţilor li s-a inminat placheta comemorativă a împlinirii unui secol şi jumătate de învăţămînt tehnic în limba română. Sîmbătă după-amiază, în timp ce astronauţii americani participau la o conferinţă de presă, soţiile lor — Jane Conrad, Barbara Gordon şi Sue Bean s-au întilnit la Athenée Palace, cu reprezentante ale Consiliului Naţional al Femeilor şi cu ziariste din Capitală. Intr-o atmosferă de cordialitate a avut loc o discuţie privind aspecte ale vieţii de familie, interesul cu care a fost urmărită expediţia selenară a soţilor lor. Seara, astronauţii americani au asistat la meciul de hochei pe gheaţă dintre selecţionatele S.U.A. şi R.F. a Germaniei din cadrul Campionatului mondial, grupa B, care se desfăşoară în aceste zile la Bucureşti. Spectatorii au salutat cu simpatie pe navigatorii spaţiali la apariţia în tribuna oficială a Patinoarului artificial „23 August“. (Agerpres)