Scînteia, martie 1970 (Anul 39, nr. 8352-8382)

1970-03-01 / nr. 8352

PAGINA 4 Lucreţiu Păi „UN VEAC DE FRÂMÎNTÂRI SOCIALE 1821 -1907“ De curînd a văzut lumina tiparului lucrarea lui Lucreţiu Pătrăşcanu „Un veac de frămintări sociale“ într-o nouă ediţie, în Editura politică, sub egida Institutului de studii istorice şi social-politice de pe lingă C. C. al P.C.R. In conformitate cu indicaţiile documentelor de partid, această mă­sură reintegrează, după o îndelungată absenţă nemeritată, scrierea lui Pă­trăşcanu în circuitul valorilor cultu­rale ale poporului român. Potrivit sarcinilor propuse, „Un ▼eac de frămintări sociale“ înfăţişea­ză mai ales aspectul social al isto­riei moderne a României (exceptînd problemele Transilvaniei care n-au intrat în cîmpul de analiză al autoru­lui). Dar în lucrare se acordă o mare atenţie dezvăluirii rădăcinilor econo­mice ale relaţiilor de clasă şi ale ciocnirilor sociale, după cum se ur­măreşte reflectarea pe planul vieţii politice a fenomenelor sociale. In felul acesta „Un veac de frămintări sociale“ reconstituie un tablou am­plu al evoluţiei ţării, în articulaţiile şi semnificaţiile sale esenţiale, cu­­prinzînd cronologic aproape întrea­ga sa epocă modernă. , Evenimentele care domină istoria socială a României în această perioa­dă sunt considerate de către Lucreţiu Pătrăşcanu revoluţia pandurilor con­dusă de Tudor Vladimirescu, Revolu­ţia de la 1848 şi răscoalele ţărăneşti de la sfîrşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. In ju­rul lor se axează problematica lucră­rii, spre ele converg momentele ex­plicative ale analizei întreprinse de autor. Luate separat, sunt evenimen­te cu fizionomie şi caracteristici dis­tincte. Lucreţiu Pătrăşcanu pro­pune însă înţelegerea lor în conti­nuitatea şi progresivitatea lor istori­că, le priveşte ca momente care dau expresie, în faze şi forme concrete de manifestare, pe trepte diferite, unor cerinţe izvorîte din procesul e­­voluţiei moderne a României. Rapor­tate la acest proces, evenimentele amintite se înlănţuie într-o strinsă unitate, reprezintă părţi consti­tutive ale aceleiaşi deveniri. Iar întrucît la data elaborării lucră­rii îşi păstrau încă acuitatea şi actualitatea sarcinii ce decurgeau din acelaşi proces de dezvoltare mo­dernă a României, cerinţele ce nu se împliniseră încă se transmiteau, în sensul continuităţii istorice, ca sarcină a forţelor purtătoare ale pro­gresului social, în noile condiţii şi împrejurări. „Un veac de frămintări sociale“ îmbină caracterul militant al con­cluziilor pe care le degajă cu o aleasă ţinută istoriografică şi ştiin­ţifică. Calităţile ce dau valoare mun­cii istoriografice — simţul şi pers­pectiva istorică, stăpînirea nuanţelor şi capacitatea evocatoare, siguranţa în selectarea pieselor esenţiale în no­ianul bibliografic existent — sînt du­blate în lucrare de viziunea largă şi unitară a doctrinarului. Pentru prima dată în cuprinsul lucrării a fost tratată mai amplu, în lumina concepţiei materialist-dialectice, o perioadă de peste un secol din isto­ria poporului nostru. Sub fasciculul de lumină al acestei concepţii, mînuită nu o dată cu precizie şi siguranţă, fap­tele şi datele, evenimentele şi pro­blemele studiate îşi dezvăluie a­­deseori semnificaţii profunde. Pă­trăşcanu încorporează materialul do­cumentar bogat pe care se sprijină analiza sa, îl topeşte în concepţia sa de ansamblu asupra fenomenului is­toric românesc, îl asimilează inter­pretării proprii. De aceea, nimic nu pare mai depărtat de factologie ca această lucrare atît de solid docu­mentată. Lucrarea captează şi prin calităţile ei stilistice. Expunerea este de o mare limpezime , există un ritm interior al său care cucereşte aten­ţia. Cercetarea realizată de autorul „Unui veac de frămintări sociale“ a marcat pentru multe probleme din istoria modernă a României o des­chidere spre înţelegerea mai profun­dă şi mai exactă a lor. Această cer­cetare este aptă şi astăzi de a ferti­liza gîndirea istorică, de a-i sugera unele rezolvări şi soluţii demne de a fi luate in considerare. Astfel, rămîn de mare importan­ţă consideraţiile şi soluţiile lui Lu­creţiu Pătrăşcanu privitoare la perio­dizarea istoriei moderne a României In cercetările istoriografice curente, după căutări şi dezbateri îndelun­gate, capătă tot mai larg teren punc­tul de vedere potrivit căruia eveni­mentul care deschide epoca modernă a României este mişcarea revoluţio­nară de la 1821, de sub conducerea lui Tudor Vladimirescu. Or, o rezol­vare similară găsim şi la Lucreţiu Pă­trăşcanu. Analiza conţinutului social al mişcării, a proceselor care au pre­cedat-o dau temeinicie şi forţă de convingere susţinerii sale. De aseme­nea, rolul şi locul capitalului comer­cial şi cămătăresc în procesul acumu­lării primitive a capitalului în Româ­nia găseşte în paginile acestei scrieri una din cele mai temeinice tratări de pina acum. Distincţia făcută între economia de schimb şi cea capita­listă, remarcile cu privire la purtă­torii capitalului comercial în Princi­pate, la nivelul şi momentul pătrun­derii şi al răspîndirii operaţiilor co­merciale continuă să se menţină în actualitate pentru ştiinţa istorică. Militantismul gîndirii lui Pătrăşca­nu, suflul revoluţionar care străbate concepţia sa îşi găsesc cea mai vie expresie în poziţia adoptată faţă de rolul maselor populare Pe de o par­te, lucrarea pune în valoare ideea că interesele maselor populare co­respundeau sensului obiectiv al dez- Damian HUREZEANU voltării istorice, iar pe de altă parte, ea reliefează rolul important pe care masele l-au jucat în cursul unor evenimente centrale ale istoriei Ro­mâniei. Convergenţa dintre aspira­ţiile maselor şi necesităţile obiective de dezvoltare, în ordinea determinis­mului social, creaţia istorică activă, vie, la care ele se ridică în timpul unor momente de cea mai mare im­portanţă reflectă, deopotrivă, din un­ghiuri diferite, rolul maselor popu­lare ca făuritoare ale istoriei. „Un veac de frămintări sociale­ este pătrunsă de încrederea în forţa de creaţie a poporului­­ în paginile ei freamătă mulţimile maselor de ţărani, tîrgoveţi, muncitori, eroi ano­nimi ai actelor care dau conţinut istoriei moderne a României. Un element care imprimă dina­mism lucrării lui Pătrăşcanu este spiritul critic faţă de concepţiile so­ciologice şi istorice cu circulaţie în epocă. Idei şi teorii emise de diferiţi reprezentanţi ai istoriografiei bur­gheze găsesc in Pătrăşcanu un opo­nent cu mari resurse polemice, cu aptitudini remarcabile pentru con­fruntarea de opinii, pentru sesizarea a ceea ce reprezintă esenţial în con­ţinutul de idei şi în suportul de clasă al teoriilor pe care le ia în discuţie. Trebuie considerată hotăritoare con­tribuţia pe care Pătrăşcanu a adus-o la critica teoriei, devenită loc co­mun în gîndirea istorică şi sociolo­gică din România, potrivit căreia recenzie începutul erei moderne a ţărilor române ar fi legat de angrenarea lor în circuitul pieţei europene în urma încheierii Tratatului de pace de la Adrianopole (1829). Orientarea ana­lizei spre resorturile şi impulsurile interne ale dezvoltării, urmărirea fi­rului genetic al proceselor i-au per­mis conturarea unui tablou mai veri­dic al premiselor şi începutului epo­cii moderne româneşti. Cronologic, germenii transformărilor survenite în structura economică a ţării expri­­mînd un conţinut capitalist, apar încă în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi la începutul secolu­lui al XIX-lea. Statornicirea şi gene­ralizarea relaţiilor capitaliste pe an­samblul economiei au fost, insă, un proces care s-a perpetuat mult timp după începutul epocii moderne, iar în sfera agriculturii nu s-a ajuns nici pînă la finele acestei epoci la înlăturarea deplină a formelor pre­­capitaliste de producţie. Lucrarea lui Lucreţiu Pătrăşcanu a susţinut cu bine examenul timpu­lui. Desigur, progresele realizate de gîndirea ştiinţifică nu au trecut fără să-şi lase amprenta pe unele apre­cieri şi interpretări propuse de au­tor. Nu toate consideraţiile sale ne par acum acceptabile. Credem că momentul cel mai susceptibil de obiecţii din lucrarea lui Lucreţiu Pătrăşcanu rezidă în alunecarea spre un anumit automatism în înţelege­rea determinismului istoric. Nu o dată în „Un veac de frămintări so­ciale" condiţionarea economică a u­­nor fenomene sociale sau politice este izbutit explicată, alteori însă procese sau acţiuni cu o geneză mai complexă sunt deduse di­rect din fenomenul economic. Este semnificativ să amintim în acest sens că adeziunea lui Mihail Kogălnicea­­nu la ideea reformei agrare și lupta lui pentru înfăptuirea acesteia în 1864 este explicată în carte prin îm­prejurarea că cunoscutul om de stat era și proprietar de stabilimente in­dustriale, motiv pentru care ar fi acţionat deci, nemijlocit, ca expo­nent al intereselor burgheziei indus­triale. Explicaţii similare găsim şi în cazul lui C. A. Rosetti, Tudor Vladimirescu etc. Imaginea istorică a căpeteniei pandurilor pe care o propune cercetarea actuală valorifi­că într-o măsură mai mare sensul actelor şi înfăptuirilor lui Tudor, fil­­trînd esenţa acestora şi dezvăluind astfel punctele lor de contact cu in­teresele şi aspiraţiile populare, ale maselor largi ţărăneşti, fără să omită, bineînţeles, unele oscilaţii şi sinuo­zităţi în activitatea lui Tudor. „Un veac de frămintări sociale“ realizează una din cele mai pertinen­te şi mai viguroase critici ale libe­ralismului român ca expresie ideolo­gică a burgheziei, slabă sub raport economic, vădind inconsecvenţă po­litică şi lipsă de curaj revoluţionar, tendinţă spre compromis şi pactizare cu moşierimea. In tratarea lui Pă­trăşcanu aceste trăsături nu apar ca însemne de ordin subiectiv volitiv, ci se înscriu în logica procesului isto­ric. Ne întîmpină, deci, un mod de abordare vizînd dezvăluirea relaţiilor dintre elementele sistemului, a rădă­cinilor profunde ale fenomenului. A­­ceeaşi obiectivare a analizei reclama, însă, o­­tratare mai precis conturată, mai completă, a rolului burgheziei care, în pofida limitelor de clasă, a îndeplinit, în perioada ascensiunii sale istorice, şi mai ales în timpul re­voluţiei de la 1848 şi al Unirii Prin­cipatelor, un rol important în dezvol­tarea economică, politică şi socială a României, în înfăptuirea unora din­tre aspiraţiile naţionale fundamenta­le. Axîndu-şi lucrarea pe­ problematic­a socială, Pătrăşcanu nu-şi propune să examineze aspectele luptei naţionale din istoria poporului român. De acea, aprecierile care se referă la aceste aspecte, pînă la Unirea Principatelor Române, au mai mult un sens pole­­mic în care mai uşor îşi pot face lo­cul unele unilateralităţi, exacerbarea anumitor elemente în defavoarea al­tora. Documentele istorice relevă exis­tenţa conştiinţei unităţii de neam şi a ideii unirii exprimate pregnant încă din perioade cu mult anterioa­re decit reiese din scrierea „Un veac de frămintări sociale“. Cerce­tarea ştiinţifică a pus, de asemenea, în lumină dintr-un unghi mai cu­prinzător, dintr-o perspectivă istori­că mai largă, sensul şi semnificaţia primei uniri a celor trei ţări ro­mâne realizată sub sceptrul lui Mi­­hai Viteazul. In ceea ce priveşte Unirea Prin­cipatelor, Pătrăşcanu, fidel orientării sale de a pune în lumină rolul de­terminismului social, subliniază im­portanţa factorilor de ordin material­­economic care au concurat la reali­zarea actului de la 24 ianuarie 1859. Integritatea imaginii presupu­nea însă şi evaluarea mai temeinică a unui factor atît de dinamic, cu o mare capacitate propulsivă, cum a fost conştiinţa naţională. Ea a im­primat Unirii din 1859 o deosebită vibraţie patriotică, i-a dat culoarea şi relieful unic pe care-l transmite vii­torimii. Lucreţiu Pătrăşcanu consideră că este necesar să se facă distincţie între feudalism şi iobăgie în sensul că ele constituie de fapt două alcătuiri so­­cial-economice deosebite. Teza avea o anumită circulaţie în literatura isto­­riografică marxistă a epocii. Fenomenele pe care le descrie ca fiind caracteristice regimului iobă­­giei s-au petrecut în realitatea eco­nomică şi socială a ţărilor române şi surprinderea lor cu mare acuitate constituie un merit al lucrării. Astfel, procesul extinderii rezervei seniorale la sfîrşitul secolului al XVIII-lea şi în toată prima jumătate a secolului al XIX-lea, creşterea prestaţiilor ţă­rănimii dependente, inclusiv a zile­lor de clacă, intensificarea exploată­rii producătorilor direcţi, ruinarea gospodăriilor acestora şi, deci, sub­minarea forţelor de producţie ale în­tregii alcătuiri agrare, iar, ca urmare, ascuţirea contradicţiilor sociale sunt fenomene acceptate azi de cercetările istoriografice cele mai reprezentative şi investigate cu toată atenţia pe care o merită. Adoptarea unui în­veliş terminologic neadecvat pentru a exprima aceste fenomene, aşa cum se face în „Un veac de frămintări sociale“, este însă de natură să pro­ducă unele confuzii şi, de aceea, ac­cepţia dată iobăgiei ca şi datele cro­nologice ale situării ei apar nejustifi­cate. Lucrarea dă o puternică lovitură concepţiilor după care răscoalele ţă­răneşti de la sfîrşitul secolului al XIX- lea şi începutul secolului al XX- lea au fost ineficiente ca mij­loace de luptă socială. Ea reliefează cu putere conţinutul lor progresist, situat „pe linia transformărilor vi­itoare ale întregii societăţi româ­neşti“. In stabilirea cauzelor răscoale­lor găsim însă unele aprecieri unila­teral formulate, polarizînd întreaga a­­tenţie spre procesul dezvoltării capi­taliste şi consecinţele social-economi­­ce ce decurg din aceasta. Este drept, ansamblul consideraţiilor făcute în capitolul consacrat răscoalelor şi cau­zelor lor permite să desprindem ideea profundă ce conduce spre ex­plicarea energiei revoluţionare a ţă­rănimii ca produs al contradicţiilor izvorîte din persistenţa relaţiilor se­mifeudale în condiţiile transformării capitaliste a agriculturii . Minusurile interpretative ale lucră­rii reflectă într-o măsură optica pe­rioadei respective, influenţa unor teze care aveau pe atunci circulaţie şi în partidul nostru ; unele inadvertenţe se datoresc, desigur, şi condiţiilor deo­sebit de grele în care a fost scrisă. Toate acestea nu scad valoarea d° ansamblu a lucrării. Ea face parte din categoria scrierilor de ţinută a căror viabilitate înfruntă vremea. Judecată din perspectiva evoluţiei istoriografiei româneşti, lucrarea îşi păstrează nu numai importanţa unei contribuţii certe ; gîndirea novatoare formată în spiritul marxismului revo­luţionar care domină această operă, a însemnat un solid reper în jalona­rea orientării materialist-dialectice a ştiinţei istorice din ţara noastră. Constituirea marxistă a istoriogra­fiei noastre revendică în mod legitim unele elemente şi căi de investigare prezente în lucrarea lui Lucreţiu Pă­trăşcanu şi în aceasta constă sensul activ, viu al operei sale ŞTIRI CULTURALE Casa de cultură din Alba lulia a găzduit sîmbătă după-amiază un simpozion organizat cu prilejul îm­plinirii a 185 de ani de la răscoala iobagilor din Transilvania, condusă de Horia, Cloşca şi Crişan Cadre de specialitate de la muzeul de is­torie din localitate au evocat des­făşurarea răscoalei în judeţul Alba, personalitatea lui Horia şi Răscoala de la 1784—1785 reflectată în artă. Elevi ai Liceului ,,Horia, Cloşca şi Crişan“ şi de la Şcoala generală nr. 2 au depus jerbe de flori la obelis­cul celor trei martiri. Teatrul tineretului din Piatra Neamţ a prezentat sîmbătă, în pre­mieră pe ţară, piesa „Woyzeck“, a dramaturgului Georg Büchner, în regia lui Radu Penciulescu. * Sîmbătă seara, pe scena Casei de cultură a sindicatelor din Suceava a avut loc premiera spectacolului „Cîntec de viaţă nouă“, prezentat de ansamblul artistic „Ciprian Porum­­bescu“ din localitate. (Agerpres) tv Programul 1­­ 8.15 Matineu duminical pentru co- ,­pil şi tineretul şcolar­­ 10.15 Ora satului ; 11.15 Concert simfonic : simfonia­­ a V-a de Ceaikovski. Inter-­­­pretează Orchestra simfonică­­ a Filarmonicii din Tokio ! Dirijor Mircea Basarab ! 12.00 De strajă patriei ! 12.35 Emisiune în limba maghiară ? 13.35 închiderea emisiunii de di-­­­mineaţă * 16.30 Film serial: „Rîul întunecat“­­ (VII) * 17.15 Realitatea ilustrată­­ 19.00 Telejurnalul de seară 19.20 Noutăţi cinematografice.­­ 19.45 Soli ai artei populare: An­­­­samblul „Căluşul“ din Scor- T­niceşti-Olt 20.10 Document — 6 Martie 1945: I La Craiova acum un sfert de­­ veac \ 20,23 Concertul speranțelor. i 22.20 Telejurnalul de noapte­­ 22.30 Telesport i 23.00 închiderea emisiunii progra-­­ mului I ^ Programul n ^ 20.15 Medalion D. G. Kiriac l 20,50 Film artistic „Arena circa- 1 lui“ i 22,10 Actualităţi literare * 22.20 Roman foileton: „Mîndrie și­­ prejudecată" (IV) 22.45 închiderea emisiunii progra-­­ mului II ^ PLENARA CONSILIULUI UNIUNII ASOCIAŢIILOR­­ STUDENTESTI DIN ROMÂNIA In ziua de 28 februarie a avut loc Plenara Consiliului Uniunii Asocia­ţiilor Studenţeşti din România. La lucrările plenarei au luat parte to­varăşii I Ion Iliescu, membru su­pleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru proble­mele tineretului, Ion Teoreanu, şeful secţiei de învăţămînt a Consiliului de Miniştri, Alexe Popescu adjunct al ministrului învăţămintului. Au participat, de asemenea, prorectorii cu munca educativă, din cadrul in­stituţiilor de învăţămînt superior, ac­tivişti ai U T.C. şi ai U.A.S.R., redac­tori ai presei centrale de tineret şi studenţeşti Pe baza referatului prezentat de tovarăşul Ion Traian Ştefănescu, pre­şedintele Consiliului U.A.S.R., secre­tar al C.C. al U.T.C., plenara a dez­bătut problemele activităţii desfăşu­rate de asociaţiile studenţeşti în că­mine şi cantine şi a stabilit măsu­rile menite să contribuie la îmbună­tăţirea generală a muncii educative şi social-gospodăreşti Plenara a luat, de asemenea, în discuţie informarea asupra rezultate­lor obţinute de studenţi în sesiunea de, examene din februarie a.c., pre­cum şi informarea cu privire la ac­tivitatea politico-ideologică desfăşu­rată de asociaţiile studenţeşti în se­mestrul I al anului universitar. S-au stabilit cu acest prilej sarcini concre­te privind intensificarea preocupări­lor în domeniul pregătirii profesio­nale, politico-ideologice a studenţilor, pe temeiul filozofiei materialist-dia­lectice în spiritul politicii partidului şi statului nostru, al Documentelor Congresului al X-lea. Participanţii la plenară au aprobat programul de activitate al Consiliu­lui U.A.S.R. pentru semestrul II al anului universitar In încheierea lucrărilor plenarei, a luat cuvîntul tovarășul Ion Iliescu. 1 Simpozioane consacrate centenarului naşterii lui V. I. Lenin „Leninismul — deschizătorul epocii de aur a omenirii“ — este titlul sim­pozioanelor organizate cu prilejul aniversării centenarului naşterii lui V. I. Lenin, la căminele culturale din comunele Stîngăceaua, Poroina Mare şi Prunişor din judeţul Mehe­dinţi. Activişti de partid şi de stat, profesori de istorie şi limba română au prezentat, în faţa a numeroşi par­ticipanţi, opera şi biografia întemeie­torului P.C.U.S. şi al primului stat socialist din lume — Vladimir Ilici Lenin. ★ In cadrul manifestărilor consacra­te aniversării a 100 de ani de la naşterea întemeietorului primului stat socialist din lume, la Hunedoara a avut loc simpozionul „Lenin şi contemporaneitatea“. Au fost prezen­tate expunerile „Lenin, conducătorul partidului comunist“ şi „Activitatea neobosită şi principială a P.C.R. în spiritul ideilor leniniste privind în­tărirea mişcării comuniste interna­ţionale“. La cluburile „Siderurgis­­tul" şi „Constructorul“ din localitate şi la clubul minerilor din Ghelar au fost deschise expoziţii ilustrind acti­vitatea revoluţionară a lui Lenin. ! cinema s _____ s —— • Ghici cine vine la cină?: PATRIA — 9; 12; 15; 18; 21. • Visul domnului Gentil: REPUBLI­CA — 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,15, FESTIVAL — 9; 11; 13; 15; 17; 19; 21. • Reconstituirea: LUCEAFĂRUL — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,45. • Te iubesc, te iubesc: CAPITOL — 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,45; 21. • Comisarul X și „Panterele al­bastre“: BUCUREȘTI — 9; 11,15; 13,30; 16,30; 18,45; 21, MELODIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45, GLORIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, MODERN — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30. • Explozie în munți: FAVORIT — 10; 13; 15,30; 18; 20,30. • Noapte cu ceață: VICTORIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45. • Căsătorie prin mica publicitate: CENTRAL — 8,30; 10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,45; 20,45. • La Nord prin Nord-Vest: LUMINA — 9,15—16,45 în continuare; 19,45. • Filme de desene animate: DOINA —* 9' 12. • Prieteni fără grai: DOINA - 13,30. LIRA - 15,30; 18. • Vă place Brahms?: DOINA — 16; 18,30; 20,45. UNIREA — 15,30; 18. • Totul de vînzare: UNIREA -20.15. • O nuntă cum n-a mai fost: TIM­PURI NOI — 9—19,30 în continuare. • Cînd se arată cucuveaua: FERO­VIAR - 9; 11,45; 14,30; 17,15; 20,30. AURORA - 9; 11;15; 13,30; 16; 18;15; 20,30. • Stăpîn pe situaţie: EXCELSIOR — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, FLA­MURA — 9; 11,15; 16; 18,15; 20,30. • Don Juan fără voie: GRIVIŢA — 9,30; 11,45; 16; 18,15; 20,30. • Becket: ÎNFRĂŢIREA ÎNTRE PO­POARE — 15,30; 19. • Prea mic pentru un război atît de mare: BUZEȘTI - 15,30; 18; 20,30. • Simpaticul domn R: DACIA — 8,30—20,30 în continuare. • Via Mala: BUCEGI — 11, 16; 18,15; 20,30. TOMIS — 9—15 în continuare: 18; 20,15. • O fată fericită: CINEMATECA (sala Union) — 10,30; 12,30; 14,30. • Crimă în stil personal: LIRA — 20,15. • Dragă Brigitte: DRUMUL SĂRIT - 15; 17,30; 20. • Bătălia pentru Roma: FERENTARI — 15,30; 19, PACEA — 15,30; 19. • Păcatul dragostei: GIULEȘTI — 15,30; 18; 20,30, VOLGA — 9—13,30 în continuare; 16; 18,15; 20,30, PROGRE­SUL — 11,30; 14; 16,15; 18,30. • Cu mîînile pe oraș: PROGRESUL — 20,45. • Beru şi comisarul San Antonio: COTROCENI — 15,30; 18. • Roşu şi auriu: COTROCENI — 20,30. • Călugăriţa: FLOREASCA — 10; 13,30; 16,30; 19,30, MIORIŢA — 9,45; 13; 16,15; 19,30. • Iubirea strict oprită: MOŞILOR — 15,30; 18. • Linişte şi strigăt: MOŞILOR — 20,30. • Valea păpuşilor: POPULAR — 15.30; 18, RAHOVA — 15.30; 18. • Profesioniştii: VITAN — 15.30; 18; 20.30. CRINGAŞI — 15.30; 18; 20.15. • Blow-up: VIITORUL — 15.30; 18; 20.30. • Femeia îndărătnică: COSMOS — 15.30; 18. 20.15; teatre • Filarmonica de stat „George Enes­­cu“ (la Ateneul Român): Concert e­­ducativ pentru elevi — 9,30; 12. Tema: Romantismul. Prezintă: Nina Turcu. • Opera Română: Traviata — 11; Ră­pirea din serai — 19,30; (la Sala Pa­latului): Seară vieneză — 11, 16. • Teatrul de operetă: My fair lady — 10,30; Contesa Maritza — 19,30. • Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Comedia): O scrisoare pierdută — 10,30; Castiliana — 19,30; (sala Stu­dio): Părinţii teribili — 10,30; Tra­vesti — 15,30; Cine eşti tu? — 19,30. • Teatrul de Comedie: Croitorii cei mari din Valahia — 10,30; Dispariţia lui Galy Gay — 15; Mandragora — 20. • Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (sala din bd. Schitu Măgureanu): Nepotul lui Rameau — 10,30; Trans­plantarea inimii necunoscute — 15; Meteorul — 20; (sala din str. Alex. Sahia): Puricele în ureche — 10; Vi­raj periculos — 15; Tandreţe şi ab­jecţie — 20. • Teatrul Mic: Emigrantul din Bris­bane — 10,30; Primarul lunii şi iubi­ta sa — 15,30; Preţul — 20. • Teatrul „C. I. Nottara“ (sala Ma­­gheru): Don Quîjotte — 10; Vijelie în crengile de sassafras — 15,30; La ciorba de potroace — 19,30; (sala Studio): Cînd luna e albastră — 10,30; Ce scurtă e vara — 16; Dialog despre dragoste — 20. • Teatrul Giuleşti: Comedie cu ol­teni — 10; 19,30. • Teatrul „Ion Creangă“: Nota zero la purtare — 10; Eminescu şi Vero­nica — 19,30. • Teatrul evreiesc de stat: Mazel­­ov» — 11; Noaptea în tîrgul vechi — 19,30. • Teatrul „Ţăndărică" (sala din Ca­lea Victoriei): Şoricelul şi păpuşa — 11; Cabaretissimo — 19,30; (sala din str. Academiei): Căluţul cocoşat — 11. • Teatrul satiric muzical „C. Tănase­­ (sala Savoy): Boeing-Boeing — pre­mieră — 19,30 (sala din Calea Victo­riei nr. 174): Nicuţă... la Tănase — 19,30. • Teatrul de revistă şi comedie „Ion Vasilescu“: Floare de cactus — 10: 19.30. SINTEI­A — duminică 1 martie 1970 „Se poate sta şi activa pe suprafaţa lunară mai mult de cinci ore“ INTILNIREA ASTRONAUTIE CU OAMENI DE ŞTIINŢĂ ŞI REPREZENTANT! AI PRESEI Sîmbătă după-amiază astronauţii americani Charles Conrad, Richard Gordon şi Alan Bean s-au întilnit în sala mică a Palatului Republicii So­cialiste România cu oameni de ştiin­ţă — academicieni, profesori, cerce­tători, specialişti în astronautică — cu ziarişti din presa centrală, de la Radioteleviziune şi corespondenţi ai presei străine. Preşedintele Academiei Republicii Socialiste România, acad. Miron Ni­­colescu, a salutat cordial pe astro­­f­auţi şi i-a prezentat participanţilor. In deschiderea întîlnirii a fost prezentat un film în culori cu ima­gini din timpul zborului lor spre Lună, al aselenizării şi al activităţii pe suprafaţa selenară, întoarcerii pe Pămînt şi recuperării capsulei spaţiale în Oceanul Pacific. Filmul a fost comentat de cei trei astro­­nauţi şi a stîrnit viul interes al participanţilor. In continuare, Charles Conrad a a­rătat că în Statele Unite programul spaţial şi-a cîştigat un loc binemeri­tat prin faptul că el contribuie la formarea unei tehnologii noi care a şi început să aducă foloase progresu­lui omenirii. Răspunzînd la întrebările adresa­te, astronautul american a spus : Suntem­ angajaţi în prezent într-un program de transporturi spaţiale a cărui punere la punct va dura cel puţin trei ani. Aceasta ne va da po­sibilitatea să plasăm pe orbită nave la un cost de 10 ori mai mic decît cel prezent, deci, cu alte cuvinte, vom transforma programul spaţial într-un program rentabil din punct de vedere economic. Acest program va da astfel posibilitatea să ajungem cu uşurinţă pe orbita terestră, ceea ce ne va permite în cele din urmă să populăm poate şi Luna. Costul aces­tui program este atît de redus, încît ne va permite să transportăm pe Lună chiar şi apă de băut. Vorbitorul a menţionat în continuare alt program, unul din cele mai interesante pe cale de a fi puse la punct, acela prin care un sistem de nave automate şi sate­liţi cu echipaj uman va putea informa orice ţară din lume dacă, de pildă, recoltele sunt promiţătoare, dacă exis­tă nevoia de îngrăşăminte, de apă etc. Deşi cunoştinţele noastre cresc in progresie geometrică, cam în acelaşi timp creşte şi costul acestor progra­me. Aşa că Statele Unite au atins o limită în acest domeniu şi sunt con­vins — aceasta este părerea mea personală — că va fi bine venită par­ticiparea altor ţări la cercetarea spa­ţială, astfel încît întregul program să fie folositor omenirii. Totodată, sunt convins că nu numai Statele Unite dispun de o tehnologie spa­ţială , mai sunt şi alte ţări care, în diferite domenii de specializare, dis­pun de o tehnologie pe care o pot pune la îndemîna acestui program comun pentru realizarea scopurilor despre care am vorbit în legătură cu protecţia împotriva micrometeoriţilor, Charles Conrad a arătat că la costume s-au folosit 14 straturi de material plastic extrem de uşor, material care a servit şi la crearea unui spaţiu între zona pre­surizată şi suprafaţa exterioară a mo­dulului lunar. In ce priveşte modu­lul de comandă, scutul termic este suficient pentru protecţie împotriva micrometeoriţilor, iar structura mo­dulului de serviciu e îndeajuns de solidă, fiind metalică, pentru a apăra interiorul acestuia. Nici eu, nici alţi astronauţi care au avut activităţi ex­­travehiculare în timpul programelor „Gemini“ şi „Apollo“ nu au fost vreo­dată loviţi de un micrometeorit, ast­fel ca impactul să poată fi stabilit la o examinare ulterioară a costu­mului. Astronautul american a subliniat apoi că, în urma zborului lor, au pro­pus, pentru următoarele aselenizări, introducerea anumitor modificări în programele calculatoarelor care se o­­cupă de zbor și în special de mo­mentul aselenizării, pentru a se evi­ta unele inconveniente, ca de pildă, cantitatea foarte mare de praf lu­nar stirnit la aselenizare. La rîndul său, Alan Bean a preci­zat că praful lunar ar putea constitui o problemă serioasă, prin pătrunde­rea sa în diferite puncte critice ale echipamentului. De aceea, am propus şi s-au luat măsuri de modificare a echipamentului pentru zborurile ur­mătoare, a menţionat el. Am obser­vat că o excursie lunară de patru ore nu este excesiv de obositoare. Insă nu s-a făcut de mai multe ori sete în acest timp. De aceea s-a și luat măsura adăugării unei mici pro­vizii suplimentare de apă pentru cos­tumele echipajului „Apollo-13“. Am propus, de asemenea, adăugirea unei unelte pentru săpat şanţuri, care să pătrundă mai uşor sub straturile de praf de pe suprafaţa lunară. In ge­neral am fost cit se poate de mul­ţumiţi, atît de costum, cit şi de echi­pament şi sunt convins că se poate sta şi activa pe suprafaţa lunară mai mult decit cele 5 ore prevăzute ca activitate maximă extravehiculară pentru echipajul „Apollo-13“. In timp ce ne aflam pe Lună, a spus în continuare Alan Bean, ste­lele erau invizibile pentru noi din cauza strălucirii Soarelui și a efec­tului de umbrire provocat de vizoa­rele căștilor noastre. Insă puteam vedea Pămîntul, care era cam la 20 grade deasupra noastră, la orizont. Era cam de 4 ori mai mare decît Luna văzută de pe Pămînt. In timp ce ne aflam in modulul lunar, pu­team vedea stelele pe cer, căci în interior era ceva mai întuneric. Le vedeam şi mai bine dacă ne uitam prin luneta sistemului nostru de na­vigaţie. 11 vedeam foarte bine şi pe Gordon trecînd deasupra noastră, cam la fiecare două ore şi ceva, dacă ne uitam cu atenţie. Nava lui arăta cam la fel ca un satelit cînd trece noaptea pa cer deasupra Pămîntu­­lui. Nu cred că aş putea spune că am rezolvat aproape în întregime problemele unei călătorii Pămînt— Lună—Pămînt — a spus Richard Gordon. Există, de pildă, anumite perturbaţii gravitaţionale în jurul­ Lunii, pe care încă nu le cunoaştem în totalitate. Dacă ne aflăm în jurul Lunii pe o­­ traiectorie aproximativ ecuatorială, traiectoria se modifică, e perturbată şi nu înţelegem ce pro­voacă această modificare. Referindu-se la eclipsa solară ob­servată la întoarcerea spre Pămînt, astronautul a precizat: Ceea ce ni s-a părut ceva deosebit la această eclipsă a fost faptul că banda circulară de lumină din jurul Pămîntului — at­mosfera — era segmentată şi nu for­mată din cercuri concentrice, aşa cum suntem­ obişnuiţi să o vedem. Un alt fenomen deosebit de interesant­­ cînd ne aflam în spaţiul cosmic, partea neluminată a Pămîntului era complet neagră, nu se putea distinge pe ea nici un detaliu, era la fel de neagră şi întunecată ca şi restul spaţiului. In timpul eclipsei de Soare, pe par­tea neluminată a Pămîntului am pu­tut vedea în atmosferă fulgere, am putut distinge destul de bine contu­rul Indiei şi percepe mase de nori în atmosferă In ce priveşte viaţa pe bordul na­vei noastre, pot să vă spun că am avut condiţii foarte bune, am avut o mlncare excelentă, ne-am putut odih­ni şi din cînd în cînd ne-am putut chiar spăla şi bărbieri. In încheierea întîlnirii, comandan­tul navei „Apollo-12“, Charles Con­rad, a spus : înainte de a veni aici eram convinşi că vom fi primiţi prieteneşte, ştiind că ţara dv. mani­festă un interes deosebit pentru cer­cetările spaţiale. Folosim acest prilej pentru a vă mulţumi încă o dată pentru calda ospitalitate şi pentru modul extrem de prietenesc în care am fost primiţi (Agerpres) Selenanţii de pe „Apollo-12" - oaspeţi ai Capitalei noastre (Urmare din pag. I) Deşi vizita noastră in ţara dv. este scurtă — a spus vorbitorul — sperăm să cunoaştem cit mai mulţi oameni şi în cadrul intîlnirilor cu oamenii de ştiinţă să împărtăşim din experi­enţa pe care am acumulat-o în tim­pul zborului nostru Un grup de tinere fete, îmbrăcate in costume naţionale, oferă astronau­­ţilor şi soţiilor lor buchete de flori După ceremonialul primirii, cei trei cosmonauţi americani iau lot intr-o maşină deschisă, escortată de motociclişti, îndreptîndu-se spre Capitală De-a lungul traseului se a­­flau numeroşi cetăţeni veniţi să sa­lute pe cei care în noiembrie 1969 au înscris o pagină glorioasă în marea epopee a pătrunderii omului în spa­ţiul cosmic Pe străzile Capitalei, astronauţi americani sunt întîmpinaţi cu aceeaşi căldură, ca semn al preţuirii pe care poporul nostru o acordă faptelor cu­rajoase, închinate progresului ştiinţei al întregii omeniri dornice de pace. Imediat după sosire, astronauţii americani au început vizita în Ca­pitală. Prima „escală“ a echipajului „Apollo-12“ a fost la Palatul pionie­rilor din Dealul Cotrocenilor. La in­trarea în palat, temerarii cuceritori ai Selenei sunt salutaţi de Virgiliu Radulian, preşedintele Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor Un grup de pionieri oferă astronau­­ţilor însemnele caracteristice organi­zaţiei lor — insigna şi flamura pur­purie. După ce eleva Cristina Cio­­botaru de la Liceul nr. 30, rosteşte in limbile română şi engleză mesa­jul de salut al pionierilor municipiu­lui Bucureşti, oaspeţii sunt invitaţi să viziteze cîteva din cercurile prac­tice care funcţionează în incinta pa­latului Ansamblul artistic „Românaşul“, al Palatului pionierilor, prezintă apoi oaspeţilor un reuşit program de cîn­­tece şi dansuri populare româneşti In încheierea vizitei, astronauţii Conrad, Gordon şi Bean, au primit cea mai inartă distincţie a Consi­liului Naţional al Organizaţiei Pio­nierilor — Medalia „Cutezătorii“ — ce se conferă pentru acte de înaltă bravură. In continuare, astronauţii americani au vizitat Institutul politehnic, unde au fost salutaţi cu căldură de prof. dr. docent George Bălănescu, mem­bru corespondent al Academiei, rec­torul institutului, şi de Nicolae Iri­naie, preşedintele Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din Centrul universitar Bucureşti. Studenţii îi primesc cu îndelungi aplauze. In holul mare al noii construcţii a institutului,­­rec­torul prezintă astronauţilor macheta ansamblului de clădiri ce alcătuiesc impunătorul edificiu universitar, ve­ritabil avanpost al învăţămintului tehnic superior din ţara noastră. Astronauţii iau apoi parte la o în­­tilnire cu studenţii bucureşteni că­rora le-au răspuns la numeroasele întrebări privind performanţele navei care i-a purtat în expediţia lor sele­nară. La sfîrşitul vizitei, oaspeţilor li s-a inminat placheta comemorativă a îm­plinirii unui secol şi jumătate de învăţămînt tehnic în limba română. Sîmbătă după-amiază, în timp ce astronauţii americani participau la o conferinţă de presă, soţiile lor — Jane Conrad, Barbara Gordon şi Sue Bean s-au întilnit­ la Athenée Palace, cu reprezentante ale Consi­liului Naţional al Femeilor şi cu zi­ariste din Capitală. Intr-o atmosferă de cordialitate a avut loc o discuţie privind aspecte ale vieţii de familie, interesul cu care a fost urmărită expediţia selenară a soţilor lor. Seara, astronauţii americani au asistat la meciul de hochei pe gheaţă dintre selecţionatele S.U.A. şi R.F. a Germaniei din cadrul Campionatului mondial, grupa B, care se desfăşoară în aceste zile la Bucureşti. Spectatorii au salutat cu simpatie pe navigatorii spaţiali la apariţia în tribuna oficială a Patinoarului arti­ficial „23 August“. (Agerpres)

Next