Scînteia, martie 1974 (Anul 43, nr. 9796-9826)

1974-03-20 / nr. 9815

SYNTEIA — miercuri 20 martie 1974 Excelenţei Sale ' Domnului NICOL­A­E CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România » Am primit cu cea mai mare plăcere mesajul de felicitări şi de urări pe care Excelenţa Voastră a binevoit să mi-l adreseze cu ocazia celei de-a XIII-a aniversări a urcării mele pe tron. Exprimînd sincere mulţumiri Excelenţei Voastre, îmi este foarte plăcut să vă adresez urări de fericire şi de prosperitate pentru dum­neavoastră personal şi pentru poporul român şi vă rog să primiţi asi­gurarea înaltei mele consideraţiuni. HASSAN II Regele Marocului Excelenţei Sale Domnului POUL HARTLING Primul ministru al Danemarcei Aflînd cu tristeţe vestea tragicului accident de aviaţie, în care au pierit numeroase vieţi omeneşti, vă rog să primiţi, domnule prim-mi­­nistru, expresia profundei mele compasiuni. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România La întreprinderea de maşini electrice din Bucureşti Miting cu prilejul Zilei internaţionale de solidaritate cu poporul vietnamez Cu prilejul Zilei internaţionale de solidaritate cu poporul vietnamez, marţi după-amiază la clubul între­prinderii de maşini electrice din Ca­pitală a avut loc un miting. Au luat parte Ioan Botar, membru al comitetului de conducere al Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa, secretar general al Institutului român pentru relaţii culturale cu străinătatea, Doan Hung Ke, însărcinatul cu afaceri ad-inte­­rim al R. D. Vietnam, Vu Le, Însăr­cinatul cu afaceri ad-interim al Re­publicii Vietnamului de Sud, nume­roşi oameni ai muncii. Luînd cuvintul la miting, tovarăşii Constantin Răduţ, directorul între­prinderii, Dumitru Şurcă şi Dumitru Nastasia, muncitori fruntaşi, au re­levat că această zi de solidaritate ne oferă prilejul de a exprima încă o dată sentimentele frăţeşti, de caldă prietenie şi profund respect ale întregului nostru popor faţă de lupta eroică a poporului vietnamez pentru salvgardarea independenţei şi suveranităţii sale naţionale. Vorbito­rii au arătat că poporul român urmă­reşte cu simpatie şi bucurie activi­tatea creatoare a poporului vietna­mez, îndreptată spre refacerea oraşelor şi satelor, şi au urat succes deplin în realizarea importantelor obiective economice şi­ sociale pe care şi le-a propus, în cuvintul său, tovarăşul Ioan Botar a arătat că po­porul român a manifestat şi mani­festă în permanenţă o solidaritate activă cu poporul frate vietnamez, susţinînd cu consecvenţă cauza sa dreaptă, militind cu perseverenţă pentru încetarea agresiunii imperia­liste şi rezolvarea pe cale politică a conflictului, pentru instaurarea unei păci trainice in întreaga Indochina pe baza respectării depline a drep­turilor acestor popoare de a-și re­zolva problemele fără amestec din afară. La miting a luat apoi cuvintul Doan Hung Ke, Însărcinatul cu afa­ceri ad-interim al R.D. Vietnam la Bucureşti. Relevînd semnificaţia Zi­lei internaţionale de solidaritate cu poporul vietnamez, vorbitorul a rele­vat că poporul său luptă cu hotărîre pentru reconstrucţia ţării, pentru reunificarea paşnică a patriei sale. în această luptă — a arătat vorbito­rul — poporul vietnamez a benefi­ciat Întotdeauna de ajutorul frăţesc al partidului, guvernului şi poporu­lui român. Exprimînd sentimentele de recunoştinţă pentru sprijinul a­­cordat, vorbitorul a urat poporului român noi succese in Îndeplinirea şi depăşirea planului pe 1974 şi a ac­tualului cincinal. (Agerpres) vremea ieri in ţară ! Vremea a fost deose­bit de călduroasă. Cerul a fost va­riabil. Vintul a suflat slab, pină la po­trivit. Temperatura aerului la ora 17 era cuprinsă între 7 grade la Sulina şi 26 grade la Moldova Veche. In Bucureşti . Vremea a fost călduroasă, cu cerul variabil, mai mult senin. Vin­tul a suflat slab. Temperatura maximă a fost de 24 grade. Timpul probabil pentru zilele de 21, 22 şi 23 martie. In ţară . In prima parte a intervalului vremea se va menţine călduroasă şi in general fru­moasă, cu cerul variabil. Apoi time­­rările se vor accentua In vestul ţârii şi vor cădea ploi slabe. Vlnt slab, pină la moderat. Temperatura în scădere uşoară la sflrşitul Intervalului. Mini­mele vor fi cuprinse­ între 2 şi 12 gra­de, iar maximele între 12 şi 20 grade, local mai ridicate In prima zi. Ceaţă slabă dimineaţa. In Bucureşti . Vre­mea se menţine călduroasă și In ge­neral frumoasă, mai ales la Începutul Intervalului. Cerul va fi variabil. Slnt slab, pină la moderat. Temperatura In creștere în prima zi. • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT Un club mic, cu ambiţii mari La Tg. Mureş a fost dat recent in folosinţă un nou complex sportiv, care dispune de mai multe terenuri şi săli, necesare pentru practicarea In bune condiţii a numeroase disci­pline sportive : volei, handbal, bas­chet, tenis de cîmp, atletism, aero şi navomodelism, tenis de masă, gimnastică etc. Este vorba de com­plexul sportiv al unei cunoscute unităţi sportive din Tg. Mureş , clu­bul „Voinţa“, al cooperaţiei meşte­şugăreşti. Cele 8 secţii de perfor­manţă au obţinut rezultate fru­moase pe plan local şi chiar naţio­nal. Datorită măsurilor organizato­rice şi pregătirii tehnico-tactice, sportul popicelor, spre exemplu, a adus clubului o serie de satisfacţii. Szilagyi Margareta a ciştigat (ală­turi de Maria Todea) titlul la cam­pionatele europene de juniori. Popi­carii mureşeni fac parte din lotu­rile naţionale, care se pregătesc acum în vederea viitoarelor campio­nate mondiale. Echipa de popice­­femei ocupă locul I in seria a IV-a a actualului campionat naţional. De asemenea, formaţia de modelism a ciştigat la zbor teleghidat două titluri de campioni, iar la zbor pla­noare, trei titluri, în cadrul unei convorbiri avute cu Tiberiu Püspöki, preşedintele clu­bului, am aflat că pe parcursul ani­lor s-a creat o frumoasă bază mate­rială. Pe lingă o popicărie modernă cu 4 piste, care corespunde tuturor cerinţelor, la ştrandul clubului s-au executat ample lucrări de moderni­zare a bazinelor şi vestiarelor, iar in cadrul complexului de agrement al oraşului s-a construit o cabană pro­prie de canotaj, prevăzută şi cu bac de iarnă. De asemenea, aeromode­­liştii au la dispoziţie un nou atelier pentru instruirea începătorilor. Spor­tul de masă se bucură de o largă audienţă. Citeva mii de tineri şi ti­nere din cele 7 cooperative din Tg. Mureş au luat parte in 1973 la ac­ţiuni sportive competiţionale şi re­creative. Participări masive s-au înregistrat la campionatele „de casă“ la şah, tir cu arcul, tenis de masă. Examinînd rezultatele obţinute pină acum, biroul executiv al clu­bului a luat noi măsuri de îmbună­tăţire a activităţii generale, astfel incit clubul „Voinţa“ Tg. Mureş — un club mic, însă cu ambiţii mari — să fie capabil de a înregistra per­formanţe superioare in anul 1974. 1. DEAKI Actualitatea la şah • Partidele din runda a 10-a a turneului internaţional de şah de la Bucureşti s-au încheiat cu următoa­rele rezultate : Kurajiţa — Ghizdavu 1—0 ; Maciejewski — Partos remiză ; Stanciu — Şubă 0—1 ; Farago — Cio­­ciirea remiză ; Plachetka — Rodri­guez remiză, în clasament, pe pri­mul loc a trecut Bojan Kurajiţa (Iu­goslavia), cu 8 puncte, urmat de Teş­­kovski (U.R.S.S.) — 7,5 puncte, Ves­­terinen (Finlanda) — 7 puncte (o partidă întreruptă). • Turneul inter­naţional masculin de şah de la Olot (Spania) a continuat cu desfășurarea partidelor din runda a doua. Maestrul international român Theodor Ghi­­tescu a remizat cu spaniolul Juan Manuel Bellon. In clasament condu­ce spaniolul Angel Martin cu 1,3 puncte, urmat , de András Adorján cu 1 punct (1), Ostoici, Bellon, Ghi­­tescu, Fomar si Quinteros, cu cite 1 punct, e Comitetul special al Fe­deraţiei internaţionale de şah, în­trunit la Amsterdam, a hotărit ca meciul pentru titlul mondial dintre actualul campion Robert Fischer (S.U.A.) şi viitorul său salanger să înceapă cel mai tîrziu la 1 iunie 1975. In cazul cind campionul nu va ac­cepta această dată, i se va retrage titlul. Campion va fi declarat cel ce ciştigă primul 6 partide, fără a fi luate în considerare remizele. Pro­punerea federaţiei S.U.A. şi a lui Robert Fischer ca meciul să se dispute după sistemul în care În­vingător să fie declarat jucătorul care ciștigă 10 partide, iar la scorul de 9—9 titlul să rămînă in posesia actualului campion a fost respinsă. • Astă-seară, de la ora 19, in sala sporturilor de la Floreasca are loc meciul retur de baschet dintre echipele feminine I.E.F.S. și Spartak Leningrad, din ca­drul semifinalelor „Cupei cupe­lor“. După cum se știe, in pri­mul joc, desfășurat sîmbătă la Leningrad, baschetbalistele so­vietice au repurtat victoria cu 86—41. tv PROGRAMUL 1­I.89 — Teleşcoala 10.00 — Curs de limba engleză. Lecţia 81. 10.30 — Cura da limba rusă. Lec­ţia 82. 11.00 — Film pentru tineret (re­luare). „Atunci i-am con­damnat pe toţi la moarte". Scenariul : Titus Popovici. Regia : Sergiu Nicolaescu. 17.30 — Telex. 17.35 — Curs de limba franceză. Lecţia 85. 18.05 — Steaua polară — emisiune de orientare şcolară şi pro­fesională. Meserii In tehni­ca nucleară. 18.30 — Teatru de poezie. Vesti­torii primăverii. Spectacol literar-muzical-coregrafic or­ganizat In mijlocul muncito­rilor de la Combinatul de fire şi fibre sChimice din Săvinești. 19.15 — Tragerea Pronoexpres. 19.20 — 1001 de seri . Poveştile Junglei. 19.30 — Telejurnal. 20.00 — Teleobiectiv. 20.15 — Telecinemateca. Un mare cineast : Serghei Eisenstein. „Ivan cel Groaznic“. In dis­tribuţie : N. Cerkasov, M. Jarov, A. Bucima. Muzica : Serghei Prokofiev. 21.45 — Andy Williams şi cintece­­le lui. 22.15 — 24 de ore. PROGRAMUL II 20.00 — Pagini de umor : „Aven­turi in epoca de piatră“. 20.23 — Armonii intime. 20,55 — Telex. 21,00 — Drumuri in istorie. Brăi­la— prag de ape, treaptă de istorie. 21,20 — „Opereta sau... Revista“. Competiţie muzicală. (Re­luarea părţii I). 22,10 — Chipul unui oraş . Reşiţa, azi şi miine, teatre • Filarmonica de stat „George Enescu“ (la sala mică a Palatu­lui) : Recital de sonate susţinut de Avy Abramovici — vioară şi Irina Staicu — pian — 20. • Opera Română : Mica serena­dă, Chore patetica, Rapsodiile române — 19. • Teatrul de operetă : My fair lady — 19.30. • Teatrul Naţional (sala mare) : Apus de soare — 19.30, (sala Co­media) : Prizonierul din Man­hattan — 20. • Teatrul de comedie : Preşul — 20. • Teatrul „Lucia Sturdza Bu­­landra“ (sala din Bd. Schitu Mă­­gureanu) : Pygmalion — 20, (sala Studio) : A douăsprezecea noap­te — 20. • Teatrul Mic : Viaţa a ca un vagon 7 — 19,30. • Teatrul „C. I. Nottara" (sala Magheru) : Adio, Charlie — 19,30. (sala Studio) : Hamlet — 19. • Teatrul „Ţăndărică" (sala din Calea Victoriei) : Sprigelui şi pă­puşa — 15. (sala din str. Aca­demiei) : De ce a furat zmeul mingea — 17.­­ • Teatrul satiric-muzical „C. Ta­­nase“ (sala Savoy) : „Pardon... scuzaţi... bonsoar !“ — 19,30. (sala din Calea Victoriei nr. 174) : Vino să ne vezi deseară — 19,30. • Teatrul de revistă și comedie „Ion Vasilescu" : Siciliana — 19,30. • Ansamblul artistic „Rapsodia română“ : La hanul cu cinte­ce — 19,30. • Circul „București“ : Intilnire la circ — 19,30. V­IZITA DELEGAŢIEI CAMEREI POPULARE A R. D. GERMANE, condusă de preşedintele camerei, Gerald Götting ÎNTREVEDERE la marea ADUNARE NAŢIONALA CONVORBIRE LA CONSILIUL POPULAR MUNICIPAL BUCUREŞTI Preşedintele Marii Adunări Na­ţionale, Ştefan Voitec, a primit, marţi dimineaţă, delegaţia Camerei Popu­lare a R. D. Germane, condusă de Gerald Götting, preşedintele came­rei, care face o vizită in ţara noas­tră. Cu acest prilej a avut loc o dis­cuţie cordială, tovărăşească, în ca­drul căreia s-a făcut un schimb de informaţii cu privire la rolul şi ac­tivitatea Marii Adunări Naţionale şi a Camerei Populare, al colaborării dintre parlamentari, pe diverse pla­nuri, contribuţia lor în efortul ge­neral de apropiere şi înţelegere in­tre popoare. Au fost înfăţişate, de asemenea, unele realizări ale Repu­blicii Socialiste România şi Repu­­blicii Democrate Germane in fău­rirea noii societăţi, subliniindu-se cu satisfacţie relaţiile de prietenie şi colaborare în continuă dezvoltare dintre cele două ţări şi popoare. La întrevedere au participat Ma­­ria Groza, Ilie Murgulescu şi Gheorghe Necula, vicepreşedinţi ai M.A.N., preşedinţii unor comisii per­manente ale M.A.N., deputaţi. A fost de faţă dr. Hans Voss, am­basadorul R. D. Germane la Bucu­reşti. La amiază, delegaţia Camerei Populare a R. D. Germane a depus o coroană de flori la Monumentul eroilor luptei pentru libertatea po­porului şi a patriei, pentru socia­lism. La solemnitate erau prezenţi Şte­fan Voitec, preşedintele Marii Adu­nări Naţionale, membri ai Biroului M.A.N., deputaţi. * în cursul aceleiaşi zile, parlamen­tarii din R. D. Germană au vizitat cartiere de locuinţe, monumente din Capitală. ★ Marţi după-amiază, delegaţia Ca­merei Populare a R. D. Germane a făcut o vizită la Consiliul popular municipal Bucureşti, unde a avut o convorbire cu tovarăşul Gheorghe Cioară, membru al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R.,­ prim-secre­­tar al Comitetului municipal Bucu­reşti al P.C.R., primarul general al Capitalei. Oaspeţii s-au interesat de organi­zarea şi funcţionarea consiliului popular municipal, de activitatea desfăşurată in domeniile edilitar, economic şi social-cultural DINEU ÎN ONOAREA OASPEŢILOR Biroul Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România a oferit, marţi seara, un dineu în onoarea delegaţiei Camerei Popu­lare a Republicii Democrate Ger­mane, condusă de Gerald Götting, preşedintele camerei, care ne vizi­tează ţara. Au luat parte tovarăşii Ştefan Voitec, Gheorghe Cioară, Emil Dră­­gănescu, Constantin Stătescu, secre­tarul Consiliului de Stat, Maria Groza, Ilie Murgulescu, Gheorghe Necula, vicepreşedinţi ai Marii Adunări Naţionale, Cornel Pacoste, adjunct al ministrului afacerilor externe, preşedinţi de comisii per­manente ale M.A.N., deputaţi. Au participat dr. Hans Voss, am­basadorul R. D. Germane la Bucu­reşti, şi mem­bri ai ambasadei, în timpul dineului, care s-a des­făşurat într-o atmosferă cordială, tovărăşească, preşedintele Marii Adunări Naţionale şi preşedintele Camerei Populare a R. D. Germane au rostit toasturi. Relevînd că intre Partidul Comu­nist Român şi Partidul Socialist Unit din Germania, între cele două ţări şi popoare, intre parlamentele lor s-au statornicit şi dezvoltat relaţii prie­teneşti, de colaborare multilaterală, tovarăşul Ştefan Voitec a subliniat că in evoluţia ascendentă a acestor relaţii se înscriu ca un moment de importanţă majoră convorbirile din­tre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Erich Honecker, prile­juite de vizita la Bucureşti a dele­gaţiei de partid şi guvernamentale a R. D. Germane şi semnarea tra­tatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre cele două ţări. Vizita pe care delegaţia Camerei Populare o efectuează in prezent In România, a spus vorbitorul, se în­cadrează in contextul relaţiilor de prietenie frăţească şi reprezintă o nouă mărturie a dorinţei reciproce de a dezvolta şi adinei continuu co­laborarea tovărăşească reciproc a­­vantajoasă, legăturile de solidaritate internaţionalistă dintre poporul ro­mân şi poporul R. D. Germane. Ea va permite să se întărească şi mai mult colaborarea dintre Marea Adu­nare Naţională şi Camera Populară in interesul popoarelor noastre, al cauzei socialismului şi păcii. în încheiere, tovarăşul Ştefan Voi­tec a toastat in sănătatea tovarăşu­lui Erich Honecker, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., a tovarăşului Willy Stoph, preşedintele Consiliului de Stat al R. D. Germane, pentru prietenia şi colaborarea trainică, frăţească dintre România şi R. D. Germană, dintre Marea Adunare Naţională şi Camera Populară, în toastul său, tovarăşul Gerald Götting, mulţumind pentru primirea cordială de care s-a bucurat, a subli­niat că intilnirile şi discuţiile dintre parlamentarii celor două ţări sunt folositoare pentru ambele părţi. A­­ceastă vizită, a spus el, ne oferă prilejul de a continua schimbul de­­ experienţă cu privire la activitatea reprezentanţilor organului suprem al popoarelor din statele noastre socia­liste. Sunt convins că convorbirile noastre vor servi la continuarea dia­logului privind dezvoltarea colaboră­rii viitoare dintre Camera Populară şi Marea Adunare Naţională, pre­cum şi dintre comisiile permanente ale acestora. Constatînd cu satisfacţie că rela­ţiile de prietenie dintre R. D. Ger­mană şi România se dezvoltă in mod continuu, vorbitorul a subliniat că aceste relaţii se adincesc neînce­tat de la vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. D. Germane din mai 1972. în încheiere, tovarăşul Gerald Götting a toastat in sănătatea tova­răşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, pentru dezvoltarea multilaterală a prieteniei şi colaborării dintre cele două ţări, pentru Întărirea şi adîn­­cirea legăturilor de prietenie dintre Camera Populară şi Marea Adunare Naţională. (Agerpres) Cronica zilei Ministrul afacerilor externe al Re­publicii Socialiste România, George Macovescu, a transmis o telegramă de felicitare lui Abba Eban cu oca­zia reinvestirii­ sale în funcţia de ministru al afacerilor externe al sta­tului Israel. In telegrama de răspuns, ministrul i­sraelian de externe mul­ţumeşte ministrului afacerilor ex­terne al ţării noastre pentru felici­tările şi urările transmise. (Agerpres) SPUTNIK" Studii noi în lupta împotriva cancerului Intr-un interviu acordat publicaţiei sovietice „Sputnik“, cunoscutul sa­vant Leon Şabad, membru al Academiei de ştiinţe medicale a U.R.S.S., aduce noi argumente in sprijinul ideii potrivit căreia metodele ştiinţifice moderne fac posibilă prevenirea şi tratarea cu succes a cancerului. Reprodu­cem mai jos extrase din articol: Despre cancer, una din cele mai misterioase maladii cunoscute de medicina modernă, savanţii au acu­mulat mai multe date decit despre orice alt domeniu de cercetare medi­cală. Această teribilă boală poate fi provocată de substanţe chimice (can­cerigene), de radiaţii, de viruşi. S-au studiat numeroase particulari­tăţi ale celulelor canceroase, carac­terul agresiv şi interacţiunea lor cu organismul. Este adevărat, nu cu­noaştem Încă in ce constă cauza primară a degenerării celulelor nor­male in celule canceroase. Şi totuşi, am ajuns in stadiul cind putem pre­veni şi vindeca această maladie. Printre milioanele de celule ale or­ganismului trebuie descoperite toc­mai cele ce au degenerat şi vor produce intr-o bună zi îmbolnăvirea. Dar cum ? După cum se ştie, cance­rul nu apare brusc. Evoluţia lui nu are deloc efectul unei lovituri. Tu­morile benigne, de pildă, reprezintă un pericol potenţial. Cu jumătate de veac în urmă, medicul care descope­rea o tumoare benignă ii încredinţa pe pacient că n-are motive de Îngri­jorare. Astăzi, ii trimitem fără in­­tirziere pe pacient la o policlinică specializată in cancerologie, pentru examen si tratament urgent. Cance­rul poate apare adeseori pe fondul unor boli cronice. După datele furni­zate de Institutul de cancerologie experimentală și clinică al Acade­miei de ştiinţe medicale a U.R.S.S., in 84 la sută din cazuri asemenea boli cronice preced tumorilor maligne ale cavităţii bucale, în 97 la sută din cazuri — cancerului pielii, iar în 73 la sută — cancerului rectal. La exame­nele medicale periodice, uneori oa­menii nici nu bănuiesc că printre medicii care-i examinează se găseşte şi cite un cancerolog. Cu mulţi ani in urmă, vindecarea cancerului era o raritate, in timp ce astăzi se estimează că in U.R.S.S. au fost salvaţi peste un milion şi jumătate de oameni atinşi de cancer. Nu este vorba numai de efectul măsurilor preventive. Desigur, în anii din urmă au apărut noi metode profilactice şi de tratament. Dar succesul tratamentului depinde direct de aplicarea lui intr-o fază cit mai incipientă. Datorită organizării exa­menului medical asupra întregii populaţii a ţării, se constată că as­tăzi numărul persoanelor afectate de cancer avansat este de două ori mai redus decit in 1962. Este posibilă chiar şi prevenirea apariţiei cancerului — afirmă acad. Şabad. Degenerarea malignă este provocată, printre altele, de aşa­­numitele substanţe cancerigene. Dar omul poate fi protejat de efectul unora dintre ele. Excluderea unor substanţe cancerigene din procesul de producţie este de natură să redu­că masiv cazurile aşa-numitului can­cer profesional. Intr-o atmosferă poluată, cel mai mare pericol îl prezintă benzo­­pirenul, o hidrocarbură cancerigenă. Cantitatea de benzopiren aflată in aer este strins legată de regimul de combustie, in primul ,rind la motoa­rele autovehiculelor. Concentraţia acestei substanţe cancerigene se face simţită mai ales la intersecţia stră­zilor. Iată incă un aspect al utilităţii pasajelor subterane pentru pietoni, în oraşele moderne — şi iată de ce motoarele auto trebuie să funcţioneze după un regim raţional. Dacă, de exemplu, motoarele sunt înzestrate cu regulatoare de rarefacţie (care asigură o combustie completă a ben­zinei), atunci emanaţiile de benzo­piren in atmosferă vor fi de zeci de ori mai reduse. Se cheltuiesc, evident, fonduri enorme pentru aplicarea în practică a unui şir de măsuri menite să fe­rească pe om de contactul cu sub­stanţele cancerigene. Dar, din păca­te, noi înşine reducem, adeseori, efectul acestor măsuri. Şi aceasta pentru că benzopirenul se găseşte şi în fumul ţigărilor pe care îl aspi­ră milioane de oameni. Este semni­ficativ faptul că mortalitatea datori­tă cancerului pulmonar este de două ori mai mare printre fumătorii inve­­teraţi decit in rîndurile celor care n-au fumat niciodată. Datele statis­tice arată că, pentru un om care a fumat timp de 25 de ani câte 10 ţi­gări pe zi, probabilitatea cancerului creşte de 11 ori ; de la 20 la 30 ţigări zilnic, riscul creşte de 22 ori, iar de la 40 de ţigări în sus , de 52 ori. Succesul acţiunii de prevenire a cancerului depinde direct de igienă, inţelegind prin acest cuvînt lupta Împotriva unor obiceiuri nesănătoa­se, o alimentaţie raţională şi exer­ciţii fizice regulate. Depuneri pe libretele de economii in vederea participării la tragerile la sorţi pentru trimestrul 11/1974 Casa de Economii şi Consem­­năţiuni anunţă că unităţile sale din întreaga ţară primesc pină la data de 30 martie a.c., inclu­siv, depuneri pe libretele de eco­nomii cu dobindă şi ciştiguri in autoturisme şi pe libretele de economii pentru turism, in ve­derea participării la tragerile la sorţi pentru trimestrul 11/1974, în afara câştigurilor acordate la tragerile la sorţi, respectiv autoturisme şi excursii in străi­nătate, Casa de Economii şi Consemnaţiuni acordă titulari­lor acestor librete de economii şi dobînzi. De asemenea, tot pină la 30 martie a.c. se emit librete de economii pentru construirea de locuinţe şi librete de economii cu ciştiguri în materiale de construcţie care asigură titula­rilor dreptul de a participa la tragerile la sorți pentru al doi­lea­ trimestru al acestui an. PAGINA 5 Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Bulgar Eveniment de sea­mă în viaţa poporu­lui bulgar, Conferinţa Naţională a Partidu­lui Comunist Bulgar, ale cărei lucrări încep miercuri la Sofia, a fost intimpinată de oamenii muncii intr-o atmosferă de puternic avint creator. Răspun­­zind chemării partidu­lui de a transforma anul 1974 — in cinstea conferinţei şi a celei de-a 30-a aniversări a victoriei revoluţiei so­cialiste — în anul u­­nei munci susţinute pentru îndeplinirea di­rectivelor Congresului al X-lea al P.C.R., a sarcinilor actualului cincinal, clasa munci­toare, poporul bulgar s-au angajat într-o largă întrecere socia­listă, menită să pună cit mai bine in valoa­re rezervele interne ale fiecărui colectiv de muncă. în acest cadru de preocupări au apărut şi s-au dezvoltat un şir de iniţiative de o deosebită însemnătate pentru economia bul­gară. Astfel, iniţiativa muncitorilor din ju­deţul Plovdiv pentru folosirea cit mai ra­ţională a materiilor prime, materialelor, combustibilului şi e­­nergiei s-a transfor­mat într-o puternică mişcare naţională ; la fel s-a intimplat cu Iniţiativa muncitorilor de la uzina construc­toare de maşini „Va­gii Kolarov“ din Sofia de a Întări, „pe baza unui cod propriu“, disciplina în muncă şi cea tehnologică ; ace­laşi viu ecou au găsit numeroasele iniţiative apărute pe marile şantiere pentru pre­darea Înainte de ter­men a obiectivelor în construcţie etc. , Prilej de analiză a realizărilor dobîndite la scara judeţelor în cei trei ani care au trecut de la Congre­sul al X-lea al P.C.R., conferinţele de dare de seamă şi alegeri CORESPONDENŢA DIN SOFIA ale organizaţiilor ju­deţene de partid, des­făşurate în cursul lu­nilor februarie şi mar­tie, au situat în cen­trul dezbaterilor pro­bleme actuale ale construcţiei societăţii socialiste dezvoltate în Bulgaria. Cu aceste­­ocazii s-a subliniat că Întreaga muncă orga­nizatorică şi politică a organizaţiilor de par­tid a fost îndreptată spre mobilizarea tutu­ror forţelor disponibi­le pentru îndeplinirea sarcinilor economico­­sociale din cadrul cincinalului şi atinge­rea principalului scop — ridicarea producti­vităţii sociale a mun­cii. Un loc central in cadrul dezbaterilor a fost ocupat de pro­blemele dezvoltării in­tensive a economiei judeţelor şi repartiză­rii raţionale pe terito­riul lor a forţelor de producţie, ridicării e­ficienţei întregii­ ac­tivităţi economice prin modernizarea între­prinderilor şi introdu­cerea largă în pro­ducţie a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii. U­­nele lipsuri şi nea­junsuri semnalate în realizarea programu­lui pentru ridicarea nivelului de trai al poporului bulgar, a­­doptat în decembrie 1973 de plenara C.C. al P.C.R. — program privind construcţiile de locuinţe, dezvoltarea bazei­ tehnico-materia­­le in sfera servirii, construcţiile de aşe­zăminte pentru copil etc. — au concentrat, de asemenea, atenţia comuniştilor din orga­nizaţiile judeţene, so­luţiile propuse vizind stimularea unor ac­ţiuni îndreptate spre realizarea unor pro­grese cit mai impor­tante şi în aceste do­menii. Conferinţa Naţiona­lă a P.C.R. îşi propu­ne să dezbată una dintre cele mai im­portante şi actuale probleme economice ale Bulgariei : ridica­rea productivităţii so­ciale a muncii. Ca în­totdeauna cu prilejul unor asemenea eveni­mente, Sofia, capitala ţării, este împodobită festiv, intimpinîndu-i pe cei peste 1 400 de delegaţi la Conferinţa Naţională a P.C.R. in­­tr-o atmosferă de muncă şi optimism generată de bilanţul rodnic al înfăptuirilor de pină acum. C. AMARIŢEI ,PARIS MATCH" Autostrada: incriminări şi false pledoarii Ca urmare a restricţiilor de viteză, a scăzut substanţial în­ Franţa — ca şi in alte ţări de altfel — numărul accidentelor rutiere. Şi to­tuşi mai există incă voci care cer să se revină la viteza nelimitată pe autostrăzi. Cine sunt cei ce se pronunţă in favoarea unor asemenea măsuri, cu tot cortegiul lor de consecinţe tragice ? Intr-un amplu ar­ticol, din care reproducem pasajele de mai jos, revista „PARIS MATCH“ subliniază că o astfel de dorinţă este doar expresia unor interese financiare înguste. „Statisticile arată că de cind s-a trecut la limitarea vitezei, numărul de accidente rutiere este In scădere. In Franţa, de pildă, în ianuarie 1974 au fost cu 20 la sută mai puţine ac­cidente decit în ianuarie 1973 ; nu­mărul accidentelor mortale a fost cu 27 la sută mai redus (617 decese In 1974 faţă de 865 in 1973), iar al accidentelor soldate cu vătămări corporale cu 23 la sută mai mic. Pe autostrăzi s-au înregistrat 264 de ca­zuri mortale, în comparaţie cu 328, şi 2 468 de răniţi, faţă de 2 845, cu un an în urmă. Lunar mor deci 64 de francezi mai puţin decit în anii pre­cedenţi, ceea ce va face ca In 1974 numărul victimelor să fie cu 768 mai scăzut decit in 1973. în faţa acestei înşiruiri de cifre va trebui să optăm intre autostrada aşa-zis rentabilă, cu trafic intens şi in viteză, dar care va fi inevita­bil presărată ca şi pină acum cu hecatombe de cadavre, şi auto­strada care, în condiţiile creşterii cu 20 la sută a numărului de automo­­bilişti „scăpaţi de la moarte“, ar fi condamnată la o stare de lîncezeală, căci, susţin cei interesaţi, pentru o autostradă viaţa înseamnă viteză. Felul in care va fi rezolvată această alternativă va fi simptomatic pen­tru gradul de civilizaţie al societăţii noastre. Societatea trebuie să dea socoteală pentru toţi aceşti morţi anonimi, a căror imagine se şterge de îndată ce au fost transportaţi la morgă, pentru a se transforma în cifre şi statistici , pentru mulţimea de in­firmi şi paralitici, victime ale unei greşeli de-o clipă. Societăţile de asi­gurări care clasifică cu meticulozi­tate decesele pe categorii de virstă, socio-profesionale şi de sex , poli­ţia , chirurgii spitalelor de urgenţă, toţi cei cărora le revine sarcina de a pune ordine in această hecatombă işi fac cu toţii datoria — dar mai ales îşi declină orice răspundere in faţa acestor valuri de singe sau se acuză unii pe alţii. Răspunderea acestei hecatombe o poartă, între alţii, constructorii de maşini, de o inventivitate fără as­­u­mpăr, automobiliştii care conduc prea repede sau neindeminatic etc. Cea mai vinovată dintre toate este însă autostrada, acest „monstru“ care sfîrtecă fără nici o milă ogoare sau vii şi căruia puţin ii pasă de peisaje şi de oameni. Acum, după limitarea vitezei, au­tostrada, invenţie a lumii moderne, tinde să se golească şi să treacă in categoria lucrurilor revolute, care au reprezentat, cîndva, străluciri efe­mere ale civilizaţiei noastre. De la începutul lunii decembrie 1973, cind au fost introduse restric­ţiile de viteză, traficul de pe auto­străzi, care înregistrase în ultimii ani creşteri de 8—12 la sută anual, a început să stagneze. încasările — de cele mai multe ori, in momentul cind se înscriu pe o autostradă au­­tomobiliştii trebuie să plătească o taxă — înregistrează şi ele un de­ficit de 16 la sută. In 1973 era nevoie de 130 000 de maşini pe zi pentru a menţine ren­tabilitatea unei autostrăzi. In acest an, datorită creşterii preţului de cost al construcţiei autostrăzilor, ar fi nevoie de o sporire a numărului de vehicule cu o treime. Or, reducerile de viteză ar fi de natură să pericli­­­teze nu numai soarta autostrăzii, dar şi viitorul industriei construc­toare de automobile, ale cărei expor­turi s-au redus cu 30 la sută. Maşi­nile cu capacitate cilindrică mari sunt, desigur, cele mai afectate. Uzi­nele „Renault“, de exemplu, care au făcut de curînd investiţii de peste 7 miliarde de franci pentru introducerea unei noi linii tehnolo­gice de maşini mari, riscă să intre într-o gravă criză, deoarece auto­mobiliştii preferă acum­­ maşinile mici şi drumurile naţionale de altă­dată. Autostrada şi cea mai bună clientă a ei — maşina de mare ca­pacitate — au nevoie, ca şi războiul, de bani şi jertfe omeneşti. Iată de ce aşa-zise „voci autori­zate“ încep să se ridice pentru a cere revenirea la viteza nelimitată pe autostrăzi. Dacă sîngele econo­misit nu poate fi trecut în coloana beneficiilor, să reîncepem deci a-l vărsa ca mai înainte, pentru a um­ple din nou această „preţioasă" co­loană. Ce mai aşteptaţi atunci ? Apăsaţi pe accelerator şi oriincotro v-aţi în­drepta, spre mare sau spre morgă, fiţi însoţiţi de binemeritata urare «drum bun !..“ — îşi încheie artico­lul revista franceză. Tragere excepţională LOTO Administraţia de Stat Loto- Pronosport informează partici­panţii că la 26 martie 1974 or­ganizează o tragere excepţională Loto după noua formulă tehnică aplicată la 29 ianuarie 1974. Se vor efectua 6 extrageri. în total, se vor extrage 42 de numere cîştigătoare. Printre altele, la tragerea excepţională Loto din 28 martie 1974 se vor atribui autoturisme „Moskvici 408/412“ şi „Skoda S-100“, precum şi excursii în Bulgaria, Iugoslavia şi Turcia. De asemenea, se vor atribui importante ciştiguri in bani de valori fixe şi variabile. Important de reţinut este faptul că la această tragere excepţio­nală Administraţia de Stat Loto-Pronosport va atribui cîş­­tiguri pentru 3 numere din 18 şi 24 extrase. Se participă cu bilete de 5 lei şi 15 lei, varianta de 15 Iei avînd dreptul de par­ticipare la toate cele 6 extra­geri., Depunerea biletelor cîşti­gătoare se va face pină în ziua de 30 martie 1974, la ora 13, in, oraşele reşedinţă de judeţ, şi pină vineri 29 martie 1974, la ora 13, în celelalte localităţi.

Next