Scînteia, noiembrie 1970 (Anul 39, nr. 8594-8623)

1970-11-25 / nr. 8618

PAGINA 2 ­FAPTUL DIVERS «■BBerananoDBBBBsninBHBHBiMi La datorie „Vînt de forţa a­ noua !“ — a­­nunţa, din oră în oră, meteoro­logul de serviciu din portul Constanţa. Talazuri uriaşe se spărgeau de meterezele de beton ale digurilor portului. Alertă generală. Nava românească „Mangalia“, sosită din cursă, cere intrarea în port. O ajută două remorchere. Intîrzierea in radă devine periculoasă şi pentru na­vele „Avris“ şi „Himmerland“, sub pavilion grecesc şi danez. Sunt introduse în bazin cu mari eforturi. La un pas de eşuare se afla şi nava grecească „O. Ven­turis“. Dar intervine prompt o navă românească de coastă. Con­comitent a intrat în acţiune nava de salvare „Viteazul“. In tot a­­cest timp, la adăpostul digurilor, în bazinele portuare, la dane, ac­tivitatea s-a desfăşurat normal. In ciuda furtunii, care a bîntuit neîntrerupt două zile şi două nopţi, traficul portuar n-a avut de suferit. Fapte de eroism co­tidian semnate de peste 3 000 de oameni. Oameni ai portului. O corectură de 8 mili­oane de ani Pînă nu de mult se considera că ultimele activităţi vulcanice din ţara noastră au avut loc în pliocen , cu aproape 10 000 000 de ani în urmă. Cercetări recent efectuate pe valea Oltului (ver­santul vestic al munţilor Per­­şani) au avut darul să „reaprin­­dă“ această problemă ce părea... stinsă de multă vreme. Eşan­­tioanele de lavă descoperite aici, în apropierea unor fosile, a că­ror vîrstă a putut fi determi­nată cu precizie, aduc activita­tea vulcanică mai aproape de noi. Ea a continuat şi în cuater­nar, ultimele erupţii, datind de circa 2 000 000 de ani. Vă infor­măm deci despre această co­rectură de ultimă oră — mică, doar de vreo 8 milioane de ani. Au învins furtuna Schela de extracţie Videle-Te­­leorman. Vintul care a suflat nă­­praznic în cîmpiiu­ Bărăganului ameninţa scoaterea din funcţiu­ne a sondelor. La amiază, aproa­pe toate posturile de transforma­re de pe linia de 15 kV Petrol­­sud „au căzut“. Peste 250 de sonde şi-au încetat parţial acti­vitatea. Echipe speciale forma­te din energeticienii schelei — Ion Costin şi Iiie Cioca, dispe­ceri, Dumitru Dogaru şi Nicolae Ragnea, şefi de echipă, electri­cianul Milea Ticu şi alţii — sub conducerea inginerilor Gheorghe­ Stănescu şi Carol Lucaci, au intervenit rapid şi la ore­le 19,15 linia electrică a in­trat din nou sub tensiune. Postu­rile de transformare au început să furnizeze iarăşi sondelor e­­nergie electrică. In cursul nopţii trecute, întreaga schelă a rein­trat în normal. In luptă cu fur­tuna, omul s-a dovedit încă o dată mai puternic. Dintr-o mică neglijenţă Pe una din rampele Unităţii de exploatare a lemnului din Curtea de Argeş, se efectua operaţiu­nea de încărcare a unui vagon de peste 50 tone. Nu mai era mult şi trebuia să vină să-i re­morcheze o locomotivă. Dintr-o dată însă, vagonul (care nu fu­sese asigurat în prealabil cu sa­boţi — o mică, dar gravă negli­jenţă !) a început să alunece pe linie. In cîteva clipe a luat vite­ză şi nu s-a mai oprit decit în locomotiva aflată în dotarea u­­nităţii respective. In urma aces­tei tamponări, mecanicul Petre Teacă a fost rănit mortal. Tot­odată, accidentul s-a soldat şi cu însemnate pagube materiale. Ancheta care este în curs ur­mează să stabilească vinovaţii şi măsurile corespunzătoare. Nuntă cu şi fără bucluc Comuna B­ărăganu, judeţul Brăila. Alaiul nuntesc se în­drepta către ograda socrului mic. După obicei, stolnicul juca prosopul în care erau legate da­rurile nuntaşilor : 12 000 lei. La un moment dat, socrul, Radu Căprilă, şi-a dat seama că pro­sopul era gol. Un „fier roşu“ le-a trecut la toţi prin inimă şi, după atiia chef, nimeni parcă nu mai putea scoate un cuvînt. Au început şi bănuielile. Şi s-au tot bănuit, pînă cînd Ionel Milea, şofer la Întreprinderea judeţea­nă economică a cooperaţiei (IJECOOP) le-a bătut in poartă şi le-a adus... punguţa cu mulţi bani, pe care stolnicul o pierdu­se în iureşul jocului. De prisos să mai spunem că nunta a în­ceput din nou ! Rubrica redactata de : Dumitru TIRCOB Gheorghe DAVID cu sprijinul corespondenţilor „Scînteii" ___________| ADUNĂRI DE ALEGERI ÎN ORGANIZAŢIILE DE PARTID „___________________ « Comuniştii dau un bun exemplu in străduinţă pentru întărirea cooperativei agricole In două aşezări învecinate din ju­deţul Ilfov, comuna Izvoarele şi satul Izvorul, au avut loc, în aceeaşi zi, a­­dunări de alegere a comitetelor de partid din cooperativele agricole de producţie „Munca“ şi „Dimitrie Can­temir“. ...A trecut de ora fixată inițial pen­tru începerea adunării de alegeri a comitetului de partid din cooperativa „Dimitrie Cantemir“, comuna Izvoa­rele. Intr-un tîrziu, după ce s-a în­noptat de-a binelea, sosesc de pe cîmp... întîrziaţii, intre ei fiind şi in­ginerul cooperativei, Mihai Ionescu. — Am recoltat pînă şi ultimul ştiu­lete. De azi, pentru noi, campania de recoltare a porumbului şi a sfeclei de zahăr s-a înche­iat — explică mo­tivele justificate ale întîrzierii coo­peratorul Radu Nicolae. — Şi tot astăzi am trimis la bază ultimele tone de porumb contrac­tate cu statul — auzim o altă veste. De asemenea, cooperatorii co­munişti din satul Izvorul menţionau în darea de seamă cîteva rezultate bune ale activităţii cooperativei în acest an : 2170 kg grîu la hectar, 2 850 kg porumb, 31100 kg sfeclă de zahăr. Caracterul de lucru al ambelor a­­dunări s-a reflectat în modul res­ponsabil în care comuniştii, analizînd activitatea din ultimii doi ani, au examinat cu prioritate căile de îmbu­nătăţire a activităţii spre a se asigu­ra în 1971 o producţie vegetală şi ani­mală sporită. Insistînd asupra nece­sităţii ca toate sectoarele cooperativei să devină rentabile, comuniştii din cooperativa „Dimitrie Cantemir“ au criticat comitetul de partid pentru că n-a intervenit la timpul oportun spre a determina consiliul de condu­cere să ia măsuri energice în vede­rea lichidării rămînerii in urmă a sectorului legumicol ca şi a altor lipsuri. Sugestive şi pline de învăţă­minte practice sunt, de asemenea, comparaţiile înfăţişate privind rezul­tatele unor brigăzi­­şi chiar echipe în cadrul brigăzilor) care, benefi­ciind de aceleaşi condiţii, au obţinut producţii diferite, în aceasta reflec­­tindu-se participarea la muncă a membrilor cooperatori, precum şi ca­litatea lucrărilor efectuate. — Dacă brigadierul de la brigada 1 ar fi stat mai mult în mijlocul oame­nilor spunea şeful de echipă Ioan Grosu — supraveghind mersul lu­crărilor, s-ar fi evitat arăturile super­ficiale, intîrzierea unor munci la cîmp. Arăturile de toamnă au scos la iveală cantităţile însemnate de sfe­clă rămasă nerecoltată şi deci munca de proastă calitate a brigăzii. Fapt pozitiv, compararea rezultate­lor a condus în cele două adunări la concluzia că este necesară îmbună­tăţirea îndrumării­­birourilor organi­zaţiilor de bază de către, comitetele de partid. Acolo unde organizaţiile de partid şi-au repartizat raţional forţele în echipe şi brigăzi, unde s-a făcut simţită puternic influenţa exemplului personal al comunişti­lor, rezultatele au fost cele scontate. Pornind tocmai de la asemenea con­statări, dările de seamă, precum şi dezbaterile din cele două adunări generale au supus criticii modul ne­corespunzător în care comitetele de partid respective s-au îngrijit de întărirea rîndurilor organizaţiilor de partid. Spiritul combativ al dezbaterilor s-a vădit in luările de cuvînt ale mai multor comunişti care s-au declarat nemulţumiţi de felul in care comite­tele de partid au urmărit îndeplini­rea de către consiliile de conducere ale cooperativelor a propunerilor fă­cut­e de membrii de partid şi de alţi cooperatori. Petre Gogoaşă de la cooperativa din satul Izvorul arăta, intre altele, că dacă sesizările ce le-a făcut in ur­mă cu mult timp, privind îngriji­rea necorespun­zătoare a oilor, s-ar fi bucurat de atenţie, nu s-ar fi ajuns la situaţia ca 70 din m­­al­t­e oile cooperative i - -a­r rămînă sterpe. Desigur, aria problemelor dezbătute a fost mult mai largă decit cea la care ne-am referit pînă acum. Comuniştii Ne­­delea Ivănuş, Tudor Ciobanu, Petre Tiu, Ioan Soare, Ioan Iacob de la cooperativa „D. Cantemir“ s-au referit la un şir de aspecte privind necesitatea intensificării rit­mului arăturilor de toamnă ca o condiţie a sporirii recoltei anului vii­tor ; au făcut propuneri vizînd înlăturarea fluctuaţiei îngrijitorilor şi şefilor de fermă din sectorul zooteh­nic, studierea posibilităţilor de ex­­­­tindere a suprafeţelor irigate în 1971, întărirea disciplinei de partid şi sporirea combativităţii faţă de orice încercări de a ştirbi avutul obştesc. Binevenită a fost intervenţia secre­tarului comitetului comunal de par­tid Izvoarele, tovarăşul Vasile Stă­­nescu, care, combătînd unele tendin­ţe de prezentare în raz a stărilor de lucruri, arăta că trebuie luate ca termen de comparaţie nu cooperati­vele vecine mai slab dezvoltate, ci cele puternice, iar realizările actuale se cer confruntate nu cu cele din anii trecuţi, mai slabe, ci cu prevederile planului de producţie şi cu sarcinile de viitor. ...Participînd la adunarea de par­tid din C.A.P. „Dimitrie Cantemir“ am remarcat că de numeroase ori ac­tivitatea brigăzii nr. 2 a fost prezen­tată ca un bun exemplu, cine con­duce această brigadă ? — ne-am inte­resat. — Tovarășul care a prezentat darea de seamă — ni s-a răspuns. Așadar, secretarul comitetului de partid din C.A.P., tovarășul Constan­tin Dumitrescu, este inimosul briga­dier cu ale cărui rezultate se mîn­­dreşte întreaga cooperativă.­ Exemplul personal stă la baza autorităţii şi prestigiului său, confirmat prin rea­legerea lui ca secretar al comitetu­lui de partid. Constantin MORARU Florea CEAUŞESCU In cooperative din judeţul Ilfov Comisiile permanente (Urmare din pag 1) cetăţenii — ne spune tov. Nicolae Dunarinţu, preşedintele comisiei co­merţ şi aprovizionare. Cred că ele­mentul nou in activitatea noastră, şi totodată cheia succesului nostru, il constituie faptul că am lărgit contac­tul cu masele, că ne bizuim pe spri­jinul lor. La chemarea comisiei, sute de cetăţeni s-au întrunit în adunări populare în cartiere, care au dezbă­tut pe larg diferite doleanţe şi pro­iecte, din diverse domenii de pre­ocupări , de ordin economic, social­­edilitar, îndeosebi legate de proble­mele vieţii de zi cu zi. Ideile şi propunerile cetăţenilor au fost notate cu grijă, constituind miezul studiu­lui întocmit de deputaţi şi înaintat apoi comitetului executiv al consi­liului popular. De menţionat că la adunarea populară care a avut loc în cartierul Băneasa au fost invitaţi şi directori ai unor organizaţii co­merciale etc. Cu acest prilej, cetăţe­nii înşişi au înfăţişat celor însărci­naţi cu aprovizionarea populaţiei propunerile lor. Ca rezultat, încă înainte de terminarea studiului, în cartierul respectiv s-a reorganizat desfacerea plinii, s-au deschis noi unităţi de vinzare a legumelor şi fruc­telor. Un studiu pe care l-am răsfoit la sediul consiliului popular menţiona, printre altele, că în sector a început o largă acţiune de modernizare a re­ţelei comerciale. 15 magazine — arată studiul — au fost supuse în ultimul an modernizării. Cifra nu spune însă că „modernizarea“ în sine a fost ur­marea unor largi consultaţii cu cetă­ţenii din sector, prilej cu care s-a su­gerat ce magazine trebuie să fie su­puse acestor înnoiri şi cum ar trebui să arate ele pentru a corespunde ce­rinţei cetăţenilor. Astfel, magazinul „Tehnometal“ din Piaţa Amzei a fost transformat în magazin cu autoser­vire , la „Comaliment“ de pe bd. Magheru a apărut o nouă secţie de autoservire ; numeroase magazine de pe Calea Victoriei au fost reamena­­jate. Pe acelaşi ţărim, al contactului ne­mijlocit cu masele, îşi desfăşoară ac­tivitatea şi comisia permanentă ju­ridică, al cărei preşedinte — prof. Radu Iorgulescu — şi ceilalţi mem­bri ai ei au întreprins în ultima vre­me acţiuni cu o largă rezonanţă. Este vorba de educarea minorilor, proble­mă vastă şi delicată, abordată mai de mult doar sub forma unor contact fugitive ale deputaţilor cu cadrele didactice — ceea ce nu putea să duc­la rezultate notabile. Se cerea ceva nou, un mijloc care să permită co­misiei să influenţeze mai eficient activitatea educativă. Propunerea a pornit tot de la cetăţeni şi a fost „culeasă“ de deputaţi în adunările cu părinţii. Au fost or­ganizate in anul acesta două procese simbolice, cu public, in care au fost judecate câteva cazuri semnificative de minori aflaţi în conflict cu legea. Se poate aprecia că o asemenea ini­ţiativă a trezit un viu interes în rân­dul cetăţenilor. O latură importantă a activităţii comisiilor permanente, de care de­pinde în mare măsură realizarea practică a hotărîrilor consiliului popular, a propunerilor făcute de deputaţi şi de cetăţeni, este contro­lul. „Prin controalele efectuate pe teren, comisiile permanente ne dau un ajutor efectiv in rezolvarea pro­blemelor administrării şi gospodăririi sectorului — ne spune tov. Dumitru Calomfirescu, vicepreşedinte al Co­mitetului executiv al Consiliului popular al sectorului 4. Controalele nu sunt nişte simple vizite pentru înregistrarea aspectelor negative. La controalele iniţiate sunt invitaţi să participe reprezentanţi ai întreprin­derilor şi instituţiilor de care depin­de înlăturarea deficienţelor, spre a le cunoaşte la faţa locului şi a lua măsurile ce se impun. Aşa s-a pro­cedat, bunăoară, când s-a controlat întreţinerea curăţeniei străzilor din sector sau stadiul lucrărilor de re­paraţii la instalaţiile de încălzire centrală a unor blocuri de locuinţe. Comisiilor permanente ale consi­liului popular al sectorului 4 le re­vine sarcina de a contribui la rezol­varea unor probleme ivite o dată cu construcţia cartierului Titan — prac­tic un mare oraş nou apărut în ulti­mii ani pe harta sectorului. La apari­ţia rulotelor şi chioşcurilor amplasate în punctele aglomerate ale cartierului, pentru a înlesni aprovizionarea lo­cuitorilor pînă la înălţarea construc­ţiilor comerciale planificate, ca şi la amenajarea parcurilor pionierilor şi tineretului, la instalarea a zeci de aparate pentru jocul copiilor etc, co­misiile permanente şi-au adus din plin contribuţia prin studii de am­plasare şi soluţii constructive, prin stăruinţa depusă pentru găsirea mij­loacelor materiale şi mobilizarea ce­tăţenilor la realizarea acestor lucrări de interes obştesc. Am consemnat o experienţă bună, rod al unor fructuoase eforturi depu­se de deputaţii din cîteva sectoare ale Capitalei, oameni care îşi dedică timpul lor liber, energia şi capacita­tea binelui comun. Receptivitatea permanentă faţă de sugestiile şi pro­punerile rezultate din munca acestor comisii constituie o condiţie princi­pală pentru perfecţionarea în conti­nuare a activităţii consiliilor popu­lare. Preocuparea pentru recolta anului viitor s-a aflat in centrul discuţiilor In întreprinderea agricolă de stat Leordeni, judeţul Argeş, adunarea de alegeri a comitetului de partid a su­pus dezbaterii comuniştilor o temă de importanţă primordială , ce tre­buie întreprins pentru creşterea efi­cienţei activităţii economice, pentru rentabilizarea tuturor sectoarelor ? Atit darea de seamă, cit şi cuvin­­tul comuniştilor au fost străbătute ca de un fir roşu de încrederea că rezul­tatele pot fi mereu mai bune, că există toate posibilităţile ca greutăţile izvorite din calamităţile naturale ale acestui an să fie învinse. In situaţia dificilă în care s-a aflat întreprinde­rea — cu suprafeţe importante bă­tute de repetate ori de grindină sau cu altele pe care apa a băltit săp­­tămini de-a rin­­dul — organizaţia de partid, cadre­le de conducere au acţionat insis­tent in direcţia găsirii şi valori­ficării resurselor care să permită diminuarea pier­derilor. Şi resur­sele au fost iden­tificate în posibilitatea de a orga­niza, in cooperare cu coopera­tivele agricole, creşterea unui nu­măr suplimentar de animale şi de a amenaja, din disponibilităţile existente, un atelier de preparate de carne în imediata apropiere a sec­toarelor zootehnice ale I.A.S. şi C.A.P., putîndu-se astfel produce şi livra, peste prevederile planului, 120 tone carne , în amenajarea unui a­­telier de ambalaje, a cărui producţie este în creştere , în repararea maşi­nilor în ateliere proprii, realizîndu-se astfel importante economii. Aceste acţiuni au avut drept rezultat, între altele, şi reducerea dotaţiilor planifi­cate , cu 72 000 lei la ferma Suseni şi cu 442 000 lei la ferma industrială, precum şi depăşirea cu cel puţin 250 000 lei a beneficiilor la ferma zo­otehnică Ciupa. Una din principalele concluzii a fost deci aceea că hărnicia, iniţiativa, spiritul de abnegaţie al oamenilor pot diminua considerabil efectele ca­lamităţilor, chiar dacă toate conse­cinţele acestora n-au putut fi încă pe deplin înlăturate. Bineînţeles, pentru aceasta este nevoie de o mai bună organizare, de folosirea integrală a forţei de muncă, ca şi a tuturor re­zervelor producţiei. In acest sens, membrii organizaţiei au adus critici îndreptăţite conducerii întreprinde­rii, biroului organizaţiei de bază din ferma zootehnică Răt­eşti, care nu au acţionat cu destulă fermitate pentru înlăturarea deficienţelor organizato­rice ce au făcut ca ferma să în­cheie anul cu pierderi. În adunare s-a subliniat că bilan­ţul făcut, rezultatele bune şi mai pu­ţin biiile obţinute trebuie să deter­mine concentrarea eforturilor spre a se obţine o recoltă bogată în 1971, li­vrarea unor cantităţi cit mai mari de produse pentru aprovizionarea popu­laţiei, cit şi pentru export. „Sarci­nile de plan pe 1971 sunt superioare nivelurilor ce ar fi trebuit atinse a­­nul acesta — spunea ing. Gheorghe Ştefănescu, directorul I.A.S. Datoria noastră este deci aceea de a stabili cu mai mare precizie, învăţînd din greşeli, direcţiile în care se cere acţionat“. S-au conturat ast­fel, ca sarcini imediate, intensifi­carea muncii politice pentru execu­tarea unor lucrări de cea mai bună calitate la ogoarele de toamnă ; con­centrarea forţelor tehnice disponibile la întreţinerea viilor ; terminarea a­­dăposturilor de animale şi a drumu­rilor de acces spre depozitele de fu­raje ; valorificarea la maximum a serei-înmulţitor pentru producerea u­­nor cantităţi cit mai mari de legume; organizarea temeinică a reparaţiilor de maşini agricole in timpul iernii, îndeplinirea acestor sarcini va trebui împletită cu grija pentru obiectivele de perspectivă, care au in vedere extinderea for­melor de coope­rare cu C.A.P. in domenii variate, sporirea gradu­lui de mecaniza­re a lucrărilor, o mai bună orga­nizare, folosirea raţională a mij­loacelor materia­le şi financiare. „îndeplinirea acestor obiective, spu­nea ing. Adelina Oprea, presu­pune întărirea continuă a orga­nizaţiei noastre de partid prin primi­rea in rândurile ei a celor mai buni, mai conştiincioşi şi mai înaintaţi mun­citori şi tehnicieni. Numai astfel vor putea organizaţiile de bază din toate fermele să-şi exercite cu adevărat rolul de forţă politică conducătoare, capabilă să mobilizeze întregul colec­tiv la îndeplinirea sarcinilor“. A­­ceasta va permite — au subliniat, la rîn­dul lor, tehnicianul Nicolae Pre­­­lescu, muncitorii Lazăr Bădescu şi Matei Marin — repartizarea mai ju­dicioasă a comuniştilor în locurile­­cheie pentru soarta producţiei, acolo unde este mai greu, pentru ca exem­plul lor să fie urmat şi de ceilalţi. Subliniind importanţa unei bune pregătiri politico-ideologice, mai mulţi vorbitori au insistat asupra e­­xigenţelor ce se pun în faţa învăţă­­mîntului de partid, asupra necesităţii unei mai strinse legări a acestuia de problemele economice complexe afla­te in faţa comuniştilor. S-a propus, de exemplu, ca, cerindu-se sprijinul ingi­nerilor şi economiştilor, unele lecţii să se transforme în adevărate schimburi de experienţă între ferme, în tribune de transmitere a metodelor înaintate de lucru ale membrilor de partid. Realizarea sarcinilor trebuie să se bi­­zuie însă şi pe îmbunătăţirea stilului­ de muncă al comitetului de partid.­ „Pentru aceasta — spunea tractoristul Constantin Eniţa — comitetul de par­tid este dator să găsească mijloace de colaborare mai strînsă, mai directă şi sistematică cu organizaţiile de bază, cu masa membrilor de partid“. Dezbaterile din adunarea generală de alegeri de la I.A.S. Leordeni au consemnat hotărârea comuniştilor de a asigura continua perfecţionare a activităţii, astfel ca întreprinderea să se înscrie, ca şi in anii trecuţi, în rin­­dul unităţilor cu rezultate demne de apreciere. Maria BABOIAN La I.A.S. Leordeni (Urmare din pag. I) circulara face referire. Spi­cuim o fraza : „Referi­tor la pct. 1 din re­gulament (...) cu privire la modul de aplicare a art. 19 în cazul reîncadrării cores­punzătoare a nivelului de ca­lificare şi lucrări pe care le execută angajaţii încadraţi cu 5 la sută sau 10 la sută sub nivelul de bază...“. E simplu şi clar, nu ? Pentru preci­zarea unui singur punct din­tr-o reglementare ar trebui neapărat — dacă ar fi să ne luăm şi după unele trimiteri din paranteze — găsite, citite şi interpretate numeroase alte instrucţiuni. — Sînt atîtea hotăriri, or­dine şi instrucţiuni, precizări, adrese şi circulare, incit nici nu le putem cunoaşte pe toa­te, dar să le mai şi aplicăm — remarca I. Bujor, contabi­­lul-şef al Direcţiei comerciale judeţene Vrancea. Ne aflăm în faţa dilemei , sau le igno­răm — şi, pe proprie răspun­dere, ne realizăm obligaţiile profesionale — sau ne îngră­dim cu fel de fel de hîrtii, ne ocupăm de corespondenţă şi lăsăm activitatea comercia­lă pe planul al doilea, în scopul reducerii la mi­nimum a datelor statistice furnizate de verigile locale ale comerţului, Direcţia Cen­trală de Statistică a elaborat pentru organizaţiile comer­ciale „Sistemul informaţional al dărilor de seamă statisti­ce...“. S-ar părea că activita­tea comercială se află pe ca­lea degrevării de întocmire a unor situaţii inutile. Dar n-a fost aşa. Conducătorii între­prinderilor comerciale vrîn­­cene susţin — şi demonstrea­ză — că deşi O.C.L.-urile sunt obligate să transmită lu­nar direcţiei comerciale şi di­recţiei de statistică dări de seamă privind desfacerea u­­nor produse, aceleaşi date sunt trimise — de data a­­ceasta sub forma unor aşa­­numite „operative“ — comi­siei economice, direcţiei plan, comitetului executiv al con­siliului popular şi chiar ...în­săşi direcţiei de statistică. Deci, o muncă suplimentară pentru redactarea unor date care ar putea fi găsite ori­­cînd in dările de seamă ! Raportările duble sau triple ale unor informaţii cunosc şi alte forme. „întocmirea do­cumentului Com2 (indicativul unei dării de seamă statistice) este necesară“ — ni s-a spus. De ce insă — ne întrebăm — ca să cuprindă date aflate şi in Cornu şi Cornu ? Cui folo­seşte repetarea aceloraşi in­formaţii în mai multe docu­mente ? Evident, în nici un caz simplificării activităţii scriptice din reţeaua comer­cială. Inutilitatea anumitor in­formări ocazionale, deca­­dale, chenzinale, lunare, tri­mestriale, semestriale sau anuale este sugestiv ilus­trată de o asemenea notă (telex 5/1724 din 26 au­gust a. c.), trimisă de M.C.I. unor direcţii comerciale : „In scopul aprovizionării... pe luna... rugăm a ne pre­zenta necesarul şi structura, inclusiv următoarele elemen­te de justificare : 1 — numă­rul total al populaţiei urba­ne stabile şi flotante, din care : elevi, studenţi, munci­tori in oraşe, turişti ; 2 — numărul populaţiei salariate din rural, din care : salariaţi permanenţi şi membri de familie la sate, muncitori fo­restieri, culegători de fructe, muncitori I.A.S. şi alte şan­tiere ; 3 — total populaţie de aprovizionat...“ Un director de organizaţie comercială ne spunea, pe bună dreptate : Cum putem noi să facem asemenea sta­tistici sau anchete sociologi­ce ? Cum să urmărim numă­rul tăietorilor de lemne, sau, mai ales, numărul turiştilor, care e variabil de la o zi la alta ? Dintre trecătorii de pe stradă poţi să numeri care sunt localnici şi care nu — cum putem şti cîţi culegători de fructe sunt ri­sipiţi prin toată pădurea ? Noi, in ce ne priveşte, n-am putut răspunde la nici una din aceste întrebări. Poate o vor face autorii acestei năstruşnice note-telex şi cei care au aprobat-o. Iar dacă luăm în considerare numărul mare al unor ase­menea note, indicaţii, circu­lare, nu putem să nu dăm deplină dreptate celor care afirmă că această scriptolo­­gie măreşte cu totul inutil ponderea muncii birocratice in dauna celei pur comercia­le, blochează forţe de mun­că, le deturnează preocupă­rile de la problemele reale, specifice ale comerţului. Aşa cum subliniam şi la începutul materialului, date­le statistice importante sînt, desigur, necesare pentru in­formarea corectă, permanen­tă a verigilor de conducere, pentru a se putea examina critic aspectele pozitive şi negative, cauzele care le-au generat. Informaţia sigură reprezintă temeiul elaborării unor decizii eficiente. Dar —aşa cum se constată şi de către specialiştii institutului de cercetări comerciale care au analizat activitatea O.C.L. „încălţămintea“ şi „Confec­ţia“ Bucureşti — in prezent este menţinută o formularis­­tică excesivă, cu rubrici şi date de prisos ; informaţiile cuprinse în evidenţe consti­tuie simple lucrări de rutină ; munca de evidenţă ocupă ponderea principală în pro­cesul de prelucrare a date­lor, in loc ca aceasta să fie subordonată muncii de ana­liză, planificare şi funda­mentare ştiinţifică a decizii­lor. La toate acestea se mai adaugă şi faptul că formula­rele nu corespund necesită­ţilor de calcul şi prelucrare mecanizată, care să permită obţinerea in timp util a si­tuaţiei aprovizionării, desfa­cerii şi stocurilor de mărfuri pe articole şi sortimente. Ca atare, luarea de măsuri ope­rative pentru îmbunătăţirea aprovizionării nu este cu ni­mic sprijinită prin laborioasa activitate de informare, care ajunge adeseori să reprezin­te un scop în sine. De ase­menea, documentaţia actua­lă nu reuşeşte să ofere or­ganizaţiilor comerciale, în etapele de contractare, o si­tuaţie analitică exactă, pen­tru a stabili evoluţia şi ten­dinţele desfacerii fiecărui sortiment. Faptele descrise sunt, fără îndoială, cunoscute de spe­cialişti, de reprezentanţii ministerelor ca şi de coor­donatorii unor organizaţii comerciale. Din păcate, stu­diile întreprinse în vederea remedierii lor au rămas nu­mai pe hîrtie, n-au fost ur­mate de măsuri practice nici pină in prezent, după mai bine de un an da la elabo­rarea lor. Sarcinile esen­ţiale ale aparatului comer­cial sunt aprovizionarea co­respunzătoare a populaţiei, îmbunătăţirea formelor de deservire, modernizarea în­tregii activităţi comerciale, iar îndeplinirea lor tre­buie urmărită cu prioritate. Fluxul circularelor SCINTEIA - miercuri 25 noiembrie 1970 *­­­t O viaţă închinată luptei pentru­ fericirea poporului 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI DAVID FABIAN In vasta frescă a militanţilor de seamă ai Partidului Comunist Român, care şi-au închinat viaţa slujirii cu devotament şi abnegaţie a cauzei clasei muncitoare şi poporului nos­tru muncitor, este înscris şi numele lui David Fabian , de la a cărui naştere se împlinesc 75 de ani. Născut la 24 noiembrie 1895, in oraşul Huşi, David Fabian a urmat cursurile primare şi pe cele gimna­ziale în localitate. In anul marii răscoale ţărăneşti din 1907, a cărui flacără revoluţionară a răscolit şi satele din ţinutul său, avea doar 12 ani. Resorturile adinei ale răscoalei, ale frămîntărilor sociale din acea vreme avea să le pătrundă in anii următori, cinci, elev fiind la Şcoala comercială superioara din Iaşi, a luat contact cu literatura marxistă, cu gazetele socialiste „România munci­toare“ şi „Viitorul social“, pe care le citea cu nesaţ. După absolvire se angajează la uzina electrică din Cîmpina — oraş in care-şi desfăşura pe atunci acti­vitatea un puternic nucleu socialist. In perioada de avint revoluţionar care a urmat primului război mon­dial, avânt stimulat de victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, el devine tot mai cunoscut prin acti­vitatea intensă pe care o desfăşoară, alături de alţi fruntaşi revoluţionari, pentru întărirea mişcării socialiste şi organizarea marilor lupte muncito­reşti din acel timp. Urmărit şi persecutat de către zbirii aparatului de represiune bur­ghez, David Fabian este nevoit să emigreze un timp — mai întîi în Italia, apoi în Franţa. De aici între­ţine însă puternice legături cu miş­carea din ţară, scriind regulat în ca­drul unei rubrici speciale a ziarului „Socialismul“ — oficiosul partidului socialist. După cum este cunoscut, marile ac­ţiuni de luptă ale maselor muncitoare din anii 1918—1920 au determinat un proces profund şi rapid de clarifi­care politică şi ideologică in rân­durile mişcării muncitoreşti, au scos în evidenţă necesitatea făuririi unui partid consecvent revoluţionar, mar­­xist-leninist — partidul comunist, ca­pabil să conducă clasa muncitoare în lupta pentru înfăptuirea sarcinilor sale istorice. David Fabian s-a nu­mărat printre acei militanţi revolu­ţionari care au înţeles limpede aceas­tă necesitate. Reîntors in ţară, a par­ticipat cu toate forţele sale la activi­tatea pentru transformarea partidu­lui socialist, un­ partid comunist. A fost unul din­tre fondatorii şi colabo-lr ratorii permanenţi ai revistei „Lupta de clasă“, apărută in 1920, a luat parte la numeroase întruniri munci­toreşti, vorbind inspirat despre cele mai stringente probleme ale mişcării revoluţionare de la noi, a căror re­zolvare reclama constituirea unui partid comunist puternic, care să conducă neabătut lupta clasei munci­toare împotriva exploatării, pentru socialism. David Fabian a făcut parte din delegaţia partidului socialist care a mers la Moscova, în toamna anu­lui 1920, pentru a discuta problemele afilierii la Internaţionala Comunistă. Mereu pe urmele sale, autorităţile burgheze reuşesc să-l aresteze la 26 martie 1921, cu doar cîteva zile înaintea marelui eveniment politic al deschiderii Congresului I al Parti­dului Comunist Român. Condamnat la 15 luni închisoare, el nu are posi­bilitatea să participe la acest eveni­ment istoric pentru înfăptuirea căruia militase din tot sufletul şi cu tot elanul său revoluţionar. In pofida greutăţilor­­ regimului de temniţă, reuşeşte să redacteze două publicaţii clandestine ale comuniştilor închişi, intitulate : „Cătuşa“ şi „Jilava comu­nistă“. Implicat in cunoscutul proces din Dealul Spirii, intentat de către au­torităţile burghezo-moşiereşti parti­cipanţilor la Congresul I al P.C.R., David Fabian i-a înfruntat curajos pe anchetatorii săi, spunind : „Am suferit şi mai sufăr pentru ideile mele şi nu o să le neg niciodată, oricit de mari ar fi suferinţele mele. Am făcut prea puţin pentru mişca­re, fiind prea tânăr, pentru ca co­roana de spini să-mi încununeze fruntea. Pot să vă asigur că, ime­diat ce voi ieşi din închisoare, o să întrebuinţez toate puterile mele pen­tru emanciparea clasei muncitoare“. Eliberat din închisoare pe baza amnistiei cucerite în vara anului 1922, prin lupta dirză a maselor mun­citoare din întreaga ţară, David Fa­bian se avintă din nou, cu toată dirzenia, în activitatea revoluţionară. La cel de-al doilea Congres al P.C.R., din octombrie 1922, la a cărui pregă­tire a participat, a fost ales membru al C.C. al P.C.R. în 1924, cînd partidul a fost scos in afara legii, David Fabian a fost însărcinat să facă parte din Direc­­toriu — organul desemnat să con­ducă activitatea P.C.R. în noile condiții. In această calitate a par­ticipat la Congresul al IlI-lea al partidului, prilej cu care a fost ales din nou membru al C.C. al P.C.R. Măsurile represive ale autorităţi­lor îl determină însă, în decembrie 1924, să părăsească din nou ţara — cu asentimentul conducerii partidu­lui — împreună cu alţi activişti de seamă ai P.C.R. La scurt timp după reînceperea emigraţiei sale politice, justiţia burgheză din ţară il condam­nă în contumacie la 19 ani încle­­soare. Continuindu-şi cu abnegaţie acti­vitatea politică pusă în slujba cau­zei clasei muncitoare, i se încredin­ţează permanent, în anii­­care au ur­mat, funcţii de conducere in apara­­tul de partid din emigraţie — mai­­întîi fii Cehoslovacia şi Germania şi apoi, după Congresul al IV-lea al P.C.R, în U.R.S.S. unde moare, în împrejurări tragice, în anul 1937. Viaţa şi activitatea politică însu­fleţită a lui David Fabian şi a tu­turor luptătorilor comunişti, care au slujit cu neţărmurită dragoste inte­resele fundamentale ale poporului român, constituie un impresionant îndemn la muncă şi activitate sus­ţinută, creatoare, pentru înfăptuirea luminosului ideal al edificării socia­lismului şi comunismului pe pămân­tul patriei noastre. Gh. I. IONIȚA doctor în istorie Clădirea noului spital din Craiova Foto : S. Cristian ■ ■■B ■■■■■■■ ■ ■ ■ ■ ■ B

Next