Scînteia, martie 1973 (Anul 42, nr. 9435-9465)

1973-03-23 / nr. 9457

/ V__________________________ --------- -----------------------------------------------------------------------------------------------------­ AZI IŞI DESCHIDE LUCRĂRILE CONFERINŢA UNIUNII ASOCIAŢIILOR STUDENŢEŞTI DIN ROMANIA S­TUDENTUL -t­înărul comunist de azi, vrednicul pecialist de mîine . Azi, în Capitală incep lucrările celei de-a IX-a Conferinţe a Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din România, eveniment remarca­bil in viaţa studenţimii patriei, a întregului nostru tineret. Aşa cum este cunoscut, perioada ce a urmat Congresului al X-lea al partidului, Conferinţei Naţio­nale — ale căror orientări şi ho­­tăriri au Înscris cu fermitate România pe calea progresului so­cialist, a unor perfecţionări struc­turale — a adus îmbunătăţiri esen­ţiale învăţămîntului superior, con­comitent cu ridicarea calităţii şi conţinutului muncii asociaţiilor studenţeşti. în aceşti ani, studen­ţimea, organizaţia sa revoluţionară şi-au dovedit şi mai pregnant, prin activitatea şi rezultatele obţinute, sentimentele puternice ale devota­mentului faţă de patrie şi partid, faţă de conducerea sa ; s-a ilustrat in mod concret hotărârea ca fiecare student să se pregătească temeinic în anii de studii pentru a se putea afirma atit ca specialist în pro­ducţie, cu o temeinică pregătire profesională, rit şi ca militant so­cial, cu o tot mai înaltă pregătire politică, conştiinţă şi responsabili­tate civică. Semn al preţuirii pe care o acordă partidul, conducerea sa studenţimii patriei sunt cuvin­tele rostite la Cluj de secretarul general al partidului, tovarăşul, Nicolae Ceauşescu, cu prilejul des­chiderii actualului an de invăţă­­mînt universitar, cuvinte in care toţi studenţii ţării, fără deosebire de naţionalitate, desluşesc deopo­trivă încredere şi îndemn mobili­zator. „Întotdeauna tineretul s-a aflat in primele rinduri ale luptei pentru nou, împotriva vechiului, pentru transformarea revoluţionară a societăţii, pentru transformarea revoluţionară a omului, spunea secretarul general al partidului. Iată de ce partidul dă o inaltă apreciere tineretului universitar, studenţilor, preocupării lor de a-şi însuşi cele mai noi şi înaintate cu­ceriri ale ştiinţei şi culturii naţio­nale şi universale. Sint convins că fi In viitor studenţimea noastră va păşi in primele rinduri ale lup­tei pentru dezvoltarea rapidă a societăţii socialiste, se va pregăti astfel incit să poată participa ac­tiv, in toate domeniile, la înfăptui­rea programului elaborat de Con­gresul al X-lea, de Conferinţa Naţională, la făurirea viitorului lu­minos al patriei noastre socialiste — societatea socialistă multilateral dezvoltată“. Perioada de profunde transfor­mări ce a avut loc în viaţa socie­tăţii noastre, creşterea conştiin­ţei şi participării fiecăruia la ma­rele efort de construcţie al ţării, puternica ofensivă declanşată de partid după Congresul al X-lea pen­tru formarea şi afirmarea omului nou, a constructorului socialismu­lui, în spiritul normelor eticii co­muniste, concretizate într-un pil­duitor cod moral la Conferinţa Naţională a partidului — toate a­­cestea s-au reflectat definitoriu şi în activitatea studenţimii noastre. Parte integrantă a tineretului pa­triei, studenţimea s-a manifestat în toate împrejurările ca un deta­şament hotărît al acestuia, a făcut dovada răspunderii sale, a con­ştiinţei marilor datorii ce le are faţă de partid şi popor, faţă de con­diţiile ce-i sunt create pentru pre­gătirea multilaterală, pentru afir­marea sa viitoare pe marele şan­­tier al ţării. ‘ In cadrul lucrărilor conferinţei ce începe astăzi, aleşii studenţilor vor analiza realizările obţinute, vor evi­denţia experienţa cristalizată în munca politică şi profesională, în învăţământ şi practica productivă, căile de perfecţionare a activităţii organizaţiilor studenţeşti ca organi­zaţii revoluţionare, de sporire a contribuţiei lor la procesul dina­mic de dezvoltare socială. In acest cadru se situează creşterea influen­ţei organizaţiilor studenţeşti în masa largă a studenţilor, mani­festarea tot mai cuprinzătoare, mai concretă a spiritului revoluţionar în viaţa universitară. In această privinţă, hotăririle Plenarei C.C. al (Continuare in pag. a IV-a) _____________________________/ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLII Nr. 9457 Vineri 23 martie 1973 6 PAGINI - 30 BANI D­ECRET pentru convocarea Marii Adunări Naţionale In temeiul articolului 64 punctul 1 din Constituţie, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Articol unic. — Se convoacă Marea Adunare Naţională în a zecea sesiune a celei de-a şasea legislaturi, în ziua de 28 martie 1973, ora 10 dimineața. Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU Imagine de pe Șantierul naval din Giurgiu Foto : E. Dichiseanu« ÎN DEZBATERE PUBLICĂ: • Proiectul Legii privind dezvoltarea construcţiei de lo­­cuinţe şi proiectul Legii privind administrarea fondului locativ • Proiectul Legii privind înfiinţarea şi funcţionarea Consi­liului pentru problemele organizării economico-sociale (IN PAGINA A ll-A) MARELE ECRAN In confruntare cu cerinţele marelui public Filmul este, prin defini­ţie, destinat celei mai largi audienţe ; o artă care­­-­ datorită imensei sale popu­larităţi — poate cuprinde în sfera ei de influenţă milioane şi milioane de oameni. Marea forţă a ci­nematografului de înm­urire a conştiinţelor determină obiectivele etice şi estetice esenţiale ale dezvoltării filmului românesc, obiecti­ve profund integrate poli­ticii culturale a partidului nostru, vastului program ideologic adoptat de Ple­nara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971. O privire retrospectivă asupra premierelor anului trecut, dintre care s-au de­taşat creaţii de un nivel deosebit. Îndreptăţeşte afir­maţia că s-a înregistrat un progres notabil in direcţia exercitării funcţiei social­­educative a celei mai populare dintre arte. Pu­blicarea premiilor acordate recent de Asociaţia cineaş­tilor unora dintre filmele prezentate in premieră sau turnate în cursul anului 1972 readuce, de altfel, in memorie cîteva momente de relief ale acestui an ci­nematografic. Filmele cu­prinse in lista premiilor pentru scenariu, regie, ima­gine, interpretare actori­cească, scenografie etc. (Puterea şi adevărul, Felix şi Otilia, Explozia, Drum în penumbră, Bariera, A­­tunci i-am condamnat pe toţi la moarte. Cu miinile curate, Nunta de piatră), fil­me intre care există deose­biri sensibile sint, in an­samblul lor, edificatoare in sensul celor spuse mai îna­inte. Şi oferă, totodată, un nou prilej de a aprecia producţia cinematografică a anului 1972, prin prisma obiectivelor imediate şi de perspectivă ale maturizării cinematografiei naţionale. Principala cerinţă care stă in faţa cinematogra­fiei noastre o constituie, după cum se ştie, apropie­rea mai­ fermă, mai îndrăz­neaţă a creatorilor de rea­litatea contemporană, de problematica umană şi so­cială proprie epocii socia­liste. Nu este vorba despre realizarea unor filme de vagă „actualitate“ — ase­menea pelicule, „actuale“ ca decor şi nu ca idee, fără ecou in masa spectatorilor, n-au lipsit de pe ecrane. Dar ele s-au pierdut in a­­r­onimat. Afirmarea cine­matografiei nationale pre­supune realizarea unor fil­me mature ca gindire şi finalizare artistică, filme contemporane in esenţa lor, prin idealurile pe care Ie proclamă, prin măsura in care răspund comandamen­telor societăţii şi epocii noastre, prin autenticitatea conflictelor şi a caracterelor aduse pe ecran. Situarea in permanentă rezonanţă cu aspiraţiile publicului, cu preocupările masei de spec­tatori constituie nu numai condiţia contemporaneităţii, ci a însăşi existenţei unei cinematografii. D. COSTIN (Continuare în pag a IV -a) CERTITUDINI ŞI PERSPECTIVE ALE FILMULUI ROMÂNESC Noi construcfii de locuinţe In cartierul Crişan II din Slatina • Pe­scurt, din ţara • La Fabrica de confec­­ţii din Marghita-Bihor a intrat în funcţiune, cu o luna mai devreme, o nouă capacitate profilată in exclusivitate pe producţia uni­formelor şcolare. In cadrul a­­cestei întreprinderi sunt în curs de finalizare lucrările altor două noi hale de producţie, urmînd ca in scurt timp acestea să in­tre în funcţiune. Dezvoltarea şi mo­­dernizarea comerţului în localităţile rurale. În ultimii 3 ani, in satele judeţului VASLUI s-au construit şi mo­dernizat peste 60 de unităţi ale cooperaţiei de consum. In 1972 s-au dat în folosinţă 10 magazine (Deleni, Lunca Banu­lui, Ştioborăni etc.), 2 com­plexe comerciale la Murgeni şi Codăeşti, un motel la Moara Grecilor şi s-a introdus sistemul de autoservire în alte 10 locali­tăţi. In acest an s-au deschis 3 noi unităţi şi sunt intr-un stadiu avansat de construcţie alte 9, între care la Poieneşti, Dumeşti, Bădeana şi altele. Primul efect al acestor măsuri : volumul des­facerii mărfurilor a crescut in 1972 şi in primele două luni ale anului curent cu circa 20 la sută, faţă de anii anteriori. 497 ateliere-şcoală, din care 335 în mediul rural funct 2006“* in prezent pe lingă şcolile generale din ju­deţul DOLJ. Valoarea maşinilor şi uneltelor cu care sunt dotate se ridică la peste 3 milioane lei. La sate s-au amenajat 125 lo­turi agricole experimentale, au fost înfiinţate 138 microcoopera­­tive agricole cu 585 hectare te­ren arabil , pepiniere, microso­­larii, crescătorii de păsări, po­rumbei, viermi de mătase ș.a. ŞEDINŢA CONSILIUL DE STAT In ziua de 22 martie 1973 a avut loc şedinţa Consiliul de Stat a dezbătut şi adoptat De­îsstî&s­tjzsss ajsft — —• —r­omi,o~ Stat, structura pentru unităţile economice. DECRET privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: CAPITOLUL I DISPOZIȚII GENERALE Art. 1. — Structura organizatori­că a centralelor industriale și uni­tăților asimilate acestora, a între­prinderilor subordonate, precum şi a unităţilor componente fără personalitate juridică ale centra­lelor — uzine, fabrici, exploatări şi altele similare — denumite în cele ce urmează unităţi economice, se stabileşte în mod unitar, potri­vit legii, de organele de conducere colectivă ale acestora, pe baza prezentelor norme. Art. 2. - Se aprobă structurile organizatorice tip pentru cen­tralele industriale și alte unități similare și pentru întreprinderile industriale, prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul decret. Pe baza acestor structuri, Con­siliul de Miniştri va prezenta spre aprobare Consiliului de Stat struc­turi tip pe ramuri şi subramuri economice, pentru unităţi asimi­late centralelor, pentru întreprin­deri şi unităţile componente ale centralelor, precum şi pentru alte unităţi economice. CAPITOLUL II NORME DE STRUCTURA PENTRU ÎNTREPRINDERI Art. 3. — în funcție de volumul, complexitatea, importanța și spe­cificul activității, structura organi­zatorică a Întreprinderii industri­ale săli combinatului cuprinde : A) Structura de producție și concepţie a) ateliere de producţie, montaj, service, proiectare, precum şi pen­tru alte activităţi productive ; b) laboratoare de control şi cer­cetare ; c) secţii de producţie, montaj, service, precum şi pentru alte ac­tivităţi productive ; d) uzine, fabrici, exploatări şi alte unităţi similare fără persona­litate juridică. B) Structura funcţională a) birouri ; b) servicii. Art. 4 — Atelierul de producţie, montaj, service şi alte activităţi similare cuprinde cel puţin 4 for­maţii de lucru — conduse de este un maistru ; mărimea acestor for­maţii de lucru se stabileşte pe bază de normative unificate apro­bate pe ramuri, subramuri sau ac­tivităţi, depinzînd de natura şi specificul procesului de produc­ţie, precum şi de diviziunea mun­cii corespunzătoare acestuia. Maiş­trii lucrează sub conducerea ne­mijlocită a şefului de atelier. Dacă volumul activităţii necesită un nu­măr de muncitori echivalent cu patru formaţii de lucru normate, iar specificul muncii permite a­­ceasta, atelierul se poate constitui cu un număr mai mic de maiştri, sau fără maiştri, şeful de atelier conducînd nemijlocit activitatea muncitorilor. In cazul unor procese de produc­ţie de complexitate deosebită, for­maţiile de lucru pot fi conduse de subingineri sau ingineri. Activitatea atelierelor se desfă­şoară pe schimburi, fiecare atelier avind numărul de maiştri cores­punzător normativelor şi cite un şef de atelier pe schimb. Atelierul poate funcţiona atît în cadrul secţiilor de producţie, cit şi independent. Art. 5. — Atelierul de proiec­tare se poate constitui dacă volu­mul de muncă necesită cel puţin 25 de persoane ; în cazurile în care volumul de muncă este mai redus se vor organiza colective de pro­iectare. Art. 8 — Laboratorul de control şi cercetare execută analize, probe, măsurători pentru determinarea calităţii materiilor prime, materia­lelor, subansamblelor, produselor, precum şi unele lucrări cu carac­ter de studiu şi cercetare ; el se constituie dacă volumul de muncă necesită cel puţin 5 persoane. Art. 7. — Secţia de producţie, montaj, service şi pentru alte ac­tivităţi productive se poate organi­za pentru conducerea unitară a activităţilor legate între ele din punct de vedere tehnologic, dacă volumul de activitate necesită cel puţin 3 ateliere de producţie ; de asemenea, se pot constitui secţii în care şefii acestora conduc direct un număr de cel puţin 6 formaţii de lucru conduse de câte un mais­tru. Activitatea în secţie se desfăşoară pe schimburi. Ea este condusă de un şef de secţie coordonator şi de şefi de secţie pe schimburi. Se numesc şefi de secţie pe schimb numai dacă schimbul respectiv lucrează cu întreaga capacitate a secţiei. Şeful de secţie coordonator înde­plineşte şi atribuţia de şef de sec­ţie pe schimb. Şeful de secţie coor­donator, ajutat de ceilalţi şefi de schimb, răspunde de asigurarea con­diţiilor necesare pentru buna des­făşurare a activităţii in toate schim­burile, precum şi pentru realizarea planului pe întreaga secţie. Art. 8. — Uzinele, fabricile, ex­ploatările şi celelalte unităţi simi­lare fără personalitate juridică se pot înființa în mod­ excepțional, în cadrul întreprinderilor foarte mari și complexe avind procese de pro­ducție diferite, cu aprobarea Con­siliului de conducere al ministeru­lui, pe baza acordului Consiliului pentru problemele organizării eco­nomico-sociale, ce urmează a lua fiinţă. Uzinele, fabricile, exploatările şi celelalte unităţi similare fără per­sonalitate juridică sunt conduse de către un director sau inginer-şef. Unităţile economice prevăzute în alin. 1 au în componenţa lor mai multe ateliere sau secţii de produc­ţie, montaj şi pentru alte activităţi productive corespunzător atribuţi­ilor care le-au fost stabilite po­trivit legii, de către organul ierar­hic superior şi cu respectarea nor­melor unitare şi a structurilor tip; în cazul în care aceste unităţi sunt situate în alte localităţi decât cele în care îşi are sediul unitatea din care fac parte, ele pot avea în structura lor organizatorică un nu­măr minim de compartimente funcţionale strict necesare, care­ să le asigure o activitate normală. Art. 9. — Biroul este un com­partiment funcţional care se poate­­constitui pentru îndeplinirea unor lucrări sau activităţi omogene care necesită o organizare dis­tinctă. Biroul poate fi constituit independent dacă volumul de mun­că necesită un număr minim de 5 persoane ; de asemenea, se pot constitui, în mod excepţional, bi­rouri în cadrul unor servicii cu nu­măr mare de persoane. Art. 10. — Serviciul este un compartiment funcţional care se poate organiza pentru îndeplini­rea unor activităţi importante cu volum mare de muncă, sau pentru mai multe activităţi complemen­tare care trebuie conduse unitar, dacă volumul de muncă necesită cel puţin 15 persoane ; în cadrul unui serviciu cu cel puţin 20 per­soane, dacă există o activitate care necesită o organizare dis­tinctă, se poate înfiinţa şi un bi­rou ; la serviciile mai mari pot fi organizate mai multe birouri. Art. 11. — întreprinderile sau combinatele de grad special şi I sunt conduse de un director care este ajutat de­ un director adjunct tehnic şi de producţie, un direc­tor adjunct comercial şi un con­­tabil-şef. întreprinderile de gradul II şi III sunt conduse de un director a­ Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU (Continuare in pag. a IlI-a) REGLEMENTARI DE IMPORTANŢĂ MAJORĂ pentru accelerarea progresului economic al ţării, pentru creşterea bunăstării tuturor După cum este cunoscut, Confe­rinţa Naţională a partidului din iu­lie 1972, pornind de la cerinţele creşterii eficienţei activităţii econo­mice potrivit imperativelor dezvol­tării ţării şi intereselor ridicării continue a nivelului de trai al po­porului, a subliniat necesitatea de a se acţiona în continuare cu toată fermitatea pentru perfecţionarea şi simplificarea structurilor organi­zatorice, pentru apropierea condu­cerii de producţie, prin lichidarea unor forme de centralism excesiv, a unor paralelisme şi verigi inter­mediare în conducerea unităţilor productive, îmbunătăţirea acestor structuri, asigurarea unei conduceri ştiinţifice, dinamice şi suple la toate nivelurile economiei sunt o necesi­tate obiectivă pentru soluţionarea cit mai operativă şi in bune condi­ţii a problemelor complexe pe care le ridică ritmurile înalte de creş­tere a producţiei materiale, facto­rul hotăritor al propăşirii ţării şi progresului societăţii. In spiritul hotăririlor Conferinţei Naţionale a partidului. Plenara C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie a c. a adoptat un ansam­blu de măsuri avind ca scop să asi­gure îmbunătăţirea structurii orga­nizatorice la nivelul ministerelor, centralelor şi organizaţiilor econo­mice, o mai bună repartizare a funcţiilor de conducere, utilizarea raţională a cadrelor tehnico-ingine­­reşti, a specialiştilor de o înaltă ca­lificare, la nivelul întregii economii. Pe această linie se înscrie şi De­cretul privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unităţi­le economice, dezbătut şi adoptat in şedinţa de ieri a Consiliului da Stat şi care se publică mai sus. Decretul reglementează, in mod unitar, pe baza normelor pre­văzute, structura organizatorică a întreprinderilor industriale sau combinatelor şi a centralelor in­dustriale, in funcţie de volumul, complexitatea, importanţa şi speci­ficul activităţii lor ; totodată, de­cretul stabileşte categoriile de per­sonal din unităţile economice, in­­cepînd cu muncitorii, personalul de conducere şi pină la personalul de execuţie şi de deservire. Prevederile decretului urmăresc să asigure simplificarea organizării centralelor industriale, prin grefa­rea lor, de regulă, pe structura u­­neia dintre întreprinderile cele mai reprezentative , realizindu-se ast­fel premisa integrării efective a activităţii centralei şi a unităţii productive respective, eliminării paralelismelor in exercitarea ace­loraşi atribuţii — raţionalizarea aparatului de conducere, organiza­rea judicioasă a unităţilor de pro­ducţie şi concepţie, a comparti­mentelor funcţionale din structura organizatorică a Întreprinderilor şi centralelor industriale. Toate a­­ceste măsuri converg spre ace­laşi obiectiv — realizarea unor forme şi structuri de conducere cu un grad înalt de funcţionalitate şi operativitate, mai simple, mai eco­nomice şi mai eficiente, cu mai pu­ţine trepte ierarhice, inlăturindu-se surse de birocratism, tergiversare şi formularistică inutilă. Îşi găseşte astfel materializare o concepţie ri­guros ştiinţifică de conducere a unităţilor economice. In strinsă şi nemijlocită legătură cu perfecţionarea şi raţionalizarea structurilor organizatorice ale cen­tralelor şi întreprinderilor se va asigura ca un mare număr de cadre tehnico-inginereşti, de specialişti cu înaltă calificare, care pină acum erau angajaţi în lucrări administra­­tive, să lucreze in activităţi direct şi efectiv productive, in conduce­rea nemijlocită a proceselor de pro­ducţie, în sectoarele de concepţie, de proiectare şi cercetare din uni­tăţile economice. Aceasta răspunde unor interese majore ale întregii societăţi, intrucît tocmai in aseme­nea domenii — şi nu în munci cu caracter administrativ, birocratic — fiecare inginer, fiecare specialist işi va putea pune cel mai bine in va­loare capacitatea creatoare şi cali­ficarea tehnico-ştiinţifică pentru care s-a pregătit, îşi va putea adu­ce contribuţia necesară şi aşteptată la perfecţionarea producţiei — con­tribuţie pe care societatea este în­dreptăţită să o ceară ţinînd seama de eforturile şi investiţiile făcute pentru formarea specialiştilor. Neîndoielnic, acest aflux al spe­cialiştilor către activitatea produc­tivă, de proiectare şi cercetare, se va resimţi puternic pe tărîmul pro­movării tehnicii moderne, îmbună­tăţirii organizării, înnoirii şi moder­nizării producţiei, perfecţionării tehnologiilor de fabricaţie, ridicării calităţii produselor, valorificării sa­ (Continuare in pag. a IlI-a)

Next