Scînteia, februarie 1978 (Anul 47, nr. 11026-11049)

1978-02-14 / nr. 11037

Plecarea d­i­n Capitală Duminică la amiază s-a în­cheiat vizita de prietenie între­prinsă în ţara noastră, la invi­taţia preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de preşedin­tele Republicii Arabe Egipt, Mo­hammed Anwar El Sadat. Ceremonia plecării a avut loc pe aeroportul Otopeni. Pe fron­tispiciul aerogării se aflau por­tretele preşedinţilor Nicolae Ceauşescu şi Mohammed Anwar El Sadat, încadrate de drapelele celor două ţări. Pe mari pan­carte se puteau citi, in limbile română şi arabă, urările : „Să se dezvolte relaţiile de prietenie şi colaborare dintre Republica Socialistă România şi Republica Arabă Egipt, în interesul ambe­lor noastre popoare, al cauzei păcii, securităţii şi cooperării in întreaga lume !“. „Trăiască prie­tenia şi colaborarea intre toate popoarele lumii !“ La sosirea pe aeroport, cei doi şefi de stat au fost salutaţi cu stimă şi simpatie de numeroşi bucureşteni. O gardă militară a prezentat onorul. Au fost intonate imnu­rile de stat ale Republicii Arabe Egipt şi Republicii Socialiste România. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Mohammed Anwar El Sadat au trecut în revistă garda de onoare, înaltul oaspete egiptean şi-a luat apoi rămas bun de la per­soanele oficiale române aflate pe aeroport. Erau prezenţi tova­răşii Emil Bobu, Gheorghe Cioară, Ion Dincă, Janos Fa­zekas, Gheorghe Oprea, Ion Pă­­ran, Dumitru Popescu, Teodor Coman, Nicolae Giosan, Ion Stănescu, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, alte persoane oficiale. Se aflau, de asemenea, Petru Burlacu, ambasadorul României la Cairo, şi Hassan Abdel Aal Nayel, ambasadorul Egiptului la Bucureşti. Erau prezenţi şefi ai unor misiuni diplomatice acre­ditaţi în ţara noastră. Cei doi preşedinţi au fost ova­ţionaţi cu căldură de cetăţenii Capitalei aflaţi pe pista aero­portului, care şi-au manifestat satisfacţia faţă de rezultatele noului dialog la nivel înalt ro­­mâno-egiptean, menit să contri­buie la amplificarea legăturilor de prietenie şi cooperare dintre ţările şi popoarele noastre, la promovarea cauzei păcii, colabo­rării şi înţelegerii internaţionale. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Mohammed An­war El Sadat au răspuns cu cordialitate manifestărilor de simpatie ale mulţimii. Un grup de pionieri a oferit buchete de flori celor doi şefi de stat. La scara avionului, preşedin­tele Nicolae Ceauşescu şi pre­şedintele Mohammed Anwar El Sadat şi-au luat un călduros rămas bun. Cei doi preşedinţi şi-au strîns prieteneşte mîinile, s-au îmbrățișat cu căldură. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLVII Nr. 11037 Prima ediţie Marţi 14 februarie 1978 6 PAGINI — 30 BANI in­tîlnirea şi convorbirile dintre preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Anwar El Sadat încheiate duminică, într-o atmosferă de caldă prietenie şi înţelegere reciprocă, au evidenţiat cursul ascendent al colaborării dintre popoarele român şi egiptean, necesitatea intensificării eforturilor pentru reglementarea pe cale politică a conflictului din Orientul Mijlociu şi statornicirea unei păci juste şi trainice, în conformitate cu interesele tuturor popoarelor Comunicat de presă Duminică, 12 februarie, au avut loc convorbiri intre preşedintele Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Arabe Egipt, Mohammed Anwar El Sadat. Cu acest prilej, cei doi şefi de stat au analizat modul in care se desfăşoară, pe baza înţelegerilor con­venite, conlucrarea pe multiple pla­nuri dintre cele două ţări, expri­­mînd hotărîrea de a dezvolta in con­tinuare relaţiile de prietenie şi co­laborare româno-egiptene, pe te­meiul principiilor egalităţii şi res­pectului mutual, în interesul pro­gresului ambelor state, al prosperi­tăţii popoarelor lor. In cursul convorbirilor au fost examinate, de asemenea, o serie de probleme ale vieţii internaţionale ac­tuale, ale luptei pentru destindere, pentru lichidarea focarelor de încor­dare şi conflict existente in lume. In acest cadru, a fost examinată evoluţia situaţiei din Orientul Mij­lociu, subliniindu-se necesitatea de a se acţiona în continuare pentru realizarea unei păci juste şi trai­nice, prin retragerea Israelului din teritoriile arabe ocupate în urma războiului din 1967, înfăptuirea as­piraţiilor naţionale legitime ale po­porului palestinian, inclusiv de a-şi constitui un stat propriu, indepen­dent, asigurarea integrităţii şi secu­rităţii tuturor popoarelor din zonă. Cei doi preşedinţi au afirmat că trebuie întreprinse noi eforturi in vederea soluţionării, pe baza prin­cipiilor cunoscute, a problemelor din Orientul Mijlociu. In acest sens, ar fi util să se Întrunească Conferinţa pregătitoare de la Cairo, iniţiată de preşedintele Anwar El Sa­dat, cu participarea tuturor părţilor intere­sate, sau a reuniunii propuse de secretarul general al O.N.U., Kurt Waldheim — şi acceptată deja de şeful statului egiptean — la New York sau in altă parte, în vederea pregătirii temeinice a reluării Con­ferinţei pentru pace de la Geneva. La încheierea convorbirilor, desfă­şurate într-o ambianţă de caldă cordialitate, preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Mohammed Anwar El Sadat şi-au exprimat satisfacţia faţă de caracterul lor prietenesc şi rod­nic şi au hotărit să continue dialo­gul la nivel înalt, consultările bilate­rale, in probleme de interes comun, evidenţiind însemnătatea lor, atît pentru extinderea şi întărirea rela­ţiilor dintre ţările şi popoarele noas­tre, cit şi pentru cauza păcii, înţe­legerii şi colaborării internaţionale. TELEGRAMA DE LA BORDUL AVIONULUI Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Dragă prietene, La părăsirea ţării dumneavoastră prietene, îmi este deosebit de plăcut să adresez Excelenţei Voastre, în numele meu şi al delegaţiei care mă însoţeşte, mulţumiri din inimă şi gratitudine pentru primirea călduroasă şi ospitalitatea ce ne-au fost rezervate în timpul şederii noastre în România. Doresc să vă exprim, încă o dată, cit de satisfăcut am fost de întîlnirea cu dumneavoastră, de prilejul de a efectua un schimb de păreri în problemele interna­ţionale şi îndeosebi cu privire la Orientul Mijlociu, încă o dată folosesc acest prilej pentru a aduce un omagiu sprijinului dumneavoastră adevărat, acordat eforturilor de pace depuse în Orientul Mijlociu. Exprimîndu-mi convingerea că relaţiile existente între cele două ţări prietene ale noastre se vor dezvolta din ce în­ ce mai puternic, urez Excelenţei Voastre multă sănătate şi fericire, iar poporului prieten al României progres şi prosperitate continuă, sub înţeleaptă dum­neavoastră conducere. Cu multă stimă şi consideraţie, MOHAMMED ANWAR EL SADAT UN DIALOG RODNIC Şl UTIL. IN INTERESUL ÎNTĂRIRII relaţiilor PRIETENEŞTI ROMANO-EGIPTENE. AL PĂCII IN ORIENTUL MIJLOCIU ŞI IN LUME JJV PAGINA A VI A tel .­­” Târgu-Ilatet .­­ TOVARĂŞUL­ICOLAE CEAUŞESCU S-A IVrlLNIT CU TOVARĂŞUL STANE DOLAN, secretar al Comitetului Executiv al Prezidiului C.C. al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia Duminică, 12 februarie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Republicii Socialiste Româ­nia, s-a intilnit, la Timişoara, cu to­varăşul Stane Dolanţ, secretar al Co­mitetului Executiv al Prezidiului C.C. al Uniunii Comuniştilor din Iugosla­via, care, la invitaţia secretarului ge­neral al partidului, face o vizită in ţara noastră. La convorbiri au participat tova­rășii Gheorghe Oprea,­ membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., viceprim-ministru al gu­vernului, Gheorghe Pană, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Ștefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Exe­cutiv, secretar al C.C. al P.C.R., Teo­dor Coman, membru supleant al Co­mitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Mihai Telescu, membru su­pleant al Comitetului Politic Execu­tiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., Dumitru Turcuş, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. Au luat parte, de asemenea, tova­răşii Dragoliub Stavrev, membru al Comitetului Executiv al Prezidiului C.C. al U.C.I., Vlado Obradovici, şe­ful Secţiei pentru relaţii şi legături externe a Prezidiului C.C. al U.C.I., precum şi Trifon Nikolici, ambasado­rul R. S. F. Iugoslavia la Bucureşti. Tovarăşul Stane Dolanţ a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cordial salut prietenesc, împreună cu cele mai bune urări din partea tova­răşului Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iu­goslavia, preşedintele Uniunii Comu­niştilor din Iugoslavia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru sentimentele expri­mate şi a adresat, la rîndul său, tova­răşului Iosip Broz Tito calde felici­tări prieteneşti şi cele mai bune urări. Cu acest­­prilej s-a efectuat un ★ Luni seara, tovarăşul Stane Dolanţ, secretar al Comitetului Executiv al Prezidiului Comitetului Central al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, care, intre 10 şi 13 februarie, a făcut o vizită în ţara noastră la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, a plecat spre patrie. Oaspetele a fost însoţit de tovară­şii Dragoliub Stavrev, membru al Comitetului Executiv al Prezidiului Comitetului Central al Uniunii Co­muniştilor din Iugoslavia. Vlado Obradovici, şeful Secţiei pentru re­laţii şi legături externe a Prezidiului schimb multilateral de păreri privind dezvoltarea colaborării dintre Parti­dul Comunist Român şi Uniunea Co­muniştilor din Iugoslavia, precum şi cu privire la unele probleme inter­naţionale actuale şi ale mişcării co­muniste şi muncitoreşti. Convorbirile au decurs intr-o at­mosferă de caldă prietenie, de Înţe­legere şi stimă reciprocă, ce caracte­rizează bunele raporturi dintre ţările, partidele şi popoarele noastre. In continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reţinut pe tovarăşul Stane Dolanţ la dineu. Au luat parte persoanele prezenta la convorbiri. ★ Comitetului Central al Uniunii Co­muniştilor din Iugoslavia. La punctul de frontieră Stamora Moraviţa, oaspeţii au fost conduşi de tovarăşii Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Exe­cutiv, secretar al C.C. al P.C.R., Mi­hai Telescu, membru supleant al Co­mitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Timiş al P.C.R.. Dumitru Turcuş, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. A fost de faţă Trifon Nikolici, ambasadorul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia la București. încheierea convorbirilor dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Stane Dolanţ­­­­­­ . Luni, la Timişoara, s-au încheiat convorbirile dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Par­tidului Comunist Român, preşedin­tele Republicii Socialiste România, şi tovarăşul Stane Dolanţ, secretar al Comitetului Executiv al Prezidiu­lui C.C. al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, care, la invitaţia secreta­rului general al partidului, a făcut o vizită in ţara noastră. La convorbiri au participat tova­răşii Gheorghe Oprea, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., viceprim-ministru al gu­vernului, Gheorghe Pană, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Ștefan Andrei, mem­bru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Teodor Coman, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Mihai Telescu, membru supleant al Comitetului Politic Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., prim-se­cretar al Comitetului judeţean Ti­miş al P.C.R., Dumitru Turcuş, ad­junct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. Au luat parte, de asemenea, tova­răşii Dragoliub Stavrev, membru al Comitetului Executiv al Prezidiului C.C. al U.C.I., Vlado Obradovici, şe­ful Secţiei pentru relaţii şi legături externe a Prezidiului C.C. al U.C.I., precum şi Trifun Nikolici, ambasa­dorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti. In timpul convorbirilor au fost e­­vocate cu deosebită satisfacţie legă­turile strinse, frăţeşti, care se dez­voltă continuu între cele două ţâri socialiste, vecine şi prietene, între Partidul Comunist Român şi Uniu­nea Comuniştilor din Iugoslavia, în­tre popoarele celor două ţări, în spi­ritul principiilor şi obiectivelor în­scrise în Declaraţia comună ro­mâno—iugoslavă din 1976, al ho­tărârilor stabilite cu prilejul intilnirilor şi convorbirilor rodnice dintre conducătorii de partid şi de stat ai României şi Iugoslaviei, evi­­denţiindu-se importanţa deosebită a intilnirilor de la Drobeta-Turnu Se­verin, din decembrie anul trecut, din­tre conducătorii celor două state. Totodată, s-a procedat la o largă informare asupra activităţii pe care o desfăşoară Partidul Comunist Ro­mân şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia consacrată Înfăptuirii ho­­tăririlor Congresului al XI-lea şi Conferinţei Naţionale ale P.C.R. şi, respectiv, ale Congresului al X-lea al U.C.I., pentru construcţia socialistă in România şi Iugoslavia. S-a realizat, de asemenea, un schimb de păreri cu privire la dez­voltarea pe mai departe a colabo­rării pe plan politic, economic, teh­­nico-ştiinţific, cultural şi în alte do­menii, a relaţiilor prieteneşti dintre cele două ţări şi partide, la proble­me actuale ale vieţii internaţionale, ale mişcării comuniste şi muncito­reşti. In timpul întrevederii a fost subli­niată dorinţa comună de a se acţio­na şi în viitor pentru promovarea şi dezvoltarea mai puternică a colabo­rării multilaterale româno-iugoslave, corespunzător intereselor fundamen­tale ale popoarelor celor două ţări, aceasta reprezentînd, în acelaşi timp, o contribuţie de seamă la afirmarea principiilor democratice în relaţiile internaţionale, la destindere, la întă­rirea colaborării pe bază de egalitate şi a securităţii în Europa şi in lume, la lupta pentru pace şi progres so­cial. A fost relevată voinţa României şi Iugoslaviei de a conlucra tot mai strîns pe plan internaţional pentru consolidarea cursului spre destindere, dezvoltarea cooperării şi colaborării multilaterale pe bază de egalitate în drepturi, pentru soluţionarea proble­melor majore ale vieţii internaţionale contemporane, în interesul şi cu par­ticiparea tuturor popoarelor, pentru statornicirea unor raporturi intre state întemeiate pe respectul inde­pendenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecul în treburile interne, pen­tru instaurarea unei noi ordini eco­nomice internaţionale. In acest context a fost evidenţiată marea însemnătate a continuării procesului de edificare a securităţii şi colaborării, pe baze noi, în Eu­ropa, reafirmîndu-se hotărîrea de a se acţiona în comun pentru succesul reuniunii de la Belgrad. S-a sub­liniat însemnătatea dezvoltării co­laborării între ţările din Balcani, pentru transformarea acestei re­giuni într-o zonă a păcii, colaboră­rii şi bunei vecinătăţi. Pronunţîndu-se ferm pentru solu­ţionarea tuturor conflictelor dintre state pe cale paşnică, prin tratative, pentru excluderea din viaţa inter­naţională a forţei şi ameninţării cu folosirea forţei, a fost evidenţiată necesitatea intensificării eforturilor tuturor statelor pentru Înlăturarea focarelor care ameninţă pacea in O­­rientul Mijlociu, Cipru, Africa şi în alte zone geografice. Cele două părţi au reafirmat ne­cesitatea întreprinderii de eforturi hotărite pentru soluţionarea justă şi trainică a crizei din Orientul Mij­lociu, ceea ce presupune retragerea Israelului din toate teritoriile arabe ocupate in urma războiului din 1967, recunoaşterea drepturilor na­ţionale legitime ale poporului pa­lestinian, inclusiv dreptul de a-şi constitui un stat independent, asi­gurarea securităţii şi dezvoltării in­dependente a tuturor statelor şi po­poarelor din zonă. In timpul convorbirilor, a fost ex­primată hotărîrea P.C.R. şi U.C.L de a acţiona în continuare cu consec­venţă pentru afirmarea noilor prin­cipii democratice de relaţii între partidele comuniste şi muncitoreşti, a dreptului fiecărui partid de a-şi elabora în mod independent stra­tegia şi tactica, politica internă şi externă, corespunzător condiţiilor in care îşi desfăşoară activitatea. Pe aceste baze a fost exprimată do­rinţa celor două partide de a dez­volta colaborarea şi solidaritatea in­ternaţională a partidelor comuniste, a tuturor forţelor progresiste, socia­liste, social-democrate, antiimperia­­liste în lupta pentru triumful cauzei păcii, libertăţii, democraţiei, pentru securitate şi înţelegere între popoare. Convorbirile au decurs într-o at­mosferă de caldă prietenie, de în­ţelegere şi stimă reciprocă, ce ca­racterizează bunele raporturi dintre ţările, partidele şi popoarele noastre. Suplimentar, importante cantităţi de cărbune Lucrătorii din exploatările carbo­nifere ale întreprinderii miniere A­­nina, antrenaţi cu toate forţele în înfăptuirea planului şi a angajamen­telor asumate în întrecerea socialistă pe 1978, participă cu răspundere muncitorească la ridicarea calitativă a întregii activităţi de producţie. Astfel, în cadrul adunărilor oameni­lor muncii, ce au avut loc în toate secţiile şi sectoarele întreprinderii, s-au formulat peste 60 de propuneri cu caracter tehnico-productiv, teme ce vizează cu prioritate aplicarea unor tehnologii de mare randament la operaţiunile de exploatare a ză­cămintelor de cărbune, extinderea mecanizării lucrărilor de extracţie şi transport în subteran şi la suprafaţă, creşterea productivităţii muncii în a­­bataje, îmbunătăţirea calităţii căr­bunilor cocsificabili şi energetici, reducerea consumurilor specifice pe fiecare tonă extrasă. Acţiunile ini­ţiate s-au materializat, pînă acum, în creşterea producţiei fizice, în me­die cu aproape 30 tone de cărbuni pe zi, spor realizat în întregime, pe seama folosirii mai eficiente a utilajelor miniere și a timpului de lucru. (Agerpres). Al 10000-lea strung »'la Întreprinderea de specialitate -din --Tirgoviște a fost montat al 10 000-lea strung automat din fami­lia cunoscută sub denumirea „Saro“. Semnificativ este faptul că, de la primul strung realizat în urmă cu cinci ani, colectivul întreprinderii a ciştigat o bogată experienţă. Astăzi, strungurile realizate la Tîrgovişte — în mai multe, variante construc­tive — au un randament mediu spo­rit, parametrii tehnico-funcţionali, competitivi cu maşinile-unelte simi­lare produse în ţări cu tradiţie în­­ acest domeniu. In acelaşi timp, spe­cialiștii întreprinderii au inclus în­­ fabricația de serie strungurile cu diametre mari, posedând caracteristici tehnice superioare.

Next