Scînteia, septembrie 1976 (Anul 45, nr. 10585-10610)

1976-09-15 / nr. 10597

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLVI Nr. 10 597 Prima ediţie Miercuri 15 septembrie 1976 6 PAGINI - 30 BANI Şedinţa Comitetului Politic Executiv al C. C. al P. C. R. In ziua de 14 septembrie 1976 a avut loc şedinţa Comitetului Politic Executiv al CC. al P.C.R., sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Comitetul Politic Executiv a dezbătut şi aprobat un raport cu privire la lucrările de îmbunătăţire a preţurilor de producţie şi de livrare în industrie care să intre definitiv în vigoare la 1 ianuarie 1977, fără modificarea preţurilor de desfacere cu amănuntul la bunurile de consum destinate populaţiei. Această acţiune, care se realizează în conformitate cu prevederile Legii pentru aprobarea planului național unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1976— 1980, are în vedere accentuarea în continuare a proceselor calitative ale activității economice în acest cincinal. în acest sens, ţinînd seama de încheierea lucrărilor pentru reaşezarea preţurilor de producţie şi de livrare în industrie, îmbunătăţirile urmăresc valorificarea superioară a materiilor prime şi materialelor provenite din ţară, ridicarea nivelului tehnic al producţiei, îmbunătăţirea calităţii produselor, atît pentru necesităţile economiei naţionale şi ale populaţiei, cît şi pentru export. Măsurile aprobate au în vedere reaşezarea mai judicioasă a preţurilor de producţie, care să ţină seama de necesitatea reducerii continue a costurilor prin mobilizarea resurselor interne de care dispun unităţile economice, prin economisirea materiilor prime şi a materialelor şi eliminarea risipei, printr-o mai bună organizare a muncii. Totodată, măsurile ţin seama de influenţele pe care le au preţurile de pe pieţele mondiale asupra costurilor interne. Comitetul Politic Executiv a stabilit ca ministerele, centralele şi întreprinderile industriale să ia toate măsurile pentru ca preţurile să ţină seama de cheltuielile efective, să mobilizeze toate resursele materiale şi umane de care dispune economia noastră în vederea creşterii continue a eficienţei întregii activităţi, sporirii, pe această bază, a venitului naţional, asigurării creşterii neîncetate a nivelului de trai material al întregului nostru popor, în concordanţă cu hotărîrile Congresului al XI-lea. Comitetul Politic Executiv a examinat în continuare un raport cu privire la modul cum se realizează indicatorii tehnico-economici stabiliţi la capacităţile de producţie industrială care au intrat în funcţiune. Apreciind rezultatele obţinute în acest domeniu, Comitetul Politic Executiv a criticat, totodată, o serie de neajunsuri care se mai manifestă în valorificarea potenţialului creat prin noile investiţii. Comitetul Politic Executiv a stabilit să se analizeze situaţia fiecărui obiectiv în parte pentru a se asigura exploatarea la parametrii proiectaţi a utilajelor şi instalaţiilor, organizarea raţională a fluxurilor de producţie, îmbunătăţirea unor tehnologii şi reţete de fabricaţie, precum şi a structurii sortimentale, în funcţie de nevoile pieţei interne şi externe. Pentru creşterea eficienţei economice a activităţii noilor obiective trebuie să se acţioneze în continuare pentru mai buna organizare a aprovizionării tehnico-materiale, micşorarea consumurilor specifice de materii prime şi materiale, ridicarea nivelului de pregătire a personalului din exploatare, creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost, în continuare, Comitetul Politic Executiv a examinat raportul privind exercitarea controlului financiar preventiv în unele unităţi socialiste în semestrul I. Comitetul Politic Executiv, pornind de la concluziile Curţii Superioare de Control Financiar, a apreciat pozitiv rezultatele obţinute în activitatea de control preventiv în scopul promovării unui climat de ordine şi disciplină riguroasă în gospodărirea eficientă şi cu răspunderea mijloacelor materiale şi băneşti. Totodată, Comitetul Politic Executiv a constatat că se mai manifestă cazuri de angajare a unor resurse materiale şi băneşti fără o fundamentare economică suficientă, de cheltuieli administrativ-gospodăreşti care nu sunt oportune, de creare a unor stocuri tehnico-materiale ce depăşesc nevoile reale ale planului, de folosire necorespunzătoare sau chiar de neutilizare a unor echipamente şi utilaje aflate în bună stare de funcţionare. Comitetul Politic Executiv a stabilit ca activitatea controlului financiar preventiv să cuprindă o sferă mai largă de probleme esenţiale pentru bunul mers al economiei, pentru obţinerea unei eficienţe cît mai ridicate în toate sectoarele producţiei materiale. în acelaşi timp, se impune ca ministerele, centralele şi întreprinderile economice să asigure, la toate locurile de muncă, cea mai deplină ordine în gospodărirea fondurilor, respectarea riguroasă a disciplinei financiare şi de plan, încadrarea întregii activităţi financiar-bancare în prevederile legale şi apărarea integrităţii avutului obştesc, să acţioneze cu hotărîre pentru eliminarea risipei, a tuturor actelor economice fără eficienţă. Comitetul Politic Executiv cere să se manifeste o şi mai mare preocupare în direcţia punerii în valoare a rezervelor existente în cadrul fiecărei unităţi economice pentru utilizarea mai bună a mijloacelor circulante şi fondurilor de investiţii, a fondurilor valutare, să se continue cu fermitate acţiunea de realizare a programelor stabilite pentru creşterea productivităţii muncii şi reducerea costurilor de producţie. Comitetul Politic Executiv a luat în discuţie şi a aprobat Programul de măsuri pentru aplicarea hotărîrilor Congresului al XI-lea al partidului şi ale Congresului educaţiei politice şi al culturii socialiste, în domeniul ideologic şi cultural-educativ, elaborat de Comisia ideologică a C.C. al P.C.R., sub directa îndrumare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Programul ţine seama de sarcinile stabilite de Congresul al XI-lea al P.C.R., de indicaţiile cuprinse în Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, precum şi de propunerile făcute de oamenii muncii la Congresul educaţiei politice şi al culturii socialiste. In acest sens, a fost aprobată crearea consiliilor de educaţie politică şi cultură socialistă ca organisme de partid şi de stat la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti, al oraşelor, comunelor, întreprinderilor şi instituţiilor, care — sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid — să organizeze unitar întreaga activitate de educaţie politică şi răspîndire a ştiinţei, să cuprindă şi să antreneze toate forţele de care dispunem în acest domeniu. Programul prevede îmbunătăţirea organizării şi conţinutului învâţămîntului politico-ideologic de partid şi U.T.C., dezbaterea problemelor fundamentale ale activităţii de partid şi de stat, a problemelor socialismului ştiinţific şi dezvoltării economico-sociale a României, a problemelor materialismului dialectic şi istoric şi ale rolului ştiinţei şi tehnicii în progresul economic şi social al ţării, precum şi organizarea „Universităţii politice şi de conducere", ca formă superioară de pregătire a activului de partid. în program sunt cuprinse măsuri cu privire la propaganda prin conferinţe, la informarea politică şi la alte forme ale propagandei de partid. De asemenea, se stabileşte îmbunătăţirea cabinetelor judeţene pentru activitatea ideologică şi politicoeducativă prin atragerea unui larg activ obştesc la conducerea şi desfăşurarea activităţii acestora. Un capitol important al programului se referă la măsuri privind pregătirea practică şi educarea patriotică, revoluţionară, socialistă a preşcolarilor, elevilor şi studenţilor prin legarea mai strînsă a tuturor activităţilor tineretului şcolar şi universitar de practica productivă, de activitatea economico-socială a ţării. O atenţie deosebită acordă programul ridicării la un nivel superior a activităţii în domeniul culturii şi artei, îmbunătăţirii activităţii uniunilor şi asociaţiilor de creatori, dezvoltării creaţiei cinematografice, teatrale şi muzicale, îmbunătăţirii activităţii aşezămintelor culturale, stimulării activităţii cultural-artistice de masă, în cadrul măsurilor aprobate de Comitetul Politic Executiv, un loc important îl ocupă organizarea Festivalului naţional al educaţiei şi culturii socialiste „Cîntare României", care are ca scop stimularea creaţiei şi interpretării artistice în rîndul maselor, intensificarea şi îmbogăţirea vieţii spirituale a ţării, participarea tot mai largă a oamenilor muncii la activitatea culturală. Festivalul — organizat pe genuri de activităţi cultural-artistice — se va desfăşura pe etape de masă, judeţene, interjudeţene şi republicană, în perioada 1976—1977, în cinstea aniversării a 100 de ani de la cucerirea independenţei de stat a României, urmînd ca apoi să aibă loc din doi în doi ani. Programul prevede măsuri de îmbunătăţire a activităţii mijloacelor de informare în masă, a presei, radioului şi televiziunii, pe linia creşterii contribuţiei acestora la educarea politico-ideologică şi culturală a maselor, la mai buna reflectare a actualităţii politice, economice, sociale şi culturale a ţârii, precum şi a evenimentelor internaţionale. în program sunt înscrise măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii de râspîndire a cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice în rîndul maselor, precum şi pentru îmbunătăţirea (Continuare în pag. a IlI-a) întreprinderea „Semănătoarea1"-București: un nou lot de combine este pregătit pentru livrare IN ZIARUL DE AZI: Viaţa de partid; Din poşta redacţiei : fapte, opinii, propuneri; în spiritul Legii sistematizării ; „Scînteia“ pe urmele „Scînteii“; Faptul divers ; Carnet plastic ; Sport; De pretutindeni. Un eveniment strălucit în cronica relaţiilor frăţeşti româno-iugoslave VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUSESCU IN 0. S. E. IUGOSLAVIA In bogata cronică a relaţiilor de strinsă prietenie şi colaborare activă, multilaterală, dintre Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia, dintre ţările şi popoarele noastre, a fost înscrisă zilele acestea o strălucită pagină. Vizita efectuată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, in Iugoslavia, la invitaţia tovarăşului Iosip Broz Tito şi tovarăşei Iovanka Broz, a constituit un eveniment politic de amplă semnificaţie , încununată de un bilanţ rodnic excepţional, ea a marcat un jalon memorabil, durabil şi de amplă perspectivă în dezvoltarea ansamblului raporturilor de prietenie şi colaborare românoiugoslave, atît pe plan bilateral, cît şi în sfera activităţii internaţionale. Sintetizînd şi exprimînd gîndurile şi sentimentele întregului nostru popor, Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. a dat — aşa cum se arată în comunicatul pe care-l publicăm alăturat — „o înaltă apreciere rezultatelor acestui nou dialog la nivel înalt, care, continuînd intilnirile rodnice, tradiţionale, dintre conducătorii de partid şi de stat ai României şi Iugoslaviei, marchează un moment de seamă în evoluţia ascendentă şi multilaterală a relaţiilor româno-iugoslave, constituind o nouă şi însemnată contribuţie la dezvoltarea şi adincirea prieteniei şi colaborării frăţeşti dintre cele două ţări şi partide, în interesul poporului român şi popoarelor iugoslave, al cauzei păcii, socialismului şi cooperării interstatale“, întregul popor român, care a urmărit cu deosebită atenţie, prin intermediul presei şi al radioteleviziunii, momentele vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, a fost martor al sentimentelor de caldă preţuire şi respect cu care solii României socialiste au fost înconjuraţi pe pămuratul Iugoslaviei vecine, din clipa sosirii şi pină în momentul despărţirii — sentimente pe care poporul român le nutreşte, cu deplină reciprocitate, faţă de popoarele frăţeşti iugoslave. Cele patru zile ale vizitei au prilejuit o succesiune de impresionante manifestaţii populare de stimă şi afecţiune, cuprinzînd sute şi sute de mii de cetăţeni, transformîndu-se într-o adevărată sărbătoare a prieteniei româno-iugoslave. Vizita a confirmat, astfel, în mod strălucit că prietenia dintre popoarele român şi iugoslav — prietenie cu vechi şi trainice tradiţii istorice, favorizată de vecinătatea geografică, sudată în momente hotărîtoare pentru destinele lor prin lupta comună pentru scuturarea" jugului străin, pentru libertate şi neatîrnare — a înflorit necontenit în anii luminoşi ai făuririi socialismului, devenind mereu mai strinsă, mai puternică. Aşa cum a reliefat cu putere vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu, aşa cum demonstrează viaţa de zi cu zi, aşa cum relevă din nou comunicatul Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., relaţiile frăţeşti româno-iugoslave constituie astăzi un exemplu de raporturi între două ţări socialiste, de colaborare fructuoasă, bazată pe stimă şi încredere tovărăşească, pe deplină egalitate şi respect reciproc. In acelaşi timp, vizita a ilustrat din nou, deosebit de grăitor, rolul de excepţională însemnătate pe care-l au în dezvoltarea relaţiilor românoiugoslave tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito, legăturile întemeiate pe stimă şi deplină încredere reciprocă dintre cei doi conducători de partid şi de stat, stăruinţa lor de a acţiona pentru ca bunele relaţii dintre cele două ţări să se adîncească şi să se amplifice necontenit. Actuala vizită, incununînd suita celor 12 vizite reciproce anterioare, precum şi a altor întîlniri, evidenţiază şi mai mult cît de rodnică este tradiţia contactelor dintre cei doi conducători, fiecare dintre ele stimulînd puternic dezvoltarea relaţiilor reciproce. Preocuparea constantă manifestată în acest sens de tovarăşul Nicolae Ceauşescu se înscrie ca o contribuţie de cea mai mare însemnătate la traducerea în viaţă a hotărîrilor şi orientărilor Congresului al XI-lea al P.C.R. privind dezvoltarea continuă, în ansamblul activităţii internaţionale a României, a relaţiilor de prietenie şi colaborare cu toate ţările socialiste, în interesul cauzei socialismului, al progresului şi păcii în lume. Convorbirile purtate între preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Iosip Broz Tito, desfăşurate în ambianţa încrederii, înţelegerii şi respectului reciproc, ce caracterizează relaţiile dintre partidele şi ţările noastre, au constituit un nou şi rodnic prilej pentru un schimb multilateral de păreri asupra dezvoltării relaţiilor bilaterale, a situaţiei internaţionale actuale şi raporturilor din mişcarea muncitorească internaţională. Sintetizînd rezultatele vizitei, ale noului dialog româno-iugoslav la nivel înalt, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a declarat : „Acum, la încheierea vizitei, pot spune că vizita a înregistrat rezultate deosebite, că ea deschide perspective minunate pentru relaţiile dintre ţările şi partidele noastre. Desigur, aceasta corespunde intereselor popoarelor noastre şi, totodată, cauzei păcii şi colaborării in Europa şi in întreaga lume“. Rezultatele pozitive, îmbucurătoare ale convorbirilor româno-iugoslave îşi găsesc o amplă şi edificatoare materializare în documentele încheiate cu prilejul vizitei. „DECLARAŢIA COMUNĂ“, care poartă semnătura celor doi conducători de partid şi de stat, se impune atenţiei ca un document de o remarcabilă valoare principială, teoretică şi practică, ca defineşte concludent bazele prieteniei şi solidarităţii dintre cele două partide, ţări şi popoare şi dezvoltării legăturilor dintre ele, constituie o afirmare clară şi edificatoare a poziţiilor lor comune in problemele cardinale ale lumii de azi. Prin aceasta, documentul are o semnificaţie care depăşeşte cadrul bilateral şi dobindeşte o amplă însemnătate Internaţională. Declaraţia consacră hotărârea celor două ţări de a aşeza, în continuare, la baza relaţiilor dintre ele, precum şi a relaţiilor cu toate statele lumii, principiile fundamentale ale dreptului internaţional — ale egalităţii in drepturi, respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc — principii pentru a căror afirmare şi promovare cele două ţări luptă cu stăruinţă de multă vreme şi a căror reafirmare in acest document, ca şi în documentele similare încheiate de ţara noas(Continuare în pag. a V-a) Rezultate deosebit de bogate, contribuţii esenţiale la întărirea prieteniei şi dezvoltarea largă a colaborării dintre cele două ţări şi popoare, la cauza păcii, progresului şi socialismului in lume LA ZI ÎN ASIGURAREA SEMINȚELOR ÎN PAGINA A III-A Timpul excelent trebuie folosit din plin pentru accelerarea ritmului construcţiilor IN PAGINA A III-A ÎNCEPE UN NOU AN DE ÎNVĂŢĂMÎNT Angajamentul slujitorilor şcolii a face totul pentru înfăptuirea orientărilor date de partid, de secretarul său general, pentru perfecţionarea procesului de educare a tineretului începe un nou an de învăţămint — al doilea, pentru şcoală, din cincinalul revoluţiei tehnico-ştiinţifice — sub auspicii din cele mai favorabile. In contextul unei societăţi a muncii şi creaţiei — cea pe care o edificăm — învăţămîntul, aşezat pe temeiurile ştiinţifice ale politicii marxist-leniniste a partidului, ale spiritului novator, este chemat ca, laolaltă cu toţi ceilalţi factori educativi din societatea noastră, să facă din fiecare cetăţean un constructor entuziast al comunismului, un luptător ferm pentru progres, un revoluţionar in adevăratul înţeles al cuvîntului. Avind drept călăuză în acţiune documentele Congresului al XI-lea al partidului. Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Congresul educaţiei politice şi al culturii socialiste, toţi slujitorii şcolii îşi concentrează eforturile, capacitatea de muncă şi creaţie pentru a-şi aduce contribuţia aşteptată de partid şi popor la creşterea nivelului general al învăţămîntului nostru. In acest climat de înaltă răspundere şi de puternică efervescenţă politică şi profesională, noul an şcolar a fost precedat de fructuoase dezbateri ale cadrelor didactice pentru stabilirea căilor ce trebuie urmate in vederea traducerii neîntîrziate în viaţă a orientărilor şi indicaţiilor primite. Perfecţionarea conţinutului şi metodologiei în învăţămîntul preşcolar, gimnazial, liceal şi superior, perfecţionarea predării ştiinţelor sociale, a activităţii de educaţie patriotică, revoluţionară, comunistă a elevilor şi studenţilor sunt direcţii evaluate amănunţit şi pregătite cu grijă de slujitorii şcolii. Astfel, noile programe analitice de la disciplinele de ştiinţe sociale, care au fost supuse dezbaterii consfătui-Suzana GÂDEA ministrul educaţiei şi învâţămîntului rilor judeţene şi vor fi definitivate la consfătuirea pe ţară a cadrelor din domeniul ştiinţelor sociale şi invăţămintului de partid şi U.T.C., prevăd tratarea problematicii fiecărei discipline în spiritul prevederilor Congresului al XI-lea al P.C.R., al Expunerii tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Congresul educaţiei politice şi al culturii socialiste. Ele urmăresc realizarea unei mai strînse legături cu aspectele concrete ale construcţiei socialiste în patria noastră, valorificarea deplină a rezultatelor obţinute in cercetarea ştiinţifică, precum şi o mai bună succesiune logică a problematicii, potrivit nivelurilor şi profilului unităţilor de invăţămint. Incepînd cu acest an, istoria sa va preda într-o nouă structură şi eşalonare, care va asigura cunoaşterea şi însuşirea de către toţi elevii a istoriei naţionale, a mişcării muncitoreşti, democratice şi revoluţionare din ţara noastră, a Partidului Comunist Român, precum şi studierea problemelor fundamentale ale istoriei universale. Elevii claselor a VIII-a vor primi cunoştinţe de bază despre Constituţia Republicii Socialiste România, legislaţia socialistă, despre drepturile şi îndatoririle cetăţeneşti. Pentru însuşirea limbii şi literaturii române, programele analitice pun accent necunoaşterea şi însuşirea corectă a limbii române contemporane, iar cele din domeniul literaturii evidenţiază in mai mare măsură operele cu înaltă valoare educativă, militantă, revoluţionară. Făurirea omului nou, obiectiv central al politicii profund umaniste a partidului nostru, presupune un nivel tot mai ridicat de pregătire — profesional, politic, ideologic, cultural, ştiinţific — înarmarea constructorilor socialismului cu victoriile geniului omenesc, cu cunoaşterea legilor obiective ale dezvoltării sociale. „In viziunea noastră — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congresul educaţiei politice şi al culturii socialiste — omul nou, constructor al socialismului şi comunismului, trebuie să fie stăpîn pe cele mai înaintate cuceriri ale ştiinţei, ale cunoaşterii umane, să se caracterizeze prin înalte virtuţi politice şi morale, prin pasiune pentru muncă şi creaţie, prin îndrăzneală in gîndire şi acţiune, prin cutezanţa în promovarea noului in întreaga viaţă socială, prin fermitate în lupta pentru dreptate şi adevăr, pentru înfăptuirea principiilor eticii şi echităţii socialiste, prin hotărirea de a lupta cu abnegaţie şi vitejie pentru apărarea cuceririlor revoluţionare, a integrităţii şi suveranităţii patriei, a cauzei comunismului în patria noastră“. De aceea, educaţia prin muncă şi pentru muncă, integrarea Invăţă(Continuare in pag. a IV-a)