Scînteia, mai 1971 (Anul 40, nr. 8773-8802)

1971-05-05 / nr. 8776

PAGINA 2 EXPRESIA SIMJAMINTELOR NOASTRE DE DRAGOSTE ŞI RECUNOŞTINŢĂ FAJA DE PARTID Ţăranii cooperatori au primit cu legitimă satisfacţie recenta hotărîre a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., cu privire la unele măsuri de Îmbunătăţire a condiţiilor lor de viaţă, întruniţi în adunări generale, ei adresează Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, telegrame în care îşi exprimă profunda lor recunoştinţă pentru grija şi sprijinul permanent acordat de partid dezvoltării agriculturii şi satelor noastre. Am luat cunoştinţă de hotărârea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. — se arată în telegrama adresată de ţăranii cooperatori din comuna Drăgoeşti, judeţul Vîlcea, şi ne exprimăm deplina noastră mulţumire faţă de preocuparea permanentă manifestată de conducerea de partid în scopul ridicării bunăstării ţărănimii cooperatiste. La rîndul nostru ne angajăm să muncim cu mai mult elan pentru a depăşi cu peste 2 la sută producţia de grîu şi porumb şi cu ÎS la sută pe cea de legume. In telegrama adresată de membrii cooperativei agricole de producţie din comuna Jucu, judeţul Cluj, se arată, între altele : Luînd cunoştinţă de aceste importante măsuri, membrii cooperativei agricole din Jucu îşi vor aduce întreaga lor contribuţie la creşterea producţiei vegetale şi animale. Considerăm acest angajament ca o expresie a recunoştinţei noastre faţă de conducerea înţeleaptă a partidului pentru grija pe care o poartă ţărănimii cooperatiste. Cu viu interes au primit recentele măsuri şi ţăranii cooperatori din comuna Hăşdate- Gherla, judeţul Cluj. In telegrama lor se arată că membrii cooperativei agricole au încheiat in bune condiţii însămînţările de primăvară. Totodată ei se angajează să muncească cu eforturi înzecite pentru obţinerea unor producţii superioare şi să participe la toate acţiunile de interes obştesc. Ţăranii cooperatori din comuna Viile Dejului, judeţul Cluj, exprimă recunoştinţa lor profundă Comitetului Central al partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru grija deosebită acordată membrilor cooperativelor agricole de producţie prin recentele măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă. Ne angajăm, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, se spune in telegramă, să muncim cu elan pentru realizarea sarcinilor de plan şi să ne achităm cu cinste de sarcinile care ne stau în faţă. Ţăranii cooperatori din comuna Timboieşti, judeţul Vrancea, consideră recenta hotărire cu privire la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale membrilor cooperativelor agricole de producţie şi legile elaborate de către Marea Adunare Naţională o nouă dovadă a grijii permanente a partidului şi statului nostru pentru ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc pe ogoare. In aceste măsuri, se spune in telegramă, simţim din plin dragostea cu care suntem înconjuraţi de către partid, de către dumneavoastră personal, tovarăşe Nicolae Ceauşescu. Ele constituie, totodată, un îndemn de a munci mai bine, astfel ca în acest an să obţinem la hectar 12 000 kg struguri, livrînd în plus, la fondul de stat, 1 200 tone struguri. Suntem hotărîţi ca sub conducerea organelor de partid să depunem eforturi şi să contribuim din plin la realizarea şi depăşirea obiectivelor stabilite in noul plan cincinal, privind dezvoltarea agriculturii noastre socialiste. In telegrama ţăranilor cooperatori din comuna Hurdugi, judeţul Vaslui, se spune : Noi am primit cu nespusă bucurie hotărârea cu privire la noile măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor noastre de viaţă. De aceea ne angajăm să muncim cu şi mai multă abnegaţie pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de producţie, pentru dezvoltarea economico-organizatorică a cooperativei noastre, contribuind astfel la dezvoltarea economiei naţionale, la realizarea obiectivelor stabilite de cel de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român. In hotărirea Comitetului Executiv al Comitetului Central al P.C.R., pe care am primit-o cu deplină satisfacţie, noi, cooperatorii din comuna Grădiştea, judeţul Vîlcea, găsim încă o dovadă a grijii partidului pentru creşterea nivelului de trai al celor ce muncesc pe ogoare — se arată într-o altă telegramă. Acum, în preajma măreţei sărbători a semicentenarului Partidului Comunist Român, ne manifestăm devotamentul şi recunoştinţa faţă de conducătorul încercat al poporului nostru, asigurînd conducerea sa, pe dumneavoastră personal, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că nu vom precupeţi nici un efort pentru îndeplinirea sarcinilor ce ne revin în sporirea producţiei vegetale şi animale. Profund mişcaţi de hotărirea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. care demonstrează grija părintească pe care partidul o poartă oamenilor muncii de la sate, subliniază membrii cooperatori din comuna Şelaru, judeţul Dîmboviţa, mulţumim din suflet conducerii partidului, dumneavoastră personal, tovarăşe Nicolae Ceauşescu. Noile măsuri vor contribui mai mult la ridicarea nivelului de trai al salelor de membri cooperatori. Vom munci şi mai hotărît pentru realizarea sarcinilor de producţie ce ne stau în faţă. Raportăm totodată că în cinstea glorioasei aniversări a partidului am încheiat campania de primăvară, Insămînţînd 1685 ha cu porumb, 250 ha cu floarea-soarelui, 450 ha cu alte culturi în timpul optim. In numele locuitorilor din Novaci, comitetul orăşenesc de partid şi comitetul executiv al consiliului popular işi manifestă deplina satisfacţia pentru acordarea unor scutiri şi reduceri de impozit pe veniturile realizate de gospodăriile agricole aparţinînd membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producătorilor individuali, cit şi faţă de legea privind organizarea, administrarea şi folosirea pajiştilor, loturilor zootehnice şi semincere, precum şi a staţiunilor comunale de montă. Aceste legi constituie încă un exemplu de modul în care partidul îmbină măsurile de sprijinire materială şi tehnică a producătorilor agricoli cu perfecţionarea mijloacelor de cointeresare a acestora în creşterea producţiei agricole. Ele au menirea de a ridica nivelul de trai atît al membrilor cooperatori, cit şi al producătorilor individuali din zona necooperativizată. Fiind conştienţi de importanţa acestor măsuri, se spune in telegramă, adresăm conducerii de partid şi de stat, dumneavoastră personal, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, cele mai sincere mulţumiri şi ne angajăm să răspundem acestor măsuri prin mărirea aportului nostru la creşterea producţiei animaliere şi prin aceasta la întărirea economiei naţionale. ★ în întîmpinarea gloriosului semicentenar, pe adresa C.C. al P.C.R., a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, sosesc, din întreaga ţară, telegrame ale oamenilor muncii, prin care aceştia îşi exprimă sentimentele lor de dragoste faţă de partid, ataşamentul neţărmurit faţă de politica marxistleninistă a Partidului Comunist Român, de edificare a socialismului şi comunismului în patria noastră. Cu legitimă mîndrie şi Cu sentimentul datoriei împlinite, scriu muncitorii, inginerii şi tehnicienii din cadrul Grupului industrial de petrochimie Borzeşti, vă raportăm, stimate tovarăşe secretar general, că angajamentele asumate de colectivul nostru în cinstea semicentenarului au fost realizate. Producţia globală a fost depăşită cu peste 20 milioane lei, producţia marfă cu peste 14 milioane lei, exportul cu peste 4 milioane lei valută. Volumul beneficiilor realizate peste plan, în această perioadă, se ridică la peste 7 milioane lei. Ne angajăm, cu această ocazie, iubite tovarăşe secretar general, să nu precupeţim eforturile pentru perfecţionarea organizării şi modernizării proceselor tehnologice, în scopul ridicării competitivităţii şi eficienţei întregii noastre activităţi. Angajamentele luate în cinstea zilei de 8 mai, se spune în telegrama colectivului de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la întreprinderea şantier construcţii-montaj, municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, au fost îndeplinite cu succes. Prin măsurile tehnico-organizatorice adoptate nivelul productivităţii muncii a fost depăşit cu 4 la sută. A fost redusă perioada de execuţie a unor obiective cum sunt Fabrica de hârtie pergamentată şi întreprinderea „Ceahlăul“ din Piatra Neamţ, dezvoltarea întreprinderii mecanice — Suceava, Complexul pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor — Martineşti şi Complexul avicol — Goleşti, mărirea capacităţii la fabrica de pâine „Gheorghe Gheorghiu-Dej“, Atelierul de prefabricate — Urecheşti şi altele. Concomitent cu scurtarea termenelor de execuţie s-au obţinut certificate de calitate „bun“ şi „foarte bun“ la toate lucrările executate. Asigurăm conducerea partidului, pe dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Ceauşescu, că vom depune toate eforturile pentru îmbunătăţirea în continuare a indicatorilor cantitativi şi calitativi, contribuind la înfăptuirea măreţelor sarcini ce şi-au găsit exprimarea deplină în documentele Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român. Membrii cooperatori din satul Otveşti, comuna Sacoşu Turcesc, judeţul Timiş, arată între altele . In acest an, primul din noul cincinal, am realizat integral sarcinile prevăzute în plan la toţi indicatorii, creînd condiţiile unor recolte bogate. Am adoptat în mod creator, preţioasele dumneavoastră indicaţii date în noiembrie anul trecut şi la Consfătuirea din februarie din acest an cu cadrele de bază din agricultura judeţului Ialomiţa şi am aplicat in toate sectoarele de activitate acordul global, care reprezintă o altă garanţie a obţinerii de producţii sporite. Sub conducerea comitetului comunal de partid, toţi membrii cooperatori vă asigură de tot devotamentul şi-şi exprimă adeziunea la întreaga politică internă şi externă a partidului nostru. Învăţătorii, educatoarele, profesorii din judeţul Ilfov au relevat în telegrama lor importanta contribuţie adusă de partid la dezvoltarea învăţământului românesc şi s-au angajat ca prin munca lor didactică şi obştească să răspundă imperativelor dezvoltării societăţii noastre socialiste. Intr-o atmosferă de puternic entuziasm, slujitorii şcolii din judeţul Ilfov îşi manifestă, şi cu acest prilej, ataşamentul lor deplin la politica partidului, hotărirea fermă de a munci cu pasiune pentru îndeplinirea înaltului mesaj încredinţat şcolii de către partid. Suntem recunoscători, scriu membrii Societăţii de fiziologie, pentru condiţiile prielnice de lucru ce ne-au fost create şi care ne-au permis să organizăm numeroase manifestări ştiinţifice , conferinţe, congrese naţionale şi internaţionale. Acestea au contribuit la afirmarea progreselor fiziologiei din ţara noastră, la recunoaşterea contribuţiilor sale pe plan mondial. Vă asigurăm că nu vom precupeţi nici un efort pentru continuarea muncii de cercetare, pentru a duce tradiţiile progresiste ale fiziologiei române pe culmile cele mai înalte ale ştiinţei. Cercetătorii institutului de biologie „Traian Săvulescu“, subliniază, în telegrama lor hotărirea de a lega şi mai strâns cercetările fundamentale şi cele aplicative, de cerinţele agriculturii şi industriei. De asemenea, se spune în telegramă, ne angajăm ca în lumina noilor indicaţii date de partid să intensificăm acţiunea de ridicare a calificării profesionale a cadrelor de conducere, a lucrătorilor din institut antrenaţi în activitatea de cercetare. Cu ocazia semicentenarului partidului ne exprimăm încă o dată adeziunea deplină la politica partidului, profunda recunoştinţă pentru grija pe care conducerea partidului şi statului nostru o poartă slujitorilor ştiinţei. Sărbătorind gloriosul semicentenar al partidului, se spune in telegrama participanţilor la plenara Consiliului politic al trupelor M.A.I., transmitem Comitetului Central, dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, sentimentele de adîncă recunoştinţă şi dragoste faţă de partid, ale tuturor comuniştilor — soldaţi, gradaţi, subofiţeri, maiştri militari, ofiţeri şi generali — ale întregului personal al trupelor Ministerului Afacerilor Interne. Asigurăm şi cu acest prilej conducerea partidului de întregul nostru devotament şi adeziunea sinceră la politica partidului, care de 50 de ani slujeşte neobosit cauza clasei muncitoare şi interesele supreme ale poporului român, conducînd cu clarviziune destinele României pe drumul progresului, civilizaţiei, şi bunăstării celor ce muncesc. Ofiţerii, maiştrii militari, subofiţerii şi elevii şcolii militare de ofiţeri activi „Nicolae Bălcescu“, participanţi la sesiunea de comunicări ştiinţifice consacrată semicentenarului gloriosului partid al comuniştilor, s-au angajat, în telegrama trimisă de ei, să nu precupeţească nici un efort pentru a pregăti şi da ţării cadre cu temeinice cunoştinţe politice şi militare, capabile să îndeplinească cu competenţă şi răspundere sarcinile ce revin Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România. Suntem hotărîţi ca în procesul instructiv-educativ să aplicăm in permanenţă preţioasele indicaţii date de partid, de dumneavoastră personal cu ocazia consfătuirilor cu cadrele de bază din forţele noastre armate şi în alte împrejurări, privind ridicarea conţinutului ştiinţific şi practic-aplicativ al învăţămintului, convinşi fiind că prin aceasta vom ridica eficienţa muncii noastre, aducindu-ne contribuţia la ridicarea pe trepte noi calitative a capacităţii de luptă a armatei noastre. Ne angajăm în faţa partidului, a dumneavoastră personal scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu, să muncim cu însufleţire şi pasiune, să nu precupeţim nici un efort pentru a îndeplini îndatoririle ce ne revin şi să fim gata oricînd ca, la ordinul partidului şi statului, să apărăm cu vitejie şi eroism hotarele scumpei noastre patrii — Republica Socialistă România. Comuniştii şi întregul personal al unităţii militare al cărui secretar al comitetului de partid este locotenent-colonel Pirjol Marin, se scrie într-o altă telegramă, vă raportăm că angajamentele luate în cinstea gloriosului jubileu al partidului au fost îndeplinite. Asigurăm conducerea partidului, pe dumneavoastră personal tovarășe Nicolae Ceaușescu că vom munci cu perseverenţă pentru îndeplinirea sarcinilor rezultate din documentele de partid, din planul pregătirii de luptă şi politice, fiind gata oricînd să îndeplinim orice misiune de luptă încredinţată de popor, pentru apărarea muncii sale creatoare, suveranităţii şi independenţei patriei noastre socialiste. In telegrama adunării comuniştilor din unitatea comandată de colonelul loan Zăpîrţan, se spune : Comandanţii, activiştii de partid, personalul navigant şi tehnico-ingineresc se angajează să muncească cu aceeaşi hotărîre şi perseverenţă pentru sporirea capacităţii combative a unităţii, pentru ca, împreună cu celelalte unităţi ale aviaţiei noastre militare, să străjuiască cu fermitate spaţiul aerian al patriei noastre dragi — Republica Socialistă România. Vă încredinţăm, tovarăşe comandant suprem, că ţelul întregii noastre activităţi este slujirea cu credinţă a idealurilor eroicului Partid Comunist Român, care conduce cu înţelepciune şi clarviziune poporul român Pe drumul luminos al socialismului şi comunismului. Ne îndreptăm sentimentele noastre de bucurie, scriu în telegrama lor comuniştii din unitatea militară nr. 01714, către dumneavoastră, tovarăşe Comandant suprem al Forţelor Armate, pentru înalta grijă pe care o acordaţi întăririi capacităţii de apărare a patriei. Pentru noi toţi este un exemplu însufleţitor modul în care conducerea Partidului Comunist Român abordează şi rezolvă marile şi complexele probleme pe care le ridică procesul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, spiritul novator pe care-l promovează cu consecvenţă în viaţa economică, politică, ştiinţifică şi culturală a ţării. Ne angajăm solemn in faţa Comitetului Central să ne pregătim temeinic pentru a fi gata în orice moment de a apăra munca paşnică a poporului, libertatea, independenţa şi suveranitatea patriei noastre socialiste. (Agerpres) TELEGRAME ADRESATE C. C. AL P. C. R., TOVARĂȘULUI NICOLAE CE MANIFESTĂRI CONSACRATE SEMICENTENARULUI Marţi au avut loc în Capitală lucrările unei sesiuni ştiinţifice, organizată in cinstea semicentenarului Partidului Comunist Român de Grupul de cercetări complexe „Porţile de Fier“ al Academiei Republicii Socialiste România. Lucrările sesiunii, la care au participat academicieni, profesori universitari, cercetători, reprezentanţi ai unor ministere şi ai Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, au fost deschise de acad. Ştefan Milcu, vicepreşedinte al Academiei. Comunicările şi referatele ştiinţifice prezentate au scos in evidenţă rezultatele obţinute de colectivele de specialişti in studierea complexă a zonei „Porţile de Fier“. Pe baza acestor materiale urmează să fie alcătuite o arhivă de documente de teren, o monografie, precum şi un atlas complex al acestei regiuni. In Încheierea lucrărilor, participanţii la sesiune au adresat o telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care se opune, printre altele , însufleţiţi de măreaţa operă de construcţie socialistă, realizată de întregul nostru popor sub directa conducere şi îndrumare a partidului nostru drag şi a dumneavoastră personal, cunoscînd sarcinile importante ce revin ştiinţei in actuala etapă istorică,* cercetătorii ştiinţifici din cadrul Grupului de cercetări complexe „Porţile de Fier“, care studiază multidisciplinar străvechea zonă a Defileului Dunării, se angajează solemn de a răspunde cu abnegaţie încrederii acordate de partid, luptînd şi muncind pentru viitorul luminos al poporului, contribuind astfel la înflorirea patrimoniului ştiinţei româneşti, la construirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate in scumpa noastră patrie. Republica Socialistă România. Casa ziariştilor din Capitală a găzduit ieri un simpozion omagial cu tema „Presa — puternică forţă socială angajată în înfăptuirea politicii P.C.R.“, organizat de Uniunea ziariştilor şi comitetul de partid presă şi edituri. Au vorbit Nestor Ignat, preşedintele Uniunii ziariştilor, Ion Felea, vechi militant pe tărîmul presei, George Ivaşcu, redactor-şef al revistei „Contemporanul“, şi Eugen Florescu, redactor-şef al ziarului „Scînteia tineretului“. Intr-o atmosferă de puternic entuziasm, cei prezenţi, au adresat o telegramă C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care se exprimă ataşamentul neţărmurit al tuturor ziariştilor din Republica Socialistă România faţă de partid. In aceste zile festive — se subliniază în telegramă — toţi cei ce lucrăm în redacţiile ziarelor şi revistelor, ale Radioului, Televiziunii şi filmului de actualităţi, pătrunşi de nobilele răspunderi ce ne revin in vasta operă întreprinsă de partid pentru dezvoltarea patriei in noul plan cincinal, pentru perfecţionarea tuturor sectoarelor de muncă socială, pentru adincirea democraţiei socialiste, asigurăm Comitetul Central, pe dumneavoastră personal, stimate tovarăşe secretar general, că nu ne vom precupeţi eforturile pentru a fi la înălţimea acestor importante sarcini, că vom milita cu sporită energie pentru răspândirea şi Întruchiparea cuvântului partidului în noi realizări măreţe, contribuind la creşterea prestigiului României socialiste, sub conducerea încercată a gloriosului Partid Comunist Român. La Academia militară a avut loc marţi sesiunea de comunicări ştiinţifice cu tema „Caracterul creator al politicii Partidului Comunist Român în domeniul construcţiei militare". Cadrele didactice şi ofiţeriielevi participanţi la această manifestare au audiat cu interes comunicările prezentate, care au evidenţiat politica promovată de partidul şi statul nostru în domeniul construcţiei militare pentru întărirea capacităţii de apărare a patriei, pentru formarea de cadre cu înaltă pregătire politico-ideologică şi de specialitate. Catedra de Istoria patriei, a mişcării muncitoreşti şi a Partidului Comunist Român din cadrul Academiei de învăţămînt social-politic „Ştefan Gheorghiu“ de pe lingă C.C. al P.C.R. a organizat o dezbatere pe tema : „Probleme politico-ideologice în activitatea Partidului Comunist Român, după crearea sa“, TG. JIU (Corespondentul „Scînteii“, M. Dumitrescu). Filiala de istorie Gorj, în colaborare cu Inspectoratul şcolar judeţean, a organizat o sesiune de comunicări ştiinţifice pe tema „Glorioasele tradiţii ale mişcării muncitoreşti", la care au participat numeroase cadre didactice şi întelectuali din judeţ, BOTOŞANI (corespondentul „Scînteii“, N. Zamfirescu). In sala de festivităţi a Teatrului de stat „Mihail Eminescu“ din Botoşani a avut loc o emoţionantă întîlnire a pionierilor din municipiu cu membri ai birourilor comitetelor judeţean şi municipal de partid. Tovarăşul Gheorghe Ghinea, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Botoşani, a vorbit despre activitatea partidului în cei 50 de ani de existenţă, despre condiţiile minunate create copiilor din patria noastră. A urmat apoi spectacolul festiv „Slavă partidului“, la care şi-au dat concursul pionieri şi şcolari din judeţul şi municipiul Botoşani. Dintre numeroasele manifestări cultural-artistice organizate ieri în Capitală, în cinstea semicentenarului Partidului Comunist Român, le consemnăm pe următoarele : La Casa de cultură a sectorului 4 a fost organizat un simpozion intitulat „50 de ani de activitate a P.C.R.“. Numeroşi tineri au audiat interesante expuneri relevînd lupta desfășurată de partid pentru eliberarea maselor de sub exploatarea capitalistă, pentru construirea socialismului în patria noastră. O manifestare similară a avut loc la Casa de cultură a sectorului 2. Clubul întreprinderii de construcţii şi prefabricate din beton a găzduit o sesiune de referate şi comunicări în care au fost oglindite momente semnificative din activitatea P.C.R. pentru făurirea unei vieţi mai bune în patria noastră. La întreprinderea de drumuri şi poduri a fost prezentată expunerea „Făurirea P.C.R., moment de însemnătate istorică în viaţa ţării noastre“. Numeroşi ziarişti s-au întilnit la Casa Scînteii cu Mihai Cruceanu, vechi militant al mişcării muncitoreşti din ţara noastră, care le-a vorbit despre lupta desfăşurată de proletariatul din patria noastră pentru crearea Partidului Comunist Român. • „Partidul şi creaţia mea“ s-a intitulat seara culturală organizată marţi la Casa prieteniei româno-sovietice din Capitală, manifestare în cadrul căreia au vorbit poetul Mihai Beniuc şi pictorul Alexandru Ciucurencu, artist al poporului. CLUJ (corespondentul „Scinteii", Al. Mureşan). — In noile hale de prezentare şi desfacere construite din beton, sticlă şi metal, după un proiect original, s-a deschis ieri expoziţia realizărilor economice şi social-culturale ale judeţului Cluj. La festivitatea de deschidere au fost prezenţi tovarăşul Aurel Duca, prim-secretar al Comitetului judeţean Cluj al P.C.R., activişti de partid şi de stat, conducători de întreprinderi, numeroşi oameni ai muncii din întreprinderi şi instituţii. Pe cei 3 400 mp suprafaţă acoperită şi pe platformele exterioare sunt prezentate exponate realizate de 148 de unităţi economice, instituţii sociale şi culturale, de învăţămînt şi cercetare ştiinţifică, TIMIŞOARA (corespondentul „Scinteii“, Cezar Ioana). La muzeul Banatului din Timişoara a avut loc marţi, în prezenţa tovarăşului Mihai Telescu, prim-secretar al comitetului judeţean Timiş al P.C.R., vernisajul expoziţiei omagiale „Pagini de luptă glorioasă din istoria P.C.R.“. Expoziţia, care cuprinde numeroase documente, publicaţii şi fotografii ale vremii, prezintă în imagini emoţionante momente semnificative din lupta revoluţionară a Partidului Comunist Român închinată fericirii poporului nostru, pentru eliberarea patriei şi făurirea orînduirii socialiste. ALEXANDRIA (corespondentul „Scinteii“, Al. Brad). In municipiul Turnu-Măgurele, in prezenţa tovarăşului Marin Drăgan, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Teleorman, a fost inaugurată Casa de cultură a sindicatelor dinlocalitate. Noul lăcaş, a cărui arhitectură reprezintă o fericită îmbinare între linia clasică românească şi cea modernă, dispune de o sală de spectacole cu 500 de locuri, de alta destinată simpozioanelor, precum şi de săli de repetiţii, expoziţii şi bibliotecă. Cu prilejul inaugurării, formaţii artistice din judeţ, câştigătoare a numeroase premii la ultima ediţie a concursului şi festivalului de artă amatoare, au prezentat un bogat şi variat program artistic închinat gloriosului semicentenar al partidului. GALAŢI (corespondentul „Scinteii“, Stelian Savin). In organizarea Comitetului judeţean al Uniunii Tineretului Comunist, luni după-amiază, pe scena Teatrului muzical din Galaţi, formaţiile artistice ale liceelor şi şcolilor profesionale din oraş au prezentat un spectacol festiv dedicat sărbătoririi semicentenarului Partidului Comunist Român. La spectacol, care s-a bucurat de un deosebit succes, au participat tovarăşul Constantin Dăscălescu, prim-secretar al comitetului judeţean de partid, membri ai biroului comitetului judeţean de partid, ai comitetului executiv al consiliului popular judeţean, un numeros public, BACAU (corespondentul „Scnteil“, Gheorghe Baltă). In cadrul manifestărilor prilejuite de sărbătorirea semicentenarului partidului, la Casa de cultură din municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej au fost deschise două expoziţii omagiale. Una cuprinde peste 150 de fotografii şi documente privitoare la mişcarea muncitorească din judeţul Bacău, iar cea de-a doua, intitulată „Oraşul nostru“, înfăţişează lucrări ale pictorului local Gheorghe Mocanu, inspirate de transformările ce au avut loc pe meleagurile Trotuşului în anii construcţiei socialiste. La Institutul pedagogic din Bucureşti a avut loc vernisajul unei expoziţii de pictură, sculptură şi grafică, cuprinzind lucrări inspirate din lupta clasei muncitoare, desfăşurate sub conducerea partidului pentru edificarea socialismului, iar la Institutul de educaţie fizică şi sport au fost deschise o expoziţie de fotografii intitulată „50 de ani de luptă a P.C.R.“, şi o alta cuprinzind realizări ale U.C.F.S. in cinstea semicentenarului partidului. • Sesiuni de comunicări ştiinţifice, simpozioane • Spectacole şi expoziţii omagiale „Omagiu partidului“ Spectacol festiv prezentat de formaţii muzicale şi coregrafice de amatori, fruntaşe la finala celui de-al X-lea Concurs artistic republican In sala ansamblului „Rapsodia română“ din Capitală a avut loc, marţi seara, un spectacol festiv prezentat de formaţii muzicale şi coregrafice de amatori, fruntaşe la finala celui de-al X-lea Concurs artistic republican, intitulat „Omagiu partidului". La spectacol au asistat tovarăşii Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., Pompiliu Macovei, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Ilie Rădulescu, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Nicolae Gavrilescu, vicepreşedinte al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, Dan Marţian, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, personalităţi ale vieţii noastre ştiinţifice şi cultural-artistice, numeroşi oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile bucureştene, înscrisă printre numeroasele manifestări care preced gloriosul semicentenar al Partidului Comunist Român, cea de-a X-a ediţie a Concursului formaţiilor artistice de amatori a căpătat o semnificaţie deosebită, atit prin amploarea şi bogăţia creaţiilor folclorice, cit şi prin numărul impresionant al artiştilor amatori participanţi la această pasionantă întrecere. Sinteză vie a talentelor care înfloresc astăzi pe întreg cuprinsul patriei, spectacolul festiv a reunit pe cei mai talentaţi reprezentanţi ai celor 200 000 de artişti amatori, care activează in cadrul a peste 8 500 de formaţii corale, orchestrale, de dansuri, fanfare şi ansambluri folclorice ale sindicatelor, aşezămintelor culturale, caselor de cultură ale tineretului şi cooperativelor meşteşugăreşti. Acordurile viguroase ale cîntecului „Cinci decenii, cinci cununi“ de Th. Bratu, interpretat cu măiestrie de corurile reunite ale sindicatelor uzinei „Tractorul“-Braşov, Invăţămînt-Craiova, Cooperativei meşteşugăreşti „Igiena“-Bucureşti şi căminului cultural din Budeşti-Ufov, au marcat deschiderea spectacolului. In continuare, rapsozi şi formaţii de instrumente populare ale căminelor culturale din diferite zone folclorice, au adus pe scenă obiceiuri şi datini care alcătuiesc izvorul veşnic viu al folclorului nostru, preţuit pentru pitorescul şi originalitatea sa pe numeroase meridiane ale lumii. Pe scenă a pus apoi stăpînire cîntecul şi dansul popular, cu vitalitatea şi prospeţimea lui binecunoscute. Străvechiul joc al „Căluşului", suite olteneşti, jocuri transilvănene, bănăţene, moldoveneşti, munteneşti şi maramureşene, melodii populare de pe întreg cuprinsul patriei, alternînd cu cintece şi dansuri interpretate de artişti amatori din rîndul naţionalităţilor conlocuitoare, s-au succedat pe podium, oferind o imagine de un autentic pitoresc. Expresie a largilor posibilităţi artistice de care dispun interpreţii amatori, spectacolul a mai cuprins arii şi coruri din opere şi operete, muzică de cameră, piese coregrafice, melodii de muzică uşoară. Acordurile maiestuoase ale cintecului „Partid, pavăza mea“, de Ioan D. Chirescu, interpretat de corurile reunite ale sindicatelor uzinelor „23 August" şi „Republica“ din Capitală, Palatului culturii din Ploieşti şi căminelor culturale din Arduşat-Maramureş şi Brăneşti-Dîmboviţa, au încheiat această prestigioasă manifestare artistică străbătută de puternicul entuziasm al acestor zile premergătoare gloriosului jubileu de la 8 mai. Vii şi îndelungi aplauze au răsplătit, de-a lungul spectacolului, strădaniile şi talentul interpreţilor. (Agerpres) SCINTEIA - miercuri 5 mai 1971 ZILELE FILMULUI ROMÂNESC Ieri seara a avut loc la cinematograful „Patria“ cel de-al treilea spectacol de gală din cadrul Zilelor filmului românesc. Această trecere în revistă a noilor producţii ale studiourilor „Bucureşti“ şi „Alexandru Sahia“ se înscrie ca un moment de prestigiu în ansamblul manifestărilor cultural-artistice consacrate semicentenarului P.C.R. Filmul inaugural — Aşteptarea — realizat de regizorul Şerban Creangă după un scenariu de Horia Pătraşcu — îşi propune o incursiune în cotidian, în existenţa unor oameni obişnuiţi , cu notaţii amuzante uneori, alteori cu o anume tristeţe, aduce in prim plan portretul de o caldă umanitate al unui bătrîn mecanic de locomotivă, ultimul rol creat de marele şi regretatul actor Ştefan Ciubotăraşu (imaginea : Iosif Demian, Dragomir Vîlcov). De un relief artistic aparte, filmul celei de a doua seri — Serata — semnat de Malvina Urşianu (scenariul şi regia) evocă dintr-o perspectivă revelatoare istoricul act de la 23 August 1944 ; filmul evidenţiază vocaţia de portretist şi înclinaţiile spre analiză psihologică proprii autoarei sale, sugerînd nuanţat — in cadrul unei acţiuni ce se desfăşoară pe parcursul cîtorva ore — conflictul ireductibil dintre două lumi, degringolada claselor crepusculare ale vechii orînduiri şi ascensiunea forţelor vitale ale poporului român, eroismul, demnitatea şi forţa comuniştilor. O realizare impunînd remarcabile performanţa actoriceşti (in distribuţie : György Kovács, George Motoi, Cornel Coman, Silvia Ghelan, Silvia Popovici, Alexandru Drăgan, Mihai Pălădescu ş.a.). Imaginea : Nicolae Girardi. Filmul Fraţii, prezentat aseară, este realizat de regizorii Mircea Moldovan şi Gică Gheorghe, după un scenariu de Nicolae Ţie şi C-tin Bordeianu. Un conflict dramatic în lumea satului contemporan, conturată cu un evident simţ al autenticităţii , filmul impună atenţiei debutul deosebit de promiţător al celor doi tineri regizori, capacitatea lor de a contura convingător, cu prospeţime, caractere şi atmosferă. In rolurile principale — Emanoil Petruţ şi Ilarion Ciobanu. Imaginea : Dinu Tanase. Scurt-metrajele prezentate în primele trei zile au contribuit fericit la reuşita acestei manifestări. Hunedoara, oameni şi oţel (din ciclul „Triunghiul de foc“), realizat de regizorul Alex. Boiangiu (coautor şi al scenariului, împreună cu Mihai Stoian), sugerează pregnant realităţile marelui centru industrial prin intermediul unei discuţii , înregistrată direct, vădind cultul spontaneităţii , cu doi activişti de partid, despre munca şi viaţa lor, despre munca şi viaţa marii familii a oţelarilor ; autenticitatea, caracterul viu, colorat al acestei discuţii conferă un relief neobişnuit imaginilor (operator Carol Kovács), captivind publicul. Aceeaşi autenticitate se relevă şi din scurt-metrajul După zece ani, realizat de Eugenia Guţu pe un scenariu de Virgil Calotescu (şi cu colaborarea tot a operatorului Carol Kovács) , este o confruntare intre prezent şi trecut, în care elocvenţa imaginilor e „comentată“ cu spontaneitate de cîţiva dintre cei care au trăit miraculoasa transformare a „gropii“ Floreasca în modernul cartier de astăzi. Cel de-al treilea scurtmetraj. Trepte — scenariul şi regia Octav Ioniţă , imaginea Petre Gheorghe — investighează viaţa satului, aducînd noi şi convingătoare argumente asupra devenirii noastre socialiste. D. COSTIN Pentru astă-seară sunt prezentate două filme cu valențe de poem : documentarulartistic de lung-metraj Apa ca un bivol negru (scenariul — Andrei Cătălin Băleanu, Petre Bokor, Stere Gulea, Roxana Pană, Dan Pița, Mircea Veroiu, Youssouff Aidaby ; regia : Andrei Cătălin Băleanu, Petre Bokor, Dan Piţa, Mircea Veroiu, Youssouff Aidaby ; imaginea : Iosif Demian, Dinu Tănase), şi scurt-metrajul Baladă pentru cei căzuţi, realilzat de Pompiliu Gîlmeanu. (imaginea Miliutin Obradovici).