Scînteia, februarie 1978 (Anul 47, nr. 11026-11049)
1978-02-14 / nr. 11037
Plecarea din Capitală Duminică la amiază s-a încheiat vizita de prietenie întreprinsă în ţara noastră, la invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de preşedintele Republicii Arabe Egipt, Mohammed Anwar El Sadat. Ceremonia plecării a avut loc pe aeroportul Otopeni. Pe frontispiciul aerogării se aflau portretele preşedinţilor Nicolae Ceauşescu şi Mohammed Anwar El Sadat, încadrate de drapelele celor două ţări. Pe mari pancarte se puteau citi, in limbile română şi arabă, urările : „Să se dezvolte relaţiile de prietenie şi colaborare dintre Republica Socialistă România şi Republica Arabă Egipt, în interesul ambelor noastre popoare, al cauzei păcii, securităţii şi cooperării in întreaga lume !“. „Trăiască prietenia şi colaborarea intre toate popoarele lumii !“ La sosirea pe aeroport, cei doi şefi de stat au fost salutaţi cu stimă şi simpatie de numeroşi bucureşteni. O gardă militară a prezentat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Arabe Egipt şi Republicii Socialiste România. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Mohammed Anwar El Sadat au trecut în revistă garda de onoare, înaltul oaspete egiptean şi-a luat apoi rămas bun de la persoanele oficiale române aflate pe aeroport. Erau prezenţi tovarăşii Emil Bobu, Gheorghe Cioară, Ion Dincă, Janos Fazekas, Gheorghe Oprea, Ion Păran, Dumitru Popescu, Teodor Coman, Nicolae Giosan, Ion Stănescu, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, alte persoane oficiale. Se aflau, de asemenea, Petru Burlacu, ambasadorul României la Cairo, şi Hassan Abdel Aal Nayel, ambasadorul Egiptului la Bucureşti. Erau prezenţi şefi ai unor misiuni diplomatice acreditaţi în ţara noastră. Cei doi preşedinţi au fost ovaţionaţi cu căldură de cetăţenii Capitalei aflaţi pe pista aeroportului, care şi-au manifestat satisfacţia faţă de rezultatele noului dialog la nivel înalt româno-egiptean, menit să contribuie la amplificarea legăturilor de prietenie şi cooperare dintre ţările şi popoarele noastre, la promovarea cauzei păcii, colaborării şi înţelegerii internaţionale. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Mohammed Anwar El Sadat au răspuns cu cordialitate manifestărilor de simpatie ale mulţimii. Un grup de pionieri a oferit buchete de flori celor doi şefi de stat. La scara avionului, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Mohammed Anwar El Sadat şi-au luat un călduros rămas bun. Cei doi preşedinţi şi-au strîns prieteneşte mîinile, s-au îmbrățișat cu căldură. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLVII Nr. 11037 Prima ediţie Marţi 14 februarie 1978 6 PAGINI — 30 BANI intîlnirea şi convorbirile dintre preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Anwar El Sadat încheiate duminică, într-o atmosferă de caldă prietenie şi înţelegere reciprocă, au evidenţiat cursul ascendent al colaborării dintre popoarele român şi egiptean, necesitatea intensificării eforturilor pentru reglementarea pe cale politică a conflictului din Orientul Mijlociu şi statornicirea unei păci juste şi trainice, în conformitate cu interesele tuturor popoarelor Comunicat de presă Duminică, 12 februarie, au avut loc convorbiri intre preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Arabe Egipt, Mohammed Anwar El Sadat. Cu acest prilej, cei doi şefi de stat au analizat modul in care se desfăşoară, pe baza înţelegerilor convenite, conlucrarea pe multiple planuri dintre cele două ţări, exprimînd hotărîrea de a dezvolta in continuare relaţiile de prietenie şi colaborare româno-egiptene, pe temeiul principiilor egalităţii şi respectului mutual, în interesul progresului ambelor state, al prosperităţii popoarelor lor. In cursul convorbirilor au fost examinate, de asemenea, o serie de probleme ale vieţii internaţionale actuale, ale luptei pentru destindere, pentru lichidarea focarelor de încordare şi conflict existente in lume. In acest cadru, a fost examinată evoluţia situaţiei din Orientul Mijlociu, subliniindu-se necesitatea de a se acţiona în continuare pentru realizarea unei păci juste şi trainice, prin retragerea Israelului din teritoriile arabe ocupate în urma războiului din 1967, înfăptuirea aspiraţiilor naţionale legitime ale poporului palestinian, inclusiv de a-şi constitui un stat propriu, independent, asigurarea integrităţii şi securităţii tuturor popoarelor din zonă. Cei doi preşedinţi au afirmat că trebuie întreprinse noi eforturi in vederea soluţionării, pe baza principiilor cunoscute, a problemelor din Orientul Mijlociu. In acest sens, ar fi util să se Întrunească Conferinţa pregătitoare de la Cairo, iniţiată de preşedintele Anwar El Sadat, cu participarea tuturor părţilor interesate, sau a reuniunii propuse de secretarul general al O.N.U., Kurt Waldheim — şi acceptată deja de şeful statului egiptean — la New York sau in altă parte, în vederea pregătirii temeinice a reluării Conferinţei pentru pace de la Geneva. La încheierea convorbirilor, desfăşurate într-o ambianţă de caldă cordialitate, preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Mohammed Anwar El Sadat şi-au exprimat satisfacţia faţă de caracterul lor prietenesc şi rodnic şi au hotărit să continue dialogul la nivel înalt, consultările bilaterale, in probleme de interes comun, evidenţiind însemnătatea lor, atît pentru extinderea şi întărirea relaţiilor dintre ţările şi popoarele noastre, cit şi pentru cauza păcii, înţelegerii şi colaborării internaţionale. TELEGRAMA DE LA BORDUL AVIONULUI Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Dragă prietene, La părăsirea ţării dumneavoastră prietene, îmi este deosebit de plăcut să adresez Excelenţei Voastre, în numele meu şi al delegaţiei care mă însoţeşte, mulţumiri din inimă şi gratitudine pentru primirea călduroasă şi ospitalitatea ce ne-au fost rezervate în timpul şederii noastre în România. Doresc să vă exprim, încă o dată, cit de satisfăcut am fost de întîlnirea cu dumneavoastră, de prilejul de a efectua un schimb de păreri în problemele internaţionale şi îndeosebi cu privire la Orientul Mijlociu, încă o dată folosesc acest prilej pentru a aduce un omagiu sprijinului dumneavoastră adevărat, acordat eforturilor de pace depuse în Orientul Mijlociu. Exprimîndu-mi convingerea că relaţiile existente între cele două ţări prietene ale noastre se vor dezvolta din ce în ce mai puternic, urez Excelenţei Voastre multă sănătate şi fericire, iar poporului prieten al României progres şi prosperitate continuă, sub înţeleaptă dumneavoastră conducere. Cu multă stimă şi consideraţie, MOHAMMED ANWAR EL SADAT UN DIALOG RODNIC Şl UTIL. IN INTERESUL ÎNTĂRIRII relaţiilor PRIETENEŞTI ROMANO-EGIPTENE. AL PĂCII IN ORIENTUL MIJLOCIU ŞI IN LUME JJV PAGINA A VI A tel .” Târgu-Ilatet . TOVARĂŞULICOLAE CEAUŞESCU S-A IVrlLNIT CU TOVARĂŞUL STANE DOLAN, secretar al Comitetului Executiv al Prezidiului C.C. al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia Duminică, 12 februarie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, s-a intilnit, la Timişoara, cu tovarăşul Stane Dolanţ, secretar al Comitetului Executiv al Prezidiului C.C. al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, care, la invitaţia secretarului general al partidului, face o vizită in ţara noastră. La convorbiri au participat tovarășii Gheorghe Oprea, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., viceprim-ministru al guvernului, Gheorghe Pană, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Ștefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Teodor Coman, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Mihai Telescu, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., Dumitru Turcuş, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. Au luat parte, de asemenea, tovarăşii Dragoliub Stavrev, membru al Comitetului Executiv al Prezidiului C.C. al U.C.I., Vlado Obradovici, şeful Secţiei pentru relaţii şi legături externe a Prezidiului C.C. al U.C.I., precum şi Trifon Nikolici, ambasadorul R. S. F. Iugoslavia la Bucureşti. Tovarăşul Stane Dolanţ a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cordial salut prietenesc, împreună cu cele mai bune urări din partea tovarăşului Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru sentimentele exprimate şi a adresat, la rîndul său, tovarăşului Iosip Broz Tito calde felicitări prieteneşti şi cele mai bune urări. Cu acestprilej s-a efectuat un ★ Luni seara, tovarăşul Stane Dolanţ, secretar al Comitetului Executiv al Prezidiului Comitetului Central al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, care, intre 10 şi 13 februarie, a făcut o vizită în ţara noastră la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a plecat spre patrie. Oaspetele a fost însoţit de tovarăşii Dragoliub Stavrev, membru al Comitetului Executiv al Prezidiului Comitetului Central al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Vlado Obradovici, şeful Secţiei pentru relaţii şi legături externe a Prezidiului schimb multilateral de păreri privind dezvoltarea colaborării dintre Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia, precum şi cu privire la unele probleme internaţionale actuale şi ale mişcării comuniste şi muncitoreşti. Convorbirile au decurs intr-o atmosferă de caldă prietenie, de Înţelegere şi stimă reciprocă, ce caracterizează bunele raporturi dintre ţările, partidele şi popoarele noastre. In continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reţinut pe tovarăşul Stane Dolanţ la dineu. Au luat parte persoanele prezenta la convorbiri. ★ Comitetului Central al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. La punctul de frontieră Stamora Moraviţa, oaspeţii au fost conduşi de tovarăşii Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Mihai Telescu, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Timiş al P.C.R.. Dumitru Turcuş, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. A fost de faţă Trifon Nikolici, ambasadorul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia la București. încheierea convorbirilor dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Stane Dolanţ . Luni, la Timişoara, s-au încheiat convorbirile dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi tovarăşul Stane Dolanţ, secretar al Comitetului Executiv al Prezidiului C.C. al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, care, la invitaţia secretarului general al partidului, a făcut o vizită in ţara noastră. La convorbiri au participat tovarăşii Gheorghe Oprea, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., viceprim-ministru al guvernului, Gheorghe Pană, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Ștefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Teodor Coman, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Mihai Telescu, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., Dumitru Turcuş, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. Au luat parte, de asemenea, tovarăşii Dragoliub Stavrev, membru al Comitetului Executiv al Prezidiului C.C. al U.C.I., Vlado Obradovici, şeful Secţiei pentru relaţii şi legături externe a Prezidiului C.C. al U.C.I., precum şi Trifun Nikolici, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti. In timpul convorbirilor au fost evocate cu deosebită satisfacţie legăturile strinse, frăţeşti, care se dezvoltă continuu între cele două ţâri socialiste, vecine şi prietene, între Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia, între popoarele celor două ţări, în spiritul principiilor şi obiectivelor înscrise în Declaraţia comună româno—iugoslavă din 1976, al hotărârilor stabilite cu prilejul intilnirilor şi convorbirilor rodnice dintre conducătorii de partid şi de stat ai României şi Iugoslaviei, evidenţiindu-se importanţa deosebită a intilnirilor de la Drobeta-Turnu Severin, din decembrie anul trecut, dintre conducătorii celor două state. Totodată, s-a procedat la o largă informare asupra activităţii pe care o desfăşoară Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia consacrată Înfăptuirii hotăririlor Congresului al XI-lea şi Conferinţei Naţionale ale P.C.R. şi, respectiv, ale Congresului al X-lea al U.C.I., pentru construcţia socialistă in România şi Iugoslavia. S-a realizat, de asemenea, un schimb de păreri cu privire la dezvoltarea pe mai departe a colaborării pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific, cultural şi în alte domenii, a relaţiilor prieteneşti dintre cele două ţări şi partide, la probleme actuale ale vieţii internaţionale, ale mişcării comuniste şi muncitoreşti. In timpul întrevederii a fost subliniată dorinţa comună de a se acţiona şi în viitor pentru promovarea şi dezvoltarea mai puternică a colaborării multilaterale româno-iugoslave, corespunzător intereselor fundamentale ale popoarelor celor două ţări, aceasta reprezentînd, în acelaşi timp, o contribuţie de seamă la afirmarea principiilor democratice în relaţiile internaţionale, la destindere, la întărirea colaborării pe bază de egalitate şi a securităţii în Europa şi in lume, la lupta pentru pace şi progres social. A fost relevată voinţa României şi Iugoslaviei de a conlucra tot mai strîns pe plan internaţional pentru consolidarea cursului spre destindere, dezvoltarea cooperării şi colaborării multilaterale pe bază de egalitate în drepturi, pentru soluţionarea problemelor majore ale vieţii internaţionale contemporane, în interesul şi cu participarea tuturor popoarelor, pentru statornicirea unor raporturi intre state întemeiate pe respectul independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecul în treburile interne, pentru instaurarea unei noi ordini economice internaţionale. In acest context a fost evidenţiată marea însemnătate a continuării procesului de edificare a securităţii şi colaborării, pe baze noi, în Europa, reafirmîndu-se hotărîrea de a se acţiona în comun pentru succesul reuniunii de la Belgrad. S-a subliniat însemnătatea dezvoltării colaborării între ţările din Balcani, pentru transformarea acestei regiuni într-o zonă a păcii, colaborării şi bunei vecinătăţi. Pronunţîndu-se ferm pentru soluţionarea tuturor conflictelor dintre state pe cale paşnică, prin tratative, pentru excluderea din viaţa internaţională a forţei şi ameninţării cu folosirea forţei, a fost evidenţiată necesitatea intensificării eforturilor tuturor statelor pentru Înlăturarea focarelor care ameninţă pacea in Orientul Mijlociu, Cipru, Africa şi în alte zone geografice. Cele două părţi au reafirmat necesitatea întreprinderii de eforturi hotărite pentru soluţionarea justă şi trainică a crizei din Orientul Mijlociu, ceea ce presupune retragerea Israelului din toate teritoriile arabe ocupate in urma războiului din 1967, recunoaşterea drepturilor naţionale legitime ale poporului palestinian, inclusiv dreptul de a-şi constitui un stat independent, asigurarea securităţii şi dezvoltării independente a tuturor statelor şi popoarelor din zonă. In timpul convorbirilor, a fost exprimată hotărîrea P.C.R. şi U.C.L de a acţiona în continuare cu consecvenţă pentru afirmarea noilor principii democratice de relaţii între partidele comuniste şi muncitoreşti, a dreptului fiecărui partid de a-şi elabora în mod independent strategia şi tactica, politica internă şi externă, corespunzător condiţiilor in care îşi desfăşoară activitatea. Pe aceste baze a fost exprimată dorinţa celor două partide de a dezvolta colaborarea şi solidaritatea internaţională a partidelor comuniste, a tuturor forţelor progresiste, socialiste, social-democrate, antiimperialiste în lupta pentru triumful cauzei păcii, libertăţii, democraţiei, pentru securitate şi înţelegere între popoare. Convorbirile au decurs într-o atmosferă de caldă prietenie, de înţelegere şi stimă reciprocă, ce caracterizează bunele raporturi dintre ţările, partidele şi popoarele noastre. Suplimentar, importante cantităţi de cărbune Lucrătorii din exploatările carbonifere ale întreprinderii miniere Anina, antrenaţi cu toate forţele în înfăptuirea planului şi a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă pe 1978, participă cu răspundere muncitorească la ridicarea calitativă a întregii activităţi de producţie. Astfel, în cadrul adunărilor oamenilor muncii, ce au avut loc în toate secţiile şi sectoarele întreprinderii, s-au formulat peste 60 de propuneri cu caracter tehnico-productiv, teme ce vizează cu prioritate aplicarea unor tehnologii de mare randament la operaţiunile de exploatare a zăcămintelor de cărbune, extinderea mecanizării lucrărilor de extracţie şi transport în subteran şi la suprafaţă, creşterea productivităţii muncii în abataje, îmbunătăţirea calităţii cărbunilor cocsificabili şi energetici, reducerea consumurilor specifice pe fiecare tonă extrasă. Acţiunile iniţiate s-au materializat, pînă acum, în creşterea producţiei fizice, în medie cu aproape 30 tone de cărbuni pe zi, spor realizat în întregime, pe seama folosirii mai eficiente a utilajelor miniere și a timpului de lucru. (Agerpres). Al 10000-lea strung »'la Întreprinderea de specialitate -din --Tirgoviște a fost montat al 10 000-lea strung automat din familia cunoscută sub denumirea „Saro“. Semnificativ este faptul că, de la primul strung realizat în urmă cu cinci ani, colectivul întreprinderii a ciştigat o bogată experienţă. Astăzi, strungurile realizate la Tîrgovişte — în mai multe, variante constructive — au un randament mediu sporit, parametrii tehnico-funcţionali, competitivi cu maşinile-unelte similare produse în ţări cu tradiţie în acest domeniu. In acelaşi timp, specialiștii întreprinderii au inclus în fabricația de serie strungurile cu diametre mari, posedând caracteristici tehnice superioare.