Scînteia, decembrie 1970 (Anul 39, nr. 8624-8654)
1970-12-01 / nr. 8624
PROLETARI DIN TOATE vrcinteia# ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8624 Marți 1 decembrie 1970 6 PAGINI-30 BANI EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU la şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. ■ 1 . / \ . ^ şi a guvernului din noiembrie 1970 Stimaţi tovarăşi, Comitetul Executiv şi guvernul au dezbătut principalele prevederi ale proiectului de plan cincinal privind dezvoltarea economiei naţionale în perioada 1971—1975 şi au stabilit măsurile necesare pentru realizarea acestor prevederi, pentru transpunerea în viaţă a programului partidului nostru stabilit de cel de-al X-lea Congres al P.C.R. Totodată a fost analizat proiectul planului şi al bugetului de stat pe anul 1971, indicîndu-se căile pentru înfăptuirea lor în bune condiţii. Doresc să subliniez că proiectul planului cincinal prevede o dez-Deşi a mai rămas o lună pînă la încheierea actualului cincinal, de pe acum un mare număr de întreprinderi, ramuri întregi de producţie, o serie de judeţe şi-au îndeplinit şi depăşit sarcinile de plan. Nu voi face un bilanţ cuprinzător al realizărilor din perioada 1966—1970, deoarece vom avea prilejul de a reveni asupra lui la începutul anului viitor. Totuşi, trebuie arătat că, în ansamblul său, actualul cincinal se încheie cu succese importante, care demonstrează în mod concludent justeţea liniei generale a politicii partidului îndreptate spre dezvoltarea rapidă a forţelor de producţie, perfecţionarea vieţii economice şi sociale, creşterea continuă a nivelului de trai al întregului popor, înflorirea multilaterală a României socialiste. Potrivit datelor preliminare, producţia industrială a crescut în aceşti ani într-un ritm mediu anual de 11,7 la sută, superior ritmului de 10,6—11,6 la sută prevăzut în planul cincinal, ceea ce exprimă vigoarea şi dinamismul economiei româneşti. A crescut rolul industriei în economie, sporind participarea ei la crearea venitului naţional de la 49 la sută în 1965, la circa . 60 la sută în 1970. S-au obţinut importante realizări şi în agricultură. Ca rezultat al eforturilor făcute de stat pentru modernizarea bazei tehnico-materiale a acestei ramuri, al folosirii mai eficiente a pămîntului şi al organizării producţiei şi a muncii în condiţii mai bune, agricultura — în pofida condiţiilor climatice nefavorabile din ultimii ani, îndeosebi a inundaţiilor din acest an — a înregistrat o creştere de 24 la sută a producţiei globale, faţă de cincinalul precedent, asigurînd nevoile de consum şi celelalte cerinţe ale economiei. însemnate progrese au fost obţinute în anii acestui cincinal şi în alte ramuri ale economiei naţionale — construcţii, transporturi, comerţ interior şi exterior, în domeniul prestărilor de servicii, precum şi în activitatea de cercetare ştiinţifică. Pe baza politicii consecvente a partidului nostru de întărire a potenţialului economic al ţării, s-a efectuat un volum de investiţii de peste 288 miliarde lei, cu peste 8 miliarde lei mai mult decît prevederile iniţiale. In ultimii cinci ani, au fost construite şi date în exploatare circa 1 500 capacităţi şi obiective industriale, au fost dezvoltate şi modernizate un mare număr din cele existente , s-a îmbunătăţit repartizarea forţelor de producţie pe teritoriul întregii ţări, printr-o amplasare mai judicioasă a noilor obiective construite. îndeplinirea şi depăşirea programului de investiţii au creat premise favorabile pentru dezvoltarea rapidă, în continuare, a economiei noastre naţionale. Potrivit hotărîrilor Congresului al IX-lea şi ale Conferinţei Naţionale a partidului, s-au iniţiat o serie de măsuri pentru perfecţionarea organizării, conducerii şi planificării economiei, dintre care multe se aplică cu succes. Am în vedere organizarea centralelor şi voltare susţinută a economiei noastre naţionale, cuprinzînd — la indicatorii de bază — sarcini sporite faţă de obiectivele Congresului al X-lea al partidului. Aceasta a fost posibil datorită, în primul rînd, faptului că în ţara noastră s-a creat o puternică bază a industriei socialiste — factor fundamental al consolidării şi progresului continuu al întregii economii. Prevederile proiectului de plan pe perioada 1971—1975 se bazează pe succesele dobîndite de poporul român în opera de dezvoltare a economiei, ştiinţei şi culturii, pe realizările obţinute în actualul plan cincinal. combinatelor, reducerea aparatului administrativ, îmbunătăţirea organizării întreprinderilor agricole de stat, creşterea rolului pîrghiilor financiare, dezvoltarea relaţiilor directe dintre întreprinderi pe bază de contracte economice, îmbunătăţirea reglementărilor privind planificarea şi execuţia investiţiilor. Partidul a situat — în toţi aceşti ani — în centrul preocupărilor sale, în domeniul economic, problema eficienţei activităţii economice, a concentrat atenţia ministerelor şi întreprinderilor în direcţia sporirii productivităţii muncii, reducerii consumurilor materiale, ridicării calităţii produselor şi creşterii rentabilităţii. Rezultatele obţinute în sfera producţiei materiale se reflectă sintetic în sporirea de aproape o dată şi jumătate a venitului naţional, corespunzînd unui ritm mediu anual de 7,7 la sută. Aceasta a per- mis adoptarea de noi măsuri pentru ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. S-au majorat salariile tuturor categoriilor de salariaţi —cu deosebire salariile mici — în cadrul generalizării noului sistem de salarizare, care asigură o retribuţie mai stimulativă şi echitabilă, în raport cu contribuţia efectivă a fiecăruia la dezvoltarea societăţii. Numărul de salariaţi s-a mărit în actualul cincinal cu circa 800 000 de persoane, ceea ce a avut o înrâurire deosebit de pozitivă asupra bugetului familial. Pe baza acestor măsuri, veniturile din salarii sunt în 1970 cu circa 31 miliarde lei mai mari decît în anul 1965. Au fost sporite pensiile de asigurări sociale cu circa 39 la sută şi s-au mărit alocaţiile pentru copii. O expresie a puterii de cumpărare crescute, a standardului de viaţă mai ridicat, atît la oraşe, cît şi la sate, este volumul desfacerilor de mărfuri cu amănuntul prin comerţul de stat şi cooperatist, care a sporit de 1,5 ori în anul 1970 faţă de 1965. Realizări însemnate au fost obţinute în construcţia de locuinţe, fiind date în folosinţă, în aceşti ani — din fondurile statului sau prin credite acordate de stat — 323 000 apartamente ; la acestea se adaugă şi cele 5 000 locuinţe construite de stat în cadrul ajutorului pentru sinistraţi. An de an au sporit cheltuielile bugetare pentru învăţămînt, ştiinţă, cultură şi artă, sănătate şi alte acţiuni sociale, ajungînd în 1970 la suma de 36 miliarde lei, faţă de 22 miliarde lei cît au reprezentat în 1965. Toate aceste rezultate dovedesc că sensul fundamental şi constant al politicii statului nostru, preocuparea primordială a partidului şi guvernului este creşterea bunăstării materiale şi spirituale a celor ce muncesc de la oraşe şi sate, ridicarea nivelului de civilizaţie al întregii societăţi. Paralel cu eforturile pentru creşterea producţiei, pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a societăţii, partidul a desfăşurat o amplă activitate în direcţia perfecţionării continue a raporturilor sociale, a organizării întregii societăţi. A fost îmbunătăţită organizarea administrativ-teritorială a ţarii, care a asigurat condiţii mai bune pentru conducerea vieţii social-economice pe teritoriu,* pentru apropierea de mase a organelor centrale şi locale. S-a perfecţionat întregul sistem de învăţămînt. S-a îmbunătăţit organizarea activităţii de cercetare, au fost luate măsuri pentru legarea mai strînsă a ştiinţei de nevoile producţiei. In aceşti ani, partidul nostru a acţionat cu fermitate pentru întărirea legalităţii şi dezvoltarea democraţiei socialiste, asigurînd un cadru prielnic în vederea participării efective a maselor la conducerea treburilor obşteşti. Partidul a promovat neabătut principiile echităţii şi eticii socialiste în repartiţie, în raporturile dintre membrii societăţii, în desfăşurarea întregii vieţi sociale. Marile înfăptuiri dobîndite în opera de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate sînt rodul activităţii pline de abnegaţie a tuturor oamenilor muncii, a întregului nostru popor, fără deosebire de naţionalitate — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — care, manifestînd încredere deplină în politica partidului, dau viaţă cu hotărîre programului stabilit de partid pentru înflorirea patriei noastre socialiste. Pentru toate aceste realizări consider că merită să adresăm cele mai calde felicitări clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, întregului nostru popor. Aceste succese demonstrează justeţea politicii marxist-leniniste promovate de Partidul Comunist Român, politică ce corespunde întrutotul intereselor vitale ale poporului, porneşte de la analiza aprofundată a condiţiilor şi posibilităţilor ţării noastre, asigură mersul hotărît înainte al României pe calea progresului şi prosperităţii contemporană. Viitorul cincinal orientează economia spre o creştere mai rapidă a eficienţei în vederea realizării unui spor mai mare de venit naţional, ceea ce se va reflecta pozitiv in ridicarea în lumina sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea al partidului cu privire la înfăptuirea unui amplu program de investiţii, care să asigure creşterea în ritm susţinut şi perfecţionarea forţelor de producţie, repartizarea lor judicioasă pe întregul teritoriu al ţării, proiectul de plan prevede ca în viitorii cinci ani să se aloce, pe ansamblu, investiţii insumînd peste 540 miliarde Iei, adică mai mult decit s-a cheltuit în ultimul deceniu. Este demn de remarcat că pe seama fondurilor centralizate ale statului se vor efectua investiţii de 450—470 miliarde lei. Aceasta face posibil să se traducă în viaţă hotărîrea Congresului al X-lea al partidului — unanim aprobată de poporul nostru — de a se repartiza pentru acumulare circa 30 la sută din venitul naţional. Fără îndoială, tovarăşi, că este un efort considerabil pentru stat, pentru întregul popor, dar aceasta este singura cale pentru a asigura ridicarea României la nivelul statelor dezvoltate, creşterea forţei sale economice şi ridicarea bunăstării maselor. Fără aceasta — în condiţiile competiţiei actuale pe plan internaţional — ţara noastră ar fi sortită rămînerii în urmă, n-ar putea beneficia de avantajele civilizaţiei modeme. Efortul de acumulare se materializează In primul rînd în faptul că în perioada 1971—1975 Industria se va dezvolta cu un ritm mediu anual de 10—11 la sută, față de 8,5—9,5 la sută, cît se stabilise In Directivele Congresului al X-lea al P.C.R. Doresc să subliniez faptul că în viitorul cincinal eforturile se vor îndrepta nu numai spre dezvoltarea cantitativă a industriei, ci se va pune totodată un deosebit accent pe laturile calitative ale procesului de industrializare, pe modernizarea structurii producţiei, pe realizarea de produse cu un înalt grad de tehnicitate, care să înglobeze munca de complexitate superioară. In acest scop, în proiectul de plan se prevede concentrarea eforturilor spre ramurile care asigură valorificarea superioară a resurselor şi contribuie la promovarea progresului tehnic în întreaga economie — electronica şi electrotehnica, mecanica fină, maşinile-unelte, petrochimia, metalurgia oţelurilor şi a laminatelor speciale. Se prevăd măsuri pentru asimilarea, reproiectarea şi înnivelului de trai al populaţiei. Iată cum se prezintă unii din indicatorii principali ai planului cincinal, în comparaţie cu cei cuprinşi in Directivele Congresului al X-lea al P.C.R.: bunătăţirea unor produse şi tehnologii, in aşa fel ca aproape 40 la sută din producţia industrială a anului 1975 să fie constituită din produse noi şi modernizate. Una din problemele de bază ale cincinalului viitor o constituie intensificarea dezvoltării agriculturii, sporirea producţiei agricole în toate sectoarele. Pentru agricultură se prevăd investiţii de 80 miliarde lei, de peste 20 ori, mai mult decît în actualul cincinal. Se vor asigura astfel mecanizarea completă a lucrărilor agricole, creşterea substanţială a gradului de chimizare a producţiei, realizarea programelor naţionale privind amenajările funciare şi dezvoltarea zootehniei. Aşa cum am arătat la recenta şedinţă de lucru de la Comitetul Central, în perioada următoare se vor aplica măsuri de îmbunătăţire a conducerii, organizării şi planificării agriculturii, de perfecţionare a organizării şi retribuirii muncii în unităţile agricole. Toate acestea vor asigura creşterea producţiei agricole globale într-un ritm mediu anual de 6—7 la sută faţă de media anilor 1966—1970, ceea ce va crea condiţii mai bune pentru aprovizionarea populaţia cu produse agroalimentare şi a industriei cu materii prime agricole. Un important element caracteristic al viitorului plan cincinal, care reflectă procesul de modernizare a activităţii noastre economice, este trecerea la dotarea economiei naţionale cu tehnica modernă de calcul şi dezvoltarea progresivă a sistemului naţional de prelucrare a datelor. Va fi astfel posibil ca pînă în anul 1975 să se realizeze structura de bază a sistemului naţional de prelucrare a datelor, în economie urmînd să funcţioneze peste 20 de centre de calcul de importanţă republicană, precum şio serie de centre teritoriale, dotate cu calculatoare din producţia Internă, precum şi din import, la care se adaugă un număr însemnat de calculatoare cu care vor fi înzestrate unităţile economice Realizarea programului de dotare a economiei cu tehnica de calcul va asigura posibilitatea unei conduceri moderne, bazate pe cuceririle informatici! — condiţie esenţială pentru planificarea cu adevărat ştiinţifică şi pentru organizarea eficientă a procesului de producţie şi desfacere. (Continuare în pag. a II-a) ACTUALUL CINCINAL SE ÎNCHEIE CU SUCCES (în procente) Prevederi Prevederi Directive plan cincinal Ritm Ritm mediu mediu anual anual Producţia globală industrială 8,5—9,5 10—11 Producţia globală agricolă (calculată pe baza mediei anuale pe perioada de 5 ani) 5,0—5,5 6— 5 Productivitatea muncii pe un salariat în industrie 0,5—7,0 6,7—7,5 Reducerea cheltuielilor la 1000 lei producţie marfă în industria de stat în 1975 faţă de 1970 m V» 6—7 11—13 Volumul comerţului exterior 7,0—7,7 _ 9,2—10,5 Investiţiile centralizate din fondurile statului (pe perioada de 5 ani) — mld. lei * 420—435 «50—470 Venitul naţional 7,7—8,5 10—11 Creşterea numărului de salariaţi in economia naţională (mii persoane) 400—500 700 Fondul de salarii 5,4—6,2 6,5—7,5 Volumul desfacerilor de mărfuri cu amănuntul 5,4—6,2 5,5—6,5 Volumul serviciilor prestate populaţiei 7,0—7,7 8,5—9,5 Salariul real 3,0 3,7 3,5—3,7 Veniturile reale ale ţărănimii provenite din producţia agricolă, pe o persoană activă 2,9—3,7 4,0 NOUL PLAN CINCINAL-O ETAPĂ IMPORTANTĂ PE DRUMUL PROGRESULUI ŞI PROSPERITĂŢII ROMÂNIEI SOCIALISTE Tovarăşi, Proiectul planului cincinal de dezvoltare a economiei naţionale în perioada 1971—1975 este în deplină concordanţă cu obiectivele stabilite de Congresul al X-lea al partidului. De asemenea, planul pe 1971 asigură un început bun pentru realizarea cincinalului. Faţă de nivelele stabilite în vară, cînd am examinat proiectul planului cincinal, au fost aduse o serie de corecturi şi îmbunătăţiri care, toate, converg în direcţia folosirii mai bune a capacităţilor de producţie şi a forţei de muncă, a îmbunătăţirii structurii şi calităţii producţiei, creşterii eficienţei întregii activităţi economice. Una din cele mai importante caracteristici ale viitorului cincinal este asigurarea în continuare a unui înalt ritm de creştere economică. Aceasta exprimă dinamismul puternic al economiei noastre socialiste, uriaşele sale resurse, asigură accelerarea procesului de ridicare la un nivel superior a întregii economii, inscriindu-se în exigenţele impuse de revoluţia tehnico-ştiinţifică In ziarul DE AZI : ' ir ----- ---- . . . t • O hotărîre a Consiliului de Miniştri privind măsuri stimulatorii pentru sporirea producţiei de cartofi • Ştiri sportive • Sărbătoarea naţională a Republicii Africa Centrală • Şedinţa unei comisii permanente C. A. E. R. • Premiera filmului „Amintiri bucureştene“ 1 DECEMBRIE 1918 PIATRA DE HOTAR IN DEZVOLTAREA ROMÂNIEI MODERNE Aniversăm astăzi un măreţ eveniment, cu ample semnificaţii in istoria multiseculară a poporului român — unirea, cu 52 de ani în urmă, a Transilvaniei cu România. Rezultat al luptei maselor largi ale poporului român, actul de la 1 decembrie 1918 a împlinit străvechea şi arzătoarea năzuinţă spre unire a românilor de pe ambele versante ale Carpaţilor, a marcat făurirea statului naţional unitar român. După cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul sărbătoririi semicentenarului unirii Transilvaniei cu România, „încununare a aspiraţiilor de veacuri ale poporului nostru pentru eliberare naţională, rezultat al luptei duse de cele mai înaintate forţe social-politice ale vremii — în cadrul cărora rolul hotăritor l-au avut masele populare — unirea din 1918 a reprezentat o adevărată piatră de hotar în dezvoltarea României moderne“. Puţine evenimente în istoria unui popor se bucură de o atît de binemeritată glorie ca întregirea naţională. Poporul român a înscris lupta sa pentru unire în patrimoniul celor mai scumpe tradiţii ale sale. Plămădit la focul sacru al spiritualităţii româneşti, idealul naţional al unirii îşi are obîrşia în cele mai îndepărtate timpuri ale istoriei poporului nostru. Unirea a avut premise multiseculare, de o legitimitate istorică de nezdruncinat, reprezentate de faptul că poporul din spaţiul carpato-dunărean, de pe ambele versante ale Carpaţilor, a reprezentat prin fiecare fibră a fiinţei sale una şi aceeaşi naţiune, trainic închegată prin comunitatea de origine, de limbă, de obiceiuri şi de interese a locuitorilor acestor pămînturi, în pofida rMpréjururitor istorice’vitrege, care au, determinat ca timp de secole poporul român să trăiască în unităţi statale deosebite, năzuinţa spre Unire s-a păstrat mereu vie în conştiinţa sa. Exprimată de cei mai de seamă cărturari români încă din secolele XV—XVI, alimentată de legăturile ce s-au dezvoltat pe multiple planuri — economic, politic, cultural d intre ţările române, această năzuinţă a căpătat, în curgerea vremii, un contur tot mai definit, materializindu-se în acţiuni din ce în ce mai hotărîte pentru înlăturarea graniţelor vremelnice dintre fiii aceluiaşi neam. Unirea Ţării Româneşti, Moldovei şi Transilvaniei, înfăptuită temporar, sub domnia lui Mihai Viteazu, într-o vreme in care factorii săi constitutivi nu existau in totalitate, s-a înscris cu litere de aur în istoria patriei, devenind un simbol pentru generaţiile următoare în lupta lor pentru constituirea statului naţional unitar român. Dacă premisele unităţii statale datează din cele mai îndepărtate timpuri ale istoriei naţionale, înfăptuirea ei a devenit stringentă îndeosebi începînd din secolul trecut, ca o necesitate istorică obiectivă, o cerinţă vitală a progresului social, de care depindea dezvoltarea forţelor de producţie şi a noilor relaţii capitaliste, formarea pieţei naţionale unice, progresul întregii societăţi româneşti. Revoluţia din 1848, care a izbucnit aproape simultan în cele trei ţări române, a înscris pe steagul ei, alături de revendicările cu caracter social — legate de înlăturarea servituţilor feudale — ţelul unităţii naţionale. Dînd glas aspiraţiilor poporului român, susţinînd legitimitatea dreptului său imprescriptibil de a trăi liber şi unit intr-o ţară liberă, marele patriot Nicolae Bălcescu arăta că după revoluţia din anul 1848, poporului român îi mai rămîneau de făcut „alte două revoluţii : o revoluţie pentru unitatea naţională şi mai tîrziu pentru independenţă naţională, ca în felul acesta naţiunea să reintre in posesia deplină a drepturilor sale naturale". Lupta pentru unitatea statală a poporului român a înregistrat o primă şi hotârîtoare victorie la 24 ianuarie 1859, cînd datorită elanului patriotic, stăruinţei şi abnegaţiei maselor celor mai largi de la oraşe şi sate, avind in fruntea lor înflăcăraţi militanţi politici şi cărturari, unirea Moldovei cu Ţara Românească a devenit fapt împlinit prin îndoita alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, ca domn al Principatelor Române. Prin actul de la 24 ianuarie 1859 au fost puse bazele statului naţional român modern. In conştiinţa poporului era însă clar că Unirea Principatelor era doar o etapă într-un proces care se cerea desăvîrşit prin unirea tuturor ţărilor române, că noul stat era nucleul în jurul căruia trebuia să se desăvîrşească unitatea statală a românilor. Această convingere şi-a găsit o clară expresie In cuvintele cărturarului transilvănean AL Fapiu Ilarian : „Românii din Transilvania numai la Principate privesc". „Fără Transilvania Principatele nu au viitor, duc o existenţă precară şi dubie. Numai unirea Transilvaniei va pune fundamentul vieţii perpetue a României". Pasul următor în lupta pentru făurirea statului naţional unitar român l-a constituit cucerirea independenţei de stat prin lupta eroică şi jertfele oştirii române care a luptat alături de ostaşii ruşi şi de patrioţii bulgari în războiul din 1877. Participarea la acest război a numeroşi transilvăneni, înrolaţi voluntar în armata română, a constituit o impresionantă mărturie a solidarităţii naţionale în realizarea uneia din năzuinţele fundamentale ale întregului popor român. După războiul de independenţă din 1877—1878, în presa din Transilvania se exprima speranţa că întregul popor român va ajunge „acel moment în care să poată serba şi marea sărbătoare a reconstituirii unităţii sale", cînd „cereasca libertate răsărită din sîngele ostaşilor români vărsat la Plevna va uni pe fraţii de pretutindeni". Făurirea unirii celei mari a devenit posibilă la sfîrşitul primului război mondial. In condiţiile favorabile create prin victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, —însufleţitor anei la lupta pentru înfăptuirea năzuinţelor de libertate ale popoarelor — prin prăbuşirea imperiului habsburgic, sub loviturile luptei de eliberare naţională şi socială a popoarelor oprimate. In ampla mişcare pentru autodeterminare naţională şi scuturarea dominaţiei străine care a cuprins popoarele europene in acei ani s-a încadrat şi lupta maselor populare din România şi Transilvania pentru eliberarea Transilvaniei de sub jugul habsburgic. Trăsătura distinctivă fundamentală a acestei lupte a constituit-o caracterul ei de masă, faptul că ea a antrenat clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, cercurile înaintate ale burgheziei, principalele clase şi pături ale societăţii. Vorbesc despre aceasta puternicele acţiuni greviste, mişcări ţărăneşti şi demonstraţii politice pentru înlăturarea autorităţilor habsburgice şi afirmarea dreptului la autodeterminare naţională, constituirea consiliilor şi gărzilor naţionale în toate judeţele, oraşele şi comunele Transilvaniei, sutele de mii de semnături care au întărit mandatul încredinţat delegaţilor la marea adunare de la Alba Iulia. Participarea la această adunare, în afara celor 1 228 de delegaţi aleşi, a peste 100 000 de oameni veniţi din toate ţinuturile Transilvaniei, i-a dat caracterul unei grandioase manifestări a voinţei de unire a poporului român. După cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „analiza desfăşurării eveni mentul demes*r»*alecvent că formarea statului naţional unitar român nu este rezultatul unor înţelegeri încheiate la masa tratativelor, ci rodul luptei întregului popor, însufleţit de năzuinţa seculară a unităţii, de hotărîrea de a împlini visul pentru care au luptat şi s-au jertfit generaţii de înaintaşi". Se cuvine relevat faptul că in mişcarea pentru unirea Transilvaniei cu România p-Oleta.ria.int, mişcarea munci‘a-cască si coda'istă au jucat un rol deosebit de activ. Este semnificativ in acest sens faptul că in urma prăbuşirii Imperiului austroungar, sfaturile muncitoresti, alături de consiliile nationale, au preluat puterea in numeroase centre din Transilvania. Insăsi co-monenta organului suprem de conducere a tintei de eliberare natională, Consiliul National Român Central, în care Partidul Social Democrat demnea bunătate din numărul forurilor, reflecta participarea lorg5 şi efectivă proletariatului la jinia de emancipare naţională şi socială. „Iubim neamul nobn, mai ales pentru că sîntem socialişti. Dorim ca neamul nostru să fie dintre Intîiele ce se aşează în fruntea progresului omenesc..." — aceste cuvinte, inerrise într-una din publicaţiile socialiste ale vremii, atestă o adâocă înţelegere a unităţii indisolubile dintre interesele eliberării sociale şi naţionale. Clasa muncitoare a legat strins ideea unirii de ideea progresului social „Desrobirea naţională e... ” Mihai ARSENE (Continuare în pag. a V-a) Excelenţei Sale General JEAN BEDEL BOKASSA Preşedintele Republicii Africa Centrală BANGUI Cu prilejul celei de-a XlI-a aniversări a Republicii Africa Centrală, adresez cu deosebită plăcere Excelenţei Voastre, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal, felicitări cordiale împreună cu cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de progres poporului centrafrican prieten. Folosesc această ocazie pentru a exprima convingerea că bunele relaţii dintre ţările noastre vor cunoaşte o dezvoltare continuă, în interesul reciproc al celor două popoare, al păcii şi colaborării internaţionale. Cu cea mai înaltă consideraţie, NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România