Scînteia, aprilie 1973 (Anul 42, nr. 9466-9494)
1973-04-02 / nr. 9467
în centrul activităţii de zi cu zi ÎNNOIREA şi MODERNIZAREA PRODUCŢIEI ■ GAMA DE GRUPURI ELECTROGENE PRODUSE DE UZINA DE MAŞINI ELECTRICE BUCUREŞTI s-a mărit in ultima vreme cu noi tipuri normale şi automate de 80 kVA. Ele sunt destinate alimentării cu energie electrică a instalaţiilor de lumină şi forţă în locuri unde racordul la reţea ar impune cheltuieli suplimentare costisitoare. Noile grupuri electrogene sunt alcătuite dintr-un generator sincron, un motor diesel de 105 CP şi un tablou de comandă. Varianta mobilă este montată pe o remorcă ce permite tractarea întregului grup. Concepţia constructivă care stă la baza sistemului de răcire asigură funcţionarea acestor agregate şi in zone climaterice tropicale, fapt pentru care aceste grupuri electrogene sunt incluse în nomenclatoarele de export. ■ DOUA PRODUSE PREMIATE ANUL TRECUT LA SALOANELE DE INVENŢII DE LA BRNO ŞI KOLN AU INTRAT IN FABRICAŢIE DE SERIE la întreprinderea de industrie locală a judeţului Gorj. Primul este un releu antibifazic care, în momentul cînd un motor electric rămîne în două faze funcționale, Întrerupe automat alimentarea sa cu energie, prevenind astfel arderea motorului. Celălalt este un aparat cunoscut sub denumirea tehnică de „redresor pentru sudură" care secaracterizează printr-o greutate mică, consum redus de curent electric şi un preţ de fabricaţie mai mic cu 40 la sută decît al aparatelor de sudură folosite în prezent în întreprinderile industriale. E un nou tip de maşina DE TRATAT SEMINŢE CEREALIERE, realizată după proiectele elaborate de specialiştii uzinei „Tehnometal“ din Timişoara, în colaborare cu cei ai Facultăţii de mecanică agricolă din localitate, a fost livrat beneficiarilor. Noua maşină atinge o productivitate de 3 ori mai mare decît cele fabricate pină acum, este mult mai uşoară şi mai rezistentă, în acest an, uzina timişoreană va mai asimila un uscător stabil cu o capacitate de 50 tone, unul mobil cu o productivitate de 6 tone cereale pe oră, un transportor de legume și alte utilaje agricole. Aflăm că, împreună cu sondorii lui, brigadierul Constantin Popescu, unul dintre pionierii acestor locuri intrate în circuitul industrializării, forează acum undeva in arcul Carpaţilor. Sapele lor străbat suprapunerile geologice pină la mii de metri adîncime. Pină la lacurile subterane ale „aurului negru“. Aici însă a rămas mai departe, proaspătă, amintirea celor şaptesprezece oameni ai lui Constantin Popescu care au furat primele şapte sonde. Popescu — om de-al locului. A şaptea sondă a plantat-o chiar pe ogorul lui. „Eram opt fraţi pe două hectare de viroagă stearpă“. Cit a trecut de la primele şapte sonde ? Aproape două decenii. Timp în care Ţiclenii Gorjului s-au consacrat pe harta petroliferă a patriei. Timp în care ţinuturile Gorjului — mai întîi Ţiclenii, apoi Bîltenii, apoi Colibaşii, apoi Bustuchinii etc. — au început să pompeze din adîncurile subterane şuvoaiele de petrol în marele şuvoi al ţării. Noutăţile la schela de extracţie Ţicleni ? Mai întîi că, în aproape două decenii de extracţie, aşezarea a devenit oraş. Aşa cum se petrec lucrurile oriunde se înfige cite un pilon al industriei. In lumina generoasă a primăverii, blocurile — la început ale coloniei de sondori, acum ale unui adevărat oraş — sclipesc într-o cromatică galbenă, odihnitoare. Noua profesie a absorbit numeroase forţe umane din jur — ţărani din tată in fiu, alţii tot din tată in fiu muncitori la pădure — şi astfel s-a născut eşalonul de sondori ai Gorjului, oameni destoinici, despre care cel mai bine vorbesc înseşi rezultatele muncii lor. Străbatem noul peisaj al schelei, dominat de uriaşii copaci de metal, cu „rădăcinile“ înfipte pină la peste 4 000 de metri, şi recompunem cîteva biografii umane în trăsăturile lor definitorii. Gheorghe Iacob. Sondorşef. Din cei aproximativ 40 de ani ai săi, 17 i-a petrecut în aceste locuri. Reparînd sonde. Cineva spunea (afirmaţia se voia o laudă la adresa virtuozităţii profesionale a lui Iacob) că sondorul şef este aici încadrat, de fapt, pe post de... chirurg. Chirurgie profesată pe sondele intrate in reparaţii capitale şi care, după operaţii migăloase şi competente, sunt readuse in circuitul producţiei. Asta-i munca lui Gheorghe Iacob şi a atîtor altora în mecanismul complex şi plin de răspundere al schelei petroliere. Marin Durdan a fost şi el sondor de extracţie. A terminat liceul fiind in producţie şi, la cei 35 de ani pe care-i are, e meşter peste un parc de utilaje. In locul de care răspunde nu găseşti o macara in noroi ori o bucată de tubing. „Energic, conştiincios, receptiv“. Trei cuvinte, atit au rostit cei pe care i-am rugat să ni-l înfăţişeze pe meşterul Durdan. Să mai adăugăm şi faptul că secţia Colibaşi — unde lucrează Marin Durdan — s-a situat anul trecut pe locul I în cadrul schelei. Romulus Onea este din Pociovalişte. Unul dintre gorjenii cărora noua ramură industrială le-a schimbat destinul statornicit de atîtea generaţii. A luat lucrurile de la A, sondor, podar, sondor-şef. A urmat şcoala de maiştri şi acum e la Bustuchini, „secţie care, din 1961, n-a fost o zi sub plan“. In această constantă a hărniciei şi priceperii se recunoaşte şi energia neobosită pe care o cheltuieşte acest comunist pentru ca sectorul de care răspunde să extragă cu mai mult petrol. Am putea adăuga şi numele lui Constantin Cojocaru care, împreună cu oamenii săi, a extras in ultimele două luni 935 tone de ţiţei peste plan. Ori pe cel al electricianului Nicolae Enache care de 20 de ani, zi de zi, face naveta pe la sonde, supraveghind acel mecanism ce se numeşte muncă normală de extracţie, indiferent de anotimp, indiferent de vreme... Sau numele inginerului Nicolae Tătulescu, autorul citorva raţionalizări, om pentru care munca la sonde a însemnat un lung şir de satisfacţii profesionale, oferindu-i un cîmp larg de experienţă şi cercetare. Din pasiunea şi hărnicia acestor oameni, din spirala realizărilor lor se compune marea biografie a sondorilor din Ţiclenii Gorjului. De ce ne-am oprit tocmai aici ? Pentru că, anul trecut, la schela de extracţie Ţicleni s-au realizat : o producţie globală cu aproape patru milioane lei mai mare decît angajamentul asumat ; peste 3 milioane lei economii la preţul de cost ; peste 2 milioane lei beneficii peste angajamentul luat. Primul trimestru al acestui an se anunţă la fel de fructuos : un plus de 6,59 la sută producţiemarfă care înseamnă mai multe gaze şi ţiţei extras, creşterea productivităţii muncii etc. Intr-un cuvînt, petroliştii Ţiclenilor nu-şi precupeţesc eforturile pentru a onora îndatoririle asumate privind îndeplinirea înainte de termen a cincinalului. Imaginea acestei munci dinamice am întîlnit-o pretutindeni în schelă. Ca nişte originale cumpene de fîntînă, pompele se leagănă zi şi noapte, intreţinînd parcă un perpetuu dialog cu lacul subteran. In alte locuri se sapă în căutarea lacurilor din adine. Şi, în această ordine de idei, o ştire de ultimă oră : F. 320 DE — sonda despre care am mai scris — a ajuns la peste 3 500 metri. înaintează rapid, în straturile pămîntului, spre ţinta 4 700. Un marş continuu, viguros, pe măsura oamenilor care deschid şi veghează preţioasele itinerare ale petrolului gorjean, avind conştiinţa că se află la una din bornele avansate ale economiei ţării. Mihai DUMITRESCU corespondentul „Scînteii” Fapte rare dau masura conştiinţei muncitoreşti SONDIND ADÂNCURILE, PETROLIŞTII GORJENI SE AFLĂ LA ÎNĂLŢIME PROLETARI DIN TOATE UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLII Nr. 9467 Prima ediţie Luni 2 aprilie 1973 14 PAGINI - 308ANI DE LA GRĂDINIŢĂ LA FACULTATE — V-am ruga să ne prezentaţi, mai întii, măsurile care vor fi luate in acest an şcolar sau in viitorul apropiat. — Sarcinile ce revin şcolii, învăţămîntului de toate gradele, în formarea multilaterală şi pregătirea unui tineret sănătos, în educarea lui comunistă, se înscriu in contextul amplului program de perfecţionare şi modernizare a invâţămintului românesc şi sint subliniate încă odată cu pregnanţă in recenta hotărîre a partidului. Faptul că educaţia fizică şi sportul şcolar şi universitar sint tratate intr-un capitol special atestă şi mai mult grija partidului şi statului pentru educarea fizică şi sportivă a tinerei generaţii, marile noastre îndatoriri şi răspunderi. In acest sens, am discutat in conducerea ministerului măsurile ce se impun pentru ridicarea nivelului activităţii sportive. Se va acţiona, in primul rind, in direcţia îmbunătăţirii educaţiei fizice în cadrul procesului de invăţămînt, incepînd cu unităţile preşcolare. In acest sens, la grădiniţe, la cămine. în pagina a ll-a SPORT • CAMPIONATUL DIVIZIEI „A" la FOTBAL • COMPETIȚII DE MASA în pagina a lll-a Se impune recuperarea grabnică ■fliiiwHBiiiii'.fM..« a răminerilor in urmă la lucrările agricole IERI, ÎN ŞASE JUDEŢE BRĂILA , 14 000 cooperatori şi mecanizatori au lucrat la evacuarea apelor • 8 500 ha însămînţate VASLUI . Pe terenurile zvîntate s-a lucrat intens • Au fost reamplasate culturile in funcţie de starea solului PRAHOVA . Au fost plantaţi 10000 de pomi fructiferi şi mii de arbuşti ornamentali BRAŞOV : Au început insămînţările • Participare masivă la curăţirea păşunilor TIMIŞ: 6 500 ha grăpate şi discuiie • Peste 2 000 ha păşuni curăţate VRANCEA : Apa a fost evacuată de pe 6 000 ha • 30 000 de cetăţeni, pionieri şi utecişti au plantat pomi fructiferi şi au amenajat zone verzi Semănatul culturilor din prima epocă, lucrările în legumicultură, în vii şi livezi au concentrat ieri forţe impresionante in aproape toate judeţele ţării. Mii şi mii de cooperatori şi mecanizatori au lucrat atit la pregătirea terenului şi la semănat, cit şi la evacuarea excesului de umiditate, pentru a da cale liberă tractoarelor. In judeţul Brăila, zecile de mii de cooperatori şi mecanizatori şi-au canalizat eforturile în două direcţii : pregătirea terenului şi semănatul culturilor din epoca întîi — lucrare efectuată pe 8 500 ha — şi evacuarea excesului de apă din cîmp. In tot cursul zilei de ieri, în cooperativele agricole Galbenu, Roşiori, Romanu, Găiseanca şi altele, cooperatorii au săpat şanţuri şi rigole pe zeci de kilometri, pentru a dirija apa pe canale. In total, în judeţul Brăila, la aceste lucrări au participat peste 14 000 de cooperatori şi mecanizatori, cu un mare număr de utilaje, buldozere, drăgi, excavatoare, tractoare cu lamă etc. Ceea ce se relevă pregnant in cele mai multe întreprinderi agricole de stat şi cooperative agricole sunt buna organizare a muncii, aportul preţios al specialiştilor agricoli, al cadrelor de conducere din unităţi. „Suntem cu ochii pe fiecare sală şi îndată ce terenul permite, intrăm cu toate forţele la pregătirea terenului şi la semănat, ne spunea ing. V. Popescu, de la cooperativa agricolă Tudor Vladimirescu. Am cutreierat toate punctele de lucru pentru a cunoaşte evoluţia umidităţii solului şi a putea concentra forţele mecanice şi manuale după cerinţe. Aşa am reuşit să terminăm semănatul ovăzului şi borceagului, să însăminţăm 50 ha cu sfeclă de zahăr, mazăre şi alte culturi“. în aceste zile, cînd cel mai mare volum de lucrări se execută cu mijloace mecanice, o mare însemnătate au crearea unor condiţii cit mai bune de lucru in cimp mecanizatorilor, aprovizionarea permanentă cu carburanţi şi lubrifianţi, înlăturarea imediată a oricăror defecţiuni la tractoare. In numeroase staţiuni pentru mecanizarea agriculturii s-au luat măsuri pentru începerea lucrului odată cu zorii zilei, continuindu-se pină seara tirziu. Aşa procedează mecanizatorii Nicolae Sinpetru, Costică Cioancă,Gheorghe Buzea, Gheorghe Smeu, Dumitru Cristea, de la cooperativa Tudor Vladimirescu. La fel se procedează şi în cooperativele agricole Cazasu, Chiscani, „1 Mai“-Brăila, Tichileşti şi altele, unde în cursul zilei de ieri s-a lucrat cu toate forţele. Ieri a fost o zi de muncă deosebit de intensă şi în judeţul Vaslui , greu încercat de inundaţii şi de alunecări de teren. Deşi lucrurile încep să intre în normal, sunt necesare încă mari eforturi pentru a elimina excesul de umiditate de pe întreaga suprafaţă. Iată cîteva secvenţe de muncă din ziua de ieri. De la primele ore ale dimineţii, pe tarlalele cooperativei agricole Berezeni 42 de tractorişti au „asaltat" cimpul pe porţiunile unde terenul s-a zvîntat. Tov. T. Popescu, secretarul comitetului comunal de partid, primarul comunei, ne relatează : „Astăzi, peste tot unde pot intra tractoarele, terenul este discuit şi insămînţat. Pină în jurul orelor 17 am insămînţat 110 ha cu diferite culturi, au fost grăpate 240 ha, iar arături s-au făcut pe 30 ha. In alte puncte de lucru acţionează continuu motopompele, dirijind apa către canalul colector ce face legătura cu Putu. Numai flivewo de/vt.vl., ba băltite, dar nu ne vom opri pină cînd nu le vom insăminţa pe toate pină la ultima palmă de teren“. In numeroase unităţi agricole se relevă iniţiativele luate in vederea desfăşurării normale a însămînţărilor, a celorlalte lucrări de sezon. In judeţul Vaslui, numeroase cooperative agricole reamplasează culturile în funcţie de starea terenului, urmărind să recupereze timpul pierdut. Ţinînd seama de condiţiile concrete, — după cum ne relata tov. A. Dornea,nu, secretarul comitetului comunal de partid din Duda-Epureni — în funcţie de condiţii s-au făcut atit reamplasarea culturilor, cit şi redistribuirea intre brigăzi a seminţelor şi mijloacelor de lucru. In cursul zaci de ieri s-a lucrat neîntrerupt tri inşămintativ mazorii şi o suprafaţă de 75 ha, iar cu şapte tractoare s-au discuit alte 75 ha. Pe tarlalele „Porumb“ și „Valea Cuzii“, brigada condusă de Vasile Busuioc, formată din 50 de oameni, a executat canale pe 800 m, eliminindu-se astfel băltirile de pe ultimele terenuri arabile. In unele unităţi, datorită eforturilor din ultimele zile, lucrările prevăzute au fost aduse „lazi“. La cooperativa agricolă Murgeni, ne spunea tov. Vasile Nedelcu, primarul comunei, s-a terminat insămînţarea culturilor din (Continuare în pag. a IlI-a) Repicatul răsadului de roşii timpurii la cooperativa agricolă din Mavrodin, judeţul Teleorman Bun venit preşedin Regulfici Democratice Sudan, Saafar Moharaned B Himeiry! Astăzi soseşte la Bucureşti preşedintele Republicii Democratice Sudan, Gaafar Mohammed El Nimeiry, impreună cu soţia, Ruseina Nimeiry, care, la invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, va face o vizită oficială în ţara noastră. Inscriindu-se în cursul ascendent al relaţiilor dintre ţările noastre, vizita preşedintelui Nimeiry marchează un moment important in dezvoltarea colaborării prieteneşti, reciproc avantajoase, contribuind la afirmarea năzuinţelor de pace şi înţelegere care animă cele două popoare. Gaafar Mohammed El Nimeiry s-a născut la 1 ianuarie 1930, in localitatea Omdurman, de lingă capitala ţării, Khartum, într-o familie de intelectuali. După absolvirea, în anul 1952, a Academiei Militare din Khartum, se consacră carierei militare. Pentru ideile sale novatoare și spiritul său critic a fost transferat in diverse garnizoane, iar in anul 1957, exclus provizoriu din armată. După lovitura de stat militară a mareșalului Abbad, a fost reintegrat în armată, sub presiunea corpului ofiţerilor, şi transferat la Juba, in sudul ţării, iar după aproape trei ani este rechemat la Khartum. La 21 octombrie 1964 participă împreună cu batalionul garnizoanei din Khartum, al cărui comandant era, la revolta populară care a răsturnat regimul mareşalului Abbad. In mai 1969, Gaafar Mohammed El Nimeiry devine general-maior şi ocupă funcţia de preşedinte al Consiliului Revoluţiei, comandant-şef al forţelor armate sudaneze, deţinînd, totodată, şi portofoliul apărării, iar de la 28 octombrie 1969 a devenit şi prim-ministru, în urma unei hotăriri a Consiliului Revoluţiei. Consiliul Revoluţiei il numeşte, în 1971, pe Gaafar Mohammed El Nimeiry, şef al statului. La 12 octombrie 1971 este instalat oficial în înalta funcţie de preşedinte al Republicii Democratice Sudan, în urma unui referendum naţional. De asemenea, în calitatea sa de şef al statului, Gaafar Mohammed El Nimeiry este şi preşedinte al Comitetului Central al Uniunii Socialiste Sudaneze. Preşedintele Nimeiry a făcut cunoscută hotărirea guvernului său de a depune eforturi susţinute pentru ireralisma economică a ţării, de a înfăptui un vast program de transformări economice şi sociale progresiste. După cum sublinia preşedintele Nimeiry, poporul sudanez, hotărît să lupte împotriva imperialismului, să înfăptuiască progresul social, să lupte pentru întărirea păcii, ca obiectiv al năzuinţelor sale, nu precupeţeşte nici un efort in vederea atingerii înaltelor sale ţeluri. Vizita preşedintelui sudanez este aşteptată cu deosebit interes in ţara noastră. După cum se ştie, punînd în centrul politicii sale externe prietenia frăţească cu toate ţările socialiste, ţara noastră militează, in acelaşi timp, pentru dezvoltarea relaţiilor politice, economice, culturale şi tehnico-ştiinţifice cu toate statele lumii, pe temelia principiilor independenţei, suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc. In acest cadru, România socialistă acordă o atenţie deosebită raporturilor cu tinerele state independente de pe continentul Africii. Lupta popoarelor africane pentru apărarea şi consolidarea independenţei şi suveranităţii naţionale, împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, pentru realizarea unor profunde transformări politice, economice şi sociale, pentru valorificarea resurselor materiale şi umane de care dispun în interesul lor propriu este urmărită de poporul român cu sentimente de profundă solidaritate, de caldă stimă şi simpatie. Legăturile politice, economice şi cultural-ştiinţifice dintre ţara noastră şi ţările Africii, atit de pregnant puse in evidenţă cu ocazia călătoriei istorice întreprinse anul trecut de conducătorul partidului şi statului nostru pe acest continent, au o semnificaţie deosebită, cunosc o dezvoltare continuă, corespunzând intereselor poporului român şi popoarelor africane, intereselor întăririi unităţii de acţiune a frontului antiimperialist, al tuturor forţelor revoluţionare şi progresiste. Deşi situate la o mare depărtare geografică, România şi Sudanul se întîlnesc pe terenul fertil al preocupărilor mn.; vederea promovării can. Vei păcii, colaborării, şi înţelegerii internaţionale. In evoluţia relaţiilor româno-sudaneze un moment de cea mai mare însemnătate l-au constituit vizita făcută anul trecut de preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, în Sudan, convorbirile cordiale avute cu preşedintele Gaafar Mohammed El Nimehry, acordurile şi înţelegerile încheiate cu acest prilej, care au deschis largi perspective cooperării reciproc avantajoase. Opinia publică din ţara noastră îşi exprimă încrederea că vizita preşedintelui Sudanului în România va marca o nouă şi importantă contribuţie la extinderea pe mai departe a acestei colaborări, cimentind relaţiile de prietenie existente. Nu încape îndoială că această vizită se va solda cu rezultate fructuoase pentru ambele ţări, in interesul şi spre binele popoarelor român şi sudanez, pentru întărirea rindurilor forţelor anticolonialiste şi antiimperialiste, al cauzei generale a păcii şi colaborării în lume. Intimpinindu-i cu bucurie pe oaspeţi, poporul român le adresează tradiţionala urare: „Bun venit pe pămintul Republicii Socialiste România“. Luni, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct, de la Aeroportul Otopeni, sosirea preşedintelui Republicii Democratice Sudan, Gaafar Mohammed El Nimeiry, împreună cu soţia, care, la invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, va face o vizită oficială în ţara noastră. Transmisia va începe in jurul orei 15:00. Hotărirea Comitetului Central — premisă şi stimul pentru revitalizarea educaţiei fizice şi sportului la PROGRAM COMPLEX PENTRU 4 300 000 DE ELEVI ŞI STUDENT! Convorbire cu tovarăşul Virgil CAZACU, prim-adjunct al ministrului educaţiei şi învăţămîntului Recent, conducerea Ministerului Educaţiei şi învăţămîntului a dezbătut sarcinile ce revin şcolii şi institutelor de invăţămînt superior ca urmare a Hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie cu privire la dezvoltarea continuă a educaţiei fizice şi sportului şi a adoptat un plan de măsuri. Convorbirea noastră cu primul adjunct al ministrului s-a referit la acţiunile concrete, imediate şi de perspectivă pentru aplicarea prevederilor hotărîrii partidului. activitatea zilnică va cuprinde mai multe jocuri de mişcare, mai multe exerciţii in aer liber. La şcolile profesionale şi postliceale — asemenea tuturor şcolilor generale şi liceelor — elevii vor efectua săptăminal cite două ore de educaţie fizică. Inspectoratele şcolare judeţene şi conducerile institutelor de invăţămînt superior vor lua măsuri pentru îmbunătăţirea conţinutului şi sporirea eficienţei orelor de educaţie fizică. Pentru aceasta, un colectiv de cadre didactice şi specialişti lucrează la elaborarea normelor şi probelor, pe baza cărora se va putea aprecia — şi, ulterior, influenţa — nivelul de pregătire fizică al elevilor şi studenţilor ; pină la încheierea anului şcolar, normele respective vor fi gata, în aşa fel incit introducerea lor să se facă incepînd din prima zi a viitorului an de invăţămînt. Pregătirea fizică a tineretului nu poate fi insă îmbunătăţită numai prin ceea ce se face la orele prevăzute în planul de invăţămînt, împreună cu organizaţiile U.T.C. şi pionieri, cu U.A.S.C.R., vom pune accentul pe organizarea, in timpul liber, împreună cu organizaţiile de tineret, a unor activităţi sportive variate şi atractive, In cursul săptămânii, dar mai ales la sfîrşit de săptămînă şi în vacanţe, vor fi organizate acţiuni sportive, va fi asigurat un cadru adecvat pentru a-i atrage pe tineri la practicarea sistematică a exerciţiilor fizice, a sporturilor. Bazele sportive vor fi puse permanent la dispoziţia elevilor şi studenţilor ; este o obligaţie a fiecărei conduceri de şcoli şi institute de invăţămînt superior, a profesorilor de educaţie fizică, a diriginţilor ca, odată cu începerea viitorului an şcolar, să organizeze săptăminal „ziua sporturilor“. De aseme-Convorbire realizată de Ion DUMITRIU (Continuare in pag. a III-a)