Scînteia, noiembrie 1973 (Anul 42, nr. 9678-9707)
1973-11-01 / nr. 9678
PAGINA 2 FAPTUL DIVERS Prognoză meteorologică ? Toamna aceasta admirabilă, cu soare fi cer senin, vare sâ ne rezerve surprize deosebite. La o vreme cind, in anii trecuţi, păsările călătoare porniseră de mult spre ţările calde, in Delta Dunării pot fi intilnite Incă numeroase specii : egrete mari, strci purpurii si galbeni, cormorani mari, călifari etc. Să fie oare această prezentă o ..prognoză“ care anunţă o toamnă prelungită ? Cunoscut fiind simţul de anticipaţie al acestor păsări privind starea vremii, nu ne-am mira. Aviz, deci... meteorologilor ! Lovitura a eşuat intr-o dimineaţă, seiful casei de ajutor reciproc de pe lingă comitetul sindicatului de la Combinatul siderurgic din Hunedoara a fost găsit fără nici un ban : dispăruseră din el nu mai puțin de 225 000 lei ! Sesizate imediat, organele de miliţie din localitate au intrat in acţiune. După 10 zile de cercetări minuţioase, întreaga sumă de bani, ascunsă intr-un sat din judeţul Dolj, a fost restituită instituţiei păgubite, iar autorul loviturii, Vasile Beţiu, din Hunedoara a arestat. Aşadar, lovitura a eşuat. Dar cine răspunde pentru „depozitarea“ unei asemenea sume în condiţii necorespunzătoare ? Invitaţie la Pechea De citeva zile, din comuna Pechea (Galaţi), pornesc spre diferite colturi ale ţării invitaţii pe care localnicii le adresează fiilor satului pentru intilnirea programată in ziua de 24 noiembrie, ora 9, la căminul cultural. Intilnirea, prilejuită de manifestările organizate ca răspuns la chemarea locuitorilor din comuna Stoicăneşti, ne asigură primarul comunei, Ioan Marinescu, va permite celor 11 500 de locuitori din Pechea de astăzi o trecere in revistă a rezultatelor obţinute In acest an in activitatea de gospodărire a comunei. In perspectivă deci, o revedere emoționantă. Căuta incendiul... cu bricheta în incinta depozitului de carburanţi al întreprinderii „Electrometal" din Arad sosise o autocisternă Încărcată cu benzină. Şoferul a tras-o lingă rezervorul in care urma să fie turnată benzina şi a plecat. In timpul operaţiei de descărcare — după cara ne relatează lt. col. Pavel Vese, din cadrul Grupului de pompieri Arad , lăcătuşul Solomon Groza i-a cerut lui Vasile Ghiluţ, manipulant de carburanţi, să-i încarce bricheta cu benzină. După ce a umplut-o, acesta insă a ţinut să verifice dacă bricheta se şi aprinde. In clipa următoare, o flacără puternică a cuprins întreaga cisternă. Au intervenit imediat pompierii militari, care, după o luptă aprigă cu focul, au reuşit să salveze carburanţi şi alte substanţe inflamabile în valoare de sute de mii de lei. Cu toate acestea, pagubele se ridică la circa 40 000 lei. Fireşte, acum cei vinovaţi sunt buni de plată. Dosarii , escroci şi micile lor „atenţii“ La Liceul agricol din Caracal. In perioada martie 1971 — iulie 1972, s-au făcut lucrări de coşerit... in fiecare lună ! Cel puţin aşa rezultă din actele întocmite de Nicolae Torcea şi George Ilin, pină nu demult, primul — contabil-şef, iar celălalt — administrator la liceu, şi corarii de ocazie Stefan şi Vasile Dumitru. In perioada amintită, contra unor mici atenţii si a unor sume de bani, cei doi salariaţi ai scolii au întocmit acte fictive pentru curăţirea sobelor in sumă de 60 110 lei. De data aceasta insă, cosarii n-au mai adus noroc, astfel că cei implicaţi in această „funingine" vor trebui să suporte consecinţele prevăzute de lege. Rubrică redactata de Dumitru TIRCOB Gheorghe DAVID şi corespondenţii „Scinteii" DEZVOLTAREA RĂSPUNDERII COMUNISTE FATA DE CALITATEA PRODUSELOR -subiect central al dezbaterilor Pe marea şi moderna platformă chimică de la Săvineşti lucrează citeva mii de operatori, tehnicieni şi specialişti de înaltă calificare. Mai mult de un sfert dintre ei sunt membri de partid. Prin activitatea organizaţiilor de partid, prin puterea exemplului comunist, ei constituie principala forţă mobilizatoare care imprimă întregii activităţi economice, politice şi cultural-educative de aici un caracter dinamic, continuu, ascendent. Aceasta a fost şi concluzia la care s-a ajuns in cadrul adunărilor generale anuale pentru dări de seamă, care au întrunit pe cei peste 700 de comunişti din cele şase orga- ' nizaţii, de bază din schimbul C. Făcînd bilanţul realizărilor şi stabilind direcţiile viitoare ale activităţii, dările de seamă şi numeroşii participanţi la dezbateri au abordat o seamă de aspecte de importanţă fundamentală ale muncii de partid pentru asigurarea bunului mers al producţiei. Acordind o atenţie deosebită cerinţei majore de a se realiza integral planul pe acest an la termen şi la toţi indicatorii, mai mulţi vorbitori au insistat asupra îmbunătăţirii calităţii produselor. Relevînd că în strădania unanimă pentru o producţie constant de calitate superioară nici o problemă, mare sau mică, nu poate fi considerată fără importanţă, că este în primul rînd de datoria comuniştilor de a se ocupa de tot ceea ce poate asigura calitatea înaltă a producţiei, maistrul Gheorghe Mihăilescu de la secţia „Lactamă“ a spus intre altele : „E adevărat, caprolactama românească se situează, prin parametrii săi tehnici, la nivel mondial. Angajîndu-ne să consolidăm acest succes, nu putem trece însă peste faptul că rezultatele ar putea fi superioare dacă nu ar exista şi unele manifestări de indisciplină. Consider că trebuie să acţionăm mai sistematic, mai organizat pentru instaurarea unei discipline ferme, ceea ce va contribui la dirijarea tuturor forţelor spre atingerea obiec■ tivului major : realizarea exemplară a sarcinilor de plan şi îmbunătăţirea calităţii produselor“. Analiza activităţii desfăşurate In ultimul an a pus în lumină şi alte neajunsuri care mai persistă în conducerea activităţii economice, de natură să diminueze realizările colectivului. Mai mulţi participanţi, printre care ing. Nicolae Constantin, operatorul Victor Memziev, maistrul Ioan Berbuţă şi alţii, au criticat conducerea combinatului pentru tărăgănarea măsurilor de modernizare a primei instalaţii „relon I“, a cărei uzură influenţează negativ asupra calităţii, ca şi a realizării investiţiei destinate să asigure prelucrarea superioară, la scară industrială, a firelor şi fibrelor de relon în fire tip covor, pe baza unei tehnologii proprii a specialiştilor de aici, înfăptuirea măsurilor menite să asigure o cit mai bună organizare a producţiei — au subliniat vorbitorii — este o datorie comunistă care revine tuturor cadrelor de conducere. Inţelegind răspunderea pentru calitate în cel mai cuprinzător sens al cuvîntului, maistrul Aurel Petre, tehnicianul Maria Irimia, laboranta Valentina Negrea şi mulţi alţii au relevat importanţa pe care o capătă, pe acest temei, exigenţa in producţie, valorificarea tuturor rezervelor, folosirea cu maximă eficienţă economică a mijloacelor de care dispunem. „întregul colectiv de la noua fabrică „Lacrama 3“, care abia a intrat în probe tehnologice — a arătat ing. Mihai Zachia — este hotărît să exploateze cit mai raţional, în spirit de responsabilitate muncitorească, instalaţiile de înaltă tehnicitate existente aici, prin integrarea rapidă a acestora în fluxul tehnologic, realizând materii prime cu parametri superiori de puritate şi omogenitate“. Este un adevăr confirmat de experienţa partidului nostru şi subliniat cu tărie, în repetate rânduri, că numai împletirea armonioasă a conducerii producţiei cu activitatea politică şi educativă poate asigura înfăptuirea în condiţii optime a sarcinilor importante şi mari ce revin colectivului. Iată de ce unii vorbitori, printre care Maria Mihăilă, au luat in discuţie modul in care acţiunile politico-educative au fost orientate spre problemele de însemnătate primordială, măsura în care ele s-au caracterizat prin promptitudine şi combativitate împotriva neajunsurilor, ca şi a stărilor de automulţumire ce estompează lipsurile ; a fost criticată lipsa de continuitate a muncii politice de masă, faptul că nu se acţionează suficient pentru diversificarea formelor acesteia. Ca o apreciere de ordin mai general se poate afirma însă că adunările organizaţiilor de partid din schimbul C s-au ocupat prea puţin de necesitatea promovării şi respectării consecvente a normelor etice ale societăţii noastre de către toţi salariaţii combinatului şi in mod deosebit de către tineret. Nici în darea de seamă, nici în cuvintul participanţilor la discuţii de la adunarea comuniştilor din schimbul C Textil, de exemplu, nu s-au făcut referiri la faptul că, în decurs de un an, organizaţia de partid de aici nu a analizat niciodată munca şi atitudinea acelor tineri ale căror produse îngroaşă de la o lună la alta stocul rebuturilor. Omiţînd această importantă problemă — care implică in mod necesar răspunderea comuniştilor de a-i ajuta din punct de vedere profesional pe cei mai slab pregătiţi spre a depăşi greutăţile de început , adunarea generală nu a reuşit să găsească nici metodele cele mai adecvate de acţiune viitoare. Deşi unii vorbitori au pus in mod firesc în legătură menţinerea unor neajunsuri în producţie cu lipsa unor acţiuni sistematice pentru dezvoltarea răspunderii comuniste faţă de muncă, faţă de calitatea produselor. In aproape nici unul din planurile de măsuri adoptate cu acest prilej nu au fost formulate sarcini precise în direcţia creşterii preocupării organizaţiilor de partid de a dezvolta activitatea politico-educativă in rindul tineretului, al întregului colectiv la nivelul cerut de sarcinile si exigentele actuale. Este, desigur, firesc şi necesar ca in centrul dezbaterilor din adunările de dări de seamă să stea problemele producţiei, ale sporirii continue a eficienţei economice. Dar tot atît de necesar este ca, în strînsă legătură cu activitatea economică, să fie analizate temeinic şi problemele perfecţionării stilului şi metodelor muncii de partid. De aceea, ar fi fost de aşteptat ca atît dările de seamă, cit şi discuţiile să reflecte acest aspect. Ceea ce, din păcate, nu s-a intîmplat. De pildă, ar fi fost de reală eficienţă dacă comuniştii de la secţia „Lacramă“combateau tendinţa biroului de partid de a nu antrena în rezolvarea sarcinilor economice şi politice toate forţele organizaţiei , dacă nn dezbaterile forumului comuniştilor din schimbul C de la secţia „Lacramă 3“ şi-ar fi făcut loc şi preocuparea pentru creşterea numerică şi îndeosebi calitativă a acestei organizaţii noi sau pentru curmarea practicii unor birouri ale organizaţiilor de bază de a Înlocui activitatea politică prin măsuri cu caracter administrativ. In cadrul adunărilor au fost stabilite programe concrete de acţiune care, aplicate în practică, vor contribui la realizarea la înalt nivel calitativ a planului pe 1973 şi pregătirea în bune condiţii a producţiei anului viitor, in scopul devansării cu 6 luni a sarcinilor cincinalului. In acest sens, participanţii au propus lărgirea gamei de sortimente, introducerea unei tehnologii proprii in scopul economisirii unei investiţii de peste 100 milioane lei, a unor aparate şi metode automate de control al calităţii în fazele intermediare ale fabricaţiei etc. O concluzie se impune de la sine : este necesară o imbinare strînsă între preocupările pentru îndeplinirea sarcinilor economice şi întărirea muncii de partid. Intensificarea activităţii politico-ideologice şi educative, sporirea continuă a exigenţei comuniste faţă de îndeplinirea exemplară a indicatorilor de plan, în mod deosebit faţă de calitatea producţiei — considerată, pe drept cuvint, ca sarcină permanentă de partid. Ion MANEA corespondentul „Scinteii* Adunări pentru dări de seamă In organizaţiile de bază In unităţile platformei chimice Săvineşti In al patrulea moment a ieşit fum, dar focul tot nu s-a aprins Ştiţi după ce cunosc eu dacă un calorifer este viu sau mort ? Tot ca dv. , după temperatura elemenţilor lui. Cum am ajuns la blocul H3 bis, din Balta Albă, mi-am şi dat seama de starea caloriferelor. Erau reci ca gheaţa. Caloriferele de la creşa de copii de lingă H3 bis, la fel. La încă 50 de paşi depărtare, iată-l şi pe şeful lotului lucrărilor de construcţie — ing. Ion Lungescu. Ce credeţi că făcea ? Tremura ca varga la parterul altui bloc H, unde peste tot se aflau numai calorifere care trăgeau să moară. Am exclamat : — Numai „morţi“, numai „conducte... rănite“ ! La o asemenea observaţie, constructorii, instalatorii, locatarii emit păreri contradictorii. Citeva informaţii în legătură cu H3 bis şi cu creşa de copii din Balta Albă sunt insă certe. ...Cu vreo 3—4 sâptămîni în urmă, blocul H3 bis (cu 10 etaje) şi creşa din apropierea lui erau aproape gata. Dar tocmai cînd constructorii de la I.C.M. nr. 1 se aflau pe picior de plecare, un locatar i-a tras repede de mînecă şi le-a zis : — Vrem să vă spunem citeva poveşti. Şi începu : Odată, un medic din nu ştiu ce ţară şi-a uitat foarfecele în pîntecul pacientului ! — Ai’dată, şi-a Început povestea al doilea locatar, reparatorii de la drumuri şi poduri şi-au uitat cazmalele şi lopeţile, ba chiar tirnăcoapele şi roabele prin şanţurile săpate pe străzi. Le-au uitat şi le-au îngropat ! — De ce ne spuneţi tocmai nouă toate poveştile astea ? — s-au interesat cei de la I.C.M. nr. 1. — Pentru că cele povestite sînt nişte nimicuri, tot dv. sînteţi campionii uitării,! — răspunseră un cor povestitorii. Aţi uitat să faceţi legătura între caloriferele locuinţelor noastre şi sursa de căldură ! — N-aveţi dreptate — s-au apărat constructorii. Noi n-am uitat, dar nu ştim care va fi sursa de căldură şi dacă nu ştim care e sursa, nu ştim încotro să îndreptăm ţevile caloriferelor. Nu putem face nici la stingă, nici la dreapta. E Încurcată. ...Şi constructorii — duşi au fost. După plecarea lor au început să curgă reclamaţii, sesizări. Aşa se face că, într-o bună zi, în faţa blocului H3 bis a apărut o comisie. Ce poate face o comisie in faţa unor calorifere ? In primul rind, poate constata dacă sunt reci sau calde. Drept care, comisia venită le-a constatat... răceala. — Dacă tragem conductele de căldură dinspre H3 simplu spre H3 bis, trebuie să facem o spărtură în fundaţie, or nu ştim dacă rezistă clădirea, şi să schimbăm ţevile de alimentare cu apă caldă, pompele... E complicat — au zis cîţiva din specialişti. Peste comisie s-a lăsat o tăcere... deasă ca un fum gros, inecăcios, deși focul nu arde. Totul a durat un moment, două, trei... In al patrulea moment, tăcerea se prefăcu în pulbere. Observațiile, propunerile, dar mai ales întrebările se încăierară in aer ca săbiile. — Dacă ocolim nu conductele bloculu3 simplu şi le întindem direct spre sursa de căldură, va trebui să traversăm strada care... — Ei, va trebui să facem într-un fel — au decis cei mai „hotăriţi“ dintre specialişti. Apoi comisia a plecat. Şi mai departe ? Care mai departe ? A fost, fireşte, acceptată părerea celor mai „hotărîţi“. Anume că „problema căldurii de la creşă şi de la blocul H3 bis va trebui rezolvată intr-un fel“ (sau altul — n.n.). Gh. GRAURE P.S. Deocamdată, problema n-a fost rezolvată. Pesemne că nu s-a putut „într-un fel“ şi se caută... altul. I ■■VyHjigOW. Mg'-"1" »■ Welex cetățenesc n .Vi ...........■■■■■ ■ .. .. IM NOUTAJI COMERCIALE De la Ministerul Comerțului Interior am aflat că, in cursul acestui trimestru, uzina „Ciocanul“ Nădrag va livra magazinelor din Întreaga ţară noul tip de sobă de încălzit cu cărbuni brichetaţi. Soba — realizată pe sistemul arderii inverse — va asigura arderea completă a combustibilului, inclusiv a fumului degajat, astfel incit cantitatea de cenuşă rezultată va fi cu mult mai redusă decit la sobele de pină acum. Pentru trimestrul I 1974 sunt anunţate şi alte noutăţi : robinetul confecţionat in exclusivitate din material plastic, cuptorul şi grătarul de aragaz pentru montat pe console, plita de aragaz cu patru ochiuri pentru montat, în masă mobilă etc. In total, magazinele metalo-chimice vor oferi populaţiei în 1974 peste 600 de articole. UN NOU MEDICAMENT Agenţia română de presă, „Agerpres“, transmite următoarea ştire ! „Recent, la Salonul internaţional de la Nancy, una din medaliile de aur conferite exponatelor româneşti a fost acordată unui nou medicament — Strevital — realizat de un colectiv de specialişti condus de Alexandrina Botez de la Institutul de cercetări chimico-farmaceutice din București. Medalia încununează strădaniile depuse de acest colectiv timp de 6 ani, strădanii care au avut ca rezultat un nou medicament antituberculos pe bază de streptomicină, superior medicamentelor folosite pină acum. Strevitalul va fi produs pe scară industrială de Fabrica de antibiotice din Iaşi care va livra farmaciilor şi spitalelor primele cantităţi la începutul anului viitor. VINZĂRI IN RATE O recentă hotărîre a Consiliului de Miniştri stabileşte noile condiţii de vînzare în rate a televizoarelor, a aparatelor de radio şi a maşinilor de cusut din producţie internă. Astfel, numărul ratelor s-a mărit la 18, iar valoarea avansului iniţial s-a stabilit la : 20 la sută pentru aparatele de radio şi maşinile de cusut ; 25 la sută pentru televizoare. ECOU Răspunzînd unor critici formulate in ziarul nostru privind absenţa nemotivată a unor servicii publice strict necesare in zona industrială Pipera din Capitală, Comitetul de partid al sectorului 2 şi Direcţia generală comercială a municipiului Bucureşti ne informează că problemele abordate in „Scînteia“ au constituit subiectul unor amănunțita dezbateri, inclusiv in cadrul biroului comitetului de partid al sectorului 2, cu care prilej s-a hotărît între altele . In perioada 1 noiembrie — 15 decembrie a. c. se vor organiza în zona Pipera 5 microcase de comenzi, o sală de mese cu 320 de locuri la Fabrica de calculatoare electronice (care va prelua masa caldă preparată la cantina-restaurant de la C.I.L. Pipera) ; la întreprinderile I.I.R.U.C. şi F.E.M.I. se vor organiza bufete de incintă pentru salariaţi ; unităţile de desfacere a piinii şi a produselor alimentare — deja existente In zonă — vor trece de la programul într-un schimb, la programul in două schimburi. ALO, TELEFOANELE I Mai mulţi bucureşteni ne sesizeasâ două aspecte din activitatea telefoanelor : 1. Serviciul de informaţii C3 nu răspunde sau răspunde foarte greu (deşi apelul se aude în receptor) în jurul orei 23 cînd, se pare, operatoarele ies şi intră în schimb. 2. Serviciul 05 nu efectuează dimineaţa comenzi pentru trezirea din somn a solicitanţilor decît Pînă la ora 4,45 şi după ora 7,00. Cine doreşte să fie trezit intre orele 4.45 şi 7.00 (evident, foarte mulţi cetăţeni) nu se poate prevala de acest serviciu. Aşteptăm răspuns de la Direcţia de telefoane şi telecomunicaţii a Capitalei. în zona de vest a Oradei — art nou cartier de locuiri}. (Urmare din pag. I) ţiunile, atitudinile, comportările in deplină concordantă cu ele, a te ajuta pe toate căile să se încorporeze organic în viata tuturor celor din jur. Dar este, oare, suficientă existenţa unui model moral, pentru ca trăsăturile sale să devină, în mod automat, componente ale profilului spiritual al milioanelor de cetăţeni ai ţării ? Viaţa, în multiplele şi diversele ei Înfăţişări, demonstrează că modelul înaintat, climatul etic impregnat de valorile moralei noastre nu acţionează niciodată de la sine, că ele au efect doar în măsura în care organizaţiile de partid le însufleţesc printr-o muncă educativă intensă. Dacă comunistul este pretutindeni preţuit, ascultat şi urmat, dacă cuvintul lui are o mare influenţă, aceasta se datoreşte, desigur, în primul rînd dragostei şi încrederii cu care masele înconjoară partidul, dar în nu mai puţină măsură faptului că ele s-au deprins să vadă in cei ce vorbesc în numele partidului oameni inaintafi, demni purtitori de cuvînt ai idealului comunist. In viata colectivelor de muncă de pe întreg intinsul ţării — la oraşe, ca şi la sate, in unităţi direct productive, ca şi in instituţii de învăţămînt şi cultură — intîlnim numeroase asemenea întruchipări vii ale virtuţilor caracteristice omului nou : prin munca şi comportarea lor, aceşti oameni cu adevărat înaintaţi — figuri centrale ale societăţii noastre — exercită o puternică înmurire educativă, constituind autentice pîrghii ale climatului etic, îndemnuri pilduitoare pentru cei din jur. Criteriul fundamental în aprecierea nivelului de conştiinţă al fiecărui comunist, al fiecărui om al muncii, în judecarea modului său de a-şi înţelege datoria faţă de prezentul şi viitorul ţării, este felul cum munceşte zi de zi, măsura în care apără şi dezvoltă avuţia naţională, capacitatea de a organiza exemplar producţia, de a îndeplini sarcinile politice şi economice potrivit înaltelor exigenţe ale partidului. Realitatea arată că nu e deajuns ca într-un colectiv să existe exemple înaintate şi nici măcar să le popularizăm prin imbolduri de tipul : „Să facem ca X !“ Exemplul pozitiv pe care il reprezintă acţiunile şi comportările lui Y îşi dobindeşte întregul sens şi adevărata forţă de influenţare dacă stimulează la o confruntare permanentă a comportamentelor individuale cu principiile şi normele etice ale societăţii noastre. Şi acest rezultat nu se poate obţine decît printr-o activitate politico-educativă susţinută şi convingătoare, în centrul căreia să se afle în permanenţă încetăţenirea trăsăturilor morale ale modului de viaţă comunist. Mai intîlnim Încă, din păcate, organizaţii de partid unde aceste probleme se dezbat sporadic sau numai atunci cînd se ivesc cazuri grave, abateri izbitoare de la normele eticii partinice , se uită nu o dată că a închide ochii faţă de „micile“ abateri sau derogări de la morala comunistă înseamnă, in fond, a deschide drumul unor abateri serioase, unor Încălcări flagrante ale principiilor Înscrise in insusi statutul partidului nostru. Se impune necesitatea de a lua cu hotărîre atitudine faţă de cele mai „mărunte“, in aparentă, manifestări de nesocotire a eticii comuniste tocmai pentru a preîntimpina fenomenele de decădere morali ireversibilă. Intîlnim incă activişti de partid, secretari de organizaţii de bază care pot — şi e bine aşa — să configureze pină la amănunte, cu date şi cifre, profilul întreprinderii sau atelierului lor peste doi, trei sau cinci ani, dar nu sunt în stare — şi această situaţie e anormală, incompatibilă cu orizontul politic ce se cere unui activist de partid — să arate la fel de limpede cum vor fi oamenii care vor lucra In acele noi condiţii. Intîlnim încă activişti de partid care nu sint dispuşi să treacă cu vederea — şi, desigur, procedează bine actionînd în felul acesta — o răminere in urmă fată de plan «au un utilaj lăsat să zacă in voia intemperiilor, dar nu iau aceeaşi atitudine fermă şi faţă de o rămînere în urmă pe planul conştiinţei. Trebuie să ne fie limpede că, la urma urmelor, toate manifestările retrograde faţă de sarcinile producţiei sau faţă de avutul obştesc îşi au rădăcina in zona conştiinţei, acolo unde se află terenul mai complex al bătăliei dintre vechi şi nou. Fireşte, nu e o sarcină uşoară să detectezi şi să combaţi cu toată fermitatea rămăşiţele vechiului, deoarece ele izbutesc uneori să ia Înfăţişări înşelătoare, să îmbrace „haine de camuflaj“. Dar complexitatea acestei sarcini nu trebuie să dezarmeze, ci, dimpotrivă, să constituie un puternic stimulent pentru organizaţiile de partid, pentru toţi comuniştii în a-şi accentua preocupările pe acest tărîm, în a-şi spori dinamismul şi forţa de luptă Împotriva tendinţelor spre comoditate, neglijenţă, cîştiguri nemuncite, Înavuţire uşoară, goană după privilegii nemeritate, superficialitate în viaţa de familie. Desigur, e limpede că, pe acest tărîm, organizaţiile de partid au datoria să privească omul ca pe un întreg moral : comunistul, omul, înaintat, cetăţeanul societăţii socialiste, nu poate avea două vieţi, una obştească şi alta personală, una „în orele de serviciu“ sau la şedinţe şi alta acasă. Nu poţi fi fruntaş în muncă la fabrică şi în acelaşi timp un zbir sau un uşuratic în viaţa de familie. De aceea e un fapt pozitiv că in atenţia permanentă a multor organizaţii de partid se află nu numai felul cum comuniştii, oamenii muncii işi îndeplinesc Îndatoririle de producţie, ci şi cum sunt cunoscuţi dincolo de porţile Întreprinderii sau instituţiei. Aceste preocupări se cer întărite, transformate într-o coordonată statornică a muncii de partid. Efigie definitorie pe frontispiciul noii noastre realităţi, profilul OMULUI NOU, constructor conştient şi luminat al celei mai înaintate orînduiri sociale, se impune in tot mai mare măsură. In viaţa societăţii noastre, ca un ideal real, stimulent al continuei perfecţionări morale pentru toţi membrii marii noastre familii de cetăţeni ai României socialiste. O CERINŢĂ FUNDAMENTALĂ ____________________________2L cinema • Operațiunea „Atomul marcat** : CAPITOL — 9,30; 11,15; 14; 16,15; 18,30; 20,45 • Mult zgomot pentru nimic : PATRIA — 10; 12,30; 15,30; 18; 20,30. • Doi pe un balansoar : SCALA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21. FESTIVAL — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21. « Mafia albă : LUCEAFĂRUL — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45, BUCUREȘTI — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21. FAVORIT - 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,30. • Y 17 acţionează : FLACARA — 16, 18, 20. • Cu cărțile pe față : VICTORIA — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21. GRIVIŢA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, FLAMURA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. 6 Despre o anume fericire : MELODIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45. MODERN — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. 6 O afacere pe cinste : CENTRAL — 9;15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30. BUCEGI — 15,30; 18, 20,15, MIORIȚA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20.15. • Șapte zile : LIRA — 15,30; 18; 20.15. • Paradisul : GLORIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, TOMIS - 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,30. O Valter apără Sarajevo : LUMINA — 9; 12,30; 16; 19,30. • Stare de asediu : EXCELSIOR — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21. FLOREASCA — 15,30; 18; 20,30. • Efectul razelor gamma asupra crăiţelor : BUZEŞTI — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. AURORA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. • Dragostea Începe vineri : UNIREA — 16; 18; 20. • Conspiraţia : PACEA — 16; 18; 20. • Albă ca zăpada şi cei fapte pitici: DOINA — 9,45; 11,45; 14; 16; 18; 20, DACIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Copernic : COSMOS — 13,30;19. • Cartea junglei : TIMPURI NOI 9,15—20,30 în continuare. • Paraşutiştii : MUNCA — 16, 18; 20. teatre • A.R.I.A. prezintă (la Sala Palatului) : Concert extraordinar de jazz susţinut de Sarah Vaughan şi formaţia sa (S.U.A.) — 18. 21. • Radioteleviziunea română (Studiou! din str. Nuferilor) : Concertul Orchestrei de Studio. Dirijor : Olaf Kock (R.D.G.). Solistă : Cornelia Vasile — 20. • Opera română : Bărbierul din Sevilla (cu Nicolae Herlea) — 19.30. • Teatrul de operetă : „La calul bălan** — 19,30. a Teatrul National „I. L. Caragiale“ (sala Comedia) : Prizonierul din Manhattan —■ 20. a Teatrul de comedie : Mutter Courage — 20. a Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala din bd. Schitu Măgureanu) : Joc de pisici — 20. (sala din str. Alex. Sahia) : Puterea fi adevărul — 20. • Teatrul Mic : Philadelphia, eşti a mea ! — 19,30. • Teatrul „C. I. Nottara“ (sala Magheru) : Bărbaţi fără neveste — 19,30. • Teatrul Giuleşti : Lidia — 19.30. • Teatrul „Ion Creangă“ : Iancu Jianu — 16. • Teatrul „Ţăndărică“ (sala din Calea Victoriei) : Ariciul albastru — 15. (sala din str. Academiei) : Un băiat isteţ fi un rege nătâfleţ — 17. • Teatrul evreiesc de stat : Un şirag de perle — 19,30. • Teatrul satiric-muzical „C. Tanase“ (sala Savoy) : La Savoy, Boema î — 19,30. • Teatrul de revistă şi comedie ,,Ion Vasilescu“ : Reflectorul revistei — 19,30. I V PROGRAMUL I 9,00 Curs de limba engleză. 9,30 Curs de limba germană. 10,00 Telex. 10.0 Cărţi şi idei : Tricentenarul Cantemir. 10.35 Telecinemateca. Ciclul „Regizori contemporani“ — Lev Kulidjanov. „Cînd copacii erau mari" — producţie a studiourilor cinematografice sovietice. 12.10 Telejurnal. 16,00-17,00 Teleșcoală. 17.30 Emisiune In limba maghiară. 18.30 Telex. 18.35 Din țările socialiste. 18.45 Universitatea TV. 19.20 IMI de seri : „Voinicelul". 19.30 Telejurnal ei Cincinalul înainte de termen. 1973 — an hotărftor. 20,00 Cîntecul săptămlnii : „Harnice“, de Adalbert Winkler. Text : Angel Grigoriu și Romeo Iorgulescu. interpretează : Cristian Popescu. 20,05 Publicitate. 20,10 Seară pentru tineret. 32,15 24 de ore. PROGRAMUL □ 17,30 Telex. 17,35 Desene animate. 17,50 Telecinemateca pentru tineret. 19.05 Barzi și rapsozi. 19.15 Publicitate. 19,20 1001 de seri : „Voinicelul“. 19,80 Telejurnal • Cincinalul înainte de termen. 1973 — an hotărîtor. 20,00 Concertul simfonie al orchestrei de studio a Radioteleviziunii. Dirijor : Olaf Kock (R.D.G.). Solistă : Cornelia Vasile. In pauză ! Bucureştiul necunoscut — „O surpriză la Curtea Veche“. 23.05 Din lumea ştiinţei. SCINTEIA - Joi 1 noiembrie 1973