Scînteia, ianuarie 1972 (Anul 41, nr. 9016-9044)
1972-01-24 / nr. 9037
PAGINA 2 Actualitatea culturală PUTEREA DESTINULUI de VERDI IN STAGIUNEA LIRICĂ A ORCHESTREI DE STUDIO A RADIOTELEVIZIUNII Merită a lărgi publicului bucureştean posibilitatea cunoaşterii unui cit mai extins repertoriu al genului de operă, stagiunea lirică susţinută de Orchestra de studio a Radioteleviziunii prezintă în acest an cîteva din marile capodopere ale genului din perioada preclasicismului şi a clasicismului muzical : operele „încoronarea Popeei“ de Monteverdi şi, respectiv, „Flautul fermecat“ de Mozart. Alături de aceste pagini de referinţă ale genului, lucrări pe care le vom audia in lunile următoare, prezentarea — cu cîteva zile în urmă — a operei „Puterea destinului“ de Verdi părea să se întemeieze cel puţin pe două considerente : intenţia — nu ştim în ce măsură justificată — de a prezenta exhaustiv, iar nu selectiv, la Bucureşti, întregul repertoriu verdian şi, pe de altă parte, existenţa în actualul moment a unui mănunchi de solişti de reală excepţie, cîntăreţi posedînd largi disponibilităţi pentru stilul romantic al belcanto-ului italian. Excepţional timbrată, vocea baritonului Nicolae Herlea reţine o prestanţă sculpturală demnă de strălucirea sonoră, de puritatea glasului şi plastica expresivă a colaboratorului său, tenorul Ludovic Spiess. In acest context, soprana Maria Slătinaru a avut rolul unui partener egal, etalînd virtuţi vocale şi expresive capa- CARNET MUZICAL bile să susţină partituri de înaltă răspundere pe scena primului teatru liric al ţării. In roluri episodice, trebuie menţionate, ca deosebit de realizate — vocal şi actoricesc — apariţiile soliştilor Zenaida Pally, Nicolae Florei şi Constantin Gabor, ale lui Dan Muşetescu, Ion Stoian, Mihai Panghe şi a Mihaelei Mărăcineanu. Trebuie, de asemenea, remarcată munca deosebit de atentă a dirijorului Carol Litvin, deşi atitudinea membrilor orchestrei a fost în mai mică măsură angajată, iar unele solo-uri — cel de clarinet, de exemplu — au fost chiar neglijent Interpretate. Cu totul discutabilă ne-a apărut însă ambiţia de a prezenta în concert versiunea integrală a acestei opere( una dintre cele mai inegale şi mai puţin realizate a maestrului italian ; o riguroasă selecţie a paginilor celor mai reprezentative ar fi pus, desigur, în mai bună lumină marile momente ale partiturii şi, pe de altă parte, ar fi scutit publicul — capabil să vibreze intens la creaţii verdiene de integrală valoare ca Traviata, Othello sau Falstaff — de o audiţie obositoare cuprinzînd aproape 4 ceasuri de muzică, din care doar o parte rămîn, în adevăr, de bună calitate. Şi nu trebuie totuşi uitat faptul că atîta vreme cît pagini emoţionante, de reală valoare ale repertoriului romantic de operă — de la Weber la Wagner — rămîn încă puţin cunoscute publicului nostru, e păcat ca organizatorii vieţii muzicale să risipească forţe interpretative de excepţională valoare. Dumitru AVAKIAN CARNET C Bogat program culturaleducativ Timp de patru zile, Bucaiul, pitorească localitate din Argeş, a găzduit un amplu program de manifestări cultural-artistice. Ele au cuprins simpozioanele „Ion Barbu şi creaţia sa“ şi „Bucaiul — centru de creaţie al artei populare muscelene“, cu participarea unor invitaţi de la Bucureşti şi Piteşti, a cadrelor didactice din comună, sărbătorirea a 75 de ani de la înfiinţarea corului din localitate, un schimb de experienţă cu preşedinţii asociaţiilor culturale din judeţ şi cu directorii de cămine culturale, spectacole artistice ale artiştilor amatori argeşeni şi ale Teatrului „Al. Davila“ din Piteşti. Cercetare sociologică judeţeană PIATRA NEAMŢ (corespondentul „Scînteii“, Ion Manea). Din iniţiativa biroului comitetului judeţean de partid, de curînd s-a desfăşurat în judeţul Neamţ un interesant studiu sociologic asupra activităţilor politice şi cultural-educative de masă. Un larg activ din domeniul muncii ideologice, sociologi, au poposit pe rînd în fiecare din cele 70 de comune ale judeţului şi, împreună cu organizaţiile de partid şi cu alţi factori de răspundere din mediul sătesc, au investigat cele mai diverse laturi şi forme ale muncii politice de masă. Cu acest prilej s-au recoltat numeroase opinii, au fost investigate formele învăţământului de partid în satele judeţului, s-au revăzut programele de activitate ale căminelor culturale şi, în multe situaţii, s-au luat pe loc măsuri care să determine înlăturarea neajunsurilor constatate. O bună parte din studiu a fost rezervată valorificării corespunzătoare a folclorului local şi organizării unor activităţi specifice în organizaţiile de partid, la căminele culturale, şcoli, cluburi, cinematografe etc. „Săptamîna culturii botoşănene" BOTOŞANI (corespondentul „Scînteii“, N. Zamfirescu).■ Pentru cunoaşterea reciprocă a vieţii cultural-artistice şi generalizarea experienţei pozitive din acest domeniu, comitetele de cultură şi educaţie socialistă ale judeţelor Botoşani şi Vrancea şi-au propus să organizeze între 24 şi 30 ianuarie „Săptămîna culturii botoşanene“ în mai multe localităţi din Vrancea şi „Săptămîna culturii vrîncene“ in judeţul Botoşani. Azi, 24 ianuarie, la Focşani, vrîncenii primesc intr-un cadru festiv pe mesagerii culturii din ţinutul nordului Moldovei. Prima zi din „Săptămînaculturii botoşănene“ va debuta cu mai multe expuneri referitoare la viaţa culturalartistică a judeţului Botoşani, la realizările şi perspectivele economiei judeţului. Gazdele vor asista, apoi, la un spectacol folcloric susţinut de ansamblul „Stejărelul“. în zilele următoare, în alte localităţi se va organiza simpozionul,,Judeţul Botoşani pe coordonatele socialismului“, cu care ocazie se va prezenta şi o gală de filme cuprinzînd vizita conducerii superioare de partid şi de stat în judeţul Botoşani, imagini din viaţa şi opera lui Nicolae Iorga, originar din aceste locuri, aspecte din satul Flămînzi, locul de unde a pornit văpaia răscoalei din 1907. Printre alte acţiuni pe care botoşănenii le vor organiza în judeţul Vrancea notăm : vernisajul expoziţiilor „Viaţa şi opera lui George Enescu“, „Viaţa şi creaţia lui Mihai Eminescu“, simpozionul „Mari personalităţi botoşânene“, un recital de poezie, spectacolul „Zorile teatrului românesc“, un concert simfonic extraordinar susținut de Filarmonica de stat din Botoșani. EVOCARIINUMEI ISTORIC Al Uiui PLOIEŞTI (corespondentul „Scînteii“, C. Căpraru). La Palatul Culturii din Ploieşti a fost organizată, de către Biblioteca municipală „Nicolae Iorga“, o expoziţie dedicată Unirii. Expoziţia cuprinde un bogat material documentar, istoric şi literar-artistic, fotografii, stampe care se referă la evenimentul de la 24 ianuarie 1859. Tot cu ocazia sărbătoririi Unirii, colectivul Teatrului de stat din Ploieşti a prezentat spectacole cu drama istorică a lui Mircea Ştefănescu „Cuza Vodă“, spectacole la care au participat mii de elevi şi profesori. BOTOŞANI (corespondentul „Scînteii“, Nicolae Zamfirescu). La Casa municipală de cultură din Botoşani a avut loc, în prezenţa unui numeros public, un simpozion cu tema : „Unirea Principatelor Române“. în cadrul acestuia s-a vorbit despre importanţa actului Unirii şi despre reflectarea acestui remarcabil eveniment in literatura vremii. FOCŞANI (corespondentul „Scînteii“, Ion Nistor). In după-amiaza zilei de 22 ianuarie, la istorica bornă de hotar din Piaţa Unirii, numeroşi cetăţeni ai municipiului Focşani s-au întîlnit pentru a omagia aniversarea Unirii Principatelor Române. Seara, în sala teatrului a avut loc un spectacol literar-muzical. Manifestări cultural-artistice dedicate istoricului eveniment au fost organizate şi în alte oraşe şi comune din judeţul Vrancea. ORADEA (prin telefon de la Popa Iosif). La Casa de cultură din Oradea a avut loc o manifestare sugestiv intitulată : „Uniţi în cuget şi simţire“, în cadrul căreia a luat cuvîntul dr. Alexandru Porceanu, cercetător ştiinţific principal la Institutul de istorie „Nicolae Iorga“ al Academiei de ştiinţe sociale şi politice. Apoi, cele mai bune formaţii corale din localitate au susţinut un concert închinat evenimentului. Clubul „Constructorul“ din acelaşi oraş a găzduit un concurs de recitări intitulat „Patriei — inima şi versul“ — cu participarea a sute de elevi orădeni. tv I 16,00—17,00 Lecţii pentru lucrătorii din agricultură * Întreţinerea livezilor tinere. I 18,00 Scena — emisiune de informaţie şi critică teatrală. I 18,30 Refrene fără vîrstă. Pagini alese din muzica uşoară ro- r mânească. I 18,45 Stop-cadru. I 19,15 Publicitate. ^ 19,20 1001 de seri. Băieţelul de pe afiş — „O călătorie neobiş- nuitâ“. I 19.30 Telejurnalul de seară. i 20,00 Hai să dăm mină cu mînă. Emisiune de versuri şi cin- tece dedicate Unirii Princi- patelor Române. 1 20,25 Roman foileton : David Co- perfield (VI). I 21.15 Steaua fără nume. Floarea * din grădină. Emisiune-con- curs pentru tineri interpreţi de muzică populară. Prezin-tă Dan Deşliu. Emisiune de Simona Patraulea şi Sorin Grigorescu. 22.15 Din ţările socialiste. R.P.D. ^ Coreeană — peisaj rural. 22.30 Telejurnalul de noapte. SCENA • TEATRUL DRAMATIC DIN BRAŞOV prezintă premiera pe ţară a comediei lui Dan Tărchilă, „Unchiul nostru din Jamaica". Regia : Eugen Mercus. Scenografia : Cristina Udrea. In distribuţie : Paul Lavrie, Maya Indrieş, Ovidiu Moldovan, Mihai Balaş, George Gridănuşu, Savu Rahoveanu, Costache Babii, N. Albani, Luminiţa Blănaru, Geta Grapă şi Dan Dobre. • TEATRUL MAGHIAR DIN CLUJ a prezentat recent premiera absolută a piesei „Din ce se naşte cărăbuşul“ de Méhes György. • TEATRUL MAGHIAR DE STAT DIN SF. GHEORGHE a prezentat in premieră pe ţară piesa de teatru „Scăpărătoarea“ de H. Cr. Andersen, în dramatizarea lui Kovács Dezső, cea de-a patra premieră a Teatrului maghiar de stat din Sf. Gheorghe, in această stagiune. Piesa regizată de László Károly are ca interpreţi principali pe : Király József, Bokor Ilona, Dobos Imre, Darvas László, Dengyel I. Andor, Benczédi Sándor, Molnár Gizella şi alţii. • TEATRUL „AL. DAVILA" DIN PITEŞTI va prezenta in curând premiera : Acul eumetrei Gurton“. Regia Radu Boroianu. Scenografia : Beatrice Perişanu. Tot teatrul piteştean a prezentat recent cel de-al II-lea spectacolrecital, din ciclul „Teatrul universal de-a lungul veacurilor“, prefaţat de prof. dr. docent I. Zamfirescu. Avînd ca temă comedia antică, spectacolul a inclus momente din „Norii“ lui Aristofan şi „Gemenii“ lui Plaut, in resia lui N. Cosmescu. • TEATRUL DE STAT DIN SIBIU anunţă premiera spectacolului „Siciliana" de Aurel Baranga. Regia : Avram Besoiu. Scenografia : Adriana Leonescu, în distribuţie : Nicu Niculescu, Ligia Bossie, Dimitrie Bitang, Radu Basarab, Teodor Portărescu, Liliana Lupan, C. Stănescu, Geraldina Basarab Steliana Stoicovici. • TEATRUL DE NORD DIN SATU MARE — secţia română a prezentat premiera pe ţară a spectacolului ..Roşii trandafiri numai pentru mine“ de Sean O’Casey, In regia lui Cristian Berger, absolvent de anul acesta al I.A.T.C. Scenografia este semnată tot de un tinăr absolvent : Nicolae Lică. • TEATRUL C. I. NOTTARA, prezintă un spectacol-recital de poezie română clasică „Dialog..." (Scenariul regizoral şi direcţia de scenă : Al. Ciprian). Spectacolul, care se adresează Îndeosebi tineretului, este închinat celei de-a cincizecea aniversări de la Înfiinţarea U.T.C.-ului. • TEATRUL MNIC anunţă premiera „Dragă-mi este dragostea“ — spectacol de poezie (Eminescu, Arghezi, Blaga, Labiş). Regia : Karin Rex. Interpreţi : Leopoldina Bălănuţă, Dan Nuţu, Vasile Niţulescu, Maria Potra, Monica Ghiuţă, Vasile Gheorghiu, Victoria Gheorghiu, Ileana Dunăreanu. N. Ifrim. • TEATRUL „LUCIA STURDZABULANDRA" : „Poezie şi muzică". Regia : Valeriu Moisescu. • TEATRUL CIULEŞTI : „De viaţă, de dragoste..." La recital îşi dau contribuţia, alături de actori ai teatrului, formaţiile „Sincron" şi „Venus“. DIN ACTIVITATEA TEATRULUI NAŢIONAL • Cu ocazia împlinirii a 120 de ani de la naşterea lui I. L. Caragiale, Teatrul Naţional va prezenta duminică 30 ianuarie, ora 29, la sala Comedia, spectacolul cu piesa „O scrisoare pierdută“. In distribuţie : Costache Antoniu, Radu Beligan, Al. Giugaru, Ion Finteşteanu, Marcel Anghelescu (artişti ai poporului), Carmen Stănescu, N. Brancomir (artişti emeriţi), Constantin Bărbulescu, Dem. Rădulescu, Ton Henter, Emil Liptac, Mircea Cojan. Regia : Sică Alexandrescu, artist al poporului. Spectacolul va fi precedat de o expunere a acad. Şerban Cioculescu. • A apărut nr. 11 din Caietulprogram al Teatrului Naţional. Din sumar : Pagini inedite din Titu Ma- Lorescu despre Delavrancea, Premierele stagiunii. Un interviu în exclusivitate cu Arletty etc. • Un colectiv al Teatrului Naţional, in frunte cu artistul poporului Radu Beligan, se va deplasa la Braşov, in zilele de 26 şi 27 ianuarie 1972, pentru a prezenta un ciclu de spectacole cu comedia „Jocul de-a vacanţa“ de Mihail Sebastian. CONCERTE • Astă-seară, ora 20, la Sala mică a Palatului va avea loc primul din cele șase concerte extraordinare, „Lucrări camerale de Mozart“ Interpretează cvartetul „Philarmonia“. • Miercuri, ora 20, la Ateneul Român se poate asculta cel de-al IV-lea program din ciclul „Muzica de epocă“ (Renaștere-Baroc) — Școala engleză. • Dirijorul simfonicului Filarmonicii de vineri 28 și simbătă 29 va fi Emil Simon. Solist : Dan Grigore. EXPOZIŢII • Miercuri, 26 ianuarie, la Galeriile de artă „Apollo" (Calea Victoriei nr 57) va avea loc vernisajul unei noi expoziţii de grup. Expun, de data aceasta, artiştii : Vasile Dobrian, Ion Jiga şi Alexandru Ţipoia — lucrări de pictură, sculptură şi grafică • Săptămîna aceasta pot fi vizitate : — Expoziţiile Tia Peltz şi Neculai Hilohi — la Galeriile de artă „Simeza" (Bd Magheru nr. 20). — Expoziţia de ceramică Gheorghe Alexandra la Galeriile de artă „Amfora“ (str Mihai Vodă nr. 2). — Expoziţia de acuarele „Eminesciana“, realizată de pictoriţa Maria D. Dima — în holul Universităţii populare (Sala Dalles — Bd. N. Bălcescu nr 18). — Expoziţia de pictură şi grafică a arhitectului I. Fistioc — la Casa arhitectului (str. Episcopiei nr. 9). (Urmare din pag. I) că realizarea unităţii statale intr-o primă etapă, prin unirea Moldovei şi Ţării Româneşti — unire mai lesnicioasă întrucît ambele ţări se aflau sub aceeaşi dominaţie străină — avea să declanşeze intr-un mod ireversibil procesul istoric al formării statului român modern. Făcindu-se ecoul acestui punct de vedere, Nicolae Bălcescu scria in primăvara anului 1850 că „problema unităţii a făcut mari progrese şi s-a simplificat foarte mult“. „Unirea Valahiei şi a Moldovei — adăuga el — este un fapt împlinit pentru toată lumea...“ Vizionar, el mai arăta, subliniind prin aceasta faptul că Unirea Principatelor nu înseamnă decit prima etapă pe drumul unităţii statale, că românii supuşi dominaţiei Austriei urmau să dobindească unificarea lor şi că o dată cu constituirea „alături“ a două mari grupe de români „cine le va mai putea împiedica să se unească ?“ „România noastră — conchidea el — va exista deci.“ Tot Bălcescu este cel care a cerut ca lozinca paşoptistă Dreptate ! Frăţie ! să fie întregită prin cuvîntul cuadinei semnificaţii de Unitate ! In deceniul următor revoluţiei de la 1848, ideea Unirii Principatelor a cuprins toate păturile societăţii, devenind o adevărată forţă materială, polarizatoare a energiilor naţionale şi împletindu-se pentru mase cu năzuinţa unor fundamentale înnoiri pe plan social. Mihail Kogălniceanu, unul din principalii ei purtători de cuvînt, în foaia „Steaua Dunării“ — pe care voise s-o întituleze „Jurnalul Unirii“ — a proclamat răspicat Unirea Principatelor ca „dorinţa vie şi logică a marii majorităţi a românilor“, „singurul mod in stare de a consolida naţionalitatea românilor, de a le da demnitate, putere”. Unirea a devenit totodată şi o problemă internaţională, fapt la care a contribuit şi propaganda patriotică întreprinsă de revoluţionarii români exilaţi peste hotare Problema Principatelor române şi a eventualei lor unificări a intrat în dezbaterea diplomatică încă din timpul conferinţei de la Viena din 1855, cauza românească găsind sprijin in Franţa, Rusia, ca şi In Piemont şi în Prusia — care acţionau şi ele pentru realizarea unităţii italiene şi germane In primăvara anului 1856. Congresul de pace de la Paris, care a pus capăt războiului Crimeii, n-a dat o soluţionare problemei româneşti, dar, in schimb, a hotărît consultarea directă a voinţei locuitorilor Principatelor prin intermediul unor Adunări Ad-hoc, în care urmau să fie reprezentate — într-o proporţie insă nedreaptă pentru majoritatea populaţiei — toate clasele şi păturile sociale. Dînd dovadă de fermitate, românii au impus constituirea unor adunări unioniste, care au exprimat in toamna anului 1857 în unanimitate în Ţara Românească şi cu o cvasi-unanimitate in Moldova — unde nu s-au înregistrat decit două voturi potrivnice — dezideratul înfăptuirii statului unitar. Adunarea Ad-hoc a Moldovei considera Unirea ca „dorinţa cea mai mare, cea mai generală, acea hrănită de toate generaţiile trecute, acea care este sufletul generaţiei actuale, acea care împlinită va face fericirea generaţiilor viitoare". Dar divergenţele dintre puterile Europei — devenite puteri garante ale Principatelor o dată cu tratatul de la Paris din 1856— au făcut ca ele să nu rezolve problema în sensul năzuinţelor arzătoare ale naţiunii române. Convenţia de la Paris din august 1858 acorda titulatura comună de Principatele Unite, hotăra constituirea la Focşani, oraş de graniţă, a unei Comisii Centrale legislative şi a unei Curţi de Casaţie, comune celor două ţări, dar, totodată, menţinea separaţia, fiecare principat urmînd să aibă domnul guvernul, administraţia şi adunarea sa proprie. In faţa situaţiei ce se crease, poporul român a luat rezolvarea Problemei Unirii in propriile sale uniini, dind dovadă de curaj, dar şi de multă înţelepciune şi tact politic. Nici caracterul limitativ al dispoziţiilor electorale anexate Convenţiei, care mărgineau la cîteva mii de oameni alegătorii din cele două ţări, nici uneltirile reacţionare şi presiunile puterilor ostile Unirii n-au impiedicat împlinirea unei fierbinţi aspiraţii a naţiunii. Dobîndind, in Adunarea Electivă a Moldovei, majoritatea mandatelor, Partida Naţională a impus la 5 ianuarie alegerea ca domn a colonelului Alexandru Ioan Cuza, fruntaş paşoptist şi fervent luptător pentru Unire. O bucurie fără margini a cuprins întreaga Moldovă, ea propagindu-se şi in celelalte ţări româneşti, deoarece Cuza reprezenta, prin persoana sa, simbolul înnoirii şi al înfringerii reacţiunii. La Bucureşti, situaţia Partidei Naţionale era mai îngrijorătoare datorită faptului că o căimăcărie reacţionară interimară asigurase conservatorilor majoritatea în Adunarea electivă. Pentru a-i sprijini pe deputaţii unionişti, s-au adunat insă în jurul clădirii din Dealul Mitropoliei, unde era întrunită Adunarea, zeci de mii de oameni, orăşeni şi ţărani. Ca „o mare vie“, cum califica un martor ocular presiunea maselor, poporul a ţinut majoritatea reacţionară sub puterea sa şi a silit-o să cedeze, să dea curs împlinirii aspiraţiilor naţionale. La 24 ianuarie 1855, după trei zile de dezbateri furtunoase, in timpul cărora deseori masele pătrunseseră în sala de şedinţe, arătînd deputaţilor forţa lor, a fost ales ca domn al Ţării Româneşti tot Alexandru Ioan Cuza. Prin această dublă alegere, Unirea Principatelor devenea un fapt implinit. La această veste, poporul a fost cuprins de un uriaş entuziasm. „Nu se mai auzeau, în toată capitala — coment, un ziarist al vremii — decit cele mai vii demostraţii de bucurie : Să trăiască Cuza ! Să trăiască viitorul nostru stăpinitor ! zbur, din gură în gură, din inimă in inimă , îmbrăţişările cele mai cordiale, sărutările cele mai înfocate, expresia celei mai entuziastice bucurii a ochilor, erau singurul spectacol ce se vedea pe toate uliţele, pe toate răspîntiite, pe toate locurile publice ale Bucureştilor“. Comentind, peste cîţiva ani, evenimentele din 1859, unul dintre făuritorii lor spunea pe drept cuvînt că „Unirea — naţiunea a făcut-o !“. Unirea a apărut ca unul dintre marile „fapte împlinite“ ale istoriei universale pe care dîrzenia unui popor, sigur de justeţea cauzei sale, l-a impus în pofida oricăror oprelişti. Actul măreţ de la 24 ianuarie 1859 a constituit un moment hotărîtor în procesul evolutiv al formării şi consolidării României moderne, a deschis o nouă etapă in această evoluţie, stimulind progresul pe toate planurile. Reforme fundamentale — şi în primul rînd reforma agrară din 1864 — au schimbat în profunzime structurile statului, au dat un puternic impuls dezvoltării forţelor de producţie şi a noilor relaţii capitaliste, au favorizat dezvoltarea culturii, permiţînd afirmarea, într-o mai mare măsură, a energiei creatoare a poporului român. Consolidînd forţa economică şi militară a statului român, Unirea din 1859 a constituit o premisă esenţială pentru cucerirea independenţei naţionale în 1877. Ecoul Unirii s-a repercutat puternic dincolo de munţi, stimulînd lupta românilor transilvăneni pentru eliberarea naţională şi „Unirea cu ţara“. Idealul scump al făuririi statului naţional unitar român avea să-şi găsească împlinirea la 1 decembrie 1918, prin lupta neprecupeţită a celor mai înaintate forţe, a maselor celor mai largi de pe ambele versante ale Carpaţilor. Unirea a deschis calea pentru ascensiunea a noi forţe socialpolitice, pentru dezvoltarea mişcării muncitoreşti şi transformarea ei în forţa cea mai avansată a societăţii româneşti, capabilă să-i călăuzească ascensiunea spre o orînduire nouă, superioară — socialismul La 113 ani de la Unirea Principatelor, România se înfăţişează ca o ţară cu adevărat şi pe deplin liberă, suverană şi independentă, în care poporul muncitor, stăpîn unic al soartei sale, al întregii avuţii naţionale, işi concentrează forţele spre a da viaţă măreţului program elaborat de partidul comunist de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Aceast este expresia în noile condiţii, a supremului ideal naţional de înălţare a României pe trepte superioare ale progresului şi civilizaţiei şi, totodată, cea mai înaltă cinstire adusă înaintaşilor care, prin lupta lor neprecupeţită, au creat statul naţional unitar român. UNIREA—naţiunea a făcut-o ECRANUL „Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte" Un nou film românesc a cărui premieră va avea loc astă-seară. Filmul, producţie a studioului „Bucureşti“, e realizat după nuvela „Moartea lui Iou“ de Titus Popovici (care semnează şi scenariul), în regia lui Sergiu Nicolaescu. Imaginea — Alexandru David ; muzica — Tiberiu Olah ; decoruri arh. Marcel Bogos. In distribuţie : Amza Pellea, Cristian Sofron, Ion Besoiu, Gh. Dinică, Ioana Bulca, Octavian Cotescu, Iurie Darie, Maria- Clara Sebök, Eugenia Bosînceanu, St Mihăilescu Brăila, Lazăr Vrabie ş.a. Umanismul, climatul psihologic al apreciatei nuvele, virtuţile colectivului de realizatori şi interpreţi — toate acestea au dus la realizarea unui film de o remarcabilă ţinută profesională care inaugurează promiţător prezenţa cinematografiei naţionale în repertoriul anului 1972. Sunt anunţate, de asemenea, in premieră, filmele : • „Aventuri în Ontario“ — coproducţie Franco-London Film — O.R.T.FE DEROPA, cu participarea studioului cinematografic „Bucureşti“. Este o ecranizare după Fenimore Cooper, in regia lui Sergiu Nicolaescu şi Jean Dreville Cu Hellmuth Lange Pierre Massimi, Juliette Villard, Christian Durac. • „Ultimul războinic" — producție a studiourilor americane, în regia lui Carol Reed. Cu : Anthony Quinn in fruntea distribuției. SCINTEIA — luni 24 ianuarie 1972 Inventatori, ce faceţi? Somaţi? Băgaţi ! De ce să reluăm discuţia ? Nu vă contrazice nimeni Este exact, dar absolut exact cum susţineţi dumneavoastră împotriva focului aţi inventat pompierii. Pompierii ţi, bineînţeles, furtunurile şi alte tulumbe şi ustensile. Fără a pune la socoteală clopotele fi sirenele. împotriva apelor aţi descoperit înotul fi alte accesorii care sint : slipul cu buzunar fi fără, labele de gîscă, căştile, papucii de plajă, ba chiar şi trambulinele. De ce să trecem aşa de uşor peste trambuline ? împotriva frigului aţi născocit îmbrăcămintea groasă, ţuica fiartă cu piper şi alte mirodenii, tranşele, a ll-a şi a Il-a de lemne, gestionari ai depozitelor de lemne birocratizaţi şi unii chiar prea graşi , s-a făcut deci ceva împotriva frigului. Sunt realizări şi din combaterea căldurii. Dacă amintesc doar centrele de răcoritoare şi este de ajuns ! Dragii mei, există totuşi o lacună ! Ce facem, iubiţii mei inventatori, cu prostia, cu asta... cum ii zice... ignoranta ? Nu voi aduce in discuţie orice ignoranţă. Nu mă voi referi la ignorantul care dă în gropi cu felinarul aprins. Treaba lui. Felinarul lui, gropile edililor... Comuna Bucinişu aparţine de judeţul Olt şi, mulţumită spiritului gospodăresc, este admirată de toţi cei care au ocazia s-o traverseze. Străzi largi şi drepte mărginite de trotuare, spaţii verzi, pomi fructiferi, două şcoli arătoase, cămin cultural, un parc in miniatură. Şi ca să întregesc imaginea acestei aşezări voi cita dintr-o viitoare monografie a comunei ...„datorită hărniciei sătenilor, spiritului gospodăresc şi priceperii conducătorilor, pe toate casele durate din cărămidă, acoperite cu tablă ori ţiglă, in stil aproape uniform şi colorit policrom, in care sălăşluieşte belşugul — se profilează sute de antene de radio şi televizoare, iar gardurile de piatră ce străjuiesc gospodăriile — cuprinse toate — apar sub aspect urbanistic“. Dar... Dar tot in această comună există „o casă fără paratrăsnet“, dar cu miros de putregai. Aici, in această casă, se găsesc : un nepot care abia a sosit de la dezalcoolizare, un unchi care-i pe cale să meargă la dezalcoolizare şi nu mai ştie de mult ce este munca, o mătuşă care-i finanţează pe cei doi alcoolici şi care este cunoscută sub numele de „Ioana oarba“. „Oarba“ asta are un lanţ de briceag. La un capăt al lanţului un ac de siguranţă, iar la celălalt capăt, un ghioc. Şi aşa „oarbă" cum este. Ioana citeşti un ghioc. Că citeşte Ioana in ghioc, drept să vă spun: deşi locuiesc in apropiere de Piaţa Romană, mă doare-n cot. Poate să citească şi-n coşul de gunoi, şi-n sobe de teracotă, şi in cozi da piane... Poate să citească în ce vrea ea, chiar şi in cască de cosmonaut. Oful meu este altul. Cum dracu’ găseşte ea clienţi intr-o eră ca a noastră. D-aia vă întreb eu pe dumneavoastră, dragi inventatori, ce faceţi, d-aia vă atrag atenţia să nu somaţi. Aţi inventat „băşica“ aia care, dacă te-ai urcat cu alcool in tine la volan şi te pune să sufli in ea, te albăs foileton treşte. Cam aşa ceva mă gîndeam eu să inventaţi. Asta pentru a veni in ajutorul „oarbei“ din Bucinişu. Să inventaţi, de pildă, un ghioc care dacă sufli in el (cei care se duc la ghicit sunt puşi să sufle in ghiocul actual), să se albăstrească, să se înverzească ori să se îngălbenească in raport cu gradul de prostie... asta... de ignoranţă al clientului. Pentru că există, cum am mai spus, şi nu-mi pare rău că repet, ignoranţi şi ignoranţi. . De pildă, la Ioana „oarba“ vine un delapidator care, după ce plăteşte taxa, aşteaptă cu gura căscată să-i spună „oarba“ dacă cei care au venit în control pot fi mituiţi ori nu. Ioana citeşte un ghioc şi-i spune că o să aibă o supărare, dar o să treacă peste ea... După delapidatorul în cercetare suflă un ghioc o studentă de la chimia industrială din Bucureşti, venită in vacanţă. Ioana îi spune : — Eşti în „scrisoare“ cu un oacheş... Cum il cheamă ? — Nu e prea oacheş, dar are două nume. — Să ştii, el a mai fost in „scrisoare“ cu una care l-a „legat“ pe 7 ani. Să vii cu un chil de miere de albine, cu o găină moţată, trei căţei de usturoi şi 45 de lei. Dar vezi că pentru „dezlegat“ trebuie să vii la mine, să fii aici in faţa ghiocului, cină e miezul nopţii. Dezlegările se fac numai in crucea nopţii. Da. Clientela „oarbei“ este fi selectă : avocaţi, soţii de avocaţi... Deşi imi este ruşine mie de ruşinea lor, am aflat că pe la ghiocul „oarbei“ au fost şi artişti. Ba chiar o fi o „prim-artistă“, care era „in trecere“ pe acolo şi a vrut să afle precis dacă va primi rolul pe care-l visează pentru stagi- \ unea in curs. In autobuzul de Cra- 7iova se tînguiau de y zor un cetăţean — cu studii superioare, mi-e fi ruşine să-i spun profesia — din Arad şi o învăţătoare din judeţul Constanţa că i bătuseră drumul de I pomană pînă la Buci- \ nişu. Ioana „oarba“ » era plecată cu lanţul de briceag, cu acul de siguranţă şi cu ghio- • cui in „turneu“. Că y face fi d-astea. i Pe plan local ? Cum i se prezintă „piaţa“ pe plan local ? Chiar da , că ifi va face Ioana i „oarba“ ghioc electro- * nie, ori cu tranzistori, nu-i mai dă nimeni vreo atenţie. Nimeni din Bucinişu şi din împrejurimi. O fată din Bucinişu a fost „a- g sigurată“ acum vreo 7 ciţiva ani că se va mărita cu unul Ghe- orghe. S-a măritat cu Marin. Şi, pe deasu- pra, şi mai neoacheş decit a fost prevăzut cel din ghioc, loc cli- lentelă pe plan local. „ Doamne cit de mih- nit ar fi sufletul meu i dacă Ioana „oarba“ ar fi răpită de rudele ei a fi mai apropiate din comuna Obirşia (ace- l laşi judeţ), de unde i este de pămint. Ră- z pire care o dată a dat y greş. Rudele din Obirşia au aranjat cu un şofer de pe un au- y tobuz s-o răpească , pentru a-i finanţa şi pe ei. Paraziţii din Bucinişu care trăiesc pe spinarea „oarbei“ o păzesc insă cu străş- , nicie. De aceea, nici nu se duc amindoi o dată la dezalcoolizare. ’ Vai cît de mihnit ar fi sufletul meu dacă organele locale ori ju- J deţene ar trece la mă- z suri administrative im- potriva Ioanei. Impo- triva „oarbei“ pe care eu o văd de-a dreptul I nevinovată. Singura 7 vină o are că-i finan- gţează pe acei paraziţi. Dacă inventatorii noş- tri s-ar grăbi şi ar in- venta ghiocul ăla in 7 care dacă sufli să se albăstrească ori să se înverzească în raport I cu gradul de ignoran- \ ţă al clientului aş in- 7 sista pe lingă inspec- \ toratul judeţean Olt i să-i dea „oarbei“ chiar ’ şi o autorizaţie de funcţionare a unui „cabinet“ unde să ghi- 1 cească cum stau unii I cu circumvoluţiunile... 7 Ba' aş îndrăzni să in- y tervin şi pe lingă ser-i viciul de circulaţie să facă nişte semne care să indice la intrarea 7 şi ieşirea din Buci- J nişu : „Atenţie ! Aici se ghiceşte ! Numă- , raţi-vă circumvoluţi- l unite !“. | Nicuţă TANASE ^ ______________| CURIER JUDEŢEAN CORESPONDENŢII „SCÎNTEII" TRANSMIT« BOTOŞANI Milioane din... cupoane Pentru a-şi spori contribuţia la realizarea mai multor bunuri de consum destinate populaţiei, întreprinderea de industrie locală din Dorohoi a înfiinţat o secţie de confecţii pentru copii menită să valorifice cupoanele de ţesături rezultate din procesul tehnologic al uzinelor textile „Moldova" din Botoşani. In noua secţie vor lucra, la domiciliu, pensionari şi gospodine din oraşele Dorohoi şi Darabani Omagiu eroinei de la Jiu Intre multiplele acţiuni iniţiate de Comitetul judeţean Gorj al U.T.C. în cinstea sărbătoririi semicentenarului organizaţiei revoluţionare de tineret, de o popularitate deosebită se bucură ştafeta „Ecaterina Teodoroiu“, dedicată memoriei „Eroinei de la Jiu“. Ştafeta prilejuieşte organizarea unor evocări ale momentelor de luptă pentru independenţa şi libertatea patriei. Ea a pornit de la Vădeni , Tg. Jiu, locul de naştere a eroinei, şi va străbate numeroase localităţi din judeţele Hunedoara, Dolj, Olt, municipiului Bucureşti, Iaşi, Vaslui şi Vrancea, urmînd traseul pe care eroina Gorjului a înscris memorabile fapte de eroism. In timpul ştafetei, un album special va reuni imagini reprezentative ale acţiunilor întreprinse de toate organizaţiile de tineret din judeţele amintite, pentru ca apoi să fie depus la casa memorială „Ecaterina Teodoroiu“. BIHOR 300 000 de garoafe La Oradea a fost construită prima seră încălzită cu ape termale şi a început „culesul“ primelor garoafe. Pentru actualul sezon 300 000, în comparaţie cu serele încălzite cu sisteme clasice, utilizarea apei termale a făcut ca preţul de cost să fie cu 1 leu mai mic de fiecare garoafă, întrucît ape termale există aici din abundenţă, iar orădenii sînt mari „consumatori de flori“, s-a hotărît extinderea serei cu podoaba ei de primăvară. ASLUI Atenţie, se filmează î Această inscripţie a fost întîlnită tot mai des, în ultimul timp, în diferite puncte ale oraşului Huşi. Cineamatorii casei de cultură din localitate au obţinut, în 1969, la concursul republican, premiul special al juriului, apoi în 1971 premiul I pe ţară cu pelicula „Explozia“ şi un premiu la Praga, în concursul „Intercamera“. In prezent ei lucrează un film documentar inspirat din viaţa cooperativelor agricole Corni şi Huşi, fruntaşe pe judeţ, care au obţinut în 1971 cele mai mari producţii din istoria acestor locuri la struguri, porumb şi legume. Totodată, s-au realizat primele imagini la filmul artistic „Fintîna“. TELEORMAN Povestea vorbii „Iarna — car şi vara — sanie“ — spune proverbul despre bunii gospodari. Nici teleormănenii nu fac excepţie. Au început de pe acum să-şi pregătească acţiunile de înfrumuseţare a comunelor şi satelor. Pe lingă măsurile luate de a produce, pe plan local, răsaduri pentru milioane de flori, numeroşi gospodari, între care cei din Furculeşti, Crîngul, Nanov şi Smîrdioasa s-au aprovizionat din timp cu materialul horticol şi dendrologic necesar de la unele staţiuni specializate din ţară. _____CLU - I 40 de ani pentru Ovidiu Cu prilejul apariţiei în editura „Dacia“ a monografiei „Ovidiu — omul şi poetul“, de prof. univ. Nicolae Lascu, la librăria „George Coşbuc“ din Cluj a avut loc o întîlnire între autor şi cititori In cuvîntul Său, academicianul Constantin Daicoviciu a arătat că lucrarea omului de ştiinţă clujean a fost elaborată în urma unor studii şi cercetări întreprinse timp de peste 40 de ani, perioadă în care autorul a publicat circa 20 de lucrări în limbile română şi italiană.