Scînteia, martie 1973 (Anul 42, nr. 9435-9465)
1973-03-23 / nr. 9457
/ V__________________________ --------- ----------------------------------------------------------------------------------------------------- AZI IŞI DESCHIDE LUCRĂRILE CONFERINŢA UNIUNII ASOCIAŢIILOR STUDENŢEŞTI DIN ROMANIA STUDENTUL -tînărul comunist de azi, vrednicul pecialist de mîine . Azi, în Capitală incep lucrările celei de-a IX-a Conferinţe a Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din România, eveniment remarcabil in viaţa studenţimii patriei, a întregului nostru tineret. Aşa cum este cunoscut, perioada ce a urmat Congresului al X-lea al partidului, Conferinţei Naţionale — ale căror orientări şi hotăriri au Înscris cu fermitate România pe calea progresului socialist, a unor perfecţionări structurale — a adus îmbunătăţiri esenţiale învăţămîntului superior, concomitent cu ridicarea calităţii şi conţinutului muncii asociaţiilor studenţeşti. în aceşti ani, studenţimea, organizaţia sa revoluţionară şi-au dovedit şi mai pregnant, prin activitatea şi rezultatele obţinute, sentimentele puternice ale devotamentului faţă de patrie şi partid, faţă de conducerea sa ; s-a ilustrat in mod concret hotărârea ca fiecare student să se pregătească temeinic în anii de studii pentru a se putea afirma atit ca specialist în producţie, cu o temeinică pregătire profesională, rit şi ca militant social, cu o tot mai înaltă pregătire politică, conştiinţă şi responsabilitate civică. Semn al preţuirii pe care o acordă partidul, conducerea sa studenţimii patriei sunt cuvintele rostite la Cluj de secretarul general al partidului, tovarăşul, Nicolae Ceauşescu, cu prilejul deschiderii actualului an de invăţămînt universitar, cuvinte in care toţi studenţii ţării, fără deosebire de naţionalitate, desluşesc deopotrivă încredere şi îndemn mobilizator. „Întotdeauna tineretul s-a aflat in primele rinduri ale luptei pentru nou, împotriva vechiului, pentru transformarea revoluţionară a societăţii, pentru transformarea revoluţionară a omului, spunea secretarul general al partidului. Iată de ce partidul dă o inaltă apreciere tineretului universitar, studenţilor, preocupării lor de a-şi însuşi cele mai noi şi înaintate cuceriri ale ştiinţei şi culturii naţionale şi universale. Sint convins că fi In viitor studenţimea noastră va păşi in primele rinduri ale luptei pentru dezvoltarea rapidă a societăţii socialiste, se va pregăti astfel incit să poată participa activ, in toate domeniile, la înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea, de Conferinţa Naţională, la făurirea viitorului luminos al patriei noastre socialiste — societatea socialistă multilateral dezvoltată“. Perioada de profunde transformări ce a avut loc în viaţa societăţii noastre, creşterea conştiinţei şi participării fiecăruia la marele efort de construcţie al ţării, puternica ofensivă declanşată de partid după Congresul al X-lea pentru formarea şi afirmarea omului nou, a constructorului socialismului, în spiritul normelor eticii comuniste, concretizate într-un pilduitor cod moral la Conferinţa Naţională a partidului — toate acestea s-au reflectat definitoriu şi în activitatea studenţimii noastre. Parte integrantă a tineretului patriei, studenţimea s-a manifestat în toate împrejurările ca un detaşament hotărît al acestuia, a făcut dovada răspunderii sale, a conştiinţei marilor datorii ce le are faţă de partid şi popor, faţă de condiţiile ce-i sunt create pentru pregătirea multilaterală, pentru afirmarea sa viitoare pe marele şantier al ţării. ‘ In cadrul lucrărilor conferinţei ce începe astăzi, aleşii studenţilor vor analiza realizările obţinute, vor evidenţia experienţa cristalizată în munca politică şi profesională, în învăţământ şi practica productivă, căile de perfecţionare a activităţii organizaţiilor studenţeşti ca organizaţii revoluţionare, de sporire a contribuţiei lor la procesul dinamic de dezvoltare socială. In acest cadru se situează creşterea influenţei organizaţiilor studenţeşti în masa largă a studenţilor, manifestarea tot mai cuprinzătoare, mai concretă a spiritului revoluţionar în viaţa universitară. In această privinţă, hotăririle Plenarei C.C. al (Continuare in pag. a IV-a) _____________________________/ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLII Nr. 9457 Vineri 23 martie 1973 6 PAGINI - 30 BANI DECRET pentru convocarea Marii Adunări Naţionale In temeiul articolului 64 punctul 1 din Constituţie, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Articol unic. — Se convoacă Marea Adunare Naţională în a zecea sesiune a celei de-a şasea legislaturi, în ziua de 28 martie 1973, ora 10 dimineața. Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU Imagine de pe Șantierul naval din Giurgiu Foto : E. Dichiseanu« ÎN DEZBATERE PUBLICĂ: • Proiectul Legii privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe şi proiectul Legii privind administrarea fondului locativ • Proiectul Legii privind înfiinţarea şi funcţionarea Consiliului pentru problemele organizării economico-sociale (IN PAGINA A ll-A) MARELE ECRAN In confruntare cu cerinţele marelui public Filmul este, prin definiţie, destinat celei mai largi audienţe ; o artă care- datorită imensei sale popularităţi — poate cuprinde în sfera ei de influenţă milioane şi milioane de oameni. Marea forţă a cinematografului de înmurire a conştiinţelor determină obiectivele etice şi estetice esenţiale ale dezvoltării filmului românesc, obiective profund integrate politicii culturale a partidului nostru, vastului program ideologic adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971. O privire retrospectivă asupra premierelor anului trecut, dintre care s-au detaşat creaţii de un nivel deosebit. Îndreptăţeşte afirmaţia că s-a înregistrat un progres notabil in direcţia exercitării funcţiei socialeducative a celei mai populare dintre arte. Publicarea premiilor acordate recent de Asociaţia cineaştilor unora dintre filmele prezentate in premieră sau turnate în cursul anului 1972 readuce, de altfel, in memorie cîteva momente de relief ale acestui an cinematografic. Filmele cuprinse in lista premiilor pentru scenariu, regie, imagine, interpretare actoricească, scenografie etc. (Puterea şi adevărul, Felix şi Otilia, Explozia, Drum în penumbră, Bariera, Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte. Cu miinile curate, Nunta de piatră), filme intre care există deosebiri sensibile sint, in ansamblul lor, edificatoare in sensul celor spuse mai înainte. Şi oferă, totodată, un nou prilej de a aprecia producţia cinematografică a anului 1972, prin prisma obiectivelor imediate şi de perspectivă ale maturizării cinematografiei naţionale. Principala cerinţă care stă in faţa cinematografiei noastre o constituie, după cum se ştie, apropierea mai fermă, mai îndrăzneaţă a creatorilor de realitatea contemporană, de problematica umană şi socială proprie epocii socialiste. Nu este vorba despre realizarea unor filme de vagă „actualitate“ — asemenea pelicule, „actuale“ ca decor şi nu ca idee, fără ecou in masa spectatorilor, n-au lipsit de pe ecrane. Dar ele s-au pierdut in aronimat. Afirmarea cinematografiei nationale presupune realizarea unor filme mature ca gindire şi finalizare artistică, filme contemporane in esenţa lor, prin idealurile pe care Ie proclamă, prin măsura in care răspund comandamentelor societăţii şi epocii noastre, prin autenticitatea conflictelor şi a caracterelor aduse pe ecran. Situarea in permanentă rezonanţă cu aspiraţiile publicului, cu preocupările masei de spectatori constituie nu numai condiţia contemporaneităţii, ci a însăşi existenţei unei cinematografii. D. COSTIN (Continuare în pag a IV -a) CERTITUDINI ŞI PERSPECTIVE ALE FILMULUI ROMÂNESC Noi construcfii de locuinţe In cartierul Crişan II din Slatina • Pescurt, din ţara • La Fabrica de confecţii din Marghita-Bihor a intrat în funcţiune, cu o luna mai devreme, o nouă capacitate profilată in exclusivitate pe producţia uniformelor şcolare. In cadrul acestei întreprinderi sunt în curs de finalizare lucrările altor două noi hale de producţie, urmînd ca in scurt timp acestea să intre în funcţiune. Dezvoltarea şi modernizarea comerţului în localităţile rurale. În ultimii 3 ani, in satele judeţului VASLUI s-au construit şi modernizat peste 60 de unităţi ale cooperaţiei de consum. In 1972 s-au dat în folosinţă 10 magazine (Deleni, Lunca Banului, Ştioborăni etc.), 2 complexe comerciale la Murgeni şi Codăeşti, un motel la Moara Grecilor şi s-a introdus sistemul de autoservire în alte 10 localităţi. In acest an s-au deschis 3 noi unităţi şi sunt intr-un stadiu avansat de construcţie alte 9, între care la Poieneşti, Dumeşti, Bădeana şi altele. Primul efect al acestor măsuri : volumul desfacerii mărfurilor a crescut in 1972 şi in primele două luni ale anului curent cu circa 20 la sută, faţă de anii anteriori. 497 ateliere-şcoală, din care 335 în mediul rural funct 2006“* in prezent pe lingă şcolile generale din judeţul DOLJ. Valoarea maşinilor şi uneltelor cu care sunt dotate se ridică la peste 3 milioane lei. La sate s-au amenajat 125 loturi agricole experimentale, au fost înfiinţate 138 microcooperative agricole cu 585 hectare teren arabil , pepiniere, microsolarii, crescătorii de păsări, porumbei, viermi de mătase ș.a. ŞEDINŢA CONSILIUL DE STAT In ziua de 22 martie 1973 a avut loc şedinţa Consiliul de Stat a dezbătut şi adoptat Deîsstî&stjzsss ajsft — —• —romi,o~ Stat, structura pentru unităţile economice. DECRET privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: CAPITOLUL I DISPOZIȚII GENERALE Art. 1. — Structura organizatorică a centralelor industriale și unităților asimilate acestora, a întreprinderilor subordonate, precum şi a unităţilor componente fără personalitate juridică ale centralelor — uzine, fabrici, exploatări şi altele similare — denumite în cele ce urmează unităţi economice, se stabileşte în mod unitar, potrivit legii, de organele de conducere colectivă ale acestora, pe baza prezentelor norme. Art. 2. - Se aprobă structurile organizatorice tip pentru centralele industriale și alte unități similare și pentru întreprinderile industriale, prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul decret. Pe baza acestor structuri, Consiliul de Miniştri va prezenta spre aprobare Consiliului de Stat structuri tip pe ramuri şi subramuri economice, pentru unităţi asimilate centralelor, pentru întreprinderi şi unităţile componente ale centralelor, precum şi pentru alte unităţi economice. CAPITOLUL II NORME DE STRUCTURA PENTRU ÎNTREPRINDERI Art. 3. — în funcție de volumul, complexitatea, importanța și specificul activității, structura organizatorică a Întreprinderii industriale săli combinatului cuprinde : A) Structura de producție și concepţie a) ateliere de producţie, montaj, service, proiectare, precum şi pentru alte activităţi productive ; b) laboratoare de control şi cercetare ; c) secţii de producţie, montaj, service, precum şi pentru alte activităţi productive ; d) uzine, fabrici, exploatări şi alte unităţi similare fără personalitate juridică. B) Structura funcţională a) birouri ; b) servicii. Art. 4 — Atelierul de producţie, montaj, service şi alte activităţi similare cuprinde cel puţin 4 formaţii de lucru — conduse de este un maistru ; mărimea acestor formaţii de lucru se stabileşte pe bază de normative unificate aprobate pe ramuri, subramuri sau activităţi, depinzînd de natura şi specificul procesului de producţie, precum şi de diviziunea muncii corespunzătoare acestuia. Maiştrii lucrează sub conducerea nemijlocită a şefului de atelier. Dacă volumul activităţii necesită un număr de muncitori echivalent cu patru formaţii de lucru normate, iar specificul muncii permite aceasta, atelierul se poate constitui cu un număr mai mic de maiştri, sau fără maiştri, şeful de atelier conducînd nemijlocit activitatea muncitorilor. In cazul unor procese de producţie de complexitate deosebită, formaţiile de lucru pot fi conduse de subingineri sau ingineri. Activitatea atelierelor se desfăşoară pe schimburi, fiecare atelier avind numărul de maiştri corespunzător normativelor şi cite un şef de atelier pe schimb. Atelierul poate funcţiona atît în cadrul secţiilor de producţie, cit şi independent. Art. 5. — Atelierul de proiectare se poate constitui dacă volumul de muncă necesită cel puţin 25 de persoane ; în cazurile în care volumul de muncă este mai redus se vor organiza colective de proiectare. Art. 8 — Laboratorul de control şi cercetare execută analize, probe, măsurători pentru determinarea calităţii materiilor prime, materialelor, subansamblelor, produselor, precum şi unele lucrări cu caracter de studiu şi cercetare ; el se constituie dacă volumul de muncă necesită cel puţin 5 persoane. Art. 7. — Secţia de producţie, montaj, service şi pentru alte activităţi productive se poate organiza pentru conducerea unitară a activităţilor legate între ele din punct de vedere tehnologic, dacă volumul de activitate necesită cel puţin 3 ateliere de producţie ; de asemenea, se pot constitui secţii în care şefii acestora conduc direct un număr de cel puţin 6 formaţii de lucru conduse de câte un maistru. Activitatea în secţie se desfăşoară pe schimburi. Ea este condusă de un şef de secţie coordonator şi de şefi de secţie pe schimburi. Se numesc şefi de secţie pe schimb numai dacă schimbul respectiv lucrează cu întreaga capacitate a secţiei. Şeful de secţie coordonator îndeplineşte şi atribuţia de şef de secţie pe schimb. Şeful de secţie coordonator, ajutat de ceilalţi şefi de schimb, răspunde de asigurarea condiţiilor necesare pentru buna desfăşurare a activităţii in toate schimburile, precum şi pentru realizarea planului pe întreaga secţie. Art. 8. — Uzinele, fabricile, exploatările şi celelalte unităţi similare fără personalitate juridică se pot înființa în mod excepțional, în cadrul întreprinderilor foarte mari și complexe avind procese de producție diferite, cu aprobarea Consiliului de conducere al ministerului, pe baza acordului Consiliului pentru problemele organizării economico-sociale, ce urmează a lua fiinţă. Uzinele, fabricile, exploatările şi celelalte unităţi similare fără personalitate juridică sunt conduse de către un director sau inginer-şef. Unităţile economice prevăzute în alin. 1 au în componenţa lor mai multe ateliere sau secţii de producţie, montaj şi pentru alte activităţi productive corespunzător atribuţiilor care le-au fost stabilite potrivit legii, de către organul ierarhic superior şi cu respectarea normelor unitare şi a structurilor tip; în cazul în care aceste unităţi sunt situate în alte localităţi decât cele în care îşi are sediul unitatea din care fac parte, ele pot avea în structura lor organizatorică un număr minim de compartimente funcţionale strict necesare, care să le asigure o activitate normală. Art. 9. — Biroul este un compartiment funcţional care se poateconstitui pentru îndeplinirea unor lucrări sau activităţi omogene care necesită o organizare distinctă. Biroul poate fi constituit independent dacă volumul de muncă necesită un număr minim de 5 persoane ; de asemenea, se pot constitui, în mod excepţional, birouri în cadrul unor servicii cu număr mare de persoane. Art. 10. — Serviciul este un compartiment funcţional care se poate organiza pentru îndeplinirea unor activităţi importante cu volum mare de muncă, sau pentru mai multe activităţi complementare care trebuie conduse unitar, dacă volumul de muncă necesită cel puţin 15 persoane ; în cadrul unui serviciu cu cel puţin 20 persoane, dacă există o activitate care necesită o organizare distinctă, se poate înfiinţa şi un birou ; la serviciile mai mari pot fi organizate mai multe birouri. Art. 11. — întreprinderile sau combinatele de grad special şi I sunt conduse de un director care este ajutat de un director adjunct tehnic şi de producţie, un director adjunct comercial şi un contabil-şef. întreprinderile de gradul II şi III sunt conduse de un director a Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU (Continuare in pag. a IlI-a) REGLEMENTARI DE IMPORTANŢĂ MAJORĂ pentru accelerarea progresului economic al ţării, pentru creşterea bunăstării tuturor După cum este cunoscut, Conferinţa Naţională a partidului din iulie 1972, pornind de la cerinţele creşterii eficienţei activităţii economice potrivit imperativelor dezvoltării ţării şi intereselor ridicării continue a nivelului de trai al poporului, a subliniat necesitatea de a se acţiona în continuare cu toată fermitatea pentru perfecţionarea şi simplificarea structurilor organizatorice, pentru apropierea conducerii de producţie, prin lichidarea unor forme de centralism excesiv, a unor paralelisme şi verigi intermediare în conducerea unităţilor productive, îmbunătăţirea acestor structuri, asigurarea unei conduceri ştiinţifice, dinamice şi suple la toate nivelurile economiei sunt o necesitate obiectivă pentru soluţionarea cit mai operativă şi in bune condiţii a problemelor complexe pe care le ridică ritmurile înalte de creştere a producţiei materiale, factorul hotăritor al propăşirii ţării şi progresului societăţii. In spiritul hotăririlor Conferinţei Naţionale a partidului. Plenara C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie a c. a adoptat un ansamblu de măsuri avind ca scop să asigure îmbunătăţirea structurii organizatorice la nivelul ministerelor, centralelor şi organizaţiilor economice, o mai bună repartizare a funcţiilor de conducere, utilizarea raţională a cadrelor tehnico-inginereşti, a specialiştilor de o înaltă calificare, la nivelul întregii economii. Pe această linie se înscrie şi Decretul privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unităţile economice, dezbătut şi adoptat in şedinţa de ieri a Consiliului da Stat şi care se publică mai sus. Decretul reglementează, in mod unitar, pe baza normelor prevăzute, structura organizatorică a întreprinderilor industriale sau combinatelor şi a centralelor industriale, in funcţie de volumul, complexitatea, importanţa şi specificul activităţii lor ; totodată, decretul stabileşte categoriile de personal din unităţile economice, incepînd cu muncitorii, personalul de conducere şi pină la personalul de execuţie şi de deservire. Prevederile decretului urmăresc să asigure simplificarea organizării centralelor industriale, prin grefarea lor, de regulă, pe structura uneia dintre întreprinderile cele mai reprezentative , realizindu-se astfel premisa integrării efective a activităţii centralei şi a unităţii productive respective, eliminării paralelismelor in exercitarea aceloraşi atribuţii — raţionalizarea aparatului de conducere, organizarea judicioasă a unităţilor de producţie şi concepţie, a compartimentelor funcţionale din structura organizatorică a Întreprinderilor şi centralelor industriale. Toate aceste măsuri converg spre acelaşi obiectiv — realizarea unor forme şi structuri de conducere cu un grad înalt de funcţionalitate şi operativitate, mai simple, mai economice şi mai eficiente, cu mai puţine trepte ierarhice, inlăturindu-se surse de birocratism, tergiversare şi formularistică inutilă. Îşi găseşte astfel materializare o concepţie riguros ştiinţifică de conducere a unităţilor economice. In strinsă şi nemijlocită legătură cu perfecţionarea şi raţionalizarea structurilor organizatorice ale centralelor şi întreprinderilor se va asigura ca un mare număr de cadre tehnico-inginereşti, de specialişti cu înaltă calificare, care pină acum erau angajaţi în lucrări administrative, să lucreze in activităţi direct şi efectiv productive, in conducerea nemijlocită a proceselor de producţie, în sectoarele de concepţie, de proiectare şi cercetare din unităţile economice. Aceasta răspunde unor interese majore ale întregii societăţi, intrucît tocmai in asemenea domenii — şi nu în munci cu caracter administrativ, birocratic — fiecare inginer, fiecare specialist işi va putea pune cel mai bine in valoare capacitatea creatoare şi calificarea tehnico-ştiinţifică pentru care s-a pregătit, îşi va putea aduce contribuţia necesară şi aşteptată la perfecţionarea producţiei — contribuţie pe care societatea este îndreptăţită să o ceară ţinînd seama de eforturile şi investiţiile făcute pentru formarea specialiştilor. Neîndoielnic, acest aflux al specialiştilor către activitatea productivă, de proiectare şi cercetare, se va resimţi puternic pe tărîmul promovării tehnicii moderne, îmbunătăţirii organizării, înnoirii şi modernizării producţiei, perfecţionării tehnologiilor de fabricaţie, ridicării calităţii produselor, valorificării sa (Continuare in pag. a IlI-a)