Scînteia, noiembrie 1970 (Anul 39, nr. 8594-8623)
1970-11-25 / nr. 8618
PAGINA 2 FAPTUL DIVERS «■BBerananoDBBBBsninBHBHBiMi La datorie „Vînt de forţa a noua !“ — anunţa, din oră în oră, meteorologul de serviciu din portul Constanţa. Talazuri uriaşe se spărgeau de meterezele de beton ale digurilor portului. Alertă generală. Nava românească „Mangalia“, sosită din cursă, cere intrarea în port. O ajută două remorchere. Intîrzierea in radă devine periculoasă şi pentru navele „Avris“ şi „Himmerland“, sub pavilion grecesc şi danez. Sunt introduse în bazin cu mari eforturi. La un pas de eşuare se afla şi nava grecească „O. Venturis“. Dar intervine prompt o navă românească de coastă. Concomitent a intrat în acţiune nava de salvare „Viteazul“. In tot acest timp, la adăpostul digurilor, în bazinele portuare, la dane, activitatea s-a desfăşurat normal. In ciuda furtunii, care a bîntuit neîntrerupt două zile şi două nopţi, traficul portuar n-a avut de suferit. Fapte de eroism cotidian semnate de peste 3 000 de oameni. Oameni ai portului. O corectură de 8 milioane de ani Pînă nu de mult se considera că ultimele activităţi vulcanice din ţara noastră au avut loc în pliocen , cu aproape 10 000 000 de ani în urmă. Cercetări recent efectuate pe valea Oltului (versantul vestic al munţilor Perşani) au avut darul să „reaprindă“ această problemă ce părea... stinsă de multă vreme. Eşantioanele de lavă descoperite aici, în apropierea unor fosile, a căror vîrstă a putut fi determinată cu precizie, aduc activitatea vulcanică mai aproape de noi. Ea a continuat şi în cuaternar, ultimele erupţii, datind de circa 2 000 000 de ani. Vă informăm deci despre această corectură de ultimă oră — mică, doar de vreo 8 milioane de ani. Au învins furtuna Schela de extracţie Videle-Teleorman. Vintul care a suflat năpraznic în cîmpiiu Bărăganului ameninţa scoaterea din funcţiune a sondelor. La amiază, aproape toate posturile de transformare de pe linia de 15 kV Petrolsud „au căzut“. Peste 250 de sonde şi-au încetat parţial activitatea. Echipe speciale formate din energeticienii schelei — Ion Costin şi Iiie Cioca, dispeceri, Dumitru Dogaru şi Nicolae Ragnea, şefi de echipă, electricianul Milea Ticu şi alţii — sub conducerea inginerilor Gheorghe Stănescu şi Carol Lucaci, au intervenit rapid şi la orele 19,15 linia electrică a intrat din nou sub tensiune. Posturile de transformare au început să furnizeze iarăşi sondelor energie electrică. In cursul nopţii trecute, întreaga schelă a reintrat în normal. In luptă cu furtuna, omul s-a dovedit încă o dată mai puternic. Dintr-o mică neglijenţă Pe una din rampele Unităţii de exploatare a lemnului din Curtea de Argeş, se efectua operaţiunea de încărcare a unui vagon de peste 50 tone. Nu mai era mult şi trebuia să vină să-i remorcheze o locomotivă. Dintr-o dată însă, vagonul (care nu fusese asigurat în prealabil cu saboţi — o mică, dar gravă neglijenţă !) a început să alunece pe linie. In cîteva clipe a luat viteză şi nu s-a mai oprit decit în locomotiva aflată în dotarea unităţii respective. In urma acestei tamponări, mecanicul Petre Teacă a fost rănit mortal. Totodată, accidentul s-a soldat şi cu însemnate pagube materiale. Ancheta care este în curs urmează să stabilească vinovaţii şi măsurile corespunzătoare. Nuntă cu şi fără bucluc Comuna Bărăganu, judeţul Brăila. Alaiul nuntesc se îndrepta către ograda socrului mic. După obicei, stolnicul juca prosopul în care erau legate darurile nuntaşilor : 12 000 lei. La un moment dat, socrul, Radu Căprilă, şi-a dat seama că prosopul era gol. Un „fier roşu“ le-a trecut la toţi prin inimă şi, după atiia chef, nimeni parcă nu mai putea scoate un cuvînt. Au început şi bănuielile. Şi s-au tot bănuit, pînă cînd Ionel Milea, şofer la Întreprinderea judeţeană economică a cooperaţiei (IJECOOP) le-a bătut in poartă şi le-a adus... punguţa cu mulţi bani, pe care stolnicul o pierduse în iureşul jocului. De prisos să mai spunem că nunta a început din nou ! Rubrica redactata de : Dumitru TIRCOB Gheorghe DAVID cu sprijinul corespondenţilor „Scînteii" ___________| ADUNĂRI DE ALEGERI ÎN ORGANIZAŢIILE DE PARTID „___________________ « Comuniştii dau un bun exemplu in străduinţă pentru întărirea cooperativei agricole In două aşezări învecinate din judeţul Ilfov, comuna Izvoarele şi satul Izvorul, au avut loc, în aceeaşi zi, adunări de alegere a comitetelor de partid din cooperativele agricole de producţie „Munca“ şi „Dimitrie Cantemir“. ...A trecut de ora fixată inițial pentru începerea adunării de alegeri a comitetului de partid din cooperativa „Dimitrie Cantemir“, comuna Izvoarele. Intr-un tîrziu, după ce s-a înnoptat de-a binelea, sosesc de pe cîmp... întîrziaţii, intre ei fiind şi inginerul cooperativei, Mihai Ionescu. — Am recoltat pînă şi ultimul ştiulete. De azi, pentru noi, campania de recoltare a porumbului şi a sfeclei de zahăr s-a încheiat — explică motivele justificate ale întîrzierii cooperatorul Radu Nicolae. — Şi tot astăzi am trimis la bază ultimele tone de porumb contractate cu statul — auzim o altă veste. De asemenea, cooperatorii comunişti din satul Izvorul menţionau în darea de seamă cîteva rezultate bune ale activităţii cooperativei în acest an : 2170 kg grîu la hectar, 2 850 kg porumb, 31100 kg sfeclă de zahăr. Caracterul de lucru al ambelor adunări s-a reflectat în modul responsabil în care comuniştii, analizînd activitatea din ultimii doi ani, au examinat cu prioritate căile de îmbunătăţire a activităţii spre a se asigura în 1971 o producţie vegetală şi animală sporită. Insistînd asupra necesităţii ca toate sectoarele cooperativei să devină rentabile, comuniştii din cooperativa „Dimitrie Cantemir“ au criticat comitetul de partid pentru că n-a intervenit la timpul oportun spre a determina consiliul de conducere să ia măsuri energice în vederea lichidării rămînerii in urmă a sectorului legumicol ca şi a altor lipsuri. Sugestive şi pline de învăţăminte practice sunt, de asemenea, comparaţiile înfăţişate privind rezultatele unor brigăzişi chiar echipe în cadrul brigăzilor) care, beneficiind de aceleaşi condiţii, au obţinut producţii diferite, în aceasta reflectindu-se participarea la muncă a membrilor cooperatori, precum şi calitatea lucrărilor efectuate. — Dacă brigadierul de la brigada 1 ar fi stat mai mult în mijlocul oamenilor spunea şeful de echipă Ioan Grosu — supraveghind mersul lucrărilor, s-ar fi evitat arăturile superficiale, intîrzierea unor munci la cîmp. Arăturile de toamnă au scos la iveală cantităţile însemnate de sfeclă rămasă nerecoltată şi deci munca de proastă calitate a brigăzii. Fapt pozitiv, compararea rezultatelor a condus în cele două adunări la concluzia că este necesară îmbunătăţirea îndrumăriibirourilor organizaţiilor de bază de către, comitetele de partid. Acolo unde organizaţiile de partid şi-au repartizat raţional forţele în echipe şi brigăzi, unde s-a făcut simţită puternic influenţa exemplului personal al comuniştilor, rezultatele au fost cele scontate. Pornind tocmai de la asemenea constatări, dările de seamă, precum şi dezbaterile din cele două adunări generale au supus criticii modul necorespunzător în care comitetele de partid respective s-au îngrijit de întărirea rîndurilor organizaţiilor de partid. Spiritul combativ al dezbaterilor s-a vădit in luările de cuvînt ale mai multor comunişti care s-au declarat nemulţumiţi de felul in care comitetele de partid au urmărit îndeplinirea de către consiliile de conducere ale cooperativelor a propunerilor făcute de membrii de partid şi de alţi cooperatori. Petre Gogoaşă de la cooperativa din satul Izvorul arăta, intre altele, că dacă sesizările ce le-a făcut in urmă cu mult timp, privind îngrijirea necorespunzătoare a oilor, s-ar fi bucurat de atenţie, nu s-ar fi ajuns la situaţia ca 70 din malte oile cooperative i - -ar rămînă sterpe. Desigur, aria problemelor dezbătute a fost mult mai largă decit cea la care ne-am referit pînă acum. Comuniştii Nedelea Ivănuş, Tudor Ciobanu, Petre Tiu, Ioan Soare, Ioan Iacob de la cooperativa „D. Cantemir“ s-au referit la un şir de aspecte privind necesitatea intensificării ritmului arăturilor de toamnă ca o condiţie a sporirii recoltei anului viitor ; au făcut propuneri vizînd înlăturarea fluctuaţiei îngrijitorilor şi şefilor de fermă din sectorul zootehnic, studierea posibilităţilor de extindere a suprafeţelor irigate în 1971, întărirea disciplinei de partid şi sporirea combativităţii faţă de orice încercări de a ştirbi avutul obştesc. Binevenită a fost intervenţia secretarului comitetului comunal de partid Izvoarele, tovarăşul Vasile Stănescu, care, combătînd unele tendinţe de prezentare în raz a stărilor de lucruri, arăta că trebuie luate ca termen de comparaţie nu cooperativele vecine mai slab dezvoltate, ci cele puternice, iar realizările actuale se cer confruntate nu cu cele din anii trecuţi, mai slabe, ci cu prevederile planului de producţie şi cu sarcinile de viitor. ...Participînd la adunarea de partid din C.A.P. „Dimitrie Cantemir“ am remarcat că de numeroase ori activitatea brigăzii nr. 2 a fost prezentată ca un bun exemplu, cine conduce această brigadă ? — ne-am interesat. — Tovarășul care a prezentat darea de seamă — ni s-a răspuns. Așadar, secretarul comitetului de partid din C.A.P., tovarășul Constantin Dumitrescu, este inimosul brigadier cu ale cărui rezultate se mîndreşte întreaga cooperativă. Exemplul personal stă la baza autorităţii şi prestigiului său, confirmat prin realegerea lui ca secretar al comitetului de partid. Constantin MORARU Florea CEAUŞESCU In cooperative din judeţul Ilfov Comisiile permanente (Urmare din pag 1) cetăţenii — ne spune tov. Nicolae Dunarinţu, preşedintele comisiei comerţ şi aprovizionare. Cred că elementul nou in activitatea noastră, şi totodată cheia succesului nostru, il constituie faptul că am lărgit contactul cu masele, că ne bizuim pe sprijinul lor. La chemarea comisiei, sute de cetăţeni s-au întrunit în adunări populare în cartiere, care au dezbătut pe larg diferite doleanţe şi proiecte, din diverse domenii de preocupări , de ordin economic, socialedilitar, îndeosebi legate de problemele vieţii de zi cu zi. Ideile şi propunerile cetăţenilor au fost notate cu grijă, constituind miezul studiului întocmit de deputaţi şi înaintat apoi comitetului executiv al consiliului popular. De menţionat că la adunarea populară care a avut loc în cartierul Băneasa au fost invitaţi şi directori ai unor organizaţii comerciale etc. Cu acest prilej, cetăţenii înşişi au înfăţişat celor însărcinaţi cu aprovizionarea populaţiei propunerile lor. Ca rezultat, încă înainte de terminarea studiului, în cartierul respectiv s-a reorganizat desfacerea plinii, s-au deschis noi unităţi de vinzare a legumelor şi fructelor. Un studiu pe care l-am răsfoit la sediul consiliului popular menţiona, printre altele, că în sector a început o largă acţiune de modernizare a reţelei comerciale. 15 magazine — arată studiul — au fost supuse în ultimul an modernizării. Cifra nu spune însă că „modernizarea“ în sine a fost urmarea unor largi consultaţii cu cetăţenii din sector, prilej cu care s-a sugerat ce magazine trebuie să fie supuse acestor înnoiri şi cum ar trebui să arate ele pentru a corespunde cerinţei cetăţenilor. Astfel, magazinul „Tehnometal“ din Piaţa Amzei a fost transformat în magazin cu autoservire , la „Comaliment“ de pe bd. Magheru a apărut o nouă secţie de autoservire ; numeroase magazine de pe Calea Victoriei au fost reamenajate. Pe acelaşi ţărim, al contactului nemijlocit cu masele, îşi desfăşoară activitatea şi comisia permanentă juridică, al cărei preşedinte — prof. Radu Iorgulescu — şi ceilalţi membri ai ei au întreprins în ultima vreme acţiuni cu o largă rezonanţă. Este vorba de educarea minorilor, problemă vastă şi delicată, abordată mai de mult doar sub forma unor contact fugitive ale deputaţilor cu cadrele didactice — ceea ce nu putea să ducla rezultate notabile. Se cerea ceva nou, un mijloc care să permită comisiei să influenţeze mai eficient activitatea educativă. Propunerea a pornit tot de la cetăţeni şi a fost „culeasă“ de deputaţi în adunările cu părinţii. Au fost organizate in anul acesta două procese simbolice, cu public, in care au fost judecate câteva cazuri semnificative de minori aflaţi în conflict cu legea. Se poate aprecia că o asemenea iniţiativă a trezit un viu interes în rândul cetăţenilor. O latură importantă a activităţii comisiilor permanente, de care depinde în mare măsură realizarea practică a hotărîrilor consiliului popular, a propunerilor făcute de deputaţi şi de cetăţeni, este controlul. „Prin controalele efectuate pe teren, comisiile permanente ne dau un ajutor efectiv in rezolvarea problemelor administrării şi gospodăririi sectorului — ne spune tov. Dumitru Calomfirescu, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al sectorului 4. Controalele nu sunt nişte simple vizite pentru înregistrarea aspectelor negative. La controalele iniţiate sunt invitaţi să participe reprezentanţi ai întreprinderilor şi instituţiilor de care depinde înlăturarea deficienţelor, spre a le cunoaşte la faţa locului şi a lua măsurile ce se impun. Aşa s-a procedat, bunăoară, când s-a controlat întreţinerea curăţeniei străzilor din sector sau stadiul lucrărilor de reparaţii la instalaţiile de încălzire centrală a unor blocuri de locuinţe. Comisiilor permanente ale consiliului popular al sectorului 4 le revine sarcina de a contribui la rezolvarea unor probleme ivite o dată cu construcţia cartierului Titan — practic un mare oraş nou apărut în ultimii ani pe harta sectorului. La apariţia rulotelor şi chioşcurilor amplasate în punctele aglomerate ale cartierului, pentru a înlesni aprovizionarea locuitorilor pînă la înălţarea construcţiilor comerciale planificate, ca şi la amenajarea parcurilor pionierilor şi tineretului, la instalarea a zeci de aparate pentru jocul copiilor etc, comisiile permanente şi-au adus din plin contribuţia prin studii de amplasare şi soluţii constructive, prin stăruinţa depusă pentru găsirea mijloacelor materiale şi mobilizarea cetăţenilor la realizarea acestor lucrări de interes obştesc. Am consemnat o experienţă bună, rod al unor fructuoase eforturi depuse de deputaţii din cîteva sectoare ale Capitalei, oameni care îşi dedică timpul lor liber, energia şi capacitatea binelui comun. Receptivitatea permanentă faţă de sugestiile şi propunerile rezultate din munca acestor comisii constituie o condiţie principală pentru perfecţionarea în continuare a activităţii consiliilor populare. Preocuparea pentru recolta anului viitor s-a aflat in centrul discuţiilor In întreprinderea agricolă de stat Leordeni, judeţul Argeş, adunarea de alegeri a comitetului de partid a supus dezbaterii comuniştilor o temă de importanţă primordială , ce trebuie întreprins pentru creşterea eficienţei activităţii economice, pentru rentabilizarea tuturor sectoarelor ? Atit darea de seamă, cit şi cuvintul comuniştilor au fost străbătute ca de un fir roşu de încrederea că rezultatele pot fi mereu mai bune, că există toate posibilităţile ca greutăţile izvorite din calamităţile naturale ale acestui an să fie învinse. In situaţia dificilă în care s-a aflat întreprinderea — cu suprafeţe importante bătute de repetate ori de grindină sau cu altele pe care apa a băltit săptămini de-a rindul — organizaţia de partid, cadrele de conducere au acţionat insistent in direcţia găsirii şi valorificării resurselor care să permită diminuarea pierderilor. Şi resursele au fost identificate în posibilitatea de a organiza, in cooperare cu cooperativele agricole, creşterea unui număr suplimentar de animale şi de a amenaja, din disponibilităţile existente, un atelier de preparate de carne în imediata apropiere a sectoarelor zootehnice ale I.A.S. şi C.A.P., putîndu-se astfel produce şi livra, peste prevederile planului, 120 tone carne , în amenajarea unui atelier de ambalaje, a cărui producţie este în creştere , în repararea maşinilor în ateliere proprii, realizîndu-se astfel importante economii. Aceste acţiuni au avut drept rezultat, între altele, şi reducerea dotaţiilor planificate , cu 72 000 lei la ferma Suseni şi cu 442 000 lei la ferma industrială, precum şi depăşirea cu cel puţin 250 000 lei a beneficiilor la ferma zootehnică Ciupa. Una din principalele concluzii a fost deci aceea că hărnicia, iniţiativa, spiritul de abnegaţie al oamenilor pot diminua considerabil efectele calamităţilor, chiar dacă toate consecinţele acestora n-au putut fi încă pe deplin înlăturate. Bineînţeles, pentru aceasta este nevoie de o mai bună organizare, de folosirea integrală a forţei de muncă, ca şi a tuturor rezervelor producţiei. In acest sens, membrii organizaţiei au adus critici îndreptăţite conducerii întreprinderii, biroului organizaţiei de bază din ferma zootehnică Răteşti, care nu au acţionat cu destulă fermitate pentru înlăturarea deficienţelor organizatorice ce au făcut ca ferma să încheie anul cu pierderi. În adunare s-a subliniat că bilanţul făcut, rezultatele bune şi mai puţin biiile obţinute trebuie să determine concentrarea eforturilor spre a se obţine o recoltă bogată în 1971, livrarea unor cantităţi cit mai mari de produse pentru aprovizionarea populaţiei, cit şi pentru export. „Sarcinile de plan pe 1971 sunt superioare nivelurilor ce ar fi trebuit atinse anul acesta — spunea ing. Gheorghe Ştefănescu, directorul I.A.S. Datoria noastră este deci aceea de a stabili cu mai mare precizie, învăţînd din greşeli, direcţiile în care se cere acţionat“. S-au conturat astfel, ca sarcini imediate, intensificarea muncii politice pentru executarea unor lucrări de cea mai bună calitate la ogoarele de toamnă ; concentrarea forţelor tehnice disponibile la întreţinerea viilor ; terminarea adăposturilor de animale şi a drumurilor de acces spre depozitele de furaje ; valorificarea la maximum a serei-înmulţitor pentru producerea unor cantităţi cit mai mari de legume; organizarea temeinică a reparaţiilor de maşini agricole in timpul iernii, îndeplinirea acestor sarcini va trebui împletită cu grija pentru obiectivele de perspectivă, care au in vedere extinderea formelor de cooperare cu C.A.P. in domenii variate, sporirea gradului de mecanizare a lucrărilor, o mai bună organizare, folosirea raţională a mijloacelor materiale şi financiare. „îndeplinirea acestor obiective, spunea ing. Adelina Oprea, presupune întărirea continuă a organizaţiei noastre de partid prin primirea in rândurile ei a celor mai buni, mai conştiincioşi şi mai înaintaţi muncitori şi tehnicieni. Numai astfel vor putea organizaţiile de bază din toate fermele să-şi exercite cu adevărat rolul de forţă politică conducătoare, capabilă să mobilizeze întregul colectiv la îndeplinirea sarcinilor“. Aceasta va permite — au subliniat, la rîndul lor, tehnicianul Nicolae Prelescu, muncitorii Lazăr Bădescu şi Matei Marin — repartizarea mai judicioasă a comuniştilor în locurilecheie pentru soarta producţiei, acolo unde este mai greu, pentru ca exemplul lor să fie urmat şi de ceilalţi. Subliniind importanţa unei bune pregătiri politico-ideologice, mai mulţi vorbitori au insistat asupra exigenţelor ce se pun în faţa învăţămîntului de partid, asupra necesităţii unei mai strinse legări a acestuia de problemele economice complexe aflate in faţa comuniştilor. S-a propus, de exemplu, ca, cerindu-se sprijinul inginerilor şi economiştilor, unele lecţii să se transforme în adevărate schimburi de experienţă între ferme, în tribune de transmitere a metodelor înaintate de lucru ale membrilor de partid. Realizarea sarcinilor trebuie să se bizuie însă şi pe îmbunătăţirea stilului de muncă al comitetului de partid. „Pentru aceasta — spunea tractoristul Constantin Eniţa — comitetul de partid este dator să găsească mijloace de colaborare mai strînsă, mai directă şi sistematică cu organizaţiile de bază, cu masa membrilor de partid“. Dezbaterile din adunarea generală de alegeri de la I.A.S. Leordeni au consemnat hotărârea comuniştilor de a asigura continua perfecţionare a activităţii, astfel ca întreprinderea să se înscrie, ca şi in anii trecuţi, în rindul unităţilor cu rezultate demne de apreciere. Maria BABOIAN La I.A.S. Leordeni (Urmare din pag. I) circulara face referire. Spicuim o fraza : „Referitor la pct. 1 din regulament (...) cu privire la modul de aplicare a art. 19 în cazul reîncadrării corespunzătoare a nivelului de calificare şi lucrări pe care le execută angajaţii încadraţi cu 5 la sută sau 10 la sută sub nivelul de bază...“. E simplu şi clar, nu ? Pentru precizarea unui singur punct dintr-o reglementare ar trebui neapărat — dacă ar fi să ne luăm şi după unele trimiteri din paranteze — găsite, citite şi interpretate numeroase alte instrucţiuni. — Sînt atîtea hotăriri, ordine şi instrucţiuni, precizări, adrese şi circulare, incit nici nu le putem cunoaşte pe toate, dar să le mai şi aplicăm — remarca I. Bujor, contabilul-şef al Direcţiei comerciale judeţene Vrancea. Ne aflăm în faţa dilemei , sau le ignorăm — şi, pe proprie răspundere, ne realizăm obligaţiile profesionale — sau ne îngrădim cu fel de fel de hîrtii, ne ocupăm de corespondenţă şi lăsăm activitatea comercială pe planul al doilea, în scopul reducerii la minimum a datelor statistice furnizate de verigile locale ale comerţului, Direcţia Centrală de Statistică a elaborat pentru organizaţiile comerciale „Sistemul informaţional al dărilor de seamă statistice...“. S-ar părea că activitatea comercială se află pe calea degrevării de întocmire a unor situaţii inutile. Dar n-a fost aşa. Conducătorii întreprinderilor comerciale vrîncene susţin — şi demonstrează — că deşi O.C.L.-urile sunt obligate să transmită lunar direcţiei comerciale şi direcţiei de statistică dări de seamă privind desfacerea unor produse, aceleaşi date sunt trimise — de data aceasta sub forma unor aşanumite „operative“ — comisiei economice, direcţiei plan, comitetului executiv al consiliului popular şi chiar ...însăşi direcţiei de statistică. Deci, o muncă suplimentară pentru redactarea unor date care ar putea fi găsite oricînd in dările de seamă ! Raportările duble sau triple ale unor informaţii cunosc şi alte forme. „întocmirea documentului Com2 (indicativul unei dării de seamă statistice) este necesară“ — ni s-a spus. De ce insă — ne întrebăm — ca să cuprindă date aflate şi in Cornu şi Cornu ? Cui foloseşte repetarea aceloraşi informaţii în mai multe documente ? Evident, în nici un caz simplificării activităţii scriptice din reţeaua comercială. Inutilitatea anumitor informări ocazionale, decadale, chenzinale, lunare, trimestriale, semestriale sau anuale este sugestiv ilustrată de o asemenea notă (telex 5/1724 din 26 august a. c.), trimisă de M.C.I. unor direcţii comerciale : „In scopul aprovizionării... pe luna... rugăm a ne prezenta necesarul şi structura, inclusiv următoarele elemente de justificare : 1 — numărul total al populaţiei urbane stabile şi flotante, din care : elevi, studenţi, muncitori in oraşe, turişti ; 2 — numărul populaţiei salariate din rural, din care : salariaţi permanenţi şi membri de familie la sate, muncitori forestieri, culegători de fructe, muncitori I.A.S. şi alte şantiere ; 3 — total populaţie de aprovizionat...“ Un director de organizaţie comercială ne spunea, pe bună dreptate : Cum putem noi să facem asemenea statistici sau anchete sociologice ? Cum să urmărim numărul tăietorilor de lemne, sau, mai ales, numărul turiştilor, care e variabil de la o zi la alta ? Dintre trecătorii de pe stradă poţi să numeri care sunt localnici şi care nu — cum putem şti cîţi culegători de fructe sunt risipiţi prin toată pădurea ? Noi, in ce ne priveşte, n-am putut răspunde la nici una din aceste întrebări. Poate o vor face autorii acestei năstruşnice note-telex şi cei care au aprobat-o. Iar dacă luăm în considerare numărul mare al unor asemenea note, indicaţii, circulare, nu putem să nu dăm deplină dreptate celor care afirmă că această scriptologie măreşte cu totul inutil ponderea muncii birocratice in dauna celei pur comerciale, blochează forţe de muncă, le deturnează preocupările de la problemele reale, specifice ale comerţului. Aşa cum subliniam şi la începutul materialului, datele statistice importante sînt, desigur, necesare pentru informarea corectă, permanentă a verigilor de conducere, pentru a se putea examina critic aspectele pozitive şi negative, cauzele care le-au generat. Informaţia sigură reprezintă temeiul elaborării unor decizii eficiente. Dar —aşa cum se constată şi de către specialiştii institutului de cercetări comerciale care au analizat activitatea O.C.L. „încălţămintea“ şi „Confecţia“ Bucureşti — in prezent este menţinută o formularistică excesivă, cu rubrici şi date de prisos ; informaţiile cuprinse în evidenţe constituie simple lucrări de rutină ; munca de evidenţă ocupă ponderea principală în procesul de prelucrare a datelor, in loc ca aceasta să fie subordonată muncii de analiză, planificare şi fundamentare ştiinţifică a deciziilor. La toate acestea se mai adaugă şi faptul că formularele nu corespund necesităţilor de calcul şi prelucrare mecanizată, care să permită obţinerea in timp util a situaţiei aprovizionării, desfacerii şi stocurilor de mărfuri pe articole şi sortimente. Ca atare, luarea de măsuri operative pentru îmbunătăţirea aprovizionării nu este cu nimic sprijinită prin laborioasa activitate de informare, care ajunge adeseori să reprezinte un scop în sine. De asemenea, documentaţia actuală nu reuşeşte să ofere organizaţiilor comerciale, în etapele de contractare, o situaţie analitică exactă, pentru a stabili evoluţia şi tendinţele desfacerii fiecărui sortiment. Faptele descrise sunt, fără îndoială, cunoscute de specialişti, de reprezentanţii ministerelor ca şi de coordonatorii unor organizaţii comerciale. Din păcate, studiile întreprinse în vederea remedierii lor au rămas numai pe hîrtie, n-au fost urmate de măsuri practice nici pină in prezent, după mai bine de un an da la elaborarea lor. Sarcinile esenţiale ale aparatului comercial sunt aprovizionarea corespunzătoare a populaţiei, îmbunătăţirea formelor de deservire, modernizarea întregii activităţi comerciale, iar îndeplinirea lor trebuie urmărită cu prioritate. Fluxul circularelor SCINTEIA - miercuri 25 noiembrie 1970 *t O viaţă închinată luptei pentru fericirea poporului 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI DAVID FABIAN In vasta frescă a militanţilor de seamă ai Partidului Comunist Român, care şi-au închinat viaţa slujirii cu devotament şi abnegaţie a cauzei clasei muncitoare şi poporului nostru muncitor, este înscris şi numele lui David Fabian , de la a cărui naştere se împlinesc 75 de ani. Născut la 24 noiembrie 1895, in oraşul Huşi, David Fabian a urmat cursurile primare şi pe cele gimnaziale în localitate. In anul marii răscoale ţărăneşti din 1907, a cărui flacără revoluţionară a răscolit şi satele din ţinutul său, avea doar 12 ani. Resorturile adinei ale răscoalei, ale frămîntărilor sociale din acea vreme avea să le pătrundă in anii următori, cinci, elev fiind la Şcoala comercială superioara din Iaşi, a luat contact cu literatura marxistă, cu gazetele socialiste „România muncitoare“ şi „Viitorul social“, pe care le citea cu nesaţ. După absolvire se angajează la uzina electrică din Cîmpina — oraş in care-şi desfăşura pe atunci activitatea un puternic nucleu socialist. In perioada de avint revoluţionar care a urmat primului război mondial, avânt stimulat de victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, el devine tot mai cunoscut prin activitatea intensă pe care o desfăşoară, alături de alţi fruntaşi revoluţionari, pentru întărirea mişcării socialiste şi organizarea marilor lupte muncitoreşti din acel timp. Urmărit şi persecutat de către zbirii aparatului de represiune burghez, David Fabian este nevoit să emigreze un timp — mai întîi în Italia, apoi în Franţa. De aici întreţine însă puternice legături cu mişcarea din ţară, scriind regulat în cadrul unei rubrici speciale a ziarului „Socialismul“ — oficiosul partidului socialist. După cum este cunoscut, marile acţiuni de luptă ale maselor muncitoare din anii 1918—1920 au determinat un proces profund şi rapid de clarificare politică şi ideologică in rândurile mişcării muncitoreşti, au scos în evidenţă necesitatea făuririi unui partid consecvent revoluţionar, marxist-leninist — partidul comunist, capabil să conducă clasa muncitoare în lupta pentru înfăptuirea sarcinilor sale istorice. David Fabian s-a numărat printre acei militanţi revoluţionari care au înţeles limpede această necesitate. Reîntors in ţară, a participat cu toate forţele sale la activitatea pentru transformarea partidului socialist, un partid comunist. A fost unul dintre fondatorii şi colabo-lr ratorii permanenţi ai revistei „Lupta de clasă“, apărută in 1920, a luat parte la numeroase întruniri muncitoreşti, vorbind inspirat despre cele mai stringente probleme ale mişcării revoluţionare de la noi, a căror rezolvare reclama constituirea unui partid comunist puternic, care să conducă neabătut lupta clasei muncitoare împotriva exploatării, pentru socialism. David Fabian a făcut parte din delegaţia partidului socialist care a mers la Moscova, în toamna anului 1920, pentru a discuta problemele afilierii la Internaţionala Comunistă. Mereu pe urmele sale, autorităţile burgheze reuşesc să-l aresteze la 26 martie 1921, cu doar cîteva zile înaintea marelui eveniment politic al deschiderii Congresului I al Partidului Comunist Român. Condamnat la 15 luni închisoare, el nu are posibilitatea să participe la acest eveniment istoric pentru înfăptuirea căruia militase din tot sufletul şi cu tot elanul său revoluţionar. In pofida greutăţilor regimului de temniţă, reuşeşte să redacteze două publicaţii clandestine ale comuniştilor închişi, intitulate : „Cătuşa“ şi „Jilava comunistă“. Implicat in cunoscutul proces din Dealul Spirii, intentat de către autorităţile burghezo-moşiereşti participanţilor la Congresul I al P.C.R., David Fabian i-a înfruntat curajos pe anchetatorii săi, spunind : „Am suferit şi mai sufăr pentru ideile mele şi nu o să le neg niciodată, oricit de mari ar fi suferinţele mele. Am făcut prea puţin pentru mişcare, fiind prea tânăr, pentru ca coroana de spini să-mi încununeze fruntea. Pot să vă asigur că, imediat ce voi ieşi din închisoare, o să întrebuinţez toate puterile mele pentru emanciparea clasei muncitoare“. Eliberat din închisoare pe baza amnistiei cucerite în vara anului 1922, prin lupta dirză a maselor muncitoare din întreaga ţară, David Fabian se avintă din nou, cu toată dirzenia, în activitatea revoluţionară. La cel de-al doilea Congres al P.C.R., din octombrie 1922, la a cărui pregătire a participat, a fost ales membru al C.C. al P.C.R. în 1924, cînd partidul a fost scos in afara legii, David Fabian a fost însărcinat să facă parte din Directoriu — organul desemnat să conducă activitatea P.C.R. în noile condiții. In această calitate a participat la Congresul al IlI-lea al partidului, prilej cu care a fost ales din nou membru al C.C. al P.C.R. Măsurile represive ale autorităţilor îl determină însă, în decembrie 1924, să părăsească din nou ţara — cu asentimentul conducerii partidului — împreună cu alţi activişti de seamă ai P.C.R. La scurt timp după reînceperea emigraţiei sale politice, justiţia burgheză din ţară il condamnă în contumacie la 19 ani înclesoare. Continuindu-şi cu abnegaţie activitatea politică pusă în slujba cauzei clasei muncitoare, i se încredinţează permanent, în aniicare au urmat, funcţii de conducere in aparatul de partid din emigraţie — maiîntîi fii Cehoslovacia şi Germania şi apoi, după Congresul al IV-lea al P.C.R, în U.R.S.S. unde moare, în împrejurări tragice, în anul 1937. Viaţa şi activitatea politică însufleţită a lui David Fabian şi a tuturor luptătorilor comunişti, care au slujit cu neţărmurită dragoste interesele fundamentale ale poporului român, constituie un impresionant îndemn la muncă şi activitate susţinută, creatoare, pentru înfăptuirea luminosului ideal al edificării socialismului şi comunismului pe pământul patriei noastre. Gh. I. IONIȚA doctor în istorie Clădirea noului spital din Craiova Foto : S. Cristian ■ ■■B ■■■■■■■ ■ ■ ■ ■ ■ B