Scînteia, decembrie 1971 (Anul 40, nr. 8985-9015)

1971-12-01 / nr. 8985

SCÎNTEIA — miercuri 1 decembrie 1971 pagina economică Sfîrşitul anului se apropie Să ne găsească cu planul şi angajamentele îndeplinite Astăzi ne răspund secretari ai comitetelor judeţene de partid în actualul cincinal, judeţului Neamţ i-au fost alocate investiţii care întrec de 2,1 ori volumul fondurilor utilizate pentru construirea de noi unităţi economice in perioada 1966—1970 (Anul acesta, de pildă, volumul investiţiilor se ridică la circa 1,5 miliarde lei). Marea majoritate a acestor investiţii sunt concentrate în primii trei ani ai cincinalului, cînd se prevede să intre în funcţiune obiective de o deosebită importanţă, care vor asigura dublarea volumului producţiei globale industriale a judeţului. Pentru a se înfăptui cu deplin succes prevederile planului de investiţii, în activitatea biroului comitetului judeţean de partid s-a statornicit practica de a se analiza lunar, sau ori de câte ori este nevoie, la faţa locului, pe şantiere, în prezenţa constructorilor, beneficiarilor şi a altor factori răspunzători, stadiul realizării lucrărilor, precum şi măsurile necesare impulsionării acestora, asigurării tuturor condiţiilor cerute de execuţia lor ritmică. Aceste acţiuni au facilitat devansarea unor lucrări şi punerea în funcţiune, cu o lună inainte de termen, a instalaţiei pentru producerea hirtiei pergaminate de la fabrica „Reconstrucţia“ din Piatra Neamţ şi a balastierei întreprinderii de prefabricate din Roman. De altfel, in 11 luni din acest an, se estimează realizarea a circa 88 la sută din planul anual de investiţii. Acesta este un rezultat care ne îndreptăţeşte să apreciem că, în ciuda multor greutăţi, planul anual de investiţii va fi realizat integral. Dar, gîndindu-ne că in luna decembrie mai trebuie materializată o însemnată parte din planul anual de construcţii-montaj, că trebuie să pregătim şantierele pentru activitatea în anul care vine, ne dăm seama că mai sunt Încă destule lucruri de făcut, în primul, rînd» ,avem in vedere urmărirea cu rigurozitate, pe fiecare şantier in parte, a modului în care sunt aplicate măsurile elaborate cu prilejul analizelor operative. S-a creat la unii conducători de şantiere o deprindere, nu tocmai sănătoasă, de a lăsa pe planul doi acţiunile stabilite pe baza discuţiilor comune dintre constructori şi beneficiari, de a lucra în continuare „pe apucate“. Aşa s-a ajuns la situaţia ca, de la o şedinţă la alta, să fie aduse în discuţie aproximativ aceleaşi probleme , fie că pe platforma Săvineşti lipseau zidarii şi dulgherii, fie că la Uzina mecanică din Roman materialele erau insuficiente, sau pe un alt şantier n-au sosit utilajele tehnologice necesare — stări de lucruri care au fost înlăturate în ultima vreme. Recent, biroul comitetului judeţean de partid a analizat din nou modul în care se realizează investiţiile în acest an şi stadiul pregătirilor pentru 1972 şi a hotărît ca, pe plan local, să se acţioneze cu mai multă fermitate in vederea asigurării, de către beneficiari, a întregii documentaţii de execuţie, contractării şi livrării utilajelor, executării de utilaje in ateliere proprii sau in colaborare cu alte unităţi, in cazul celor cu un grad mai inart de tehnicitate. In ce priveşte execuţia lucrărilor, ne-am orientat spre rezolvarea a două mari probleme : creşterea capacităţii de producţie în unităţile de construcţiimontaj şi îmbunătăţirea organizării lucrărilor pe fiecare şantier, pentru folosirea intensivă a tuturor mijloacelor tehnice, materiale şi a forţei de muncă, in condiţiile timpului friguros. Se extinde sistemul de execuţie cu utilaje în acord, pe bază de plan fizic şi se asigură generalizarea schimbului II pe majoritatea utilajelor grele, cum sunt excavatoare, macarale, buldozere, mijloace de transport şi altele. Concomitent, se are în vedere organizarea locurilor de muncă pe şantiere pe bază de proiect şi fişă tehnologică, ceea ce va impulsiona creşterea răspunderii in gospodărirea mijloacelor tehnice şi materiale din dotare. Tot recent, biroul comitetului judeţean de partid a invitat, la faţa locului, reprezentanţi ai conducerilor ministerelor industriei chimice, construcţiilor de maşini şi construcţiilor industriale, cu acest prilej fiind soluţionate o seamă de probleme care privesc livrarea utilajelor pentru instalaţia azot IV de la combinatul de îngrăşăminte azotoase, fabrica de acid sulfuric, alte instalaţii de la uzina de fire şi fibre sintetice Săvineşti. De asemenea, s-a apreciat că, prin avansul cîştigat pină acum in ce priveşte construcţiile, există toate premisele ca turnătoria de fontă de la întreprinderea mecanică Roman şi lucrările de reprofilare a întreprinderii mecanice Piatra Neamţ să fie puse in funcţiune cu circa trei luni mai devreme faţă de termenele prevăzute in plan. La fel trebuie procedat şi cu investiţiile ai căror titulari sunt ministerele metalurgiei, agriculturii, silviculturii, industriei alimentare şi apelor ; în legătură cu aceste investiţii se ridică probleme deosebite pentru anul 1972, în ce priveşte documentaţia de execuţie şi contractarea utilajelor în termen şi în acest sens sunt necesare măsuri de natură să permită punerea în funcţiune la timp a secţiei de tratament termic şi a altor importante obiective de la Uzina de ţevi şi fabrica de zahăr din Roman. Prin conlucrarea factorilor de răspundere şi înfăptuirea măsurilor stabilite de comun acord cu ministerele titulare, cit şi cu Ministerul Construcţiilor Industriale, se asigură succesul deplin în realizarea planului de investiţii pe acest an, condiţii bune de lucru In anul 1972, Ing. Ion ANGELESCU secretar al Comitetului judeţean Neamţ al P.C.R. In judeţul Botoşani, planul producţiei industriale pe 11 luni a fost îndeplinit cu 12 zile mai devreme. Prin prisma acestui rezultat de prestigiu, ar fi multe de spus despre măsurile care s-au aplicat în ultima vreme într-o serie de întreprinderi, despre preocuparea constantă de a valorifica cu randament sporit potenţialul tehnic, material şi uman de care dispun unităţile industriale. Dar, înainte de orice, faptul cel mai semnificativ din această angajare activă de forţe, care a avut drept urmare „comprimarea“ timpului calendaristic al acestui an economic, ni se pare a fi spiritul combativ şi acţiunea hotărîtă de a înlătura anumite neajunsuri, dorinţa sinceră a multor colective de oameni ai muncii de autodepăşire, de afirmare mai largă in practică a iniţiativelor creatoare. Finalitatea acestor preocupări majore are o deplină valoare practică : oame ______________ nul muncii, in frunte cu comuniştii au luat hotărirea de a realiza integral planul de stat al judeţului pe acest an, cu 13 zile mai devreme. In acest interval de timp vor fi obţinute suplimentar (aşa arată calculele estimative) 30 tone fire bumbac, confecţii în valoare de 12 milioane lei, 2 500 tone zahăr, 3 300 tone nisip înnobilat, piese de schimb pentru tractoare şi maşini agricole în valoare de 32 milioane lei. Am acţionat, în acest sens, pa baza cunoaşterii exacte a realităţii, a potenţialului tehnic, uman şi material din fiecare unitate, iar Împreună cu comisiile economice ale comitetelor de partid am trecut la reeşalonarea sarcinilor de plan, socotind că anul de plan s-a incheiat, de exemplu, la I.I.L. Dorohoi la 16 noiembrie, la Fabrica de confecţii Botoşani la 30 noiembrie, iar la Fabrica de zahăr Bucecea urmează să se încheie la 16 decembrie, la uzinele textile „Moldova“-Botoşani la 24 decembrie ş.a., termene pe care colectivele de muncitori şi le-au asumat ca angajamente în cadrul adunărilor generale. Practic, deosebit de eficace s-a dovedit a fi mutarea centrului de greutate al muncii politico-organizatorice, in întreprinderi la nivelul secţiilor şi chiar al atelierelor şi locurilor de muncă, adică acolo unde se hotărăşte, de fapt, soarta producţiei. In urma aplicării unor asemenea măsuri, la uzinele textile „Moldova“ s-a ajuns ca producţia fizică realizată in schimburile II şi III să se situeze adeseori la nivelul celei obţinute în schimbul I. De asemenea, s-a trecut la un regim riguros de urmărire şi aplicare a planurilor de reparaţii şi întreţinere a utilajelor şi instalaţiilor. Rezultatul s-a simţit imediat. Dintr-o succintă analiză, rezultă că numărul staţionărilor accidentale la maşinile din principalele fabrici ale judeţului a scăzut, în ultimele două luni, cu aproape 15 la sută. In acest timp, factorii de conducere au început să urmărească o dată cu realizarea planului de producţie şi evoluţia indicilor de folosire a utilajelor, tocmai pentru a putea interveni, in cunoştinţă de cauză, în vederea înlăturării unor neajunsuri în utilizarea mijloacelor tehnice şi a forţei de muncă. S-a creat, totodată, o puternică opinie de masă împotriva celor care nu utilizează raţional cele 480 de minute şi irosesc timpul de lucru. Nu întîmplător, indicele de utilizare a timpului de lucru a crescut de la 91,8 la sută, cit a fost în anul trecut, la 92,8 la sută, în zece luni din acest an şi, în mare parte, sporirea productivităţii muncii cu 6,2 la sută peste plan se datoreşte tocmai aplicării acestor măsuri. Evident, la obţinerea realizărilor amintite o contribuţie de seamă şi-au adus şi ministerele economice, alte organe centrale, care în ultima vreme au acordat, în general, un sprijin mai operativ şi eficient unităţilor subordonate. Fără a diminua cu nimic importanţa intervenţiei forurilor de resort, trebuie să spunem, totuşi, că au fost suficiente cazuri în care sprijinul acestora, pentru clarificarea unor situaţii ce depăşeau posibilităţile întreprinderilor, s-a dovedit a fi , tardiv şi chiar necorespunzător- linele cadre trimise de conducerile“ ministerelor în judeţ nu fac altceva nimic dorit aşteaptă completarea unor formulare din partea unităţilor subordonate, transformîndu-se din specialişti în curieri. Aşa procedează, uneori, delegaţii departamentului mecanizării şi centralei industriale a cărnii din M.A.I.A.S.A. In viitor, noi aşteptăm ca specialiştii ce se deplasează in judeţ să-şi aducă o contribuţie reală la soluţionarea problemelor curente şi, mai ales, a celor de perspectivă ale întreprinderilor, să acţioneze cu răspundere in înfăptuirea sarcinilor ce revin acestora din prevederile cincinalului. Ing. Dumitru BREABAN secretar al Comitetului judeţean Botoşani al P.C.R. NEAMŢ BOTOŞANI (Urmare din pag. I) — Eşti Învăţător ? — Nu. — Atunci ? — E ! Am şi eu o treabă in toată chestia asta. — Ai copii la şcoală ? — Doar unul. — Şi? — Şi... Asta e. Dar şi ceilalţi sint intr-un fel tot ai mei. — Mulţi ? — Destui... Şi mai ne trebuie trei bănci, o tablă, o catedră, trei scaune, globul pămîntesc... — Ştiu. Şi-o să le aduci ? — Musai. De ne-o rămîne pielea pe băţ trebuie să terminăm ce-am început... Dumneata ştii că noi am săpat într-o singură lună 1300 metri de tunel ? Mai mult de 40 de metri pe zi !... Şi mai trebuie să le zic de portocale, că le vine sezonul... Cu pepenii, astă-vară, am înţeles, că era greu cu transportul, deşi e păcat să ţii trei, patru ani aici un copil şi să nu vadă un pepene.. — Cine eşti dumneata? — Ce importanţă are ? — Are. Dacă ai luat munţii in circă ! — E ! Parcă numai eu l-am luat ? — Păi, chiar aşa, după globul pămîntesc ?... — Chiar aşa. Fără glob, fără catedră, fără bănci, ce şcoală mai e aia ? Vin constructorii, familişti, au copii, întreabă de şcoală, de dispensar, de televiziune, şi dacă nu le arăţi că ai, pleacă, de, e dreptul lor. De unele avem, altele mai pe sponci, şi citeva, chiar deloc. — Dispensar aveţi ? — Avem. O doctoriţă nouă, numai inimă şi arţag, că nu se-mpacă cu nici un fel de rabat la meseria ei, a terminat facultatea şi a venit aici cu bărbatu-său care este inginer electroenergetician, jos, la Ciunget. — Şi şcoala ? — Mică. Ţîncii au crescut, nu mai încap. Vor să stea numai cite doi, trei în bancă şi să învîrte cu degetul globul pămîntesc. Le-am promis, mă duc, şi nu mă-ntorc fără... — Şi cu televiziunea ? — Asta-i durere mare, dar ii vine şi ei leacul. — Nu prindeţi ? — Nu prindem. Din august tot aşteptăm să vină cei de la poştă şi telecomunicaţii să ne instaleze ce se cuvine. — Şi? — Şi nimic. Dumneata ştii ce Înseamnă să n-ai televizor aici ? — Ce înseamnă ? — Că alţii au. Şi oamenii se duc să lucreze acolo unde e ! — Bine, dar cînd făceau Bicazul n-aveau televizor. — Multe n-aveau. Dar acum fac Lotrul si au trecut douăzeci de ani de cînd au inceput Bicazul. Nu mai merge cu comparaţii... Am făcut şi eu Bicazul, atunci mă spălam cu apă luată direct din Bistriţa intr-un lighean cu găurile astupate cu dopuri din cîrpă. Acum trebuie să trimitem apa caldă în barăci, prin conducte. De, alţii au... La Sirbeşti am o balastieră şi o echipă spirt. Dumneata ştii că pentru ei trebuie să trimit din două în două zile o maşină de şapte tone să aducă 50 de plini tocmai de unde a înţărcat mutu iapa, pentru că brutăria din satul vecin n-are cotă repartizată, că s-au incurcat unii in scripte? Poftim ! Du-te acum şi descurcă-te ! Ce i-aş mai trage eu pe unii de guler, să stea numai o săptămină aici cu noi, să-i vezi ce patrioţi ar deveni ! — In fond, cine eşti dumneata ? — Nu ţi-am spus ? Ce importanţă are ? — Are. Spune-mi. — Un om ca toţi ceilalţi. Doar că pe mine m-au ales secretarul Comitetului de partid din Petrimanu. Acum înţelegi ? Sintem aproape trei sute de comunişti şi numai in anul ăsta au intrat în rîndurile partidului vreo patruzeci, în majoritate tineri, constructori de pe şantier. Din ăştia patruzeci cei mai mulţi au cerut să intre în partid după plenara din iulie. — Atunci spune-mi te rog, în afara ăstora, vorbesc despre cei 1 200, de toţi, pină la ultimul, oamenii din Petrimanu realizează semnificaţia muncii lor ? îşi dau seama de importanţa înfăptuirilor lor în complexul întregului şantier ? — Păi dumneata, ce crezi? Ce-ţi închipui că ii ţine aici? Numai cîştigul? Da, sigur, se ristigă bine, poate mai bine ca în alte părţi, unii şi-au cumpărat chiar maşini şi le-au căţărat pină aici în creierul munţilor să le mingîie şi să le dichisească, alţii şi-au făcut case pe acolo pe unde îşi au familiile, dar nimeni n-ar veni aici numai pentru asta, dacă n-ai înţelege ceva mai mult, şi anume tocmai ceea ce mă întrebai dumneata. O să mă pun luntre şi punte să rezolvăm şi problema televizoarelor, deşi e o treabă care mă cam depăşeşte. Acum însă mă duc după bănci : trei bănci, o tablă, o catedră, un dulap, trei scaune, un alfabetar, globul pămîntesc... ...Un om trecea munţii să aducă globul pămîntesc copiiilor din Petrimanu. Un chip banal, dintre acelea pe lingă care poţi trece fără să le remarci. Pină deschide gura. Şi deodată, parcă tot ce este mai nobil şi mai frumos în sufletul oamenilor şi-a dat întilnire în inima lui. Cenuşiu ca o vrabie, blind, mai mult sfătos decit aprig la vorbă, flacără vie mocnind sub spuză, un pumn de om ca atîţia alţii din fiinţa cărora se întrupează invincibila forţă a ţării. Un comunist, secretarul de partid de la Petrimanu. Un comunist trecea munţii... Eficacitatea creaţiei tehnice de masă, dezvoltarea spiritului novator al oamenilor muncii din fabricile şi uzinele noastre îşi găsesc un larg timp de afirmare în cadrul mişcării inovatorilor. Departe de a constitui un scop în sine, o activitate ocazională, sporadică, mişcarea inovatorilor se afirmă ca o valoroasă pirghie menită sa favorizeze valorificarea capacităţii şi competenţei tehnice a cadrelor din fiecare întreprindere în soluţionarea multor probleme ale perfecţionării producţiei şi, pe această cale, ca un mijloc de creştere a eficienţei activităţii economice. Un exemplu edificator al acestei activităţi pline de seva creaţiei ne oferă uzina „23 August“ din Capitală, unde — după cum ni s-a spus — la circa 8 salariaţi există un inovator. Numai in cincinalul trecut, peste 2 500 de oameni au propus noi soluţii de îmbunătăţire a proceselor tehnologice, de organizare tot mai judicioasă a muncii, de creştere a eficienţei producţiei. Şi după cum ne relatează ing. Alexandru Comşa, şeful serviciului invenţii, inovaţii şi documentare al uzinei, fructuosul proces de căutare a noului continuă să manifeste un puls accelerat. în 10 luni ale acestui an şi-au găsit aplicare practică 3 invenţii şi 320 de propuneri de inovaţii, a căror utilitate a fost deja apreciată. — In uzina noastră, mişcarea de inovaţii a găsit o largă audienţă in rîndurile muncitorilor, ale oamenilor aflaţi în focul producţiei, care cunosc bine cerinţele fabricaţiei , precizează tov. Dumitru Pădure, membru al biroului comitetului de partid din uzină. Realizările demonstrează nu numai inventivitatea şi pasiunea creatoare de care dau dovadă oamenii uzinei, ci, inainte de toate, faptul că ei înţeleg că, în calitatea lor de proprietari şi de producători, au îndatorirea să contribuie din plin la soluţionarea numeroaselor probleme impuse de ridicarea necontenită a nivelului tehnic al producţiei, de creşterea eficienţei economice. Nu intîmplător, in conştiinţa colectivului uzinei s-a încetăţenit mai de mult cerinţa „nici o secţie fără inovatorii săi“. Cine nu-i cunoaşte pe muncitorul Ion Bălan sau pe şeful de echipă Matei Dumitru de la turnătorie ? împreună cu un larg colectiv, ei sunt autorii unei modificări tehnologice la batiul de fixare pentru prelucrarea şi asamblarea turbinelor. Care sint resorturile interioare ce s-au declanşat in conştiinţa acestor oameni, în gindirea lor, in lupta pentru materializarea unei idei tehnice ? — La urma urmei, cred că a fost o chestiune de mîndrie profesională, de ambiţie a noastră, a muncitorilor — ne spune Vasile Prahoveanu, un alt membru al acestui colectiv. Cînd am aflat că uzina întîmpină greutăţi din cauza aspectului comercial nesatisfăcător al unor produse, ne-am hotărit să nu ne dăm bătuţi şi să facem tot ce este posibil pentru a lichida acest neajuns. Am învăţat să credem în forţele noastre proprii. O ambiţie muncitorească, o satisfacţie a întregului colectiv, căci aducînd modificările tehnologice necesare nu numai că au fost învinse unele îndoieli asupra reuşitei, dar s-a obţinut — concomitent cu creşterea competitivităţii — o reducere de manoperă de 80 ore pe bucată şi o economie de 400 000 lei anual. Iar acestea sunt dimensiunile economice ale unei singure idei materializate. Lor li se adaugă alte zeci şi zeci de acelaşi fel. Maistrul Ioniţă Teodor a preconizat şi aplicat schimbarea vechiului sistem de batere şi uscare la cuptorul de inducţie, obţinind — pe lingă o funcţionare continuă de la 14 la 40 de zile — şi o creştere a productivităţii muncii cu 30 la sută. Eficienţa finală : 200 000 lei anual. Tot aici, şeful de echipă Mincu Aurel, împreună cu echipa sa, au propus modificarea constructivă a cutiilor de miez de la sania longitudinală a maşinii de alezat şi frezat, fapt care a determinat o economie de 250 kg fontă lichidă pe bucată. La modelărie, pe oricine ai întreba, îţi răspunde că maistrul Radu Ilie e inovatorul atelierului. In răspuns găseşti şi modestie, dar şi mindrie. Mîndrie pentru noile modele de turnare a traversei de la strungul Carusel de 2 500 mm, aplicabilă şi la traversa Caruselului de 3 200 mm, mutaţie tehnică ce a produs o economie de 200 kg aluminiu şi o reducere a manoperei cu 2 500 ore. In final, munca novatoare a acestor oameni se poate exprima concentrat în cîteva cifre, cu cit mai sintetice, cu atît mai sugestive. La 1 leu cheltuit pentru inovaţii rezultă 10 lei economii postcalculate. Cu alte cuvinte, inteligenţa aplicată în practică se autovalorifică de zece ori. Este, credem, un serios argument pentru valorificarea promptă şi deplină a capacităţii creatoare a oamenilor uzinei, pentru stimularea şi mai puternică a spiritului lor novator. Părerile preconcepute, optica minimalizatoare, tărăgănelile nu au ce căuta in acest climat de efervescenţă creatoare. Pe alocuri, se mai manifestă tendinţa de ignorare , nejustificată, de tratare superficială a unor propuneri. Faptul că din momentul înregistrării unor propuneri de inovaţii şi pină la aplicarea lor în practică, trece o perioadă destul de lungă, nu e în măsură să avantajeze pe nimeni. „S-ar putea face mai mult — afirma maistrul Radu Ilie — dar, deşi se vorbeşte foarte mult, nu întotdeauna se acordă egală atenţie tuturor propunerilor“. Iar muncitorul Stan Nicolae de la secţia de locomotive montaj, autor, împreună cu alţi doi muncitori, Ivan Ion şi Niculae Alexandru, a unei mult discutate propuneri de inovaţii aplicabilă la locomotiva Diesel de 700 CP, a ţinut să ne spună că „adesea numai în mod formal se justifică respingerea unei propuneri“. ...Această mare uzină bucureşteană are mulţi oameni destoinici şi iscusiţi, dornici să-şi aducă contribuţia la găsirea celor mai bune soluţii cerute de mersul înainte al tehnicii, de perfecţionarea procesului de producţie. Oamenii uzinei, „fondul ei de aur“ cum li se spune, trebuie şi mai insistent îndrumaţi, spiritul lor inventiv trebuie şi mai bine canalizat spre rezolvarea marilor probleme de ordin tehnic şi economic. Efervescenţa creatoare declanşată de documentele de excepţională însemnătate privind ridicarea pe o treaptă superioară a activităţii politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, ai tuturor oamenilor muncii, oferă un climat etic sănătos, de muncă şi inovaţie. Se impune, de aceea, o preocupare şi mai intensă din partea organizaţiei de partid, a comitetului sindicatului din uzină pentru valorificarea la cel mai înalt nivel posibil a spiritului inventiv ce animă acest harnic colectiv al industriei noastre constructoare de maşini. Adrian POPESCU „Uzina inovatorilor" însemnări despre creaţia tehnică de masă la uzina „23 August" din Bucureşti Noua întreprindere de prefabricate pentru construcţii din Găeşti, judeţul Dîmboviţa Foto : 8. Cristian PAGINA 3 OM RAFT DE CÂRŢI —IMTR-UN SINGUR VOLUM: ALMANAHUL „SCÎNTEIA“-1972 în cele 448 de pagini ale ALMANAHULUI „SCÎNTEIA“ găsiţi o suită de manuale, dicţionare, breviare, compendii, enciclopedii şi documentare utile tuturor! 1. Micro-tratat de educaţie socialistă Sînteţi părinte, profesor, propagandist, aveţi în colectivul dv. tineri ? Specialişti în ştiinţele sociale deloghează antrenant cu dv., vă ajută să vă perfecţionaţi cunoştinţele şi mijloacele pedagogice. În dezbatere : „CONŞTIINŢA REVOLUŢIEI ŞI REVOLUŢIA TN CONŞTIINŢE". 2. Mic dicţionar economic 50 de termeni de cea mai mare actualitate. Indiferent de domeniul dv. de activitate, o iniţiere utilă, accesibilă, necesară. 3. Documentar: oraşele României Date esenţiale, de „ultimă oră", asupra tuturor celor 236 de aşezări urbane ale ţârii. Număr de locuitori (pe ţară, pe judeţe şi oraşe), poziţie geografică, istorie, economie, instituţii de cultură, obiective turistice. 4. Enciclopedie de buzunar. Viaţa, furtunosul progres al ştiinţei contemporane îmbogăţesc uluitor sfera de cunoaştere a omului. Cîte din aceste date noi vă sunt cunoscute ? Doriţi să fiţi informaţi asupra unor aspecte din cele mai noi, mai falpitante ? La dispoziţia dv. — răspunsuri , întrebări de actualitate din cele mai diverse domenii ale ştiinţei, tehnicii şi culturii mondiale. Inclusiv documente fotografice. 5. Compendiu de economie comparată. O sinteză statistică a principalilor indicatori ai cincinalului. Date şi cifre despre locul României în competiţia economică mondială. 6. Documentar mondial: Organiz. Breviar juridic O culegere de legi pe înţelesul tuturor, de cel mai larg interes cetăţenesc. Pentru prima oară : „Avocatul casei vă lămureşte de la A la Z" (21 de întrebări şi răspunsuri pe teme juridice in probleme de cel mai larg interes). 8. Cartea sănătăţii^ „Arta de a trăi". Somităţi medicale din ţară şi de peste hotare developează pentru dv. „filmul vieţii". Cum putem trăi mai mult? Recomandări şi teste cu privire la : alimentaţie, mişcare, somn, relaxare. 9. Ghidul turistului: Cunoaşteţi această Românie pitorească? Sugestii pentru concediu : circuite de durate variabile cu ajutorul unor hărţi colorate, indicînd mijloace de transport, posibil taţi de cazare, şi alte numeroase sfaturi practice. 10. Manual de tehnică a muncii intelectuale Laureaţi ai Premiului Nobel, academicieni, specialişti reputaţi vă împărtăşesc „secretele" activităţii eficiente şi organizate. Un ghid al muncii de concepţie şi... un computer pentru dv. I zaţia Naţiunilor Unite Cp reprezintă şi cum funcţionează O.N.U. Lista „la zi" a statelor membre. Principalele organe, instituţii specializate, organisme şi programe. Iniţiative româneşti în cadrul O.N.U. — şi aceasta este doar O PARTE a informaticii bogate din cuprins! Procurîndu-vă ALMANAHUL „SCÎNTEIA“-1972 achiziţionaţi de fapt: Zece volume concentrate Doua albume miniaturale . ...... în planşe color realizate în • Sinteze asupra lumii moderne i- r- • i . Surse enciclopedice condiţii grafice speciale : • Indispensabile în activitatea cotidiană • Distincţii ale Republicii Socialiste România • Utile pentru toate gradele şi formele de învăţâmînt • Comori de artă veche