Scînteia, octombrie 1971 (Anul 40, nr. 8924-8954)
1971-10-15 / nr. 8938
SdNTEIA — vineri 15 octombrie 1971 pagina economica Încheierea In condiţii optime A iNSAMlNJĂRILOR DEPINDE ACUM DE ELIBERAREA NEINTIRZIATA A TERENURILOR (Urmare din pag. I) gaton re pentru griu. Este adevărat că, In foarte multe unităţi, se ţine seama de această recomandare ţii ca atare se acţionează operativ pentru transpunerea ei în viaţă. Totuşi, in prezent, una din cauzele care frânează ritmulemanatului este tărăgănarea eliberării şi pregătirii terenului. Datorită slabeiorganizări a muncii, a necorelării lucrărilor s-a ajuns la situaţia cînd pe mari suprafeţe de porumb, sfeclă şi cartofi recoltate nu se pot efectua arăturile din cauză că întirzie transportul produselor. Iată de ce este necesar ca organele şi organizaţiile de partid, organele agricole să-şi concentreze eforturile pentru mobilizarea mai intensă a forţei de muncă şi a mijloacelor de transport in scopul urgentării stringerii şi depozitării porumbului şi celorlalte culturi tîrzii. Din constatările de pe teren se desprinde concluzia că este, în continuare, necesar să se acorde maximi atenţie respectării fiecbuieloraent din tehnologia de însăminţare a griului, să nu se admită nici un rabat la calitate, pentru ei orice neglijenţi, mai ales cind se cumulează cu intirzierea semănatului, duce la diminuarea producţiei de grid. Iată de ce se impune ca activiştii şi specialiştii trimişi să sprijine desfăşurarea campaniei agricole să ajute concret şi eficient conducerile unităţilor pentru ca atît ritmul, cit şi calitatea lucrărilor să se încadreze in normele şi recomandările cunoscute. Volumul mare de lucrări de executat, faptul că ne aflăm deja la jumătatea lunii ■ octombrie impun ca in fiecare judeţ şi in fiecare unitate agricolă să se înzecească eforturile pentru recoltarea neîntârziată a porumbului, cartofilor, sfeclei de zahăr, strugurilor şi furajelor, eliberarea şi pregătirea grabnică a terenului pentru terminarea insăminţării griului in cel mai scurt timp posibil şi la un nivel calitativ exemplar. In cooperativele agricole ale judeţului Argeş se acţionează cu hotărâre pentru intensificarea ritmului insămînţării griului, realizarea unor lucrări de calitate. In unele unităţi agricole, ca cea din Izvorul de Vedea, semănatul griului s-a încheiat. Pină în ziua de 13 octombrie a.c., cooperativele agricole au insămînţat 35 300 ha cu griu, adică 71 la sută din suprafaţa prevăzută. Totuşi, din Verificările efectuate pe teren rezultă că în multe cooperative agricole însăminţările sunt rămase in urmă din cauza slabei organizări a muncii. Cooperativele agricole din zona de activitate a S.M.A. Căteasca, din cele 5 045 ha planificate a se însămînţa cu griu au realizat doar 1 500 ha. Intre cooperativele cu suprafeţe mari şi realizări mici se numără : Răteşti — 135 ha semănate din 1 000 şi Oarja cu 220 ha din 1 100. La cooperativa din Căteasca, unde s-au insăminţat numai 138 ha din cele 630 ha prevăzute cu gnu, nu se întreprinde nimic pentru îmbunătăţirea organizării muncii. La cooperativele din Răteşti şi Ciupa pot fi întilnite situaţii cind munca începe „cu soarele sus“, datorită aducerii cu întîrziere, pe la orele 8,30—9, a seminţelor în cîmp. Conducerea cooperativei tolerează o asemenea gravă neglijenţă, promiţînd că va lua măsuri „de mîine“. Or, nu se poate admite nici o oră de întîrziere la semănat, sub nici un motiv. Cu atît mai mult cu cit mania justificărilor şi obişnuinţa de a constata fără a lua măsuri operative se întîlnesc în multe unităţi. In alte locuri, forţa mecanică nu lucrează cu întreaga capacitate datorită defecţiunilor neînlăturate cu operativitate. Aşa stau lucrurile, de pildă, la Drăganu, unde o semănătoare zace nereparată de 4 zile. O problemă de mare însemnătate este controlul lucrărilor în cîmp. In această privinţă se constată multe nereguli. La Şerbăneşti, în miezul zilei de 12 octombrie se aflau la sediu, fără nici un rost, atît preşedintele şi inginera cooperativei, cit şi reprezentantul U.J.C.A.P., trimis aici să ajute concret această unitate. Intrucit terenul pregătit pentru griu s-a împuţinat, ingustindu-se vizibil frontul de lucru al tractoarelor, se impun măsuri eficiente pentru evitarea golurilor ce se întrevăd la semănat. în acest sens au fost luate unele măsuri bune : 180 tractoare au fost redistribuite pentru a lucra in cooperativele agricole ramase in urmă, s-a extins lucrul la atat in schimb prelungit pina la orele 12 noaptea ; sunt stimulaţi mecanizatorii care se evidenţiază la semănat. Silit măsuri bune, dar trebuie completate cu altele de ordin organizatoric, pentru grăbirea eliberării terenului. Pentru urgentarea recoltatului şi semănatului se cere o prezenţă mai activă in teren a lucrătorilor organelor agricole judeţene, înlăturarea cu hotărire a situaţiei actuale, cind in primele ore din zi birourile acestor organe sînt înţesate de lume. Timpul frumos trebuie folosit din plin pentru executarea tuturor lucrărilor de toamnă. Gh. CIRSTEA corespondentul „Scinteii” #1De mîine11! — repetă ei de cîteva săptămîni un»Omîrţăr»a griului la cooperativa agricolă din Coloneşti, judeţul Olt Ce seamănă tractoarele cînd sunt „trase pe dreapta17? In judeţul Bacău au fost însămânţate cu griu mai mult de 31 500 hectare, ceea ce reprezintă 71 la sută din suprafaţa planificată. Lucrările au decurs într-un ritm rapid atita vreme cit unităţile agricole au avut părmntul pregătit din timp. In ultimele zile insă lucrările înaintează anevoios. Tractoarele şi semănătorile nu mai au front de lucru datorită faptului că suprafeţele de teren destinate griului nu au fost eliberate de porumb şi alte culturi tîrzii. Ce-i drept, comitetul judeţean de partid, organele agricole judeţene au luat măsuri ca, în această săptămină, să fie intensificat recoltatul porumbului în toate unităţile. La această muncă participă mii de ţărani cooperatori şi mecanizatori, precum şi un număr mare de mijloace de transport. Ca urmare, în cooperativele agricole Gura Văii, Glăsăneşti, Căbeşti, Motorin, Slobozia şi altele, culesul porumbului este pe sfîrşite. La cooperativa din Săuceşti, bunăoară, lucrează în permanenţă cste 400—51M) de oameni din brigăzile conduse de Vasile Enache, Ludovic Abiţei şi Vasile Prăjişteanu. Pentru a se ciştiga timp şi a evita pierderile, aici ziua se depănuşează ştiuleţii, iar noaptea se taie cocenii. Inginerul Vasile Munteanu, preşedintele unităţii, era nemulţumit insă de faptul că nu se putea efectua în ritm susţinut transportul recoltei din cîmp datorită faptului că Întreprinderea de transport auto nu trimite cu regularitate autocamioanele contractate. In unele zile nu ajunge la Săuceşti nici una din maşinile solicitate, iar in altele sosesc numai o parte. In ziua raidului veniseră doar 3 camioane din cele 5 necesare. Tovarăşul Dumitru Găină, directorul general al direcţiei agricole judeţene, ne-a confirmat că acesta nu este un caz singular. Şi alte unităţi din judeţ întimpină greutăţi din partea întreprinderii de transporturi auto, care nu-şi respectă obligaţiile asumate. Rezultatele din unele cooperative agricole sunt mult sub posibilităţi din cauza slabei organizări a muncii. La cooperativa agricolă din Cirligi, recoltatul porumbului nici măcar n-a început, iar la Ardeoani, Gîrleni, Iieşti şi Nicolae Bălcescu această lucrare se află în fază incipientă. Această situaţie se datoreşte faptului că atît forţa de muncă, cit şi mijloacele de transport existente nu sunt bine folosite. Deficienţele în organizarea recoltării şi eliberarea terenului duc şi la intirzierea pregătirii terenului pentru semănatul griului. La cooperativa din Secuieni, de pildă, s-a cules porumbul de pe abia 92 hectare din cele 557 ha cultivate. Aproape întreaga recoltă se află pe cîmp, terenul nu a fost eliberat şi, ca urmare, l tractoare şi 2 semănători „au tras pe dreapta“, pentru că nu au unde lucra. Nimeni din conducerea unităţii nu ştia cîţi oameni lucrează pe cîmp, cite atelaje transportă porumbul. In loc să se treacă la tăiatul şi transportul cocenilor cu ştiuleţi cu tot, pentru a se ciştiga timp şi front de lucru tractoarelor, la Secuieni, ca şi la Odobeşti, Plopana, Izvorul Berheciului se depănuşează mai întâi ştiuleţii, iar apoi se taie cocenii cu întîrziere. Iată un „sistem“ de irosire a timpului, de a amina eliberarea terenului destinat însăminţării griului. Din această cauză, la cooperativa din Buda nu s-au insămînţat cu griu decit 125 hectare din cele 425 ha prevăzute. Şi aici tractoarele stau tot „trase pe dreapta“, nefolosite zile de-a rindul. Faptul că nu se acordă atenţie eliberării terenului, nici chiar acolo unde porumbul a fost recoltat, reflectă mentalitatea înapoiată că se poate amina semănatul griului, că se vor găsi justificări pentru diminuarea producţiei la această cultură. Aşa se explică de ce la cooperativa din Motoşeni, unde porumbul a fost recoltat de pe aproape întreaga suprafaţă de 580 hectare, semănatul s-a realizat doar pe 35 la sută din plan. Cind dacă nu acum se va da cale liberă tractoarelor? Asemenea exemple arată că trebuie să se acţioneze energic pentru că atît recoltatul şi eliberarea terenului, cit şi semănatul să meargă In ritm cit mai rapid. Gh. BALTA corespondentul „Scinteii* De cîteva zile. Complexul expoziţional de la Piaţa Scânteii găzduieşte, alături de cel de-al V-lea Pavilion de mostre de bunuri de consum, o prestigioasă manifestare economică internaţională . Expoziţia de echipamente şi utilaje pentru agricultură, industria alimentară şi industria de ambalaje. Scopul său este pe de o parte de a face cunoscute pe piaţa internaţională o serie de maşini şi utilaje produse de întreprinderile noastre pentru agricultură, industria alimentară şi a ambalajelor şi pe de altă parte pentru cunoaşterea realizărilor altor ţări in aceste domenii. Astfel, expoziţia are menirea de a înlesni întreprinderilor noastre de comerţ exterior stabilirea unor legături noi sau amplificarea colaborării existente cu firme de specialitate de peste hotare, de a facilita contacte şi tranzacţii pentru toţi participanţii. Pentru a afla cîteva amănunte în legătură cu organizarea şi desfăşurarea acestei expoziţii ne-am adresat arh. CLAUDIU POPEŞTEANU, directorul Tîrgului internaţional Bucureşti. — Pentru aplicarea în" practică a unui principiu esenţial al statului nostru, acela de promovare largă a politicii de colaborare şi cooperare economico-ştiinţifică cu toate ţările lumii, ne-a spus interlocutorul, se preconizează a fi organizate în ţara noastră o serie de expoziţii internaţionale. Actuala expoziţie inaugurează de fapt înfăptuirea unui program mai amplu de expoziţii internaţionale româneşti, stabilit pentru perioada 1971—1973, care prezintă realizările şi din alte ramuri economice, decit cele care definesc profilul Tîrgului internaţional de la Bucureşti. — Vă rugăm să faceţi o succintă prezentare a participanţilor. La expoziţie participă o serie de centrale şi grupuri industriale, întreprinderi de comerţ exterior, aparţinînd Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, Ministerului Industriei Chimice, Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, Ministerului Comerţului Interior, Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, Comitetului de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală, QCECOM şi CENTROCOOP. De asemenea, participă peste 200 de firme din 19 ţări cum sunt : Anglia, Austria, Belgia, Cehoslovacia, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, R.F. a Germaniei, Grecia, Italia, Iugoslavia, Israel, Olanda, Polonia, Spania, S.U.A., Suedia şi Ungaria. Se poate deci constata că deşi este prima expoziţie de acest gen organizată in ţara noastră, ea a trezit un viu interes în raidurile organizaţiilor comerciale şi cercurilor de afaceri din multe ţări ale lumii. Apreciem că acest prim succes, acela al participării, se datoreşte in principal prestigiului internaţional de care se bucură astăzi ţara noastră, bunului renume cucerit de produsele noastre pe piaţa externă, precum şi atracţiei crescinde a pieţei româneşti asupra firmelor străine. „ Am remarcat că deşi expoziţia priveşte un anumit domeniu al producţiei de maşini şi utilaje, acestea sunt prezentate intr-o mare diversitate. In acest context, care este, după părerea dv., trăsătura caracteristică a expoziţiei ? — Desigur, poate tocmai această gama largă de maşini şi utilaje face mai greu de desprins nota dominantă a expoziţiei. Aşa cum am spus, expoziţia reuneşte producători din sectoare ale producţiei de echipament, maşini, utilaje şi accesorii pentru agricultură, industria alimentară şi a ambalajelor însă — şi acest lucru mi se pare caracteristic — nu orice fel de utilaje, ci în mod deosebit acelea legate direct de satisfacerea necesităţilor consumatorului, a exigenţei sporite a acestuia, ca, de pildă, echipament de control fitosanitar şi al calităţii, instalaţii de autoservire, sisteme de prezentare, echipament pentru reclama comercială. Sau, dacă ar fi să mă refer la industria ambalajelor, în general, ea nu este prezentată sub forma unor utilaje şi maşini independente, ci care fac parte integrantă din fluxul tehnologic al fabricării produselor alimentare. — Aţi luat, desigur, cunoştinţă de echipamentele şi utilajele ■prezentate de industria noastră. Ce impresie v-au făcut ? — Firmele specializate din România au avut la dispoziţie o suprafaţă de expunere de peste 5 000 mp, ceea ce reprezinită circa o treime din totalul spaţiului afectat expoziţiei organizate de noi. De aceea o selecţie a celor mai reprezentative produse româneşti este dificilă. Pentru a mă referi aci numai la citeva dintre ele, aş putea cita între altele autofrigorificele, cisternele de combustibil, cisternele de lapte, furgonete, tractoare, într-o gamă foarte diversă, prezentate de întreprinderea de comerţ exterior ..Autotractori, combine de cereale autopropulsate, semănători pneumatice automate, maşini de stropit şi de împrăştiat îngrăşăminte ale firmei „Imagrex“, instalaţii pentru forat puţuri de apă, ofertate de „Industrialexport“, maşini de recoltat mazăre, agregate de pompare pentru irigat, incubatoare pentru 5 000 şi 10 000 ouă, realizate de Centrala industrială pentru fabricarea, montarea şi repararea utilajelor agricole, mobilier frigorific, vitrine de diferite tipuri, elemenţi de foraj, ambalaje metalice şi utilaje comerciale pentru vitrine, prezentate de Grupul industrial de utilaje şi construcţii pentru industria alimentară, de „FRIGOCOM“ şi de „RECOM“, o linie completă de autoservire, un bar de zi, maşini şi utilaje folosite în industria alimentară, fabricate în unităţile CENTROCOOP, produse prezentate de „ILEXIM“ , manifestare economica de prestigiu EXPOZIŢIA INTERNAŢIONALĂ DE ECHIPAMENTE Şl UTILAJE PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIA ALIMENTARĂ Şl INDUSTRIA DE AMBALAJE şi „IPACH“ şi alte utilaje. In general, produsele cu care industria noastră iese pe piaţa externă sunt o dovadă a ritmului susţinut de înnoire, modernizare şi diversificare a producţiei de echipament şi utilaje, a talentului, hărniciei şi competenţei cu care muncesc colectivele care le-au realizat. Mai întîi de toate — şi aceasta cred că este esenţial — produsele noastre sunt fără excepţie competitive, fabricate la nivelul celor mai inalte exigenţe ale pieţei internaţionale. — Intrucit vor avea loc numeroase contacte ale firmelor ofertante şi beneficiare, ce cadru a fost creat de organizatori pentru ca discuţiile şi tranzacţiile comerciale să se desfăşoare in condiţii cit mai bune ? — Dispunind de experienţa precedentului tirg internaţional, ne-am străduit să asigurăm, în primul rnd, o cit mai bună informare a tuturor celor interesaţi. In acest scop am înfiinţat un birou de presă şi edităm un buletin de informaţii. Totodată, la solicitări, ne ocupam de organizarea unor conferinţe, gale de filme, consfătuiri. Ni se pare interesantă de semnalat iniţiativa Ministerului Comerţului Exterior de a instala un birou permanent în cadrul căruia specialişti cu experienţă, cu prilejul desfăşurării tranzacţiilor, acordă asistenţă tehnică şi comercială firmelor româneşti ce se prezintă pentru prima, dată cu produsele lor la o confruntare internaţională de anvergură. Este încă devreme să anticipăm rezultatele acestei expoziţii. Judecind însă după programul foarte încărcat al manifestărilor, contractelor, tranzacţiilor, se prefigurează încheierea unui volum apreciabil de contracte comerciale. Noi considerăm că toate firmele expozante au posibilităţi certe pentru a transforma participarea lor la expoziţie într-un succes comercial. Interviu realizat de Corneliu CÂRLAN Discuţia purtată la începutul lunii august a.c. cu inginerul Constantin Nicolaescu, directorul Fabricii de confecţii din Craiova, se anunţa mai puţin optimistă. Interlocutorul îşi exprima cu acel prilej îndoiala că sarcinile de plan ale fabricii în anl viitor, ca şi pe întregul cincinal, vor putea fi integral realizate. Apoi, mai precis în urmă cu o lună, ziarele publică o ştire de-a dreptul senzaţională pentru cine cunoaşte această realitate din fabrica craioveanâ , in telegrama trimisă C.C. al P.C.R, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ca răspuns la scrisoarea adresată oamenilor muncii din sectorul producţiei şi desfacerii bunurilor de larg consum, se spune că, în actualul cincinal, colectivul Fabricii de confecţii Craiova va îndeplini exemplar sarcinile stabilite şi că va da suplimentar o producţie de 1,7 miliarde lei, ceea ce va permite ca prevederile planului cincinal să fie realizate în numai 3 ani şi 10 luni ! De la ipoteza nerealizării la certitudinea depăşirii substanţiale a planului cincinal ! — iată un succes impresionant. Oricît ar părea de curios, speranţa revirimentului s-a născut la Bucureşti, între oamenii prestigioasei Fabrici de confecţii şi tricotaje, astăzi „soră mai mare“ a Fabricii craiovene în familia Centralei industriei confecţiilor. Iosif Steinbach, directorul general al centralei, ne-a relatat : „Când am auzit că la Fabrica de confecţii din Craiova — de curând integrată în centrala noastră — şi-a făcut loc îndoiala în privinţa realizării planului cincinal, am socotit că este un lucru foarte grav pe care nu-l putem trece cu vederea. Aşa s-a născut în cadrul centralei noastre acţiunea „Craiova“, în care am urmărit, în esenţă, un singur lucru : să lichidăm neconcordanţa sau, mai bine zis, contradicţia existentă între nivelul înalt al dotării tehnice şi gradul scăzut de organizare internă a producţiei“. Oamenii au înţeles repede despre ce este vorba. O fabrică modernă începuse, să dea semne de îmbătrinire prematură, în toate compartimentele ei. Hazardul in programarea şi în aprovizionarea producţiei, calificarea în multe cazuri scăzută, fluxurile tehnologice încîlcite, proasta amplasare şi utilizare a unor maşini şi agregate diminuau considerabil avantajele ce le oferă tehnica modernă cu care este dotată această fabrică. Iată, de pildă, la etajul V al clădirii există o secţie care realizează nici mai mult nici mai puţin decât : paltoane pentru copii, pardesie şi paltoane export pentru bărbaţi, pardesie de damă pentru fondul pieţei, toate tipurile de rochii de damă, rochiţe pentru fetiţe. In a-acest amalgam de produse şi tehnologii, peste care se suprapun fluxurile încrucişate de aprovizionare şi producţie nu este de mirare ca o serie de sortimente să rămină nerealizate, ca randamentul în muncă să fie scăzut, ca orice creştere a sarcinilor de plan să devină o adevărată „sperietoare“ pentru cei din fabrică — cum se exprima un muncitor. Pe fondul unor asemenea realităţi, a început să se manifeste şi o îngrijorătoare neglijenţă faţă de zestrea tehnică. Unei asemenea ,• realităţi critice, multă vreme nu i-au fost opuse decit justificări şi argumente care de care mai năstruşnice. Şedinţele se ţineau lanţ, planurile de masuri se întocmeau cu o frecvenţă demnă de invidiat. Perspectiva realizării sarcinilor de plan în următorii ani rămînea, însă, incertă,i cu toate că în continuare capacităţile de producţie şi forţa de muncă erau folosite neraţional. — Evident, o situaţie care nu putea fi tolerată de către noi, cei din fabrică — ne spune directorul fabricii craiovene. Cert este că, faţă de dotarea tehnică şi condiţiile pe care le avem începusem să lucrăm meşteşugăreşte. Nu mai puţin adevărat este şi faptul că ne-a lipsit in totalitate sprijinul din partea ministerului în domeniul organizării in ansamblu a fabricii, sprijin pe care l-am primit, cu o promptitudine remarcabilă, o dată cu înfiinţarea noii centrale a industriei confecţiilor. — Concret, sub ce formă s-a manifestat acest sprijin ? — Tehnicienii noştri, împreună cu unele cadre de specialitate din centrală, au întocmit un nou proiect de organizare a producţiei şi a muncii, pornind de la experienţa valoroasă acumulată de Fabrica de confecţii şi tricotaje din Bucureşti. — Care sunt, în fond, coordonatele acestui proiect care restructurează întreaga concepţie organizatorică de pină acum ? —— îl întrebăm pe inginerul Vilii Livianu, directorul tehnic al Centralei industriei confecţiilor ? — Lucrul principal pe care l-am urmărit a fost punerea cit mai operativă în valoare a adevăratului potenţial productiv al fabricii. In acest sens, constatînd din capul locului ineficienţa sistemului de lucru „agregat“, practicat la Craiova, am hotărit introducerea unui nou sistem de lucru — prod pe grupe de operaţii specializate şi linii tehnologice — verificat ani in şir în practica industrială. — Pe scurt, in ce constă acest sistem ? — Un grup de muncitori se specializează în execuţia unor anumite piese — gulere, mineri, buzunare ş.a., iar produsele circulă după un flux tehnologic conceput pe zone de operaţii, in aşa fel ca să se asigure un ritm de lucru susţinut, să se evite întoarcerile şi încrucişările de fluxuri, cum se întîmplă in sistemul de lucru „agregat“. Aplicarea sistemului „prod specializat pe grupe de operaţii“ are rezultate de-a dreptul spectaculoase în creşterea productivităţii muncii, în ridicarea calităţii execuţiei şi in utilizarea judicioasă a spaţiilor industriale. — Structura eterogenă a producţiei unor secţii de fabricaţie constituie o serioasă piedică în organizarea producţiei şi a muncii. Ce s-a făcut, în acest sens, prin noul proiect ? — Foarte simplu era să fi procedat la reducerea sortimentului de fabricaţie, cum de altfel au existat unele păreri. Era însă o ipoteză respinsă categoric de către centrala noastră industrială. De fapt, nu numai că n-am redus sortimentaţia, dar am asigurat o diversificare şi mai accentuată a producţiei in viitorii ani, urmărind prin aceasta creşterea gradului de adaptabilitate a producţiei la cerinţele pieţei interne şi externe. In acelaşi timp, am căutat să fructificăm la maximum posibilităţile de profilare a secţiilor de fabricaţie, lichidînd acele secţii gigant care făceau de toate şi, nu de puţine ori, la voia întîmplării. Se poate vorbi acum de o secţie specializată în confecţionarea costumelor de bărbaţi şi băieţi, alta în fabricarea produselor subţiri (rochii, bluze, fuste) pentru fete şi femei, alta în confecţionarea paltoanelor şi pardesielor, cu ateliere separate pentru bărbaţi şi pentru femei. Concomitent, s-a pus ordine şi în sectoarele de croit şi finisaj, căutîndu-se să fie evitate încrucişările şi transporturile în gol sau de prisos. Precizez că, o dată cu reorganizarea secţiilor, am avut în vedere şi dotarea lor cu personalul de conducere competent, in măsură să programeze şi să execute orice comandă şi să răspundă de realizarea sarcinilor de plan. — Evident, aceste reorganizări presupun şi eforturi financiare. Se apelează la fonduri de investiţii suplimentare ? — Nicidecum ! Este lucrul asupra căruia s-a atras în mod special atenţia. S-a căzut de acord cu cei din fabrică ca mobilierul industrial existent să fie readaptat in măsura posibilităţilor, iar maşinile şi utilajele suplimentare necesare să fie procurate prin redistribuire, între unităţile din cadrul centralei. Lucrările suplimentare care vor apare vor fi executate din fonduri de mică mecanizare. Poate că lucrul cel mai important din această suită a căutărilor, din iniţiativa, am putea s-o numim curajoasă, a Centralei industriei confecţiilor din Bucureşti, este eficienta economică scontată prin aceste măsuri. Aşa cum aminteam la început, este vorba de obţinerea in anii următori a unei producţii suplimentare de 1,7 miliarde lei. Dar nu numai atît. Pe aceeaşi suprafaţă industrială construită, la fabrica de confecţii craioveană se vor realiza in numai patru ani, în plus faţă de proiectul iniţial, circa 5 milioane bucăţi confecţii. Faţă de planul stabilit iniţial pentru 1975 la productivitatea muncii. In noul proiect de organizare se prevede o depăşire cu circa 25 la sută. De asemenea, prin introducerea unor procedee tehnologice perfecţionate la croire, precum şi prin aplicarea unor normative de consum unificate pe produs, elaborate la nivel de centrală, se preconizează obţinerea unor însemnate economii de materii prime şi materiale, care vor însuma, in patru ani, numai la produsul „costume pentru bărbaţi şi adolescenţi“, 80 000 mp ţesături. Cu câteva zile în urmă, în prezenţa tuturor cadrelor de conducere din fabrica de confecţii, a muncitorilor fruntaşi, s-au dezbătut prevederile noului proiect. Au vorbit 15 salariaţi, fiecare in parte exprimîndu-şi hotărirea de a nu precupeţi nimic pentru finalizarea lui neintîrziată. Mulţi dintre ei au făcut şi deosebit de preţioase propuneri de îmbunătăţire. Esenţial este acum ca, aşa cum s-au angajat, oamenii fabricii să depună toate eforturile pentru finalizarea noului proiect, care trebuie realizată nu până la sfârşitul anului viitor — cum au lăsat să se înţeleagă unele cadre de conducere din întreprindere — ci încă în acest an. Alături de colectivul fabricii, ca şi pină acum, comitetul judeţean de partid va trebui să vegheze ca această acţiune de larg ecou în rindurile salariaţilor craioveni, ca şi in întreaga industrie a confecţiilor, să capete cit mai devreme şi în totalitate girul practicii, aşa cum cer interesele întreprinderii, ale economiei naţionale. Viorel SALAGEA, TRIBUNA EXPERIENŢEI ÎNAINTATE Competenţă şi pasiune pentru progresul producţiei Prin organizare superioară, la Fabrica de confecţii din Craiova se va realiza o considerabilă producţie suplimentară PAGINA 3