Scînteia, noiembrie 1971 (Anul 40, nr. 8955-8984)
1971-11-25 / nr. 8979
SCINTEIA - Joi 25 noiembrie 1971 VIZITA DE PRIETENIE A PREŞEDINTELUI R. S. F. IUGOSLAVIA ÎN ŢARA NOASTRĂ Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito salutat călduros de oamenii muncii din Timişoara în cursul după-amiezii de miercuri, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au vizitat uzina „Electromotor“ şi întreprinderea „Industria linii“— importante unităţi industriale timişorene. In vizita prin aceste unităţi industriale, cei doi preşedinţi au fost însoţiţi de tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeţ, Emil Drăgănescu, Mihai Telescu, de alte persoane oficiale române, de tovarăşii Gemal Biedici, Dragoslav Markovici, Stane Dolanţ, Mirko Tepavaţ, Duşan Gligorievici, de alte persoane oficiale iugoslave. Timişoara, străveche urbe din câmpia Banatului, important centru al ştiinţei, tehnicii şi culturii româneşti, a cunoscut în anii construcţiei socialiste, alături de multe alte localităţi din ţară, o puternică dezvoltare economică. Au fost construite importante uzine şi întreprinderi noi, care de la un an la altul şi-au cîştigat prin produsele lor prestigiu atît în ţară cit şi peste hotare, au fost dezvoltate întreprinderile existente. In unităţile industriale timişorene se realizează astăzi o gamă foarte variată de maşini şi utilaje, produse electrice şi electrotehnice, mobilă, produse chimice, ale industriei uşoare şi alimentare. O pondere importantă în industria municipiului Timişoara o are cunoscuta uzină „Electromotor“, prima unitate vizitată de tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito. Conducătorii de partid şi de stat ai României şi Iugoslaviei sunt salutaţi la intrarea în întreprindere de ing. Marin Tănase, directorul uzinei, de sute de muncitori, tehnicieni şi ingineri, care fac oaspeţilor o primire entuziastă. Se scandează „Ceauşescu — Tito“, „Ceauşescu-P.C.R.“, se ovaţionează pentru prietenia frăţească româno-iugoslavă. Oaspeţilor li se oferă buchete de flori. La intrarea în uzină, pe o mare pancardă, era înscrisă în limbile română şi sîrbă urarea „Bine aţi venit, dragi oaspeţi !“. Vizita începe în principalele sectoare ale fabricii de motoare a uzinei — sculărie, bobinaj, montaj. Construită şi dezvoltată pe vatra unor ateliere manufacturiere, uzina „Electromotor“ aduce astăzi o contribuţie de seamă la industrializarea socialistă a patriei. Motoarele electrice produse aici, in peste 60 de tipodimensiuni, sunt livrate în prezent în 37 de ţări. întreprinderea produce şi o gamă largă de bunuri de consum destinate populaţiei : aspiratoare, ventilatoare de masă sau de geam, radiatoare cu ventilator pentru încălzire, executate în serii anuale de sute de mii de bucăţi. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii aflaţi în halele de producţie întîmpină pe tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito cu bucurie în inimi, cu multă căldură. Ei raportează cu mîndrie rezultatele dobîndite în înfăptuirea sarcinilor de plan, expresie grăitoare a entuziasmului şi hotărîrii cu care colectivul de aici, asemeni tuturor oamenilor muncii, traduce neobosit în viaţă politica marxist-leninistă a Partidului Comunist Român. Nivelul tehnic de dotare al noilor capacităţi de producţie date în exploatare, liniile tehnologice cu flux continuu automatizat, concepute şi realizate de specialiştii uzinei, fac o impresie plăcută oaspeţilor, în discuţiile dintre oaspeţi şi gazde se arată că larga acţiune de modernizare şi diversificare a fabricaţiei, extinderea acţiunii de autoutilare au contribuit la creşterea spectaculoasă a volumului producţiei şi productivităţii muncii, la ridicarea nivelului calitativ al producţiei, la sporirea eficienţei activităţii în general. In cincinalul trecut volumul producţiei a crescut cu 66 la sută, intr-un ritm mediu anual de 11,6 la sută. în ultimii ani, „Electromotor“ Timişoara a devenit principalul furnizor de motoare electrice cu puteri cuprinse între 4 şi 37 kW. Numai în două zile uzina realizează în prezent întreaga producţie valorică a anului 1948. Oaspeţii iugoslavi se interesează de unele aspecte ale procesului de producţie, de caracteristicile unor maşini şi utilaje, de activitatea pe care o desfăşoară Comitetul oamenilor muncii din această întreprindere. Răspunzînd întrebărilor, gazdele informează despre realizările la zi ale întreprinderii. Oaspeţilor li se prezintă în continuare, în cadrul unei expoziţii organizate recent, o parte din cele circa 125 de produse de bază şi derivate ale uzinei. Se remarcă cu acest prilej spiritul novator al colectivului uzinei, care a conceput şi realizat aceste produse. Cu ajutorul unor machete şi grafice, se arată stadiul actual de dezvoltare şi perspectivele ce se deschid acestei uzine în anii viitori. In timpul vizitei, prin halele de producţie, muncitorii aplaudă, salută cu deosebită ospitalitate pe cei doi preşedinţi. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito răspund prieteneşte urărilor de bun venit. în încheierea vizitei în această unitate, cei doi preşedinţi mulţumesc gazdelor pentru primirea făcută şi le urează noi succese în activitatea viitoare pentru realizarea măreţelor sarcini ce le stau în faţă în actualul plan cincinal. ...Pe străzile oraşului, în drum spre o altă importantă unitate industrială timişoreană — întreprinderea „Industria linii", veche citadelă a mişcării muncitoreşti din ţara noastră. De-a lungul traseului, împodobit cu drapelele celor două ţări, cetăţenii salută cu bucurie pe tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito. Sosirea conducătorilor de partid şi de stat ai României şi Iugoslaviei la această întreprindere prilejuieşte o puternică manifestare a sentimentelor de prietenie pe care poporul nostru le nutreşte faţă de popoarele Iugoslaviei. în secţia de filatură, directorul unităţii, Dumitru Vinereanu, informează pe cei doi preşedinţi că această întreprindere s-a dezvoltat simţitor. Se arată că s-a construit o vopsitorie nouă, s-a reutilat complet filatura de lină cardată şi pieptănată, iar recent a fost dată în funcţiune o nouă hală de producţie pentru filatură, care a dus la creşterea capacităţii acestui sector cu 650 tone pe an. Importante lucrări de investiţii s-au făcut şi pentru dezvoltarea sectorului de ţesătorie, a cărui capacitate a crescut în ultimul an cu circa 1 milion mp ţesături. Oaspeţii sunt invitaţi să viziteze apoi o expoziţie cu produse ale industriei uşoare, fabricate de întreprinderile timişorene, care deţin o pondere însemnată în producţia industriei uşoare naţionale. Sunt apreciate aici varietatea confecţiilor fabricate de întreprinderea „I Iunie“, a ţesăturilor realizate de Uzinele textile, pantofi purtînd marca fabricii „Guban“, a fabricii de încălţăminte „Victoria“, produsele Fabricii de mănuşi şi ale altor întreprinderi. Pretutindeni, prin toate secţiile vizitate oaspeţii sunt înconjuraţi cu dragoste şi căldură. Un grup de muncitoare se apropie de tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito, le oferă flori, le string mîinile. Oamenii îşi manifestă sentimentele de profund internaţionalism de care sunt animaţi, exprimindu-şi, totodată, dragostea faţă de conducătorul încercat al partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Se face, apoi, un popas în noul cartier muncitoresc „Zona tipografilor“, unde se vizitează unităţi de desfacere a produselor alimentare din cadrul marelui complex comercial de pe bulevardul Leontin Sălăjan. Aici, oaspeţii se interesează îndeaproape de modul în care este organizată buna aprovizionare a populaţiei, apreciind varietatea produselor, organizarea vînzării, întîlnirea oaspeţilor cu colectivele de muncă din cele două mari întreprinderi timişorene, cu zecile de mii de cetăţeni ai oraşului, care au ţinut să-i salute cu bucurie şi entuziasm, a constituit o nouă şi grăitoare manifestare a sentimentelor de preţuire şi stimă ale poporului nostru pentru popoarele Iugoslaviei socialiste. Aşa cum sublinia, în toastul rostit la recepţia de miercuri seara, tovarăşul Nicolae Ceauşescu : „Aţi putut constata că oamenii muncii din Timişoara, ca întregul nostru popor, ştiu să-şi primească bine prietenii, doresc să dezvolte relaţii de prietenie cu vecinii iugoslavi, ca de altfel cu toţi vecinii“. Aceste întîlniri directe cu oamenii muncii din Timişoara au îmbogăţit agenda vizitei tovarăşului Iosip Broz Tito în ţara noastră, încheiată cu rezultate deosebit de fructuoase. Reportajul vizitei realizat de Ion MARGINEANU Mircea S. IONESCU Foto : Anghel Pasat Petre Dumitrescu La întreprinderea „Industria linii* încheierea convorbirilor oficiale româno-iugoslave (Urmare din pag. I) de secţie la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, şi Gheorghe Colţ, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă au participat tovarăşii Gemal Biedici, preşedintele Consiliului Executiv Federal, Dragoslav Markovici, preşedintele Adunării R.S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F.I., Stane Dolanţ, preşedintele în funcţiune al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Mirko Tepavaţ, secretar federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U.C.I., Duşan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă de colaborare economică iugoslavo-română, Marko Vrhoneţ, şef adjunct al Cabinetului preşedintelui republicii, Iso Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti, Miloş Milovski, consilier al preşedintelui republicii pentru afacerile externe, Giuro Vucolici, director la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe, şi Murat Agovici, consilier la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. Cea de-a doua zi a convorbirilor a fost consacrată discutării unor probleme actuale ale situaţiei internaţionale. Părţile au constatat cu satisfacţie că punctele de vedere ale României şi Iugoslaviei sunt identice sau foarte apropiate în aprecierea evenimentelor care au loc în viaţa internaţională. Cei doi preşedinţi au apreciat acţiunile menite să contribuie la convocarea conferinţei în problemele securităţii europene, exprimîndu-şi convingerea că trebuie impulsionate pregătirile în vederea acestei conferinţe. In cadrul convorbirilor, au fost abordate, de asemenea, problemele situaţiei din Balcani, subliniindu-se necesitatea întîlnirilor la diverse niveluri, şi sub toate formele, între ţările balcanice. Au fost abordate, de asemenea, probleme privind întărirea unităţii şi coeziunii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a forţelor antiimperialiste. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă de prietenie, cordialitate, deplină înţelegere şi încredere reciprocă. Toastul tovarăşului Nicolae Ceauşescu (Urmare din pag. I) — desigur în treacăt — şi cîte ceva din munca muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din Timişoara. Aţi avut posibilitatea de a vedea că ceea ce v-am informat in legătură cu preocupările poporului nostru de construcţie socialistă constituie o realitate. De aceea, cred că, din acest punct de vedere, vizita — deşi scurtă — a fost deosebit de utilă. In al doilea rînd, am discutat un cerc foarte larg de probleme. In ce priveşte relaţiile bilaterale, am constatat cu satisfacţie că ele au înregistrat o dezvoltare foarte puternică şi am ajuns la concluzia unanimă că există o bază trainică pentru ca ele să cunoască in viitorii ani un progres continuu. Este şi natural să fie aşa, deoarece sîntem vecini şi Întotdeauna între popoarele noastre au fost relaţii de prietenie, nu a existat nici o problemă care să întunece aceste relaţii. Nu o dată în decursul istoriei, popoarele noastre au luptat împreună pentru eliberarea lor naţională şi socială. Construim cu succes socialismul şi noi şi dumneavoastră ; sîntem interesaţi să realizăm asemenea forme de dezvoltare a relaţiilor care să asigure bunăstarea şi fericirea ambelor noastre popoare. De aceea, există o bază foarte puternică pentru o largă cooperare în toate domeniile de activitate. Am discutat, de asemenea, multe probleme internaţionale — şi este de înţeles aceasta pentru că, construind socialismul în ţările noastre, dorim să avem condiţii de pace, spre a ne putea consacra eforturile în această direcţie. In acelaşi timp, înţelegem că nu se pot realiza progrese fără o largă colaborare cu toate statele — atît cu ţările socialiste, cit şi cu celelalte ţări. Sîntem interesaţi ca în Balcani să se realizeze o zonă a păcii şi cooperării. Dorim ca zona Balcanilor să nu mai poată fi niciodată manevrată de forţele imperialiste, ci, dimpotrivă, să devină un puternic centru al cooperării şi păcii. De asemenea, sîntem interesaţi în realizarea securităţii în Europa. Considerăm că sunt condiţii favorabile pentru a se ajunge la o conferinţă europeană, pentru a se pune bazele unor relaţii noi pe acest continent, care să excludă folosirea forţei sau ameninţarea cu forţa în raporturile dintre state, să asigure deplina egalitate intre toate statele, respectul independenţei şi securităţii tuturor naţiunilor şi, totodată, să creeze condiţii pentru o largă cooperare economică, ştiinţifică şi culturală, fără nici o îngrădire. Ştim că realizarea securităţii europene corespunde nu numai intereselor statelor de pe acest continent, dar şi cauzei cooperării şi păcii in întreaga lume. Nu vreau să mă mai refer la celelalte probleme pe care le-am discutat. In convorbirile noastre noi am discutat şi despre Orientul Apropiat, despre situaţia din Indochina, despre agravarea relaţiilor dintre India şi Pakistan, precum şi despre necesitatea de a se depune eforturi pentru încetarea războiului din Peninsula Indochineză, pentru a se ajunge la pace în Orientul Apropiat, pentru a se rezolva toate problemele litigioase pe calea tratativelor, în interesul păcii în lume. Ne-am preocupat, totodată, de avîntul luptei de eliberare naţională, de sprijinirea popoarelor care luptă pentru dreptul de a trăi libere şi de a-şi dezvolta patria lor, aşa cum o doresc. De asemenea, ne-am preocupat de dezvoltarea relaţiilor între partidele noastre, de întărirea colaborării cu partidele comuniste şi muncitoreşti, cu toate forţele revoluţionare, de eliberare naţională, antiimperialiste. Fiind comunişti, sîntem interesaţi în întărirea mişcării revoluţionare, a forţelor antiimperialiste, pentru ca ele să joace un rol tot mai important în dezvoltarea omenirii pe calea păcii şi progresului. Consider că tot ceea ce noi am discutat corespunde pe deplin intereselor partidelor şi popoarelor noastre, intereselor tuturor ţărilor socialiste, mişcării comuniste şi revoluţionare şi izvorăşte din dorinţa sinceră de a face totul pentru triumful ideilor socialismului, păcii şi cooperării internaţionale. De aceea, noi dăm o apreciere deosebită rezultatelor vizitei şi convorbirilor , care sunt, de altfel, o continuare a celorlalte intilniri şi convorbiri pe care le-am avut — şi doresc să exprim convingerea că ele vor fi urmate de noi asemenea întîlniri, de adîncirea în continuare a colaborării şi cooperării între partidele şi popoarele noastre. Doresc să ridic acest pahar pentru înflorirea continuă a relaţiilor româno-iugoslave şi să urez popoarelor Iugoslaviei succese tot mai mari în construcţia socialismului. Urez tovarăşului Tito, tovarăşului Bredici şi celorlalţi tovarăşi un călduros drum bun şi îmi exprim speranţa că vor duce cu ei cele mai bune sentimente din partea poporului şi partidului nostru , le doresc multă sănătate şi succes în activitatea lor ! In sănătatea dumneavoastră ! Toastul tovarăşului Iosip Broz Tito (Urmare din pag. Daţia acestui oraş nu s-a înşelat în dorinţele şi speranţele sale, pentru că noi am lucrat în spiritul lor ; am în vedere, în primul rînd, dezvoltarea în continuare a relaţiilor noastre de colaborare multilaterală. Pe de altă parte, populaţia acestui oraş ştie că noi nu ne-ara întîlnit pentru a discuta numai despre relaţiile noastre bilaterale, ci că am fost interesaţi să discutăm şi despre relaţiile internaţionale şi, desigur, şi despre acele relaţii internaţionale care nu sunt bune. Dorinţa popoarelor noastre ne obligă deci să acţionăm şi mai mult, să depunem şi mai multe eforturi, să fim şi mai prezenţi pentru calmarea acelor situaţii care pot ameninţa omenirea. Sunt total de acord cu cele spuse de tovarăşul Ceauşescu, în toastul rostit aici, de aceea nu aş dori să intru în detalii. Aş dori să subliniez doar cîteva probleme, în primul rînd aceea a situaţiei din această zonă a Balcanilor. Nu aş putea spune că este vorba de o zonă nevralgică. Ar trebui să acţionăm mai mult, să facem în aşa fel incit situaţia din Balcani să aibă influenţe pozitive şi asupra situaţiei mai largi, internaţionale. Un Balcan ferm, realizat în acest sens, poate să constituie o importantă contribuţie la înfăptuirea dorinţei noastre mai largi — şi anume la asigurarea securităţii europene şi a păcii în lume. Timpul cînd Balcanii erau consideraţi un „butoi de pulbere“ a trecut, este un timp depăşit de noi. De aceea, Balcanii trebuie să contribuie, prin reglementarea lucrurilor din această zonă, la evoluţia intr-un mod pozitiv a situaţiei din întreaga lume. In măsura in care mai există incă unele elemente care mai apar in distonanţă, noi putem, prin eforturi, să le rezolvăm cu uşurinţă. Aceasta este dorinţa noastră, acesta este lucrul pe care ni-1 cer popoarele noastre. Şi această tendinţă a popoarelor noastre o vom infăptui ! Aşa cum a spus tovarăşul Ceauşescu, în lume există încă multe probleme care-şi caută soluţionarea, p prin eforturi neîntrerupte însă , ale popoarelor mici şi mijlocii, ale popoarelor mari, fiindcă şi popoarele ţărilor mari nu urmăresc altceva decit ceea ce urmărim şi noi, soluţionarea acestora — vom ajunge la aceste scopuri pe care le urmărim, scopuri dorite de toate popoarele, indiferent de mărimea lor. Popoare mici sau mijlocii sau popoare mari au scopul de a trăi inegalitate, fără amestec din afară, de a-şi reglementa fiecare problemele sale aşa cum doreşte. Evident că răspunderea cea mai mare apasă asupra marilor puteri. Dacă privim în urmă cu trei ani putem constata, de pildă, ce salt mare şi pozitiv s-a realizat în aceşti ani în ce priveşte evoluţia situaţiei din lume. Această evoluţie pozitivă nu s-a născut de la sine, ea a venit în urma unor eforturi neîntrerupte, a unor acţiuni continue, pozitive, care au influenţat şi asupra marilor puteri. Evident că aceasta s-a realizat în cea mai mare măsură prin intermediul Naţiunilor Unite. Am obţinut anul acesta un lucru deosebit de pozitiv în direcţia transformării Naţiunilor Unite într-o organizaţie universală. Intrarea Chinei in Naţiunile Unite reprezintă un succes deosebit de însemnat în ce priveşte universalizarea organizaţiei , deci şi structura internaţională s-a schimbat; forţele progresiste se evidenţiază tot mai mult. In aceste zile ale vizitei noastre în România am avut, intr-adevăr, un program plin , am discutat foarte mult, am avut în schimb şi puţine clipe libere pentru a vizita două fabrici, împreună cu tovarăşul Ceauşescu, pentru a stabili contacte cu muncitorii de aici, cărora — ca şi clasei muncitoare din întreaga Românie — Ie doresc succes deplin în indeplinirea programului pe care îl au de realizat. Ne-am înţeles ca între ţările noastre colaborarea să se extindă şi mai mult. Să colaborăm mai mult, nu numai în ce priveşte relaţiile noastre bilaterale, ci şi în ce priveşte situaţia internaţională. Cred că ne întoarcem din această ţară vecină, prietenă, cu rezultate bune. Vom avea ce spune popoarelor noastre, cărora le vom transmite simpatia de care ne-am bucurat din partea poporului dv. în acest oraş , vom fi interpreţii fideli, la noi, ai acestei simpatii a oraşului dv., transmiţîndu-le popoarelor noastre că au în poporul român un prieten foarte bun şi că perspectiva noastră este foarte pozitivă. Va trebui să facem totul pentru a asigura construirea noii orînduiri sociale în ţările noastre. A sosit timpul să încheiem totuşi vizita noastră în această foarte ospitalieră ţară, să ne luăm rămas bun de la dumneavoastră, dragi tovarăşi. Ridic paharul în sănătatea dv., tovarăşe Ceauşescu şi tovarăşe Maurer, în sănătatea tuturor ! Pentru prosperitatea României ! Pentru relaţiile de prietenie dintre ţările noastre ! La expoziţia de la uzina „Electromotor* PAGINA 3