Scînteia, iulie 1979 (Anul 48, nr. 11464-11489)
1979-07-01 / nr. 11464
PROLETARI DIN TOATE JÂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLVIII Nr. 11464 Duminică 1 iulie 1979 6 PAGINI — 30 BANI ŞEDINŢA COMUNA a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Biroului Permanent al Consiliui Suprem al Dezvoltării Economice si Sociale si a Guvernului Republicii Socialiste Romania Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, simbătă, 30 iunie, a avut loc in staţiunea Neptun şedinţa comună a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Biroului Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi a Guvernului Republicii Socialiste România. In cadrul şedinţei a fost examinat proiectul de Directive ale Congresului al XII-lea al Partidului Comunist Român cu privire la planul cincinal 1981—1985 și liniile directoare ale dezvoltării economico-sociale a României pină în 1990. Comitetul Politic Executiv, Biroul Permanent al Consiliului Suprem și guvernul au apreciat că direcţiile principale şi orientările dezvoltării economice şi sociale a ţării pentru anii viitori, cuprinse în documentele supuse dezbaterii, sunt în conformitate cu prevederile Programului Partidului Comunist Român de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism, ele jalonînd o etapă nouă, calitativ superioară, in opera de industrializare socialistă a ţării, de ridicare pe o treaptă mai înaltă a agriculturii, de dezvoltare şi modernizare a forţelor de producţie pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. Continuînd un ritm susţinut procesul dezvoltării şi modernizării economiei naţionale, prevederile proiectului de Directive vizează ridicarea la un nivel calitativ superior a întregii activităţi economice, valorificarea intensivă, complexă a resurselor materiale şi umane de care dispune societatea noastră. In acelaşi timp, se urmăreşte asigurarea unei maxime eficiente economice in toate domeniile de activitate în vederea sporirii necontenite a avuţiei naţionale şi a venitului naţional. Pe această bază, proiectul de Directive prevede un cuprinzător program de creştere în continuare a nivelului de trai material şi spiritual al întregului nostru popor , ţelul suprem al politicii partidului, esenţa întregii opere de construcţie socialistă din patria noastră. Comitetul Politic Executiv, Biroul Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale și guvernul apreciază că prevederile proiectului de Directive sunt pe deplin realiste, ele asigurînd dezvoltarea armonioasă a tuturor ramurilor și sectoarelor de activitate, a tuturor judeţelor, progresul economico-social al întregii ţări pe calea socialismului şi comunismului. Comitetul Politic Executiv, Biroul Permanent al Consiliului Suprem şi guvernul au dat o înaltă apreciere aportului nemijlocit al secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la elaborarea şi fundamentarea prevederilor proiectului de Directive, relevind contribuţia sa esenţială la elaborarea şi înfăptuirea întregii politici a partidului, care asigură înaintarea fermă a patriei noastre pe calea edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi a comunismului. In continuarea lucrărilor, a fost luat în dezbatere proiectul Programului de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi introducere a progresului tehnic pină în 1990 şi orientările principale pină in anul 2000. Elaborat in concordanţă cu strategia dezvoltării economico-sociale a ţării. Programul asigură orientarea fermă a activităţii de cercetare şi proiectare tehnologică în direcţii esenţiale pentru progresul în ritm înalt al economiei naţionale şi al întregii societăţi pe baza afirmării tot mai puternice a revoluţiei tehnico-ştiinţifice în toate domeniile construcţiei socialiste din ţara noastră. Programul prevede sporirea puternică a rolului şi contribuţiei cercetării ştiinţifice la lărgirea bazei de materii prime şi energie şi valorificarea lor superioară, reducerea consumurilor de materii prime şi materiale, de combustibil şi energie, modernizarea susţinută şi creşterea gradului de tehnicitate a mijloacelor de producţie, ridicarea calităţii produselor, a competitivităţii lor, sporirea contribuţiei ţării noastre la schimbul mondial de valori. în acelaşi timp, Programul acordă un rol deosebit cercetării teoretice şi fundamentale. Comitetul Politic Executiv, Biroul Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi guvernul au dezbătut, de asemenea, proiectul Programului de cercetare şi dezvoltare în domeniul energiei pină în 1990 şi orientările principale pină in anul 2000. Programul orientează eforturile în direcţia punerii in valoare de noi surse clasice furnizoare de energie, precum şi a celor neclasice — energia solară, eoliană, geotermică şi altele — in scopul satisfacerii cerinţelor de consum în creştere impuse de dezvoltarea un ritm accelerat a economiei naţionale, de ridicare continuă a nivelului de trai al întregului popor. De asemenea, Programul pune un accent deosebit pe gospodărirea cu maximum de eficienţă a resurselor energetice ale ţării, pe introducerea unui regim sever de economisire a energiei şi combustibilului — condiţie esenţială pentru asigurarea progresului în ritm înalt al economiei naţionale, al ridicării nivelului de trai al poporului. Comitetul Politic Executiv, Biroul Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale și Guvernul Republicii Socialiste România au aprobat proiectul de Directive ale Congresului al XII-lea al Partidului Comunist Român cu privire la planul cincinal 1981—1985 şi liniile directoare ale dezvoltării economico- anuare a României pină in 1990, proiectul Programului de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică pină în 1990 şi orientările principale pină in anul 2000 şi proiectul Programului de cercetare şi dezvoltare in domeniul energiei pină în 1990 şi orientările principale pină în anul 2000 şi au hotărit ca, pe baza observaţiilor şi propunerilor făcute in cadrul şedinţei, acestea să fie îmbunătăţite, urmind ca apoi să fie supuse dezbaterii Plenarei Comitetului Central al partidului. In cadrul şedinţei, primul ministru al guvernului, tovarăşul Ilie Verdeţ, a prezentat o informare cu privire la şedinţa jubiliară a sesiunii Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. Comitetul Politic Executiv a luat act cu deosebită satisfacţie de primirea călduroasă şi înalta apreciere de care s-a bucurat mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, participanţilor la şedinţa jubiliară a C.A.E.R. Totodată, a fost aprobată activitatea delegaţiei române la lucrările celei de-a 33-a şedinţe a sesiunii Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, activitate care a corespuns intru totul mandatului încredinţat de Comitetul Politic Executiv. Comitetul Politic Executiv a apreciat însemnătatea deosebită a activităţii desfăşurate de C.A.E.R., de-a lungul celor trei decenii de la crearea sa, pentru dezvoltarea colaborării dintre ţările socialiste membre, în scopul propăşirii lor economico-sociale tot mai rapide. S-a subliniat, de asemenea, rolul activ jucat de România in întreaga activitate a C.A.E.R., în perfecţionarea continuă a funcţionării acestei organizaţii pe baza principiilor egalităţii, suveranităţii naţionale şi liberului consimţămînt al fiecărei ţări, în vederea îndeplinirii în condiţii tot mai bune a obiectivelor şi atribuţiilor organizaţiei, stabilite prin Statut. Comitetul Politic Executiv a subliniat rolul sporit al C.A.E.R. în faza actuală, superioară, in care se găseşte construcţia noii orinduiri in ţările socialiste, pentru soluţionarea corespunzătoare a problemelor complexe ce stau în faţa acestora, pentru accelerarea egalizării nivelului lor de dezvoltare economică. Comitetul Politic Executiv a relevat necesitatea orientării tot mai ferme a activităţii C.A.E.R. în direcţia coordonării planurilor economice, satisfacerii necesităţilor de materii prime, combustibil şi energie ale ţărilor membre, adîncirii specializării şi cooperării în producţie, schimbului de tehnologii avansate, moderne, intensificării cooperării ştiinţifice şi tehnice, în cadrul unor acorduri pe termen lung, precum şi cerinţa perfecţionării în continuare a formelor de activitate a acestei organizaţii, sporirii operativităţii şi eficienţei sale, adîncirii caracterului său democratic. Comitetul Politic Executiv a apreciat că înţelegerile şi convenţiile stabilite cu prilejul recentei sesiuni a C.A.E.R. deschid perspectiva intensificării conlucrării pe multiple planuri între ţările socialiste, in interesul înfloririi tot mai rapide a fiecărei economii naţionale, al întăririi forţelor generale ale socialismului şi păcii. Comitetul Politic Executiv a stabilit măsuri pentru înfăptuirea de către organismele noastre economice a prevederilor înscrise in documentele adoptate de sesiune, exprimind hotărirea fermă a României de a participa în continuare în mod activ la colaborarea in cadrul C.A.E.R., de a contribui consecvent la realizarea înţelegerilor stabilite in interesul progresului economic şi social al tuturor statelor membre. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privire la vizita de stat efectuată în ţara noastră, în perioada 23—26 iunie, la invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste România şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, de preşedintele Republicii Cipru, Spyros Kyprianou. Comitetul Politic Executiv şi-a manifestat deplina aprobare şi a dat o inaltă apreciere rezultatelor rodnice ale convorbirilor dintre preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Spyros Kyprianou, care şi-au găsit o pregnantă expresie in Declaraţia solemnă comună semnată de cei doi şefi de stat la încheierea vizitei. Declaraţia solemnă comună reafirmă hotărirea Republicii Socialiste România şi Republicii Cipru de a acţiona şi conlucra tot mai strins, atit pe plan bilateral, cit şi pe arena internaţională, în folosul ambelor ţări şi popoare, al cauzei apropierii, înţelegerii şi păcii in Europa şi tei intreaga lume. Comitetul Politic Executiv a relevat că dialogul româno-cipriot la nivel înalt a conferit noi dimensiuni relaţiilor tradiţionale dintre cele două ţări, a evidenţiat încă o dată dorinţa României şi Ciprului de a imprima un ritm susţinut cooperării şi colaborării româno-cipriote, în domeniile politic, economic, tehnico-ştiinţific şi cultural, precum şi în alte domenii de interes comun. A fost exprimată convingerea că dezvoltarea şi diversificarea acestor raporturi în toate domeniile corespund aspiraţiilor comune de progres şi bunăstare ale celor două popoare, cauzei generale a destinderii şi colaborării internaţionale. Totodată, Comitetul Politic Executiv a subliniat importanţa schimbului de opinii între preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Spyros Kyprianou în legătură cu aspecte esenţiale ale actualităţii politice internaţionale, care a evidenţiat existenţa unei largi apropieri şi similitudini a poziţiilor celor două ţări in problemele care confruntă omenirea. In cadrul convorbirilor, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a exprimat poziţia fermă a ţării noastre privind soluţionarea pe cale politică, prin tratative, a situaţiei din Cipru, pe baza respectării independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale, unităţii şi nealinierii Republicii Cipru, a asigurării convieţuirii paşnice a celor două comunităţi cipriote. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Spyros Kyprianou au relevat atenţia deosebită pe care România şi Cipru o acordă problemelor instaurării unui climat trainic de pace şi colaborare în Balcani şi in zona Mediteranei, edificării securităţii şi dezvoltării cooperării în Europa, traducerii in viaţă, ca un tot unitar, a Actului final de la Helsinki, inclusiv in ceea ce priveşte adoptarea de măsuri practice de dezangajare militară, fără de care nu poate fi concepută destinderea, atit pe continentul nostru, cit şi în întreaga lume. A fost subliniată dorinţa şi hotărirea celor două ţări de a conlucra tot mai strins pe arena mondială pentru promovarea unor relaţii noi, de deplină egalitate şi echitate între state, pentru trecerea la măsuri concrete, practice, de dezarmare, şi in primul rind de dezarmare nucleară, pentru lichidarea subdezvoltării şi instaurarea noii ordini economice internaţionale, pentru înfăptuirea dezideratelor de pace şi progres ale popoarelor şi făurirea unei lumi mai bune şi mai drepte. Aprobind in unanimitate documentele şi înţelegerile stabilite cu prilejul vizitei, al convorbirilor dintre preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Spyros Kyprianou, Comitetul Politic Executiv a stabilit măsuri corespunzătoare pentru aplicarea lor în viaţă, pentru dezvoltarea tot mai intensă, pe multiple planuri, a relaţiilor dintre România şi Cipru, dintre popoarele celor două ţări, in folosul şi spre binele lor, al cauzei progresului, înţelegerii şi păcii in lume. ★ Comitetul Politic Executiv a rezolvat, de asemenea, probleme ale muncii curente de partid şi de stat. La Combinatul de îngrăşăminte chimice din Bacău a fost pusă în funcţiune fabrica de amoniac. Pe platforma Combinatului de îngrăşăminte chimice din Bacăua fost înregistrat un important eveniment de producţie — punerea in funcţiune a fabricii de amoniac. Noua instalaţie este cea mai modernă de acest fel din ţară Angajament îndeplinit. Colectivul exploatării miniere Deva, care a realizat, de la începutul anului, o producţie netă peste prevederi în valoare de 5,2 milioane Iei, a îndeplinit, înainte de termen, angajamentele asumate în cinstea celei de-a 35-a aniversări a eliberării patriei. Tehnologie modernă.Colectivul întreprinderii metalurgice Aiud, județul Alba, unitate profilată pe producerea de utilaje metalurgice complexe, se prezintă cu importante realizări in direcția promovării progresului tehnic. Pe baza unei tehnologii originale, elaborate de specialiştii şi muncitorii de la turnătoria de fontă a unităţii, s-au turnat recent primele bacuri portelectrod cu serpentine interioare din cupru. Prin aplicarea acestei tehnologii s-a realizat, pentru prima dată în ţară, turnarea cuprului pe un miez din acelaşi metal, înlocuindu-se oţelul folosit pină în prezent. Ca urmare, durabilitatea bacurilor realizate după acest procedeu creşte de 6 ori. TIMIŞOARA. Tractorul cu numărul 1 000. La intreprinderea constructoare de maşini şi utilaje „Tehnometal“ din Timişoara a ieşit de pe banda de montaj tractorul viticol V-445, cu numărul 1 000. In prezent, aici se află in construcţie noi şi moderne capacităţi industriale, care la atingerea parametrilor proiectaţi vor asigura realizarea unei producţii anuale de 10 000 tractoare, destinate mecanizării lucrărilor în viticultură şi în alte sectoare agricole. ALBENI - GORJ. A 100 000-a tonă de cărbune Sâmbătă la amiază, la mina Albeni, una dintre cele mai tinere unităţi din industria carboniferă a judeţului Gorj, a fost extrasă cea de-a 100 000-a tonă de cărbune de la darea in funcţiune a primului abtantaj. O treime din această cantitate a fost extrasă peste plan, colectivul brigăzii conduse de Vintilă Dobrovie, brigadier miner, şi Ionişor Văduva, brigadier mecanic, depăşindu-şi angajamentul asumat in întrecere pe întregul an. Odată cu jubileul amintit, formaţia de mineri care a inaugurat activitatea minei Albeni a terminat frontul de lucru stabilit, hotărind să scurteze cu o decadă timpul de transport şi montare la, noul abataj a complexului mecanizat din dotare. REALIZĂRI ÎN CINSTEA MARII NOASTRE SĂRBĂTORI A început secerişul griului AURUL HOLDELOR - cît mai grabnic ÎN HAMBARE! A început secerişul griului. In Cimpia Bărăganului, în Dobrogea şi în Banat, peste tot unde grînele s-au pirguit, lanurile cunosc in aceste zile freamătul combinelor. Rodul holdelor aurii este gata a oferi mireasma pâinii proaspete. Secerişul este porţiunea finală şi cea mai plăcută de pe asprul drum al făuririi recoltei. Timp de aproape un an de zile mecanizatorii, cooperatorii, specialiştii din agricultură au muncit, cu braţele şi cumintea, pentru a plămădi noua recoltă. Fiecare bob e o fărimitură de piine, care laolaltă formează piinea ţării. Primele boabe constituie prima piine a anului 1979, proaspătă şi mirositoare. Curg boabele din zori si pină seara cum ar curge un izvor. Trec mai întîi prin măruntaiele combinei, iar apoi se revarsă in camioane,, care le transportă la silozuri şi magazii. Mecanizatorii care au trecut acum la volanul combinelor, luind cu asalt lanurile, vor trebui să încheie secerişul in cel mult 8—10 zile. Este o cerinţă determinată de natura griului : el nu poate aştepta, trebuie strins repede, altfel boabele se scutură. Există condiţii ca acest termen să fie respectat. Pe ogoare lucrează mai multe combine decit in alţi ani, ele au fost pregătite cu răspundere din vreme, iar noul cadru creat prin organizarea consiliilor unice agroindustriale oferă largi posibilităţi pentru folosirea mai bună a utilajelor şi dirijarea lor operativă, acolo unde este nevoie de ele. In numai citeva zile, care au trecut de la declanşarea secerişului, a şi fost strânsă recolta de pe aproape 200 000 hectare cultivate cu grîu. Şi, pe măsură ce se recoltează, griul este înmagazinat in silozuri şi hambare, alături de orz, care a fost strins de pe mai bine de 500 000 hectare. In unele judeţe — Ialomiţa, Brăila, Buzău, Teleorman, Constanţa şi Tulcea, adică acolo unde se întinde grinarul ţării — secerişul este avansat şi se intensifică de la o zi la altă. Griul de pe cea maimstre parte din suprafeţele cultivate in jumătatea de sud a ţării va trebui strins în săptămina care urmează. Prin urmare, in această săptămină se vor realiza cele maiînalte ritmuri la seceriş. Intr-un timp foarte scurt dealtfel, recolta de I. HERŢEG (Continuare in pag. a IlI-a) Ţară a piinii Pe lunci şi pe cîmpiie române, Atîtea lanuri rumene de grîne ! Foşnesc în soare spice dolofane — Şi-atîta pace-n fiecare lanţ ! E-o fară-a piinii patria mea, ştiu, Pe Mureş, şi pe Siret, şi pe Jiu, Pe riurile toate-n lung şi-n lat, Cresc spicele cu sufletul curat ! Miroase ţara mea a miez de vară Şi-a nobil grîu — de forţă milenară ! Dim. RACHICI ANI LIBERTĂȚII, ANI! RODNICI AI SOCIALISMULUI 1080:m luate farifuica producţiendustrială de peste 10 miliarde lei? Oamenii au aplaudat bucuroşi cind în cuvîntare s-a spus că Botoşaniul va deveni un puternic centru industrial al Moldovei ...ȘI AU AVUT DREPTATE! • Pentru dezvoltarea multilaterală a judeţului, in actualul cincinal fondurile de investiţii alocate depăşesc 10 miliarde lei. • Faţă de 1950, producţia industrială este în acest an de peste 60 de ori mai mare. • Practic, în numai doi ani, 1979—1980, producţia industrială se va dubla faţă de anul 1978. Peste 70 la sută din această creştere urmează să se obţină pe capacităţi noi, puse în funcţiune în această perioadă. • Numai in industrie se vor crea în acest cincinal 20 000 de noi locuri de muncă. • Faţă de anul 1968, producţia cooperativelor agricole a fost cu 60 la sută mai mare. O serie de unităţi au obţinut în această perioadă titlul de Erou al Muncii Socialiste: I.A.S. Leorda, C.A.P. Bucecea, C.A.P. Dorohoi, C.A.P. Vîrfu Cîmpului. • Din 1968 s-au dat în folosinţă oamenilor muncii din judeţ 11 700 de apartamente şi 3 600 locuri în căminele de nefa^nilişti. • în actualul cincinal se construiesc IA 500 de apartamente, din care 1 300 în viitoarele centre urbane — Bucecea, Flămînzi, Ştefăneşti. Se vor da în folosinţă 5 000 noi locuri în creşe şi grădiniţe, 100 săli de clasă, 1 560 locuri în internate. IN PAGINA A 111-A