Scînteia, septembrie 1970 (Anul 39, nr. 8533-8562)
1970-09-17 / nr. 8549
SONT ElA — joi 17 septembrie 1970 La I.A.S. Pufeşti, judeţul Vrancea : In plină campanie de recoltare a „holdelor" furajere Foto : N. Moldoveanu .■VVVVWWWWVWWWVWWWWWWWV». CU PLANUL CINCINAL REALIZAT • Miercuri, 16 septembrie, Centrala minelor şi metalurgiei neferoase din Baia Mare a raportat realizarea sarcinilor de producţie din actualul cincinal. In această perioadă au cunoscut o puternică dezvoltare exploatările miniere Cavnic, Baia Borşa, Şuior, liba şi Uzinele metalurgice de metale neferoase din Baia Mare, unde au fost puse în funcţiune noile secţii de cupru şi acid sulfuric. Pină la sfîrşitul acestui an, colectivele centralei maramureşene vor realiza o producţie industrială în valoare de circa un miliard lei. • întreprinderea şantiere construcţii-montaj de la Brazi se înscrie printre unităţile judeţului Prahova care au îndeplinit planul cincinal. In acest interval, colectivul întreprinderii a construit mari obiective industriale şi social-culturale, între care Uzina de piese de schimb pentru industria chimică şi Fabrica de frigidere de la Găeşti, Complexul de xilen, instalaţia de cracare catalitică şi cea de cocsare intirziată de la Brazi, Complexul de uleiuri speciale şi de bitum din cadrul rafinăriei Ploieşti, instalaţiile de fenol, acetonă, dimetil, tereftalat, anhidridă italică şi clorură de colină de la Combinatul petrochimic Ploieşti, noi secţii la Uzina de mase plastice- Buzău şi cea de anvelope „Victoria“ din Floreşti, sere legumicole la Tătărani, Bărcăneşti şi Popeşti Leordeni, un grup şcolar-chimic şi metalurgic la Ploieşti şi altele. • Industria oraşului Făgăraş a realizat prevederile planului cincinal la producţia globală. Faţă de anul 1965, Industria Făgăraşului a marcat o creştere de 72 la sută. Un procent de 80 la sută din sporul de producţie a fost obţinut pe seama creşterii productivităţii muncii. Cele mai bune rezultate au fost obţinute de combinatul chimic, care a îndeplinit planul cincinal la îngrăşăminte în numai patru ani şi opt luni. Pe întreaga industrie a oraşului se prevede realizarea unei producţii suplimentare în valoare de 340 milioane lei. o întreprinderea minieră din Dobreşti, principala furnizoare de materii prime a Uzinei de alumină din Oradea, este cea de-a 20-a unitate industrială din judeţul Bihor care şi-a realizat, la începutul acestei săptămîni, sarcinile planului cincinal. Potrivit calculelor, pină la sfîrșitul anului întreprinderea va livra peste sarcinile de plan circa 108 000 tone bauxită concasată. Succesul amintit se datorește faptului că productivitatea muncii a crescut in acest timp cu 21,4 la sută. SEMĂNATUL TREBUIE PREGĂTIT GOSPODĂREŞTE , în judeţul Bihor In judeţul Bihor, ca şi în alte judeţe situate în partea de nord a ţării, semănatul griului trebuie să se facă mai devreme. Ministerul Agriculturii şi Silviculturii a recomandat ca, in funcţie de mersul vremii, în această zonă, semănatul griului să înceapă în jurul datei de 25 septembrie şi să se încheie la 10 octombrie. Aceasta presupune ca pregătirile pentru semănat să se încheie mult mai devreme. Care este stadiul acestor lucrări ? In această toamnă, în judeţul Bihor se vor însămînţa cu grîu şi secară 61 000 hectare. Din acestea, 27 230 hectare au fost arate, discuite sau grăpate. Terenul a fost bine pregătit şi s-au aplicat cantităţi însemnate de îngrăşăminte chimice. In majoritatea unităţilor agricole s-au tras concluzii practice din experienţa anului care a trecut, cînd au existat deficienţe în ce priveşte agrotehnica griului, îndeosebi la efectuarea lucrărilor pregătitoare şi chiar de semănat. Zilele trecute au avut loc, pe mai multe centre, consfătuiri de lucru cu preşedinţii şi inginerii din cooperativele agricole şi secretarii comitetelor de partid, în cadrul cărora s-au analizat problemele campaniei agricole de toamnă. Direcţia agricolă, împreună cu staţiunea experimentală agricolă Oradea, a elaborat „Tehnologia culturii griului in judeţul Bihor“, lucrare ieşită recent de sub tipar, care prezintă o seamă de recomandări privind agrotehnica griului în această zonă a ţării. Specialiştii au împărţit suprafaţa judeţului în trei subzone, după calitatea pămîntului şi aşezarea geografică. Folosind recomandările specialiştilor şi propria experienţă, cooperatorii din Vaida au amplasat griul pe terenurile cele mai fertile şi după plante premergătoare bune. Deosebit de important e faptul că pregătirea terenului se face diferenţiat, în funcţie de plantele premergătoare şi de timpul cînd acestea au fost recoltate. Prin măsurile luate, membrii cooperativei agricole din comuna Vaida vor să depăşească nivelul recoltei de griu din acest an, care a fost de 3 170 kg la hectar. In bune condiţii fac pregătirea terenului şi cooperatorii din Otomani, Valea lui Mihai, Galoş-Petreu, Văşad şi alţii, care obţin, an de an, recolte mari de grîu. Am arătat că, pe ansamblul judeţului, a fost pregătită pină la această dată o suprafaţă de 27 230 hectare, din cele 61 000 hectare care urmează să se însămînţeze cu griu. Insă această cifră globală ascunde mari diferenţe de la o cooperativă agricolă la alta in ce priveşte volumul lucrărilor executate. Dacă în unităţile amintite, ca şi in cooperativele agricole din Mădăras, Salonta, Borş, Vaida şi altele, pregătirea terenului pentru semănatul griului s-a făcut la timp şi în condiţii bune, sînt însă cooperative unde această lucrare este întîrziată. La cooperativa agricolă din Ciuhoi, din cele 500 hectare planificate a fi insămînţate cu grîu nu s-a pregătit nici jumătate. Rămînerea in urmă a lucrărilor de pregătire a terenului se datorează şi neajunsurilor care există în folosirea tractoarelor şi maşinilor. Unele din acestea continuă să stea defecte în întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii. La I.M.A. Beiuș, ing. Lazăr Berindan, directorul întreprinderii, se învîrtea în jurul celor 5 tractoare, aliniate în atelier din lipsă de piese de schimb. Lipseau, între altele, axe de piston, filtre de ulei etc. Ce se întimplă la Baza de aprovizionare Oradea ? Aici există un stoc 328 axe piston şi totuși nu s-a onorat comanda trimisă de I.M.A. Beiuş. Unul din merceologii bazei a scris aproape indescifrabil „SA ADUCA PE CELE VECHI“. Firesc ar fi să se dea întîi axele noi pentru a se putea preda bazei pe cele vechi. La o confruntare făcută între comenzile trimise de I.M.A. şi piesele existente in depozit am constatat că de multe ori in magazie se găsesc piese, dar nu se onorează comenzile sau se livrează cantităţi mult mai mici... ca să rămână in stoc ! Aşa s-a intimplat cu tuburile de cauciuc, cu şuruburile pentru plug de 20/120 mm, vopsele şi altele. Este imperios necesar ca organele agricole să ia măsuri pentru urgentarea lucrărilor de pregătire în vederea insăminţării griului, pentru a pune baze sigure viitoarei recolte. Aurel POP corespondentul „Scrnteii“ în judeţul Bacău Factorul determinant în executarea la timp şi în condiţii agrotehnice corespunzătoare a lucrărilor de însămînţări îl constituie folosirea judicioasă, la întreaga capacitate, a tractoarelor şi maşinilor agricole. Se poate aprecia că unităţile agricole din judeţul Bacău au la dispoziţie o bază materială puternică. Cele 1 360 de tractoare de care dispun I.M.A., precum şi numărul mare de pluguri, grape şi semănători, oferă posibilitatea încadrării lucrărilor în epoca optimă. Aceasta presupune insă folosirea la maximum a fiecărei zile bune de lucru, a fiecărui tractor. Cum stau lucrurile pe teren ? Suntem in raza de activitate a I.M.A. Podu Turcului. La cooperativa agricolă din Slobozia 5 tractoare stau imobilizate. In scripte ele figurează ca reparate, în realitate nu funcţionează. Alături de ele, două asemănători aşteptau şi ele mina unui gospodar care să le pună la punct. Tractoare şi maşini nereparate am găsit şi la secţiile de mecanizare din Lichitişeni, Corbasca, Buda, Godineşti. Alte 29 de tractoare stăteau defecte la sediul Întreprinderii de mecanizare. Inginerul şef al întreprinderii — Aurel Curcă — motiva această stare de lucruri prin lipsa pieselor de schimb. Ce-i drept, o parte din maşini nu au putut fi puse la punct din cauza lipsei vilbrochenelor, a pieselor pentru mecanismul de direcţie, a pinioanelor de atac sau chiar a unui simplu simering. Cum se explică însă că nici măcar maşinile pentru care se găsesc piese nu se află în stare de lucru ? Am găsit semănători fără furtunuri, fără pinioane şi manete la cutia de viteză. Secţiile de mecanizare din raza acestei întreprinderi au, chipurile, la dispoziţie pentru asistenţă tehnică operativă 5 ateliere mobile. Numai că doar unul din acestea este in stare de funcţionare. Defecţiuni asemănătoare există şi în raza de activitate a întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii Răcăciuni, Moineşti, Filipeşti, Traian. In ziua raidului, la cooperativa agricolă din Răcăciuni 9 din cele 21 de tractoare stăteau aliniate la sediul secţiei. Ni s-a justificat că secţia nu este aprovizionată cu combustibil. Intr-adevăr, în multe locuri se constată lipsa de carburanţi şi lubrifianţi. Ing. Gheorghe Vernica, directorul I.M.A. Traian, işi face mari griji pentru că la data raidului nu dispunea de carburanţi decît pentru maximum o săptămînă. Repartiţie avea, dar stătea cu ea în buzunar. Depozitele de combustibil din judeţ nu dispun de cantităţile necesare de motorină. Şi mai prost stau lucrurile cînd vine vorba de lubrifianţi. Nici o întreprindere de mecanizare din judeţ nu are asigurată vaselina necesară pentru gresatul maşinilor. Simbătă, 12 septembrie, la comitetul judeţean de partid a avut loc o şedinţă de lucru în cadrul căreia s-a făcut o temeinică analiză asupra stadiului pregătirilor pentru însămînțări. S-au luat din nou măsuri concrete menite să ducă la înlăturarea lipsurilor. Numai că simpla lor înscriere într-un plan nu rezolvă mare lucru. Este necesar ca aceste măsuri să se transforme cit mai repede în fapt, pentru că pînă la intrarea semănătorilor în brazdă au rămas puţine zile. Gh. BALTA corespondentul „Scînteii“ RAID AGRAR PAGINA 3 ÎNLOCUITORII METALULUI sunt de NEÎNLOCUIT! (Urmare din pag. I) timizi, acest lucru se datoreşte şi faptului că utilajele specifice nu sunt fabricate în ţară. Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini a ignorat practic mult timp asimilarea în ţară a producţiei acestor utilaje, iar în prezent continuă să-i acorde o importanţă minoră. — Problema nu este încă de actualitate — ne-a spus ing. Mircea Pupăză, directorul general al Centralei industriale de maşini-unelte. Este prevăzut că abia in 1974, cînd se va putea elibera o parte din capacitatea de producţie de la Uzina mecanică din Sibiu, vom putea să introducem în fabricaţie două tipuri de maşini de injecţie şi două de extrudere. Realitatea este aşa cum ne-a înfăţişat-o directorul general al centralei. Dar de ce s-a ajuns aici ? Potrivit studiului tehnico-economic care a stat la baza dezvoltării Uzinei mecanice din Sibiu, s-a prevăzut ca în acest an, cînd se termină lucrările de investiţii, nu mai puţin de 20 la sută din capacitatea de producţie să fie afectată fabricării utilajelor pentru prelucrarea maselor plastice. In loc de aceasta, uzina şi-a ocupat întreaga capacitate cu producerea unor utilaje de complexitate relativ mică, cum ar fi maşini de debitare, foarfece şi ghilotine. Desigur, şi acestea sunt necesare, dar nu este admisibil ca, în actualele condiţii în care producţia de mase plastice a căpătat o atât de mare dezvoltare, să rămînem tributari importului pentru utilajele de prelucrare a acestora încă vreo cîţiva ani de acum înainte. In cursul investigaţiilor, cadre de specialişti din uzinele constructoare de maşini s-au referit şi la faptul că materia primă pentru fabricarea înlocuitorilor este livrată azi într-un sortiment îngust şi nu întotdeauna de cea mai bună calitate. „In ce ne priveşte — ne-a spus ing. Anton Constantinescu, director tehnic în Ministerul Industriei Chimice — căutăm să satisfacem cererile de materiale plastice ale construcţiilor de maşini. Avem însă greutăţi în studierea structurii cererilor acestei ramuri, care nu sunt îndeajuns de explicite, de analitice. In plus, cînd se contractează o licenţă nouă sau se asimilează un nou produs, specialiştii din construcţia de maşini nu iau legătura cu chimiştii pentru a cunoaşte din timp în ce anume direcţii trebuie orientată producţia de mase plastice“. Fără a absolvi unităţile constructoare de maşini de răspundere pentru că nu colaborează strins cu furnizorii de mase plastice, nu mai puţin adevă■urat este că industria chimică face încă prea puţin pentru diversificarea producţiei de materiale plastice şi, în special, pentru realizarea acelor sortimente care, prin calităţile fizicomecanice şi chimice, se pretează a fi utilizate în fabricaţia de maşini şi utilaje. Din această cauză, fie că se recurge la import, fie că se renunţă la utilizarea lor. Aşa se explică, de altfel, de ce în 1970 resursele de materiale plastice oferite de Industria chimică pot înlocui cu circa 700 tone mai puţin metal decit este posibil din punct de vedere tehnic. Potrivit calculelor făcute de specialişti din construcţia de maşini, dacă nu se iau măsuri hotărite pentru diversificarea şi ridicarea calităţii materialelor plastice, in 1975 acest decalaj urmează să ajungă la 1 200 tone. Din cele de mai sus, rezultă pregnant necesitatea perfecţionării modului în care sunt organizate producerea şi prelucrarea maselor plastice, pentru a se găsi şi promova cele mai adecvate forme şi pîrghii de stimulare a economisirii pe această cale a metalului. Un element important îl constituie instaurarea unei colaborări mai strânse între Ministerul Industriei Chimice şi Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini, între unităţile din cele două ramuri, în cadrul căreia să se renunţe la interese departamentale înguste, de suprafaţă şi să se treacă în sfîrşit la măsuri care să învioreze activitatea de înlocuire a metalului cu mase plastice, în conformitate cu posibilitățile de care dispune azi industria noastră chimică. Noi produse industriale • Colectivul întreprinderii de reparaţii utilaje şi mecanisme din Reghin a început producţia de serie a unui nou tip de funicular destinat industriei forestiere pentru transportul buştenilor din pădure. Această instalaţie, cu lungimea cablului de 500 metri, prezintă avantajul montării şi demontării rapide, fiind uşor transportabilă. • La întreprinderea de prefabricate din Roman a fost realizat, după o tehnologie originală, un nou produs destinat şantierelor de construcţii industriale — chesonul precomprimat. Noul produs, care se utilizează la acoperirea halelor industriale de mare suprafaţă, reduce cu aproape jumătate termenul de execuţie a lucrărilor. • întreprinderea mecanică Sadu a realizat un nou frigider: „Fram 112“. Diferenţa faţă de „fratele mai virstnic“ pare la prima vedere paradoxală . „Fram 112“ este mai mic şi, totuşi, mai... mare decit predecesorul său. Interiorul noului tip de frigider este mult mai încăpător, el fiind realizat din material plastic. Are pereţii mai subţiri, o izolaţie termică mai bună, o greutate cu circa 15 kilograme mai mică, un aspect mai modern şi un consum electric mai mic. Primele frigidere din noul tip au fost livrate comerţului ■—MI« HlilIUHM III MM 1MW schimbările profunde care au avut loc în societatea noastră, ca urmare a victoriei socialismului la oraşe şi sate, au ridicat pe o treaptă calitativ superioară alianţa muncitoreascăţărănească, factorul hotăritor al coeziunii întregii societăţi, temelia trainică, de granit a orinduirii noastre socialiste. Din lucrările cuprinse în volume se cristalizează rolul tot mai important ce revine intelectualităţii în societatea noastră, în condiţiile înaintării continue pe calea socialismului şi comunismului, ale desfăşurării revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane. Continuind prestigioase tradiţii progresiste, patriotice, intelectualitatea s-a situat alături de popor, participă activ la marea operă de transformare a societăţii, contopindu-şi interesele proprii cu interesele tuturor celor ce muncesc, făcîndu-şi un ţel, un ideal nestrămutat din slujirea cu devotament a politicii partidului de înfăptuirea socialismului şi comunismului in patria noastră. Justeţea politicii partidului nostru în rezolvarea problemei naţionale işi află o edificatoare ilustrate in lucrările tovarăşului Nicolae Ceauşescu care, în fruntea partidului şi statului, a adus o contribuţie deosebită la soluţionarea problemei naţionale în cea mai strictă conformitate cu spiritul şi principiile marxism-leninismului prin asigurarea deplinei egalităţi în drepturi,in toate sferele vieţii sociale, pentru toţi cetăţenii ţării, indiferent de naţionalitate. Aceasta a dus la întărirea unităţii moral-politice a întregului nostru popor, a adeziunii nestrămutate a tuturor oamenilor muncii de la oraşe şi sate la politica internă şi externă a partidului, la crearea unei puternice alianţe frăţeşti între români, maghiari, germani, sîrbi şi alte naţionalităţi, între toţi cei ce muncesc în România, fără deosebire de naţionalitate, hotărîţi să înalţe socialismul şi comunismul pe pământul patriei comune. In multe din lucrările publicate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se referă la activitatea Frontului Unităţii Socialiste, a organizaţiilor de masă şi obşteşti, atît ca o expresie a coeziunii şi unităţii moral-politice a societăţii noastre socialiste, cit şi ca un cadru larg de participare a maselor la rezolvarea treburilor publice. Conştiinţa faptului că modificările din structura economică, materială a societăţii determină într-o mare măsură modul " de gîndire al oamenilor, că în acelaşi timp nivelul de conştiinţă exercită o înrîurire nemijlocită asupra relaţiilor de producţie, asupra întregului mecanism social, dezvoltarea societăţii devenind un proces istoric conştient, se află la baza analizei multilaterale — făcută în cele patru volume — a sarcinilor partidului, ale societăţii privind educarea comunistă, formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor. Autorul consideră efortul pentru însuşirea cuceririlor cunoaşterii drept una din trăsăturile distinctive ale omului înaintat, cu atît mai mult ale făuritorului celei mai înaintate orînduiri sociale din existenţa omenirii. „In concepţia noastră — scrie secretarul general al partidului — educaţia socialistă, conştiinţa socialistă implică atit cunoaşterea temeinică a ceea ce este valoros in domeniul culturii, ştiinţei şi tehnicii contemporane, stăpînirea deplină a profesiunii, cit şi însuşirea concepţiei filozofice despre lume şi societate a partidului nostru — materialismul dialectic şi istoric —, formarea unei atitudini cetăţeneşti înaintate. Acestor cerinţe fundamentale, care se condiţionează şi se influenţează reciproc, trebuie să le răspundă astăzi — în condiţiile societăţii moderne — întreaga muncă de educaţie desfăşurată de partidul şi statul nostru“. Din întreaga tratare a acestei probleme se desprinde limpede apelul la formarea unor oameni conştienţi de locul şi rolul lor în societate, militanţi pentru ideile socialismului, adversari neîmpăcaţi ai vechiului, ai concepţiilor burgheze retrograde. Chemarea la sporirea eficienţei educative a învăţămintului, a muncii politice de masă, a ştiinţelor politico-filozofice, sociologice, istorice ş.a., la creşterea contribuţiei presei şi radio-televiziunii în informarea şi formarea opiniei publice în direcţiile cerute de progresul societăţii noastre, preţuirea pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu o acordă artei şi literaturii, misiunii lor sociale de elevare spirituală a tuturor membrilor societăţii, îndemnul ca oamenii de artă să pătrundă în miezul problemelor vieţii, să înfăţişeze veridic realitatea şi să contribuie prin operele lor la formarea unor conştiinţe înaintate, se relevă ca preocupări majore şi statornice, demonstrează marea importanţă acordată filozofiei şi culturii marxiste în opera de formare a omului zilelor noastre, întreaga muncă educativă, ideologică este concepută ca o modalitate practică de a răspunde setei de cunoaştere a oamenilor muncii, de a-i ajuta să înţeleagă în profunzime idealurile pentru care luptă, pentru care muncesc zi de zi, de a-i angaja şi antrena cu toate forţele lor într-un efort conştient de edificare a patriei, de înfăptuire pe pămîntul României a măreţului program socialist al partidului. Se impune ca idee de frontispiciu a capitolelor dedicate muncii ideologice spiritul creator în care secretarul general al partidului concepe marxismleninismul — ca ştiinţă revoluţionară vie şi dinamică, permanent regenerată prin raportarea la practică, la realităţile zilei de azi. Tuturor cuvîntărilor şi articolelor le este în cel mai înalt grad caracteristic, modalitatea de a privi teoria comunismului ştiinţific nu ca o colecţie de dogme imuabile şi formule intangibile, ci ca o călăuză în acţiune, aplicată creator la particularităţile ţării, confruntată cu schimbările ce au loc în realitate, adaptată în permanenţă dezvoltării societăţii, marilor cuceriri ale cunoaşterii ştiinţifice. Lucrările din cele patru volume sunt o ilustrare grăitoare a spiritului creator în care partidul nostru aplică legităţile generale ale dezvoltării sociale la condiţiile României, studiind cu atenţie particularităţile acesteia, evitînd să copieze sau să transpună mecanic forme şi metode de muncă proprii altor etape sau condiţii socialeconomice, căutînd soluţii care să corespundă necesităţilor şi stadiului de dezvoltare ale ţării noastre. In acest fel, secretarul general al partidului aduce remarcabile contribuţii la îmbogăţirea tezaurului teoretic şi practic al clasei muncitoare, al teoriei şi practicii marxist-leninismului. Expresie elocventă în acest sens, mărturie a capacităţii de a înţelege şi aplica învăţătura marxist-leninistă în noile condiţii social-istorice, sint ideile cuprinse în lucrările prilejuite de aniversarea centenarului lui V. I. Lenin. In articolele şi cuvîntările consacrate lui V. I. Lenin, conducătorul partidului nostru înfăţişează cu argumente convingătoare — făcînd dovada pătrunderii în adîncul spiritului leninist — viabilitatea dialecticii materialiste, datoria oricărui marxist-leninist autentic de a înţelege în întreaga sa complexitate raportul teoriei cu practica socială, cu realităţile care apar o dată cu trecerea anilor, cu evoluţia societăţii şi a evenimentelor sociale. Sentimentul istoriei, conştiinţa continuităţii de ideal a naţiunii noastre socialiste, convingerea că prezentul poate fi înţeles mai bine prin raportarea la trecutul eroic al poporului străbat ca un fir roşu paginile, celor patru volume. Cinstind istoria ţării, pe cei ce au ilustrat-o în ceea ce are ea esenţial şi semnificativ, aducînd un cald omagiu celor ce au luptat şi s-au jertfit pentru independenţa şi libertatea patriei, pentru progresul naţiunii noastre, a unităţii statului român, tovarăşul Ceauşescu realizează o emoţionantă lecţie de patriotism, de veneraţie faţă de înaintaşii patrioţi, faţă de toţi cei ce şi-au pus viaţa şi lupta lor în slujba destinelor luminoase ale ţării. „Valoarea unei istorii cu adevărat ştiinţifice — scrie tovarăşul Nicolae Ceauşescu — constă in înfăţişarea obiectivă a faptelor, în interpretarea lor justă, constituind astfel o oglindă a conştiinţei de sine a poporului, a claselor, înmănunchind experienţa de viaţă şi luptă a maselor şi a conducătorilor". Dintr-o asemenea perspectivă, a respectului faţă de adevăr, secretarul general realizează în expunerile sale o analiză marxistă-leninistă, ştiinţifică a istoriei partidului, a revoluţiei socialiste, trasează jaloane pentru punerea într-o lumină nouă — in lumina obiectivităţii istorice — a existenţei eroice a partidului şi clasei noastre muncitoare. Sunt aduse contribuţii preţioase la aprecierea rolului maselor şi al personalităţilor în istorie, al activităţii militanţilor revoluţionari. Arătînd că aprecierea locului pe care militanţii l-au ocupat în lupta revoluţionară din trecut trebuie făcută în funcţie de realitate, şi nu de situaţia pe care o au in partid, că ar fi greşit să se exagereze meritele din trecut ale unor conducători numai pentru a pune istoria „de acord“ cu prezentul — secretarul general al partidului dă o înaltă pildă de etică revoluţionară, de viziune ştiinţifică asupra istoriei. Punerea în lumină a tot ce a fost valoros, înaintat în istoria partidului, înfăţişarea cu obiectivitate a faptelor, inclusiv prezentarea unor încălcări ale principialităţii partinice, a unor acte arbitrare, de inechitate şi abuz săvîrşite in trecut sint in egală măsură o pilduitoare lecţie de istorie şi de etică. Secretarul general al partidului a adus o contribuţie substanţială, cu largi ecouri aprobative în lumea întreagă, la elaborarea politicii internaţionale a partidului şi statului nostru, politică ce se bucură de aprobarea deplină a întregului partid, a întregului popor. Şi în acest domeniu sunt magistral ilustrate realismul, puterea analitică şi intuiţia, spiritul de discernămînt şi capacitatea de a defini sintetic, în esenţa lor, fenomenele vieţii internaţionale contemporane. Considerând ca o caracteristică fundamentală a lumii contemporane faptul că forţele revoluţionare, progresiste se află în ascensiune, că influenţa lor in viaţa politică mondială sporeşte continuu, că acestea, şi nu imperialismul — care, desigur, continuă să-şi păstreze caracterul agresiv, primejdios — determină într-o măsură tot mai mare cursul evenimentelor, că raportul de forţe se schimbă continuu in favoarea socialismului şi păcii, in numeroase din articolele şi cuvîntările sale, tovarăşul Nicolae Ceauşescu expune pe larg poziţia partidului şi statului nostru faţă de problemele care confruntă lumea contemporană. Din concepţia şi practica politicii externe a partidului şi statului nostru, exprimate cu forţă şi demnitate în atîtea rînduri de secretarul general, reiese distinct dorinţa fierbinte ca România, care se afirmă ca un factor activ în lupta pentru socialism, pentru progres social, democraţie şi pace in lume, să aducă o contribuţie mereu şi mereu mai importantă la înfăptuirea acestor înalte idealuri ale umanităţii. Se desprind ca numitor comun Înaltul spirit de responsabilitate faţă de interesele fundamentale ale poporului român, ca şi faţă de cauza socialismului şi păcii în lume, unirea într-un tot dialectic, indisolubil, a factorului naţional şi internaţional, grija neabătută pentru îndeplinirea îndatoririlor naţionale şi internaţionale ale partidului şi statului nostru socialist. La consfătuirea de la Moscova a reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta : „Fiind comunişti români, noi suntem apărători hotărîţi ai intereselor naţionale ale poporului nostru, nu precupeţim nimic pentru a asigura edificarea socialismului în România, şi, in acelaşi timp, ne aducem întreaga contribuţie la întărirea forţelor mondialeale socialismului, la întărirea poziţiilor comunismului în lume“. Apreciind că internaţionalismul presupune în mod necondiţionat existenţa liberă şi egală în drepturi a naţiunilor, dezvoltarea independentă a tuturor partidelor comuniste, considerînd că principala datorie a comuniştilor este de a se preocupa de organizarea luptei revoluţionare în propria ţară, iar acolo unde sunt partide de guvernămînt, de a asigura făurirea şi progresul continuu al societăţii socialiste, că numai indeplinindu-şi rolul de avangardă şi forţă conducătoare a propriului popor partidele comuniste pot contribui la creşterea forţei luptei revoluţionare, a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a sistemului socialist mondial, a prestigiului ideilor comuniste în lume, tovarăşul Nicolae Ceauşescu demonstrează interdependenţa organică între patriotismul socialist şi internaţionalismul proletar. Cu justificate temeiuri se subliniază că atitudinea internaţionalistă nu se poate şi nu trebuie să fie apreciată după vorbe, după declaraţii, că aceasta se exprimă în manifestările de solidaritate concretă, efectivă faţă de lupta revoluţionară a fiecărui detaşament al clasei muncitoare, faţă de fiecare partid comunist care militează pentru cauza celor ce muncesc, pentru libertate şi dreptate socială, faţă de fiecare popor care construieşte noua orânduire socială. In strinsă legătură cu un asemenea punct de vedere de înaltă principialitate, este pus în evidenţă faptul că dovezi hotărîtoare ale afirmării în practică a spiritului internaţionalist sunt dezvoltarea prieteniei, colaborării şi solidarităţii cu toate ţările socialiste, cu toate partidele comuniste şi muncitoreşti, sunt eforturile depuse de fiecare partid pentru refacerea şi întărirea continuă a unităţii sistemului socialist mondial, a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Este bine cunoscută consecvenţa cu care partidul nostru acţionează pentru Înfăptuirea unor asemenea obiective de excepţională însemnătate, cu care promovează politica sa internaţionalistă, de alianţă, prietenie şi colaborare cu toate ţările socialiste şi cu toate partidele comuniste, hotărîrea cu care militează pentru unitatea de acţiune a partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste. In lucrările tovarăşului Nicolae Ceauşescu sunt exprimate cu claritate principiile şi normele care trebuie să stea la baza relaţiilor de prietenie şi solidaritate dintre ţările socialiste, dintre partidele comuniste, principii şi norme de a căror respectare depinde asigurarea coeziunii şi unităţii. In centrul acestor principii se află dreptul fiecărui partid de a-şi elabora de sine stătător politica, modalităţile practice de rezolvare a sarcinilor construcţiei socialiste. Primordialitatea acestui principiu, necesitatea obiectivă a respectării sale sunt determinate de înseşi condiţiile extrem de diverse in care-şi desfăşoară activitatea fiecare partid, realitate ce impune o cunoaştere concretă a situaţiei din ţara respectivă, aplicarea creatoare a teoriei marxistleniniste la condiţiile date, la tradiţiile şi particularităţile specifice. O expresie a responsabilităţii partinice care caracterizează scrierile secretarului general al partidului nostru o constituie insistenţa cu care subliniază necesitatea ca deosebirile de vederi care pot apare, într-o problemă sau alta — şi viaţa a demonstrat că acest lucru este nu numai posibil, ci şi firesc — să nu ducă la slăbirea unităţii, ca punctele de vedere diferite, problemele divergente să fie discutate cu principialitate, un spirit tovărăşesc, de stimă reciprocă, cu statornică preocupare ca prin analiza lor temeinică, prin înţelegerea diversităţii condiţiilor de dezvoltare, prin respectarea normelor de relaţii, evitarea aprecierilor de natură subiectivă să se ajungă la mijloacele cele mai corespunzătoare pentru adoptarea unor concluzii comune, pentru întărirea colaborării şi unităţii dintre ţările socialiste, dintre partidele comuniste şi muncitoreşti. Pornind de la realitatea că desfăşurarea evenimentelor în lumea contemporană confirmă cu pregnanţă faptul că problemele Internaţionale nu pot fi soluţionate fără participarea activă a tuturor statelor, mari şi mici, preşedintele Consiliului de Stat se pronunţă pentru o largă activitate internaţionala în spiritul coexistenţei paşnice, pentru o politică externă activă de lărgire a colaborării economice, politice, tehnice, ştiinţifice şi culturale cu toate statele lumii — relaţii la a căror bază România aşează în mod neabătut principiile suveranităţii şi independenţei naţionale, ale egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, respectării dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, corespunzător intereselor şi aspiraţiilor sale vitale. De o reală însemnătate, expresie a spiritului realist şi ştiinţific în care sunt analizate diversele probleme social-politice, este prezentarea nuanţată a deplasărilor politice în rindul diferitelor categorii sociale în lumea de azi. Făcind o analiză temeinică marxist-leninistă a vieţii internaţionale, tovarăşul Nicolae Ceauşescu insistă asupra realităţilor lumii contemporane, prezintă din perspectiva unei cuprinzătoare şi adinei investigări a vieţii sociale Internaţionale ponderea crescîndă a forţelor sociale noi care se înrolează în lupta antiimperialistă, pentru democraţie, progressocial şi pace. Estimarea lucidă a forţelor păcii şi progresului ce se afirmă azi pe arena mondială duce, în mod firesc, la o viziune largă asupra rolului acestor forţe — în a căror componenţă intră ţările socialiste, mişcarea comunistă şi muncitorească, clasa muncitoare internaţională cu diferitele ei organizaţii politice şi profesionale, ţărănimea, intelectualitatea progresistă, tînăra generaţie, masele largi de femei, statele recent eliberate, popoarele care luptă împotriva colonialismului şi neocolonialismului, pentru dezvoltarea liberă, independentă, diferitele organizaţii democratice, cercurile largi ale opiniei publice progresiste, oamenii politici lucizi din numeroase ţări ale lumii. In mod firesc, concluzia pe care o trage din acest vast tablou al forţelor păcii şi progresului este — o dată cu sublinierea necesităţii unităţii lor — o concluzie optimistă cu privire la succesul luptei antiimperialiste, la perspectiva de pace şi destinul luminos al omenirii. Lucrările cuprinse in cele patru volume realizează o amplă expunere a poziţiei partidului nostru privind condiţiile şi posibilităţile de preîntâmpinare a războiului şi apărare a păcii, securitatea europeană, dezarmarea generală şi totală, cooperarea multilaterală între state, necesitatea lichidării focarelor de război, a tensiunii din diferitele zone ale lumii. Este înfăţişată şi demonstrată poziţia României cu privire la căile pe care se pot rezolva aceste probleme esenţiale ale zilelor noastre, în interesul popoarelor, al progresului şi civilizaţiei. Este argumentată ideea că elementul de importanţă fundamentală pentru preîntâmpinarea războiului îl constituie renunţarea la forţă, la ameninţarea cu forţa a unui popor de către un alt popor, abolirea totală a politicii de dictat şi agresiune, instituirea unei atmosfere de respectare riguroasă a normelor statuate de dreptul Internaţional în relaţiile dintre state, prin soluţionarea litigiilor dintre state exclusiv pe cale politică, prin tratative animate de dorinţa de înţelegere şi colaborare, de conştiinţa supremaţiei atitudinii de respect şi neamestec in treburile interne. Desigur, multitudinea ideilor, problematica diversă, spiritul analitic al articolelor şi cuvîntărilor cuprinse în aceste patru volume nu pot fi decît succint şi incomplet prezentate in cuprinsul unei recenzii de ziar. Volumele „România pe drumul construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate" se înscriu în patrimoniul literaturii social-politice ca o contribuţie remarcabilă la dezvoltarea gîndirii marxist-leniniste contemporane, la Îmbogăţirea tezaurului gindirii filozofice şi politice. Vastul evantai de probleme politice, ideologice, sociale, elevata ţinută teoretică a tratării acestora, soluţiile creatoare, realiste ce se propun pledează cu putere ca lucrările secretarului general al partidului nostru să fie studiate în profunzime ; comuniştii, cadrele din activul partidului, oamenii muncii de la oraşe şi sate — constructori devotaţi ai socialismului — găsesc în aceste lucrări concluzii preţioase, cu largă aplicabilitate practică, un îndrumar de excepţională însemnătate pentru activitatea lor. Toate aceste calităţi conferă o însemnătate esenţială necesităţii ca fiecare să-şi însuşească spiritul creator, inovator, militant, pilduitoarea responsabilitate şi pasiune comunistă de care sunt străbătute lucrările tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, partidul iubit care călăuzeşte paşii poporului nostru în înfăptuirea izbînzilor de azi, spre ziua luminoasă de mîine. Al. IONESCU