Scînteia, iulie 1972 (Anul 41, nr. 9195-9225)
1972-07-04 / nr. 9198
In cinstea Conferinţei Nationale a P.C.R. si a celei de-a XXII-a aniversări a republicii GINCINAINI IN PATRU ANI $I JUMĂTATE! „Atit la producţia curenta cit şi la investiţii, industria chimica se va prezenta cu realizări de prestigiu" ne-a declarat tovarăşul ministru MIHAIL FLORESCU Cu trei zile înainte de termen, Ministerul Industriei Chimice şi-a îndeplinit planul semestrial la producţia globală şi marfă. FATA de aceeaşi perioada a anului trecut, chimiştii ŞI PETROCHIMIŞTII AU REALIZAT O PRODUCŢIE MAI MARE CU 1,1 MILIARDE LEI. POTRIVIT CALCULELOR, IN AVANSUL DE TIMP CÎŞTIGAT, UZINELE, COMBINATELE ŞI GRUPURILE CHIMICE ŞI PETROCHIMICE AU DAT PRODUSE IN VALOARE DE PESTE 350 MILIOANE LEI. Totuşi, rezervele de care dispune industria noastră chimică nu au fost nici pe departe epuizate. La îngrăşăminte şi acid sulfuric, de pildă, planul nu s-a realizat integral. — Cit .de mari sunt aceste resurse, tovarăşe ministru, si ce trebuie întreprins pentru valorificarea lor neintirziată in practică ? — In primul rlnd este vorba de scurtarea duratei de atingere a parametrilor proiectat! Ia instalaţiile noi puse In funcţiune. Pe această cale, instalaţia de polietilenă de la Piteşti a atins capacitatea prevăzută In proiect cu un trimestru înainte de termen, instalaţia de fibre poliesterice de la Uzina de fibre şi fire sintetice Iaşi cu două luni mai devreme sa. Apoi, o altă rezervă importantă de obţinere a unei producţii supimentare constă In punerea în funciune in avans a noilor capacităţi şi obiective productive. Dar pentru valorificarea acestei rezerve este necesară conlucrarea strînsă cu constructorii şi, mai ales, cu furnizorii de utilaje tehnologice. — Conlucrarea strînsă, dar in acelaşi timp fructuoasă, cu finalitate practică... — Uneori, este si fructuoasă. S-au pus in funcţiune înainte de termenul stabilit : o capacitate de peste 1 000 tone de articole tehnice din cauciuc la Combinatul de articole tehnice din cauciuc din Piteşti (cu 6 luni), importante capacităţi de prelucrare a maselor plastice la Uzina de prelucrare a maselor plastice din Iaşi şi la Fabrica chimică Orăştie (cu 6 şi, respectiv, 8 luni). De ase,menea, trebuie menţionată şi intrarea în funcţiune cu 9 luni mai devreme a instalaţiei continue de rectificat a acetatului de butil la Combinatul chimic din Craiova, precum şi instalaţia de hipoclorit de sodiu la Grupul industrial de petrochimie Borzeşti, cu peste 3 luni înainte de termen. Totodată, sunt întrunite condiţiile pentru punerea în funcţiune mai repede decit s-a prevăzut a instalaţiilor de răşini fenol formaldehidice şi pentru producerea cleiului ureoformaldehidic la Combinatul chimic din Victoria, a altor capacităţi la Combinatul de articole tehnice din cauciuc Piteşti ş.a. — O instalaţie chimică are o capacitate proiectată dată. Dar, nu de puţine ori, se depăşeşte acest maxim. Care este secretul unor asemenea rezultate ? — Secretul 7 Activitate* susţinută, atit * proiectantului şi cercetătorului, cit şi * celor care exploatează Instalaţiile chimice, pentru îmbunătăţirea tehnologiilor, pentru a obţine din ele producţii in continuă creştere. Prin adaptarea la fabricile de acid fosforic a unor sisteme de amestecare a materiilor prime — care asigură o mai bună fetrabilitata produsului — se măreşte capacitatea de producţie , prin montarea la două uzine de îngrăşăminte cu fosfor a unor noi reactoare pentru producerea superfosfatului triplu se creează capacităţi suplimentare de circa 260 tone/zi superfosfat. Şi la alte instalaţii s-au stabilit şi se aplica măsuri privind perfecţionarea tehnologiilor, care au ca efect creşterea producţiei. — In unităţile industriei chimice există rezerve nefructificate in direcţia folosirii raţionale a spaţiilor productive construite ! — Categoric, da. Căci şi în industria chimică s-a făcut risipă de spaţiu construit. Pentru amplificarea producţiei pe metru de suprafaţă construită s-au montat o serie de utilaje suplimentare, neprevăzute in proiectele initiale, care vor duce la obţinerea unor sporuri de producţie la anvelope, articole tehnice din cauciuc, prelucrate din mase plastice, medicamente, cosmetice, lacuri si vopsele. Care sint cauzele rnminerilor in urmi. in îndeplinirea planului pe primul semestru la unele sortimente — între care îngrășămintele chimice — si cînd vor fi ele recuperate 7 Convorbire realizată de Ing. Dan CONSTANTIN (Continuare In pag. a III-a) Aşa cum prinde viaţă desenul de pe cale... I. F.M.U.A.-Bucureşti, intr-un singur an, peste 250 de muncitori, ingineri şi tehnicieni au fost distinşi cu titlul de fruntaş în muncă. De nenumărate ori, vizitîndu-i acasă pe cei cărora voiam să le iau un interviu, am văzut expuse — la loc de cinste , alături de fotografia clasică, de nuntă sau de pozele copiilor, atit de dragi fiecăruia, insignele şi diplomele de fruntaş in muncă. „Biografia“ omului, lapidar expusă pe propriii săi pereţi, de familie, găseşte un binemeritat corespondent in uzină, la panoul fruntaşilor în producţie. Portretele expuse aici, la F.M.U.A.Bucureşti, pe aleile principale ale halelor, sunt în acelaşi timp răsplata meritelor, dar şi grija de a pune la îndemîna celorlalţi, mai cu seamă a tineretului, exemple demne de a fi urmate. MODELE cu adevărat capabile să trezească interesul celorlalţi, stimulîndu-i In muncă. — Fiindcă pornim de la ideea că nu-i suficient să avem fruntaşii noştri, aceştia trebuie permanent popularizaţi, astfel incit — aşa cum se arăta recent si intr-un reportaj din ziarul „Scînteia" — între mitul fotbalistului, să zicem Dobrin sau Răducanu, și realitatea eroului autentic să nu existe nici un decalaj Opinia secretarului comitetului sindicatului, Cristea Dioianu, exprimă un punct de vedere general acceptat aici, la F.M.U.A.B., și pus în practică in mod corespunzător, cu reale succese. Intrebîndu-i pe tinerii cu care am stat de vorbă dacă imi pot cita citeva nume de muncitori fruntaşi din uzină, am însemnat, în bloc-notes, o mulţime de nume, dintre care, ca într-un „clasament“ improvizat, dar strict întemeiat pe adevăr apăreau Gheorghe Bulgărea si Ion Armancu. — Am avut, amindoi, şi nu numai noi, întîlniri, chiar în cadrul uzinei, cu tinerii, am discutat deschis despre viaţă, despre experienţa noastră de muncă, de familie — încearcă să-şi justifice „faima“, cu obişnuita-i modestie, lăcătuşul Gheorghe Bulgărea. Le-am povestit, lăsindu-mă şi întrerupt de Întrebări din sală, pe lingă felul in care m-am acomodat cu munca intr-un loc nou, căci eu vin de la Braşov, acum opt ani am venit, zic, le-am explicat şi asta, şi cum am început cu ucenicia, la 14 ani, la patron, la fabrica de şuruburi „Voinea“, cum se zbăteau părinţii să-mi facă rost de haine, de cărţi, de toate : acum cărţile sunt gratuite, maistrul nu mai seamănă cu „maistrul“ de odinioară. Le-am vorbit şi despre ce-am reuşit în viaţă şi despre ce n-am reuşit, fiecare are un „of“ la inimă, o dorinţă ratată ; eu, de pildă, am dat examen, in ’45, la o şcoală tehnică, am reuşit al 8-lea din peste 100 de candidaţi, însă n-am putut continua, deoarece erau şi alţii mai mici acasă, in urma mea, şi trebuia să cîştig numaidecît. De altfel, ştiţi, lor, tinerilor din sală, le-a plăcut că noi, deşi ne tragem dintr-o familie de plugari, de oameni care au muncit pămîntul, toţi, cîţi suntem, cinci fraţi, muncim metalul, încă unul e lăcătuş ca mine, altul reglor, altul strungar, altul e şofer, dar face mecanică şi pînă şi sora noastră s-a căsătorit cu un strungar. Familie de metalurgişti ! Bineînţeles că accentul, în discuţie, l-am pus pe ceea ce mă pasionează pe mine la meseria asta. Te întreabă careva ce eşti, răspunzi „sunt lăcătuş“ şi celălalt cine ştie dacă înţelege mare lucru. Adevărul e că avem o meserie minunată : să transformi ceva inert, absolut nemişcat, în ceva care mişcă şi produce — iată, am arătat,in ce constă satisfacţia lăcătuşului. Orice meserie işi are satisfacţia specifică, iar datoria celor care o practică mai de mult şi mai bine este să explice, aş zice chiar să transmită, tinerilor, ori de cite ori se iveşte prilejul, secretul satisfacţiei acesteia. Mihai STOIAN (Continuare in pag. a II-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLI Nr. 9198 Mărfi 4 iulie 1972 6 PAGINI 30 BANI Braşovul văzut de pe Tîmpa Foto : S. Cristian La ora cinci apar aceste rânduri, in arestul circumscripţiei nr. 7 de miliţie (sectorul 4 din Capitală) se află un tinăr înalt, bine legat, cu o înfăţişare plăcută. Tunsoarea scurtă, severă, ii dă un aer de elev din ultimele clase de liceu, pedepsit in cine ştie ce împrejurare La răstimpuri e chemat pentru interogatorii. Vine supus şi In ochii săi nu se citesc nici părere de rău, nici uimire că se află aici ; mai degrabă o resemnare adîncă răscolitoare. Cine este băiatul cu pricina 7 Pentru ce a ajuns el aici 7 Ce anume i-a schimbat existenţa firească 7 Tînărul Înalt, care răspunde supus la interogatorii, se numeşte Gheorghe Miu. Domiciliul înscris pe actul de identitate : strada Poteraşi nr. 3 A, sectorul 5. Are părinţi — tatăl e de meserie timplar, iar mama a ocupat şi ea serviciu de citeva zile. Are două surori mai mici. Are prieteni. Unii muncesc in fabrică sau învaţă acum o meserie. Alţii suit în vacanţă, se odihnesc după examenele susţinute Viaţa acestora se desfăşoară normal , sunt tineri ce se pregătesc cu responsabilitate pentru a deveni oameni, pentru a merita stimaţi respectul datorat omului. Gheorghe Miu a terminat 8 clase. A încercat în citeva rînduri să înveţe o meserie, dar s-a lăsat păgubaş. De ce ? Vom reveni asupra acestor lucruri. Unde l-a adus această existenţă fără capătîi ? Ne vom opri deocamdată numai asupra ultimului episod din viaţa lui Gheorghe Miu. Mai mult insă, o frintură dintr-o declaraţie încopciată in dosarul cauzei : „Intrucît r.u aveam ocupaţie, imi petreceam timpul liber pe străzile Bărăţiei şi Covaci, unde se vind diferite obiecte de îmbrăcăminte si încălţăminte de către persoane care nu au autorizaţie in acest scop. Am luat hotărîrea ca, împreună cu Constantin lupceanu (18 ani, domiciliul , strada Sabinelor nr. 18, n.n.) să obţinem bani prin amăgirea unor persoane“. Aşadar, o dată luată hotărîrea de a obţine „bani prin amăgirea unor persoane“ — cum de nu s-a frînt tocul la această frază ? — Gheorghe Miu, zis şi „Gigi“, o pune in practică. Intr-una din zile merge — se înţelege, cu prietenul său de hălăduit pe străzi — la unul din magazinele Consignaţiei, îl aşteaptă aici pe Nicolae Roman, care avea un magnetofon de vinzare. Omul, credul acceptă serviciile binevoitoare. Cum-necum — nu ne oprim la toate amănuntele — Gheorghe Miu pune mina pe magnetofon şi dispare. Inocentul păgubaş reclamă, iţele incîlcite ale înşelăciunii sunt deşirate şi Gheorghe Miu îşi încheie cariera fără onoare, de bişniţar şi escroc. Gheorghe Miu e un caz particular. Sunt însă şi alţii care, chiar dacă n-au ajuns pînă aici, la eşecul grav, pot înţelege mai limpede cit de nefaste sânt existenţele in afara muncii cinstite, responsabile, la periferia vastului cîmp de creaţie şi afirmare a personalităţii din orinduirea noastră. Ni se pare nefiresc acest destin, în contradicţie fundamentală cu evoluţia normală a destinelor generaţiei lui Miu, tineri cu idealurile forjate la înalta tensiune morală a anilor noştri. E dureros că pentru Gheorghe Miu vîrsta majoratului coincide ilogic cu închisoarea. ■ D ■ B B Cum de s-a ajuns aici ? Exclusiv pentru faptul că n-a muncit ? Pentru că a avut, cumva, un anturaj care l-a împins pe un astfel de drum, al necinstei . Din pricina familiei ? Ce elemente din biografia celor 18 ani îndreptăţesc o afirmaţie sau alta ? Ne este greu să ne pronunţăm. Acest caz nu ne poate lăsa indiferenţi, nu putem trece pe lingă el ridicînd din umeri. Ne interesează in egală măsură, fie că sintem muncitori sau profesori, ţărani sau savanţi. Cu toţii avem responsabilitatea faţă de tînăra generaţie, sintem datori să-i descifrăm marile probleme, să le elucidăm, să o ajutăm să-şi găsească drumul adevărat, de viaţă demnă. Iată de ce cazul Gheorghe Miu ii supunem judecăţii opiniei publice, pe care o invităm să se pronunţe In coloanele ziarului. Noi vom continua să investigăm şi să aducem la lumina adevărului probe cit mai concludente la dosarul amintit, pentru ca opţiunea opiniei publice să se facă intr-o cit mai deplină cunoştinţă de cauză. Pentru numărul viitor al ziarului, discuţia cu Gheorghe Miu, consemnată In arestul miliţiei. Ilie TANASACHE Supunem judecăţii opiniei publice: un DESTIN ÎN DERIVĂ • Secvanțd de muncă la una din somnele schelei de extracţie Ţicleni ÎN PAGINA A III-A in Întrecerea cu timpul, AVANSUL CONSTRUCTORILOR SPOREŞTE EFICIENTA INVESTIŢIILOR • Punctualitatea livrării utilajelor o problemă în plină actualitate • Scrisoare deschisă furnizorilor Trustului de construcţii Argeş • Ştiri de pe şantiere ÎN PAGINA A ll-A Oameni de seamă ai societăţii noastre DELEGAŢI LA CONFERINŢA NAŢIONALĂ A De pe acelaşi teren MAI MULTE RECOLTE Insămintările pentru a doua recoltă. In cel mult trei zile de la eliberarea terenurilor de 1100 000 de hectare care au fost eliberate de cereale păioase, mazăre şi alte plante, urmează să se însămînteze, in această perioadă, a doua cultură. Din această suprafaţă. 150 000 hectare se vor cultiva cu porumb pentru boabe, iar aproape 13 000 hectare cu legume. In acest fel va creşte simţitor baza furajeră necesară sectorului zootehnic în continuă dezvoltare, vor fi obţinute cantităţi suplimentare de produse legumicole necesare aprovizionării populaţiei. Pe baza experienţei şi a rezultatelor bune obţinute în ceilalţi ani, în numeroase întreprinderi agricole de stat şi cooperative agricole, îndată după recoltarea culturilor timpurii, s-a trecut la pregătirea terenului şi semănatul plantelor furajere şi legumicole. Iată ce ne spunea referitor la această lucrare tov. Traian Andea, preşedintele cooperativei agricole din Macea, judeţul Arad : „Am cultivat 100 hectare cu cartofi timpurii, iar producţia a fost foarte bună, ajungînd la aproape 10 000 kg la hectar. Pămîntul îl însămînţăm din nou : 40 hectare cu castraveţi, 10 hectare cu conopidă, iar pe celelalte 50 hectare — porumb din hibrizii timpurii care, pînă la toamnă, vor asigura o producţie de boabe“. Este cu adevărat un model de folosire raţională a pămîntului. In acest fel se asigură creşterea eficienţei economice, sporesc simţitor veniturile cooperativei şi ale membrilor ei. Cooperatorii din Tomnatic, judeţul Timiş, au găsit alte căi de folosire intensivă a fiecărui petic de pămînt. In plantaţia tînără de piersic pe 113 ha se cultivă intercalat. Pe rîndurile de pomi, dovleci, iar între rînduri — morcovi furajeri, dughie, căpşuni si ardei. In livada de 72 ha cu piersici pe rod, unde coroana nu este prea mare, s-au semănat dovleci. In cîmp, după recoltarea cerealelor păioase se însămîntează porumb pentru boabe şi masă verde. în fiecare judeţ există numeroase unităţi agricole care, pe baza experienţei din ceilalţi ani, au extins culturile duble. In cooperativele agricole din judeţul Olt, de exemplu, au fost însăminţate 25 400 hectare din cele 53 300 hectare prevăzute a se cultiva cu porumb pentru boabe şi masă verde. Şi în judeţele Dolj, Brăila şi Timiş s-a însămîntat circa un sfert din suprafaţa destinată culturilor duble. In alte judeţe această lucrare, care se cere executată imediat după recoltarea plantei premergătoare, a întîrziat mult. Există un decalaj mare între suprafeţele de pe care s-a strîns recolta si cele, însăminţate. Aceasta se datoreşte, atît, unor defecţiuni in organizarea muncii — se intîrzie eliberarea terenului de paie arcit şi retineţit, unor specialişti din agricultură şi conducători de unităţi agricole in ce priveşte însămînţarea culturilor duble, in loc să analizeze critic tehnologiile aplicate, unii specialişti se resemnează spunînd că tot nu o să iasă nimic. In felul acesta procedează cei delăsători, cei de la care nu te poţi aştepta niciodată la mare lucru. Lumea nu te judecă după intenţii, ci după rezultatul acţiunilor. Iată de ce trebuie analizat dacă factorii meteorologici determinanţi — apa şi temperatura — au fost valorificaţi cum trebuie. La culturile furajere — porumb pentru boabe, masă verde sau pentru siloz, la mazăre sau rapiţă — umiditatea solului în epoca insămînţării este hotărîtoare pentru obţinerea unei producţii mulţumitoare. Or, ploile din a doua jumătate a lunii iunie, din care au rezultat cantităţi mari de apă, au refăcut umiditatea solului pe cea mai mare parte din suprafaţa ţării. Din acest punct de vedere, lucrurile sînt clare : pămintul are suficientă apă. Cei neîncrezători vin şi spun : ce se va întâmpla peste vară ? Este adevărat că, pe lingă umiditatea existentă in sol în momentul semănatului, în perioada ele vegetaţie, culturile succesive mai trebuie să primească 100—150 litri de apă pe metrul pătrat, pentru a se obţine o recoltă mulţumitoare. Meteorologii, analizind precipitaţiile pe o perioadă de 70 de ani, au ajuns la concluzia că, in majoritatea zonelor ţării, în lunile iulie-octombrie se realizează această cantitate de apă. Trebuie avut in vedere că dispunem şi de circa un milion de hectare amenajate pentru irigat, din care cel puţin un sfert se poate însăminţa cu a doua cultură, iar aci producţia este sigură sută la sută. Obţinerea unor producţii mari de la culturile succesive este hotărîtă în cea mai mare măsură de aplicarea corectă a tehnologiilor stabilite, în mod deosebit se cere ca semănatul să se facă în cel mai scurt timp după recoltarea plantei premergătoare, iar la pregătirea terenului să se asigure un bun pat germinativ. In unele locuri aceste cerinţe nu au fost respectate, neajunsuri care se repetă şi acum. Deşi în planurile de măsuri privind desfăşurarea lucrărilor agricole de vară s-a prevăzut ca a doua zi după recoltat să se strîngă paiele, să se pregătească terenul şi cel mult ia a treia zi să se insăminţeze, există un mare decalaj între suprafeţele de pe care s-a strîns recolta şi cele însăminţate. In multe locuri, după recoltare, baloţii de paie stau zile întregi pe cîmp, timp în care umiditatea solului se pierde. Iată de ce este necesar ca forţele mecanice şi manuale să fie în aşa fel organizate incit să se poată executa concomitent toate lucrările, tnsămînțare* «uluirilor succesiva s e integrează in ansamblul lucrărilor agricole din această perioadă : recoltarea, transportul și depozitare* produselor. Executarea lor ia. timp, fără să se stînjenească una pe alta, cere o temeinică organizare a muncii, rezolvarea operativă a problemelor care se ivesc pe parcurs. De aceea, întreaga campanie agricolă de vară trebuie să se desfăşoare sub îndrumarea directă a comitetelor judeţene şi comunale de partid, a organizaţiilor de partid din unităţile agricole. Ion HERŢEG viaţa internaţională • Simla Acord indopakistanez asupra promovării unor relaţii reciproce amicale şi stabilirii unei păci durabile în zonă. • Evenimente de actualitate pe scena politică japoneză. Succesul forţelor de stînga în alegerile din prefectura Saitama. • Pierderi grele pricinuite de forțele patriotice trupelor inamice pe fronturile de luptă din Indochina. • La Bonn au început convorbirile oficiale franco-vest-germane la nivel înalt.