Scînteia, martie 1974 (Anul 43, nr. 9796-9826)

1974-03-20 / nr. 9815

SCl NT El A •— miercuri 20 martie 1974 MAI SUNT 12 ZILE PINA LA ÎNCHEIEREA PRIMULUI TRIMESTRULa scadentă - fără restantă! • Peste 5 500 tone de cărbune au livrat, in plus fată de prevederile planului, numai in luna martie, MINE­­RII VĂII JIULUI. Ortacii de la Vulcan, Lupeni, Uri­­cani, Dilga, Aninoasa au contribuția cea mai de seamă la acest succes. • La ŞANTIERUL NAVAL DIN CONSTANȚA a avut loc lansarea celui de-al 13-lea cargou de 1920 tdw. • Colectivul ÎNTRE­PRINDERII FORESTIERE DE EXPLOATARE ŞI TRANSPORT DIN ORA­DEA şi-a îndeplinit sar­cinile de plan pe primul trimestru al anului. Pină _______________________________ acum, unitatea a şi ob­ţinut suplimentar 2 500 mc buşteni de fag, 1 400 mc buşteni pentru furnire, 2 000 mc lemn pentru ce­luloză ş.a. • ÎNTREPRINDEREA „INDEPENDENŢA“ DIN SI­BIU, în această cunoscută unitate constructoare de maşini s-au realizat, prin autodotare, maşinile şi in­stalaţiile necesare echipării halei de utilaje complexe şi turnătorie. • 160 tone de combustibil convenţional şi 57 000 kWh energie electrică a economisit, de la Începutul anului şi pină in prezent, COLECTIVUL I. M. HARGHITA. • în luna martie, colectivul ÎNTREPRINDERII DE APARATAJ ELECTRIC PENTRU INSTALAŢII DIN TITU a obţinut o producţie-marfă suplimentară de 1,2 milioane de lei. • Folosirea mai bună a capacităţilor de producţie, întărirea ordinii şi disci­plinei, aprovizionarea co­respunzătoare cu materii prime şi materiale au permis colectivelor COM­BINATULUI DE PRELU­_____________ _ ORARE A LEMNULUI DIN BLAJ ŞI I.F.E.T. SEBEŞ să realizeze, in acest an, suplimentar, 2 000 mc­hinate. • Cu 548 de lei pe salariat este mai mare produc­tivitatea muncii la ÎNTREPRINDEREA DE AŢA ŞI FILATURA DIN ODORHEIU-SECUIESC. Este o premisă sigură pentru­­îndeplinirea exemplară a an­gajamentului de a realiza în 1974, în plus faţă de plan, o producţie globală de 2,8 milioane de lei. • SATU-MARE. LA ÎNTREPRINDEREA „23 AU­GUST“ din această localitate, în acest an s-au eco­nomisit 30 tone de metal. Panou de onoare Angajamentul asumat cuvint onorat Cu­­prilejul adunării generale a oamenilor muncii, colectivul între­prinderii de utilaj chimic din Plo­ieşti a făcut bilanţul realizărilor din prima lună a anului : depăşi­rea planului la producţia globală cu peste 1 300 000 lei, îndeplinirea sarcinii de creştere a producti­vităţii muncii, economii de 443 000 kWh energie electrică, 603 Gigaca­­lorii abur, 1,4 tone combustibil convenţional. Asemenea rezultate au fost consemnate, in continuare, în februarie, precum şi in cele a­­proape două decade care au tre­cut din luna martie.­­— Chibzuind bine asupra rezer­velor noastre interne, ne spune se­cretarul comitetului de partid, to­varăşul Ştefan Nan, ştacheta anga­jamentului colectivului a fost mult ridicată faţă de anul trecut. Ne-am propus, bunăoară, să fabricăm şi să livrăm în plus beneficiarilor noştri utilaje şi piese de schimb in valoare de peste 10 milioane Iei, să economisim 350 tone metal, pre­cum şi importante cantităţi de energie calorică şi electrică, de combustibili, în secţiile cazangerie şi strun­­gărie, în hala rulmenţilor spe­ciali, în atelierele prelucrătoa­re se lucrează cu entuziasm, cu planul şi angajamentele în faţă. Ne interesăm dacă s-a asigurat baza materială a realizării ritmice a planului, pe luni, precum şi pe trimestrele I şi II. Am aflat lucruri demne de reţinut : pentru aceasta există o susţinută preocupare nu numai din partea conducerii uzi­nei, ci şi a organelor judeţean şi municipal de partid. Nu de mult, au fost convocaţi la Ploieşti prin­cipalii furnizori de materiale şi semifabricate din ţară şi s-a stabi­lit cu ei, de comun acord, situaţia aprovizionării, comandă cu coman­dă, elaborîndu-se grafice de livra­re cu termene ferme. Aceeaşi a­­tenţie s-a acordat respectării con­tractelor de livrare a utilajelor tehnologice pentru obiectivele care au termene de intrare în funcţiu­ne în acest an. — Aplicarea acestor măsuri de ordin organizatoric, urmărirea strictă a termenelor încep să aibă bune rezultate practice — aprecia­ză directorul intreprinderii, ing. Vasile Ciornei. Iată că ne-a și so­sit pasta Avesta, din lipsa căreia băteam pină acum pasul pe loc in realizarea utilajelor din Strategia realizării an­gajamentelor în întrecere ale colectivului întreprin­derii de utilaj chimic din Ploieşti „INOX“. Şi comenzile pentru ţeavă eliptică, şi cele de la Combinatul siderurgic Galaţi au început să fie onorate... De la şefii de ateliere am aflat că realizarea obiectivelor din plan şi din angajamentul asumat in în­trecere se urmăreşte zilnic, iar la nivelul uzinei, decadal. Cadrele de conducere sunt repartizate pe sectoa­re şi analizează operativ, în fiecare dimineaţă­ şi la sfirşitul schimburi­lor, felul cum s-au executat sarci­nile de producţie, care sunt neajun­surile, greutăţile. Am fost martori, in secţia rulmenţi, la o scurtă anali­ză (de 10 minute) în faţa instala­ţiei C.I.F., la care se produsese o defecţiune. Raportări scurte, indi­caţii precise din partea directoru­lui tehnic, inginerul Nicolae Cal­­bur, şi ale secretarului comitetului de partid din întreprindere. Acesta din urmă, în drum spre o altă sec­ţie, ne-a relatat : „Organizaţia de partid de la locul de muncă are un mare rol în dinamizarea între­gului colectiv. In primul rînd, prin exemplul personal al comuniştilor, iar apoi printr-un control strict asupra realizării ritmice a planu­lui, a comenzilor şi a angajamen­tului asumat de fiecare om în parte“. In pas cu realizarea sarcinilor planificate, secţiile şi sectoarele de producţie, comitetul oamenilor muncii acordă maximă însemnăta­te onorării contractelor, a comen­zilor către beneficiari. De pildă, numai în ultimele zece zile au fost expediate unor șantiere ale industriei chimice , schimbătoare de căldură, alte utilaje com­plexe. Tot atît de adevărat este că aceste rezultate ar putea fi și mai bune dacă s-ar înlătura o serie de neajunsuri pro­vocate încă de unii din colaborato­rii întreprinderii. Bunăoară, în unele secţii se simte lipsa unor piese abrazive de polizor ; de ase­menea, nu există suficiente canti­tăţi de burghie şi tarozi. Am mai reţinut că unele instalaţii tehnolo­gice nu se pot livra la timp, întru­­cât întreprinderea „Republica“ din Bucureşti nu a trimis nici pină a­­cum 58 tone ţevi restante din anul trecut. Secretarul comitetului de partid ne-a spus şi el : „ Mai notaţi şi următoarea ce­rinţă a unităţii noastre : se impune clarificată urgent problema con­tractelor pe întregul an la pro­ducţia realizată de către sec­­ţia-nord a intreprinderii ; aici, circa 40 la sută din producţie nu a avut mult timp desfacere şi nu ştiam pentru cine o fabricăm. Trebuie prevenite asemenea situa­ţii, întrucît nu sunt de natură să mobilizeze colectivul în îndeplini­rea exemplară a planului şi anga­jamentelor, in livrarea la timp şi in condiţii de înaltă calitate a uti­lajelor contractate şi aşteptate la montaj, pe şantierele chimiei. Constantin CĂPRARU­ corespondentul „Scînteii" Lucrătorii ogoarelor în întrecere cu timpul Timpul prielnic lu­crărilor­ agricole este folosit din plin de oa­menii muncii de pe ogoarele judeţului Il­fov. Ca urmare, până acum mecanizatorii şi cooperatorii au în­sămânţat peste 10 000 ha cu furaje şi legume din prima epocă şi au pregătit 70 000 ha te­ren pentru celelalte culturi de primăvară. Cu aparatul de foto­grafiat am surprins citeva aspecte de muncă pe ogoare. La Baioteşti se însă­­mînţează ultimele hec­tare cu mazăre (foto­grafia nr. 1). Totodată, mecanizatorii lucrează la pregătirea terenu­lui pentru sfecla de zahăr, floarea-soare­­lui şi porumb. Ei acordă o atenţie deose­bită efectuării lucrări­lor repetate, pentru menţinerea umidităţii în sol. La Gruiu, coopera­torii au început plan­tatul verzei timpurii în cîmp. Pină acum au­ şi plantat 50 000 de fire (fotografia nr. 2). ILFOV Toate răsadurile pen­tru cele 20 ha ca urmează a se cultiva cu legume timpurii sunt bine dezvoltate ; in mare parte, răsa­durile au fost repicate şi sunt gata pentru a fi plantate în solarii şi în cimp. Membrii cooperati­vei agricole din Fier­binţi şi-au propus să cultive peste 200 ha cu legume şi să obţină o producţie de 2 200 tone legume. Legumiculto­rii de aici au luat din vreme toate măsurile necesare. întreaga su­prafaţă de teren a fost arată şi fertilizată din toamnă. In timpul ier­nii s-a muncit intens. Semănatul în răsad­niţe s-a făcut la timp. Totodată, au fost repi­cate 920 000 fire de roşii şi 800 000 fire­ de varză. în prezent se lucrează de zor la re­paratul solariilor de pe cele 2 hectare, urmind să se treacă de îndată la acoperirea acestora cu folii de polietilenă (fotografia nr. 3). Cu hărnicie şi pri­cepere se munceşte, in aceste zile frumoase de primăvară, în nu­meroase­ alte unităţi agricole din judeţul Ilfov. Florea CEAUŞESCU Foto : Sandu Cristian Noi succese pe şantierul hidrocentralei de pe lotru Minerii şi betoniştii care in­­tralei de pe Lotru, au realizat crează pe fronturile de lucru un mare volum de excavaţii, create în galeriile Voineşiţa— ceea ce a permis înaintarea cu Uria, Cerna—Oiteţ, Cerna—Lun- 540 m­­ peste cota prevăzută in­cavăţ, Oiteţ—Muşetoiu, Rînjeul grafice pentru această perioadă. Mare—Hoteagu, Uria—­Găujani. Au fost, de asemenea, betonaţi, Bistricioara—Luncavăţ, Bistri­ in plus, faţă de sarcinile plani­cioara—Gurghiu, Jiet—Silvei, ficate, aproape 1 400 m­­ de gale­din cadrul şantierului hidrocen­­ric. Trei luni, trei trepte: BINE­ FOARTE BINE INTEGRAL REALIZAT Pentru întreprinderea „23 Au­gust“ din Bucureşti anul acesta sarcinile sunt sensibil mai mari, creşteri importante fiind prevăzute la fabricaţia locomotivelor Diesel hidraulice, la motoare (cu 55 la sută superioare anului trecut), la secţia de piese turnate şi forjate — cu 40 la sută. Se înţelege că, pen­tru înfăptuirea lor, ritmurile nor­male de lucru ale anilor trecuţi e­­rau prea lente. „Startul“ produc­ţiei in acest an a dovedit-o. La sfîrşitul lunii ianuarie se înregis­trase o nerealizare de 15 milioane lei la producţia globală şi de 50 milioane la producţia marfă. Puşi într-o atare situaţie, colectivul în­treprinderii, puternica organizaţie a comuniştilor de aici şi-au unit ime­diat forţele, s-au mobilizat, anga­­jîndu-se ca pină la sfirşitul trimes- ........... rrului I planul să fie realizat inte­gral, la fiecare produs. — Procesul de producţie — ne relatează secreta­rul comitetului de partid al între­prinderii, tovarăşul Marin Gheor­­ghiţă — era îngreunat de a­­provizionarea neritmică cu ma­teriale de la combinatele si­derurgice din Galaţi şi Hune­doara, de modul cum îşi res­pectau contractele de colaborare întreprinderea constructoare de ma­şini din Reşiţa, întreprinderea de maşini grele din Bucureşti, „Hidro­mecanica“ din Braşov. De aceea, în urma unor contacte­­ directe, unor analize comune cu aceşti principali furnizori, s-au stabilit grafice de li­vrare şi, spre cinstea lor, in ma­joritatea cazurilor ei şi-au respec­tat cuvîntul dat. Dar producţia res­tantă trebuia recuperată de către noi, de colectivul intreprinderii. în fiecare secţie, în fiecare brigadă, hotărirea a fost unanimă , vom face totul pentru a ne realiza inte­gral sarcinile de plan. Urmarea 7 Planul pe luna februa­rie a fost îndeplinit de întreprinde­rea „23 August" la producţia glo­bală in proporţie de 164 la sută, iar la producţia marfă în proporţie de 110 la sută. Acum, in întreprindere se desfăşoară o „bătălie“ susţinută pentru a se recupera integral res­tanţele apărute in ianuarie. La se­diul comitetului de partid al marii unităţi l-am întîlnit pe tovarăşul Marin Enache, prim-secretar al Co­mitetului de partid al sectorului 3. Foarte des vine in întreprindere, cunoaşte îndeaproape­­ problemele. Intr-o scurtă discuţie, ne spunea : —­ Desigur, nu* este mi fapt po­zitiv că au apărut restanţe încă din prima lună a anului. Centrala industrială de utilaj tehnologic şi material rulant, ministerul de re­sort nu au ’acţionat cu toată hotă­rirea pentru a instaura ordinea în relaţiile dintre propriile unităţi. Dar merită remarcat că la „23 Au­gust“, cea mai mare unitate indus­trială din sectorul nostru, chiar în asemenea condiţii s-au stabilit ra­pid măsurile pentru recuperarea tuturor restanţelor. Munca politică se duce direct în secţiile de pro­ducţie, la locurile de muncă, iar fiecare membru al biroului de partid al uzinei răspunde direct de îndeplinirea sarcinilor ce decurg din­­planul de acţiune întocmit pentru lichidarea restanţelor. După rezultatele înregistrate în februarie şi în prima jumătate a lunii martie avem convingerea că planul trimes­trial va fi îndeplinit integral. In secţia montaj locomotive, unde se finalizează de ____________ fapt activitatea a numeroase­­ sec­toare din între­prindere, sarci­nile sunt deosebit de mobilizatoare. Pentru a îndepli­ni planul trimes­trial, aici, in a­­ceastă lună, tre­buie montate 60 de locomotive Diesel hidraulice de diferite tipuri. Un mare efort, o amplă concentra­re a forţelor, dacă ţinem seama de faptul că Intr-o lună, in medie, anul trecut s-au montat 25 de locomotive. — Pină acum s-au finalizat 15 — ne relatează ing. Alexandru Rădu­­lescu, şeful secţiei. în scopul inten­sificării ritmului lucrărilor s-a tre­cut la montajul pe mai multe linii în paralel. Avînd asigurate op­tim toate colaborările — motoare, transmisii hidraulice — planul va fi realizat in întregime. Deci, principala problemă o con­stituie colaborările. La „motoare“ discutăm cu ing. Ştefan Sipoş, şeful secţiei. „ Cei de la locomotive vor prinţi toate motoarele necesare. Pentru a răspunde solicitărilor „de vîrf“ din luna martie am luat o serie de mă­suri organizatorice. Astfel, schim­bul III este complet în sectorul de uzinaj greu şi cartere, la liniile de biele, axe cu came şi chiulase şi s-a extins la uzinaj uşor. Pentru scurtarea ciclului de fabricaţie, a­­justajul intermediar este acum in­tegrat în linia de cartere şi arbori, în secţie s-au diminuat timpii de stagnare a mașinilor cu 25 la sută față de anul trecut. ...Prin munca tenace a muncito­rilor­ și tehnicienilor din toate sec­toarele întreprinderii ritmul reali­zărilor s-a accelerat în aceste zile, hotărirea, colectivului fiind fermă , pină la sfirșitul trimestrului planul va fi îndeplinit integral. Dan CONSTANTIN îndeplinirea planului la întreprinderea „23 August" din București PAGINA 3 în secţia polietilenă a întreprinderii de prelucrare a maselor plastice din Buzău Foto : E. Dichiseanu Ş­i de „PECO" depinde, în mare măsură, buna gospodărire a combustibililor... în ampla acţiune iniţiată de par­tid pentru economisirea combustibi­lilor şi a energiei se încadrează or­ganic şi I.L.P.P. „PECO“ Piteşti, uni­tate constituită cu peste un an de zile in urmă. Acţionînd In lumina hotărîrii Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. din noiembrie 1973 și a decretului Consiliului de Stat, colectivul nostru a pus în cen­trul atenţiei numeroase obiective : revizuirea normelor de consumuri specifice de combustibili In­ primul rind la parcul propriu, casindu-se autovehiculele necorespunzătoare ; îmbunătăţirea activităţii de exploa­tare, întreţinere şi reparaţii a utila­jelor în vederea utilizării lor cu ran­damente ridicate ; eliminarea neetan­­şeităţilor de pe toate conductele ; folosirea la maximum a iluminatului natural şi dimensionarea raţională a iluminatului şi încălzirii, potrivit ne­cesităţilor stricte ale producţiei din fiecare depozit şi staţie PECO. Concomitent cu aceste acţiuni teh­­nico-organizatorice, s-au aplicat im­portante măsuri politice, luate de or­ganizaţia de partid, între care dez­baterea temeinică a noilor reglemen­tări, până la cele mai mici formaţii de lucru, repartizarea judicioasă a cadrelor pentru a răspunde­­ direct de­­ finalizarea­­uneia, sau alteia dintre acţiunile adoptate, accentul pupin­­du­-se pe posibilităţile pe care le are fiecare la locul său de muncă. Nu Întâmplător, în acest an ne-am propus reducerea pierderilor in manipularea şi depozitarea pro­duselor petroliere, pe baza că­reia se economisesc 169 tone com­bustibil. La cheltuielile de circulaţie, faţă de plan, volumul acestora va fi diminuat cu 300 mii lei, iar benefi­ciile suplimentare vor insuma 590 mii lei. în afară de acestea, vom în­deplini în avans planul de reparaţii curente, micşorînd valoarea repara­ţiilor cu 5 la sută ; vom depăşi cu 1 la sută productivitatea muncii prin îmbunătăţirea indicatorilor tehnico­­economici de exploatare a parcului auto ; totodată, consumurile proprii de carburanţi şi lubrifianţi vor fi micşorate cu 3 la sută, iar cele de energie electrică — cu 2 la sută. Asemenea măsuri se impletesc sirius cu cele iniţiate de consiliul de control muncitoresc din întreprin­dere. De pildă, în urma unui studiu amănunţit, întocmit la indicaţia bi­roului­­organizaţiei de bază, consiliul a ajuns la concluzia că sistemul de alimentare a maşinilor din parcul propriu era necorespunzător, din considerentul că unii conducători auto nu le aprovizionau pe baza dis­poziţiilor de livrare de la staţiile indicate, ci, in multe cazuri, primeaţi contravaloarea cantităţii de benzină de la vinzători, ceea ce determina practicarea unor abuzuri şi nereguli. Ca atare, conducerea întreprinderii a dispus alimentarea supravegheată a autovehiculelor proprii şi, în­­ conti­nuare, aplicarea sigiliului la rezer­voare, fără a se viola acesta pină la următoarea alimentare. De la 1 ia­nuarie a.c., tot in scopul prevenirii unor abuzuri, la intrarea in depozite a maşinilor beneficiarilor noştri, a­­cestora li se sigilează rezervoarele — de la poartă pină la ieşirea din depozite — măsură prin care sîntem convinşi că se vor economisi zeci de tone de benzină anual. Avem multe cadre cu spirit de e­­conomie, buni gospodari ai avutului obştesc, ca Oprea Tănase de la de­pozitul Titu, Mihail Reşcu — Ale­xandria, Marian Raţă — Zimnicea, Vasile Mateescu — Roşiori de Vede, Marin Costache — Tirgovişte, Victor Spălăţelu, gestionar la depozitul din Piteşti, şi alţii. La fel pot fi remar­caţi unii dintre vinzători, Marin Iote — Alexandria, Anton Marin, Maria Ungureanu, Florea Iosivescu, Elena Marinescu de la Piteşti, Ion Soare — Găeşti şi mulţi alţii care respectă ordinea şi discipli­na îri gospodărirea combustibililor , şi1.asigură o servire civilizată. Nu­ în­seamnă însă că s-a făcut totul in a­­ceastă privinţă ; ca atare, în angre­najul nostru apar, uneori, anumita manifestări de risipă ori contaminări de produse ; la unii salariaţi se ma­nifestă apucături de încălcare a legii, ca în cazul lui Vasile Marinescu — şef al staţiei nr. 4 Piteşti — care a fost prins traficind b.c.f. (bonuri in cantităţi fixe) şi pus sub urmărire pe­nală, sau al salariaţilor Constantin Florea, Aurel Negescu, Ionel Budu­­ca, toţi şefi de staţii „PECO“ în cadrul depozitului judeţean Argeş. Recent, în cadrul depozitului „PECO“ Piteşti, din lipsă de supra­veghere s-au pierdut 18 tone petrol. Practic au fost ignorate unele reguli elementare de efectuare a măsură­torilor zilnice, ceea ce a permis ges­tionarului Cornel Popescu să iroseas­că acest combustibil. Desigur, este bună măsura luată de conducerea întreprinderii, care a imputat acestuia contravaloarea pierderii celor 18 tone de petrol. Dacă s-ar fi luat din timp și cu hotărâre ase­menea măsuri se preveneau negli­jenţe de felul celor înregistrate de către gestionarul Marin Ilina, de la staţia Mărăcineni din Piteşti, care a dispus descărcarea a 4,5 tone moto­rină în rezervorul cu 16 tone benzi­nă C.O. 75, contaminînd inadmisibil preţiosul combustibil, ceea ce echiva­lează cu pagube serioase. Evident, atît conducerea unităţii, cit şi biroul organizaţiei de partid au datoria de a nu tolera atari deficien­ţe, de a nu cocoloşi critica, preve­nind tendinţele unora de a scăpa de „reclamaţii“. De pildă, la depozitul „PECO“ Găeşti, şoferul Alexandru Lazăr a observat că în depozit, cu ştirea şefului acestuia, Ion Petcu, se înstrăinau uneori cantităţi de com­bustibili. Pentru a muşamaliza ne­regula, la propunerea şefului depozi­tului, şeful serviciului livrări-con­­tracte economice din întreprindere, Vladislav Busuioc, a hotărit să i se ia autocisterna şoferului Alexandru Lazăr, invocind diferite motive „cusute cu aţă albă“. Ce a urmat după aceasta ? în timp de 30 de zile, cu­ autocisterna respectivă a stat si­gilată in curtea întreprinderii, apro­vizionarea staţiilor „PECO" şi de uz casnic s-a efectuat cu 59 autocisterne proprietate a diferiţilor beneficiari. Este vorba ■ de autocisternele nr. 31-Db-763, 31-Ag-4899, 31-Db-590 şi 31-Db-763 (proprietari S.M.A. Greci, S.M.A. Slobozia, autobaza Găeşti şi, respectiv, Uzina de utilaj chimic Găeşti). în mod firesc, întrebăm con­ducerile întreprinderilor respective : de unde benzină, de cînd s-au profi­lat pe transportul pentru alte unități? Este demn de apreciat că directorul I.L.P.P. „PECO“ Pitești, inginerul Florian Loader, cind a aflat de aces­te neajunsuri a dispus imediat re­punerea șoferului Alexandru Lazăr în drepturile sale. Dar abuzul s-a produs sub oblăduirea unor factori de răspundere din conducerea opera­tivă a întreprinderii M-am referit la aceste chestiuni din necesitatea de a se pune capăt deficiențelor în activitatea colectivu­lui nostru, colectiv ferm hotărit să se situeze in fruntea unităţilor eco­nomice ce compun Centrala pentru desfacerea produselor petroliere „PECO“ din Bucureşti, conştient fiind că îi revine mari îndatoriri în economisirea, gospodărirea şi păstra­rea calităţii combustibilului, bogăţia de preţ a ţării. Nicolae OPREA tehnician principal, secretarul organizaţiei de partid de la I.L.P.P. „PECO" din Piteşti Este posibilă dublarea producţiei păşunilor şi fîneţelor naturale? D­a! 4 milioane de hectare aşteaptă fertilizarea cu spirit gospodăresc Aproape o treime din suprafaţa agricolă a ţării noastre — peste 4 milioane de hectare — este ocupată cu pajişti naturale, care se află în­deosebi în zonele colinare, de o parte şi de alta a Carpaţilor. Nu­mai că, aşa cum se arăta la Confe­rinţa pe ţară a cadrelor de condu­cere din agricultură, păşunile şi fineţele naturale nu dau nici jumă­tate din potenţialul lor de producţie. „Avem aproape în fiecare judeţ ex­perienţe bune, concretizate In creş­terea productivităţii păşunilor şi fi­­neţelor de 3—4 ori — sublinia tova­răşul Nicolae Ceauşescu in cuvinta­­rea rostită la conferinţă. Organele judeţene, toţi deţinătorii de păşuni şi fineţe trebuie să acţioneze hotărit pentru generalizarea, in cel mai scurt timp, a acestor rezultate, du­­blind astfel producţia păşunilor şi fîneţelor ; aceasta va avea o influen­ţă puternică în asigurarea bazei fu­rajere pentru animale“. înfăptuirea sarcinii trasate de con­ducerea partidului privind creşterea potenţialului de producţie a păşuni­lor şi fîneţelor naturale impune ca in toate zonele ţării şi, în special, in judeţele cu suprafeţe mari de pa­jişti să se acorde aceeaşi atenţie lu­crărilor de ameliorare, ca şi celor ce se fac pe terenurile arabile. Atît in iarnă, cit mai ales în zilele care au trecut de la conferinţă, in numeroase judeţe s-au desfăşurat şi se desfăşoară, in continuare, ample lucrări de îmbunătăţire a pajiştilor, menite să ducă la creşterea produc­ţiei de masă verde. Rezultate deo­sebite în ce priveşte atragerea ţăra­nilor, a tineretului de la sate, la e­­xecutarea acestor lucrări au fost ob­ţinute în judeţele Cluj, Mureş, Har­ghita, Sălaj, Argeş etc. „Avem 32 000 ha de pajişti amenajate in complex , ne spunea ing. Nicolae Călin, director general adjunct al Direcţiei agricole judeţene Argeş. Cele mai mari producţii se obţin de pe cele 16 000 hectare pajişti cultiva­te, în medie, acestea dau peste 30 000 kg de masă verde la hectar pe soluri grele, podzolice, dar bine lucrate şi fertilizate. Pe această bază, în comu­nele Izvoru, Miroşi, Ştefan cel Mare, Pădureţi şi altele, în ultimii trei ani efectivele de vaci şi producţia de lapte vîndută statului s-au­ dublat. Pornind de la experienţa dobîndită, anul acesta extindem pajiştile culti­vate cu 2 000 hectare. în comunele Nucşoara, Domneşti, Slobozia s-au organizat acţiuni masive pentru cu­răţirea şi fertilizarea izlazurilor. Acum, la început de primăvară, este momentul ca organizaţiile de partid şi consiliile populare să între­prindă acţiuni de masă, cu partici­parea largă a locuitorilor satelor, pentru executarea unui volum cit mai mare de lucrări de îmbunătăţire a pajiştilor. Aşa se procedează in majoritatea comunelor judeţului Să­laj. Consiliul popular al comunei Crasna, de pildă, a decis să nu aş­tepte fonduri şi îngrăşăminte chimi­ce de la judeţ, ci să pună in valoare, in primul rind, posibilităţile locale. In urma discuţiilor cu locuitorii co­munei, cărora li s-a explicat că este în propriul lor interes să participe la îmbunătăţirea păşunii, s-a hotărit ca fiecare familie care creşte animale să transporte pe izlaz cite două că­ruţe de gunoi de grajd, provenit de la animalele crescute în gospodăriile personale, în alte judeţe — Braşov, Bihor, Buzău, Caraş-Severin — unde s-au creat păşuni model cu recoltă dublă sau triplă de iarbă faţă de restul suprafeţelor, este necesar să se ex­tindă lucrările, astfel incit asemenea producţii să se obţină de pe cea mai mare parte a păşunilor şi fineţelor. în judeţul Buzău au fost executate lucrări pentru îmbunătăţirea unei suprafeţe de 6 000 hectare păşuni aparţinind consiliilor populare şi cooperativelor agricole. Pe 500 ha te­renuri slab productive, cooperativa agricolă din Smeeni a aplicat un complex de lucrări de fertilizare, tar­­lalizare, reînsămînţări cu seminţe de ierburi valoroase. încă din pri­mul an ,de la executarea aces­tor lucrări, producţia de iarbă a ajuns la peste 16 tone la hectar, faţă de numai­­ 5 tone cît era in anii precedenţi. Numai că în judeţul Bu­zău asemenea exemple sunt puţine, iar suprafeţele ameliorate reprezintă o proporţie foarte redusă dacă le ra­­portam la cele aproape 100 000 hec­tare de pajişti naturale. In multe comune, consiliile populare se limi­tează doar la lucrările ce se execută contra cost de către întreprinderea de îmbunătăţire şi exploatare a pa­jiştilor. In loc să iniţieze largi ac­ţiuni pentru întreţinerea şi îmbună­tăţirea păşunilor prin muncă contri­­butivă, consiliul popular al comunei Chiojdu aşteaptă de cîţiva ani fon­duri pentru curăţirea unei suprafeţe de peste 200 hectare, acoperite cu arboret nefolositor, practic scoase din circuitul agricol. „Toţi locuitorii satelor — se arată in chemarea conferinţei pe ţară — au datoria să execute pe pajişti lu­crările ce sunt necesare, să le fertili­zeze cu îngrăşăminte organice şi chi­mice, să le exploateze raţional, spre a putea obţine, intr-o perioadă cit mai scurtă, dublarea producţiei de fin şi masă verde !“ Reînnodînd fi­rul unei vechi şi frumoase tradiţii de muncă, organizaţiile de partid şi de tineret, consiliile populare trebuie să fie motorul acestei acţiuni de masă, mobilizînd pe lo­cuitorii satelor, în special pe tineri, elevi şi pionieri, la lucrările de în­treţinere şi ameliorare a Întinselor suprafeţe de păşuni şi fineţe natu­rale, în vederea asigurării hranei necesare creşterii efectivelor de ovine şi bovine. C. BORDEIANU

Next