Scînteia, iulie 1980 (Anul 49, nr. 11775-11801)

1980-07-01 / nr. 11775

PAGINA 4 PROGRAMUL DE CREŞTERE A NIVELULUI DE TRAI STABILIT PENTRU ACTUALUL CINCINAL SE ÎNFĂPTUIEŞTE CU CONSECVENŢA începînd de azi.­ MAJORAREA RETRIBUŢIILOR CELOR CE MUNCESC 1 iulie I IN­ DOMENIUL CHIMIEI SI PETROCHIMIEI Puternicul detaşament al oamenilor muncii din industria chimică, din in­dustria de prelucrare­­ a Petrolului, precum şi cei din industria săpunuri­lor şi cosmeticelor beneficiază, înce­pînd de la 1 iulie, de majorarea re­tribuţiilor prevăzute pentru etapa a doua din acest cincinal. Circa 283 000 de muncitori, maiştri, ingineri din marile combinate producătoare de îngrăşăminte chimice, din cetăţile petrochimiei, din întreprinderile de produse cloro-sodice, de coloranţi, de anvelope, de fibre şi fire sintetice, de medicamente şi cosmetice urmea­ză să primească, după această dată, o retribuţie sporită, în medie, cu 14,6 la sută. Această creştere se adaugă celei din prima etapă, de 17,6 la sută, astfel încât, în acest cincinal, sporul mediu al retribuției personalului muncitor din această ramură de bază a economiei naţionale este superior mediei pe ţară. Ce va reprezenta procentul de 14,6 la sută pentru cei aproximativ 283 000 de chimişti şi petrochimist!? Să re­curgem la cîteva exemple, dintre cele mai caracteristice. Una dintre meseriile de bază este aceea de operator chimist, care are nu mai puţin de zece specialităţi. Să luăm deci un operator chimist din, industria îngrăşămintelor chimice, încadrat în categoria 3, treapta a II-a (reţeaua de retribuire chimie A). După aplicarea majorărilor, în prima etapă, el incasa 1 785 lei retribuţie tarifară netă. Începînd din luna iulie, va primi 2111 lei, cu 326 lei mai mult, sumă la care se adaugă şi sporul de vechime, corespunzător re­tribuţiei mărite. Dacă luăm ca exemplu o vechime de 10 ani, în fi­nal veniturile acelui operator se vor ridica la 2 217 lei lunar, cu 343 lei mai mult decît în perioada anterioară. Un alt operator chimist (chimie A, categoria 6, treapta a II-a), ce poate avea ca loc de muncă o fabrică de produse cloro-sodice sau una de an­velope, avea, pină în iunie a.c., o retribuţie tarifară netă de 2 285 lei. După 1 iulie, retribuţia lui va spori cu 438 de lei, adică va primi 2 723 lei lunar. Presupunind că are o vechime neîntreruptă?­în muncă, ce-i dă drep­tul la un spor de 10 la sută, el va realiza un venit lunar de 2 995 lei, cu 482 lei în plus. Un operator chimist din domeniul prelucrării petrolului, al maselor plastice (reţeaua chimie ), petrol­ul încadrat în categoria 5, treapta a II-a încasa lunar o retribuţie netă de 1 928 lei. Majorarea din a doua etapă îi va aduce un plus de 347 lei, retri­buţia lui ajungînd la 2 275 lei Dacă luăm în calcul şi­ un spor de vechime, bunăoară de 7 la sută, rezultă un total de 2 434 lei cu 371 lei mai mult decît pină acum. Să luăm şi un operator chimist din industria de prelucrare a petro­lului în rafinării. Încadrat în ca­tegoria 4, treapta I (petrol A). El va realiza, după aplicarea majorării în cea de-a doua etapă, o retribuţie netă de 2 152 lei, cu 336 lei mai mult ca înainte. Calculînd la noua sumă şi un spor de vechime de 7 la sută, rezultă o diferenţă în plus de 360 lei. De creşteri importante se bucură şi maiştrii, inginerii, specialiştii, care coordonează complicatele procese de producţie specifice chimiei, tehnolo­gii bazate pe o aparatură ultramo­dernă şi materii prime atît de pre­ţioase. Retribuţia unui maistru prin­cipal (chimie A) încadrat la grada­ţia 4, clasa 25, va creşte de la 2 760 lei la 3 050 lei , cu un spor de ve­chime de 5 la sută, totalul sumei încasate în plus se va cifra la 305 lei. Un maistru, încadrat la grada­ţia 3, clasa 21 (chimie B, petrol B) va avea, după majorare, 2 560 lei retribuţie netă, cu 250 lei mai mult ca pînă acum. Sau, în cazul unui maistru din prelucrarea petrolului (petrol A) gradaţia 3, clasa 22, retri­buţia va creşte de la 2 415 lei, la 2 670 lei , adăugind şi sporul de ve­chime, de 5 la sută, rezultă un cîş­­tig, în plus, de 268 lei lunar. Odată cu acest substanţial spor de venituri pentru cei ce lucrează prin­tre uriaşele retorte ale chimiei mo­derne — ca şi în întreaga economie — şi ca o expresie a importanţei pe care o are această ramură industria­lă, în ansamblul economiei şi în in­dustria chimică, se introduce o nouă funcţie — aceea de maistru princi­pal specialist. Din rîndul maiştrilor principali cu o vechime de cel pu­ţin 5 ani care au dovedit o înaltă competenţă profesională, autoritate morală şi politică, pot fi promovaţi, prin concurs, ca maiştri principali specialişti cel mult 6 la sută din to­talul maiştrilor din ramura respec­tivă. Un inginer principal, cu gradaţia 6, clasa 30, va primi, după 1 iulie, o retribuţie majorată cu 360 lei, adică 3 840 lei, faţă de 3 480 lei cu­­area anterior majorării. Această creştere se va ridica la 396 lei lunar dacă adăugăm şi un spor de 10 la sută pentru vechime neîntreruptă în muncă. Sunt cifre elocvente ce demon­strează consecvenţa cu care partidul şi statul nostru urmăresc aplicarea în viaţă a Programului de creştere a nivelului de trai al celor ce mun­cesc, stimularea activităţii lor efi­ciente, creatoare, puse în sluj­ba în­făptuirii obiectivelor îndrăzneţe sta­bilite prin documentele Congresului al XII-lea al partidului. Această substanţială majorare a retribuţiilor va constitui, fără îndoială, un im­bold pentru toţi cei peste 280 000 de chimişti — muncitori, ingineri, teh­nicieni, în înfăptuirea indicaţiilor şi orientărilor cuprinse în recentele cuvîntări ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al parti­dului, de a ridica eficienţa muncii lor la cotele înalte ale unei noi­­ca­­lităţi. Rodica ŞERBAN Secerișul trebuie intensificat! (Urmare din pag. I) Este o dovadă că nu peste tot combi­nele au fost reparate și verificate te­meinic înainte de a intra în lanuri. Mai grav este faptul că, nici la a­­ceastă dată, nu există certitudinea că 260 de combine, cu care se pot recolta zilnic peste 1 300 hectare, vor putea fi folosite la recoltarea griului, întrucît lipsesc o serie de piese de schimb. Tot atît de adevărat este şi faptul că nu peste tot au fost iden­tificate operativ porţiunile zvîntate şi s-a pierdut mult timp preţios di­mineaţa şi seara. Eliberarea terenului în ritm cu re­coltarea. Este o cerinţă determinată de insămînţarea cit mai repede a cul­turilor­ duble. Or, pe mari suprafeţe, paiele nu au fost încă strînse. De ce ? Fabrica de sîrmă din Galaţi a livrat unităţilor agricole din judeţul Ialomi­ţa doar 657 tone din cele 1 200 tone sîrmă repartizată. In asemenea con­diţii, trebuia să se organizeze strin­­gerea manuală a paielor, iar în spa­tele preselor să se ataşeze sănii şi tîrîşuri pentru strângerea baloţilor. Nu s-a procedat însă aşa pretutin­deni şi, de aceea, însămînţarea cul­turilor duble a întirziat în multe uni­tăţi agricole. Corelarea transportului producţiei cu secerişul. Neajunsul cel mai grav apărut la secerişul orzului îl con­stituie decalajul mare creat între re­coltare şi transportul producţiei. Sâmbătă, bunăoară, pe cîmp, în aiii, sub cerul liber se afla o mare canti­tate de orz — aproape 40 000 tone — încă netransportată. Situaţia a fost cauzată de lipsa unor mijloace de transport. Mai precis, până vineri seara, din cele 14 115 tone-capacitate pe care trebuiau să le asigure între­prinderile­­de transporturi auto din judeţele Braşov, Mureş, Argeş şi mu­nicipiul Bucureşti nu ajunseseră în judeţ decît mijloace de transport în­­sumînd cu puţin peste 3 000 tone­­capacitate. Chiar şi I.T.A. Ialomiţa nu pusese la dispoziţie mai nimic din cele 6 000 tone­ capacitate solicitate de unităţile agricole. în legătură cu această situaţie, to­varăşul Barbu Protopopescu, directo­rul direcţiei de transporturi din Mi­nisterul Agriculturii, ne-a informat că s-a luat legătura cu centrala auto din Ministerul Transporturilor şi Teleco­municaţiilor, care s-a angajat să solu­ţioneze problema cit mai urgent. In­tr-adevăr, luni. Trustul pentru meca­nizarea agriculturii Ialomiţa ne-a confirmat intrarea în judeţ a tuturor capacităţilor de transport prevăzute. Este de notat promptitudinea cu care s-a acţionat. Totuşi se pune în­trebarea : cum poate justifica Cen­trala de transporturi auto întîrzierea în realizarea măsurilor stabilite cu mult timp înainte? Intîrziere care a determinat un serios decalaj între recoltare şi transportul producţiei. Examenul de la secerişul orzului a evidenţiat multe lucruri bune, dar şi multe neajunsuri care trebuie catego­ric evitate în campania de recoltare a griului. Ministerul Agriculturii şi ceilalţi factori de răspundere impli­caţi în această campanie au datoria să acţioneze energic pentru soluţio­narea cu promptitudine şi răspun­dere a problemelor ivite. Totul tre­buie subordonat obiectivului major ca întreaga recoltă de grâu să fie strînsă cît mai repede și fără pierderi, mo­­bilizîndu-se toate forțele umane și mijloacele mecanice. tv PROGRAMUL 1 10.00 Teleşcoală 11.00 Film serial : Dallas — Compania petrolieră Ewing. (Reluarea epi­sodului 41) 11.50 Telex 16.05 Teleşcoală 16.30 Corespondenţii judeţeni transmit... 18.50 Clubul­­ tineretului în Vîlcea 17.35 Coordonate canadiene 18.00 Revista social-politică TV 18.25 Almanah pionieresc 18.50 1001 de seri 19.00 Telejurnal • 15 ani de istorie nouă a patriei, împliniri ale pre­zentului 19.25 Dosarul resurselor refolosibile 19.4­0 Cadran mondial 20.05 Teatru TV : „Coloanele timpului“ de Emil Poenaru. 22.00 La zi in agricultură : secerișul 22.10 Telejurnal PROGRAMUL 2 19.00 Telejurnal • 15 ani de istorie nouă a patriei împliniri ale pre­zentului v­remea Timpul probabil pentru zilele de 2,3 ?i 4 iulie. In ţară . Vremea va fi ră­coroasă îndeosebi în jumătatea de nord a ţării unde­ cerul va prezenta înnorări mai pronunţate şi vor cădea ploi avînd şi caracter de aversă care vor totaliza pînă la 30 litri pe metru pătrat în 24 de ore. In celelalte regiuni cerul va fi schimbător şi ploile lo­cale. Vintul va sufla moderat, cu in­tensificări în zona de munte. Tempe­raturile minime vor fi cuprinse între 8 şi 18 grade, cele maxime vor oscila între 18 şi 28 de grade, pe alocuri mai ri­dicate în sudul ţării. In Bucureşti: Vre­me schimbătoare cu cerul temporar noros. Vor cădea ploi de scurtă du­rată. Vînt slab pînă la moderat. Tem­peraturile minime vor fi cuprinse între 12 și 15 grade, cele maxime între 25 și 28 de grade. (Corneliu Pop, meteoro­­og de serviciu). OLT A început recoltatul griului In unităţile agricole din ca­drul consiliului unic agroindus­trial Ştefan cel Mare a început ieri după amiază sece­rişul griului, cultură care, în judeţul Olt, ocupă peste 80 000 hectare, în sudul judeţului, unde lanurile de grâu au ajuns la maturitate, sunt organizate for­mații complexe de combine, mijloace de transport, piese de balotat paie, tractoare cu plu­guri, discuri și semănători pen­tru ca toate lucrările să se exe­cute un flux continuu. (Em­ian Rouă). 19.25 Buletin rutier 19.40 Moştenire pentru viitor 20.25 Muzică de cameră 20.50 Viaţa economică a Capitalei 21.25 Opereta „Eternele iubiri44 de George Grigoriu (partea a I-a) 22.10 Telejurnal (Urmare din pag. I) te. această literatură s-a dezvoltat, reușind să a­­tragă măcar pentru un vo­lum sau două și scriitori de prestigiu, cum ar fi Alfred Margul-Sperber, Werner Bossert, Wolf Aichelburg, Hans Kehrer, Franz Storch, Claus Stephani, Franz Hod­­jak, Oskar Pastior sau Ni­kolaus Berwanger. Astăzi nume ca Erika Hübner- Barth, Ricarda Terschak, Lotte Berg, Pauline Schnei­der, Anneliese Suchanek, Lizzy Gerger sau Nikolaus Haupt sunt prezenţe perma­nente în literatura pentru copii, publicate de edituri­le Ion Creangă, Kriterion, Facla. Străduinţele acestor autori, de a crea lucrări viabile, convingătoare au fost rodnice ; meritele aces­tei literaturi au fost recu­noscute atît prin decernarea mai multor premii de-a lungul anilor, cît şi prin ex­portul de carte în urma co­menzilor primite din alte tari ale unora dintre titlu­rile editate la noi. Trebuie spus însă că in producţia de carte pentru copii — mă refer la cea germană — predomină lite­ratura destinată şcolarilor mici, pe cind cea pentru preşcolari şi pionieri, cu toată problematica spe­cifică acestei vîrste, cu preocupările şi activităţile şoimilor patriei şi pionieri­lor este mai puţin prezen­tă. Ceea ce însă lipseşte cu desăvîrşire este romanul is­toric; asemenea cărţi, avînd printre eroii principali şi copii, sînt mult savurate de tinerii cititori, care astfel iau un contact mai intim cu o anumită perioadă is­torică, contribuie la trezirea sau adîncirea unor senti­mente nobile ca dragostea faţă de pămintul strămo­şesc, de neam, de înaintaşii noştri, de libertate şi drep­tate, de patrie, de omenie, de eroism, abnegaţie şi spi­rit de sacrificiu. Nici des­pre anii în care partidul a luptat in ilegalitate nu avem suficiente cărţi, în ciuda faptului că în cărţile lor unii autori ca Anton Breitenhofer, de pildă, au printre eroii lor oameni foarte tineri sau chiar copii. Pentru asemenea cărţi ar fi bine să se lanseze con­cursuri literare­­ de către edituri. Astfel de cărţi ar fi deosebit de utile, deoarece — şi cu asta nu spun nici o noutate — literatura pentru copii are o funcţie bine de­terminată şi în educaţia pa­triotică. Scriitorului pentru copii — indiferent de limba în care scrie — îi revin multi­ple sarcini şi obligaţii. Mă voi opri acum doar la două. Prima : literatura pentru copii — dar nu numai ea — trebuie să contribuie la promovarea unor sentimen­te nobile, la o cunoaştere reciprocă mai bună, la o în­ţelegere frăţească între copiii de diferite naţionali­tăţi, la cimentarea acestei frăţii şi unităţi, astfel încît ea să devină o necesitate vitală, în conştiinţa fiecă­ruia, un adevăr al conştiin­ţei şi faptei lor, care să crească împreună cu ei şi pe care să-l poarte în ini­mă din copilărie în adoles­cenţă şi la vîrsta maturită­ţii lor, de care să nu se despartă cit vor trăi. A doua : noi, scriitorii pentru copii, ne vom îndeplini in mare măsură menirea noas­tră, dacă vom reuşi să tre­zim la copii dragostea pen­tru frumos, pentru literatu­ră, pentru carte, astfel încît, părăsind băncile şcolii, ei să simtă în continuare nevoie de lectură ; şi, aşternînd pe hîrtie cuvîntul lectură, mă gîndesc numai la litera­tură bună, la artă în ade­văratul sens al cuvîntului. Prin scrisul nostru, prin cărţile noastre, noi contri­buim sau putem contribui — pe lingă alţi factori, de­sigur — la formarea gustu­lui pentru literatură. Prin urmare, autorii de cârţi pentru vîrste ceva mai pu­ţin fragede vor avea miine cititorii lor din rîndurile ci­titorilor literaturii pentru copii de azi. Valoarea formativă a literaturii pentru copii IALOMIŢA • Pe stadionul „1 Mai“ din municipiul Slobozia a avut loc, în organizarea co­mitetului judeţean al educaţiei politice şi culturii socialiste, spectacolul de sunet şi lumină „Flacăra nemuritoare“, dedicat împlinirii a 2050 de ani de la crearea primului stat dac cen­tralizat şi independent şi aniver­sării a 15 ani de la Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român. Miile de spectatori au petrecut o seară de neuitat, ova­­ţionînd la scenă deschisă pe cei 800 de artişti amatori, ostaşi şi şoimi ai patriei, care au realizat momente evocatoare de un vi­brant patriotism. (Mihai Vişoiu). TIMIŞ • Centrul de cercetări economice din Timişoara a or­ganizat vineri, la întreprinderea „Electromotor“, o dezbatere cu caracter de schimb de experien­ţă de probleme ale noului me­canism economico-financiar, în lumina indicaţiilor date de se­cretarul general al partidului la consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. şi la Plenara lărgită a Consiliului Naţional al Oameni­lor Muncii. Au participat mem­brii biroului executiv al consi­liului ştiinţific al Institutului central de cercetări economice, conducerile centrelor de cerce­tări economice din Cluj-Napoca, Craiova şi Iaşi, specialişti din unităţi productive, cadre din în­­văţămîntul economic superior, activişti de partid din mai multe judeţe. (Cezar Ioana), IAŞI • Pe Dealul Cătălina de Ungă comuna Cotnari a avut loc sărbătoarea cetăţii traco-getice descoperite în ultima vreme în această localitate. Manifestarea este înscrisă in seria de acţiuni care se desfăşoară sub genericul „Permanente ale istoriei Poporu­lui român“. Istorici şi cercetă­tori, cadre didactice universitare, arheologi, muzeografi au susţi­nut comunicări în cadrul simpo­zionului „Pagini eroice din is­toria poporului dac“. Cu acest prilej au fost evidenţiate ulti­mele rezultate ale cercetărilor privind etnogeneza poporului român, cultura materială şi spi­rituală a geto-dacilor de la est de Carpaţi. (Manole Corcaci). MARAMUREŞ • Cea de-a patra ediţie a sesiunii de comu­nicări intitulate „Personalităţi şi momente ale culturii mara­mureşene“, organizată de Biblio­teca judeţeană din Baia Mare, a fost consacrată punerii în evidenţă a rezultatelor şi date­lor noi scoase la lumină de către o seamă de cercetători locali cu privire la contribuţia Maramu­reşului, in diverse etape istorice, la cultivarea spiritualităţii româ­­neşti, la cunoaşterea şi preţui­rea istoriei patriei, la cinstirea culturii şi creaţiei populare. Au fost prezentate peste 30 de co­municări din domeniul istoriei şi invăţămintului, lingvisticii, lite­raturii, folclorului, arhivisticii, arheologiei şi medicinii. (Gh. Susa). BUZĂU • Cabinetul jude­ţean Buzău pentru activitate ideologică şi politico-educativă a organizat o dezbatere pe tema „Probleme ale viitorului în do­cumentele Congresului al XII-lea al partidului. Buzăul — un ju­deţ in plină dezvoltare. Marile succese din ultimii 15 ani — baza realizării grandioaselor sarcini din deceniul viitor“. Au partici­pat cadre de conducere, activişti de partid şi de stat, profesori de ştiinţe sociale, propagandişti, lectori (Dumitru Dănăilă). ZIUA CADRELOR DIDACTICE Potrivit tradiţiei, în fiecare an se sărbătoreşte „Ziua cadrelor didactice“, prilej de bilanţ al activităţii instruc­­tiv-educative şi de apreciere a mun­cii desfăşurate de personalul didac­tic din învăţămîntul de toate gra­dele. In acest an, adunările festive dedicate acestui eveniment s-au des­făşurat, duminică, 29 iunie, în mu­nicipii, oraşe şi centre de comune, iar în Bucureşti, pe sectoare. In cen­trele universitare Bucureşti, Cluj- Napoca, Iaşi, Timişoara, Craiova, Braşov, Galaţi, Petroşani şi Ploieşti au fost organizate adunări ale cadre­lor didactice din învăţămîntul supe­rior. Festivităţile, reunind cadre didac­tice, reprezentanţi ai organelor lo­cale de partid, de stat şi sindicat, ai organizaţiilor de copii şi tineret, pă­rinţi, conducători de întreprinderi şi instituţii, au avut loc sub semnul deplinei angajări a personalului di­dactic de a transpune în viaţă, pe tărîmul şcolii, hotărîrile celui de-al XII-lea Congres al Partidului Comu­nist Român, orientările şi sarcinile cuprinse în cuvîntările tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele republi­cii, la primul Congres al educaţiei şi învăţămîntului şi Forumul tineretu­lui. In cadrul adunărilor au fost evi­denţiate realizările obţinute de per­sonalul didactic în procesul instruc­­tiv-educativ, în activitatea de inte­grare a învăţămîntului cu producţia şi cercetarea,­in pregătirea şi for­marea cadrelor necesare economiei naţionale. Cu acest prilej, cadrelor care s-au distins în procesul instructiv-educa­­tiv şi activitatea obştească li s-au conferit, de către Ministerul Educa­ţiei şi învăţămîntului, titlul de evi­denţiat. In încheierea adunărilor festive, participanţii au adresat telegrame secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, prin care îşi exprimă adînca recu­noştinţă pentru condiţiile excepţio­nale create de partidul şi statul nos­tru dezvoltării şi perfecţionării învă­ţămîntului, pentru contribuţia inesti­mabilă adusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la revoluţionarea şi mo­dernizarea Învăţămîntului românesc. Ei şi-au reafirmat hotărîrea de a milita neobosit pentru înfăptuirea politicii interne şi externe a partidu­lui şi statului nostru, de a transpune în viaţă sarcinile puse de partid în faţa şcolii de toate gradele. — Festivalul naţional „CÎNVTAREA ROMĂNIEI“ CENACLUL LITERAR-o prezenţă vie, de prestigiu, in viaţa spirituală a oraşelor şi satelor patriei Intre numeroasele forme de manifestare a capacităţilor creatoare ale oamenilor de pe întreg cuprinsul ţării, puse atît de puternic în valoare de Festivalul naţional „Cintarea României“, cenaclurile lite­rare s-au impus cu deosebire atît prin număr, dar mai cu seamă prin calitatea lor. Aproape că nu există localitate, întreprindere sau insti­tuţie mai importante unde iubitorii de literatură şi artă să nu se fi organizat într-un cerc sau cenaclu, cadru corespunzător desfăşurării unei activităţi rodnice, al confruntării opiniilor şi al contactului cu publicul larg. Tocmai importanţa cenaclului atrage spre el tineri şi vârstnici, oameni cu preocupări creatoare sau simpli iubitori de fru­mos, care regăsesc aici un climat propice exprimării deschise a tuturor posibilităţilor lor în acest domeniu. înfăţişăm in rîndurile ce urmează, activitatea si preocupările a două cenacluri din tară, puternic legate prin tot ceea ce realizează de viaţa spirituală a localităţilor respective. Nu „şedinţe“ ci întîlniri, dialoguri vii cu oamenii muncii Marile întreprinderi, colectivele muncitoreşti , furnizoarele energiei şi talentului creator Pentru început, un scurt popas la Tg._ Mureş, unde cenaclul literar-ar­tistic „Liviu Rebreanu“, continuator al tradiţiei statornicite de George Coşbuc pe aceste meleaguri, şi-a aniversat 25 de ani de activitate ne­întreruptă. Un sfert de veac în care s-a realizat un dialog viu, continuu, între creatorii locali din generaţia veche şi tînără — muncitori, elevi, intelectuali, români şi maghiari — şi oameni ai muncii din întreprinderi — expresie a culturii socialiste, a încre­derii în nobila misiune educativă a artei. „Cenaclul tîrgmureşean — ne spunea scriitorul Romulus Guga, re­­dactor-şef al revistei «Vatra» — a constituit mulţi ani de-a rîndul şi, fireşte, va însemna şi pentru mai de­parte locul in care s-au cultivat sen­sibilităţi, s-au format scriitori, s-au urmat tradiţii. Intr-un fel, ne sim­ţim cu toţii legaţi de acest cenaclu, noi înşine — astăzi scriitori, critici — fiind mulţi ani membri ai cenaclului, redactorii unora din volumele «Pa­­­ginilor mureşene“ apărute în ultimul deceniu“. Privind în vreme, se impune ob­servaţia că fericita evoluţie a lite­raturii şi culturii mureşene s-a da­torat şi celor care au fost direct im­plicaţi, prezenţi nemijlocit in cenaclu, în viaţa literară a oraşului. Este ca­zul unor scriitori şi critici mureşeni cunoscuţi ca Romulus Guga, Mihai Sin, Mara Nicoară, Zeno Ghiţulescu, Dan Culcer şi alţii a căror prezenţă în cenaclu a prilejuit unui mare nu­măr de iubitori ai scrisului un con­tact cu realitatea, contribuind la mo­delarea lor spirituală, împlinirea ce­lor 25 de ani de activitate a fost mar­cată de tipărirea la Tg. Mureş a vo­lumului de poezie şi proză „Pagini mureşene“, care publică cu generozi­tate nume din generaţia actuală de cenaclişti: Ion Augustin Damian, La­zar Lădariu, Kocsis Francisko, Aura Mit, Mircea Duca, P. Săuşanu, Ion Dumbravă, Romeo Morari, Corina Ureche, Adriana Toma — ca să amin­tim doar cîteva — sînt elevi, munci­tori, intelectuali, care, îndrumaţi cu competenţă de dr. Silviu Olariu, ca­dru universitar, cercetător, medic, ar­tist plastic şi poet de sensibi­litate, preşedintele cenaclului o­bat la uşa consacrării. Cu prilejul marilor evenimente pe care le-a trăit ţara noastră, in ca­drul organizat de Festivalul naţional „Cintarea României“, grupuri mari de cenaclişti au putut fi întîlnite în în­treprinderile tirg­ureşene „Metalo­­tehnica“, IMATEX, Combinatul „Azo­­mureş“ şi altele, unde susţin re­citaluri de poezie patriotică cu­­lu­crări ce vor fi tipărite într-o viitoare ediţie (a doua) a volumului „Pagini mureşene“, discută cu cei ce le cu­nosc preocupările, abordează îm­preună problemele educaţiei socia­liste. „Ne-am obişnuit de mult ca şedinţele noastre de cenaclu . ne La Iaşi, un vechi centru cultural cu o bogată tradiţie de cenaclu, nou­tatea în acest domeniu o constituie mutarea centrului de greutate al activităţii cenacliste in marile între­prinderi şi instituţii, în cuprinză­toarele nuclee de oameni ai muncii ce devin tot mai mult o importantă forţă spirituală în viaţa localităţii. O înşiruire a tuturor acestor cena­cluri ar fi revelatoare. Ne mulţumim insă, de data aceasta, să ne oprim asupra unuia singur. Iniţial, cenaclul literar „Lupta cu inerţia“ de la Com­binatul de utilaj greu din Iaşi a luat fiinţă în 1973, în cadrul clubului „Dezbaterilor despre artă“ de la întreprinderea mecanică Nicolina. In şedinţa de constituire erau doar vreo şase tineri, poeţi şi prozatori, in frunte cu talentatul tehnician Alexandru Tăcu. Iată insă că, la 31 iulie 1976, la Iaşi, în prezenţa secre­tarului general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, s-au inau­gurat lucrările şantierului combinatu­lui de utilaj greu, unitate unde vor lucra — cind va fi complet pusă în funcţiune — peste 20 000 oameni ai spunea dr. Silviu Olariu — să le ţinem aproape exclusiv în căminele culturale, cluburi, uzine şi între­prinderi , să fie adevărate sărbători de cultură.. Cu alte cuvinte, nu facem «şedinţe», ci întîlniri, dialo­guri, dezbateri cu oamenii. O for­mulă ce va stimula, sperăm, atrage­rea de noi talente , va contura noi modalităţi — mai atractive şi efi­ciente — de a ne integra în viaţa spirituală a municipiului şi judeţu­lui. Asta se vrea cenaclul nostru acum, la două decenii şi jumătate de existenţă“. muncii. In nucleul de oameni al muncii şi specialişti care au venit de la Nicolina să înceapă lucrul la combinat au fost şi membrii ce­naclului „Lupta cu inerţia“. Şi, cu toate greutăţile şantierului, aceştia şi-au ţinut cu regularitate şedinţele de creaţie, audiind, analizînd şi în­­drumînd atent creaţiile fiecăruia. Acum, cenaclul numără peste 30 de membri. Iată un bilanţ al activi­tăţii lor în cadrul Festivalului na­ţional „Cintarea României“. La prima ediţie, cenaclul primeşte pre­miul II pe ţară, iar conducătorul său operativ, poetul Alexandru Tăcu, participînd cu patru poeme, a fost declarat laureat al festivalului. AL Tăcu împreună cu cenaclul au pri­mit şi la ediţia a II-a a Festivalului naţional „Cintarea României“ pre­miul Consiliului Culturii şi Educa­ţiei Socialiste. In 1980, centrul ju­deţean de Îndrumare a mişcării ar­tistice de amatori a scos un apre­ciabil număr de plachete cu lucrări aparţinînd membrilor cenaclului. Iată alţi cîţiva poeţi care au acumu­lat o bogată experienţă : strungarul Panaite Nicolae a primit, în 1977, premiul Uniunii scriitorilor la Festi­valul de poezie „Nicolae Labiş“ şi a debutat in 1979 la editura „Cartea Românească“ cu volumul „Norul de marmură“. Editura l-a premiat pen­tru acest volum. In caseta editurii „Junimea“, „Zece poeţi tineri“, apare cu volumul de debut „Ploaie de sunete“ Anca Nicolau, desenatoare tehnică. Se înscriu apoi în eferves­cenţa creaţiei poeziei şi strungarul Dănuţ Moisi, inginerul Casian Maria Spiridon, merceologul Aurel Ştefa­­nache, autor al plachetei „Poeme“ — 1980, Ady Cristi, autor al plachetei „După sentimente“ — 1980. La proză, economistul Constantin Huşanu şi-a conturat deja două romane: „Mar­tori“ şi „Fluviul la deal“. In care prinde momentul inaugurării lucră­rilor combinatului de utilaj greu şi aspectele care au urmat după pune­rea bazelor acestei noi platforme industriale ieşene. Un eseist se arată in persoana tînărului inginer Sergiu Iliescu, care a început să publice în ziarele locale şi alte publicaţii aspecte din munca de pe şantier şi din halele intrate deja in producţie ale combinatului. Pictorii si sculpto­rii cenaclului sunt vreo 12 la nu­măr. Şi ei ţin pasul cu poeţii şi pro­zatorii. Separat şi împreună cu alţi artişti plastici, amatori şi profesio­nişti, membrii cenaclului au deschis pînă acum 54 expoziţii de pictură, grafică şi sculptură. De asemenea, formaţia folk este pe cale să devină o veritabilă formaţie de muzică tînără şi de muzică uşoară. Astfel, cu trudă şi voinţă driza, Inimoşii creatori ai cenaclului „Lupta cu inerţia“ reuşesc să facă cunos­cută prin vers şi slovă in principal activitatea celor care construiesc co­losul industrial ieşean — combinatul de utilaj greu. Pînă la publicarea creaţiilor pe care le realizează, ei şi le fac mai întii cunoscute prin citirea lor la întîlnirile cu publicul. Se află deja la a 296-a intîlnire ţinută atît în combinat, cît şi in afară, in municipiul Iaşi şi alte localităţi din ţară. La aceste intîlniri au fost pre­zenţi şi peste 1 000 poeţi şi scriitori din întreaga ţară, care au făcut deseori bune aprecieri asupra acti­vităţii cenaclului. Sînt cîteva aspecte edificatoare pentru paleta largă a preocupărilor membrilor cenaclurilor, pentru im­plicarea lor în viaţa spirituală a colectivului din care fac parte, care le stimulează cu deosebire întreaga activitate creatoare, insusi drumul lor în viaţa cetăţii. Emil VASILESCU Gh. GIURGIU Manole CORCACI SÂNTEIA—marţi 1 iulie 1980 „Tinereţea fără strîneţe“ a cîntecului păstoresc La Topliţa s-a desfăşu­rat cea de-a treia ediţie a Festivalului cîntecului păstoresc „Mioriţa“. — Iniţiativa organizării unui festival al cintecului păstoresc la Topliţa — ne-a spus prof. Ioan Pe­­truţ, preşedintele comi­tetului orăşenesc de cul­tură şi educaţie socialistă — s-a născut cu şase ani în urmă, din nevoia de a conserva şi perpetua stră­vechile datini şi obiceiuri folclorice legate de viaţa păstorească. Ne aflăm în­tr-o zonă cu un inestima­bil patrimoniu spiritual în acest sens, păstoritul fiind, din cele mai vechi timpuri, îndeletnicirea de bază a omului de la mun­te, însăşi existenţa sa. Strădaniile noastre nu au fost zadarnice. Ajuns la a treia ediţie, Festivalul cintecului păstoresc, care se organizează din doi in doi ani, a devenit o ma­nifestare de largă rezo­nanţă, polarizind interesul nu numai al iubitorilor de cîntec şi de frumos, ci şi al unor reputaţi oameni de ştiinţă, care ne ono­rează cu prezenţa într-un număr din ce în ce mai mare. Acum, referin­­du-mă la festivalul-con­­curs, s-au înscris şi au par­ticipat reprezentanţi din nu mai puţin de 20 de ju­deţe ale ţării. Ne place să credem că ceea ce am reuşit aici, la Topliţa, este o contribuţie adusă la cultivarea virtuţilor popu­lare, reflectate pe plan ar­tistic în nestematele fol­clorice păstoreşti. Festi­valul a fost completat în mod fericit cu o sesiune de comunicări ştiinţifice, organizată în colaborare cu Societatea de ştiinţe filologice din Republica Socialistă România pe tema : „Viaţa păstorească şi influenţa sa asupra fol­clorului românesc“, în ca­drul căreia, prin lucrările prezentate, cercetători, cadre universitare, etno­grafi, muzeografi şi alţi invitaţi d­n Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Sibiu, Tg. Mureş, Tîrgovişte, Suceava, Miercurea Ciuc­ii din localitate, aduc noi şi revelatoare dovezi şti­inţifice menite să demon­streze că această străve­che formă de viaţă, ca­racteristică poporului nostru, a generat un te­zaur folcloric de o inco­­m­pensurabilă valoare, în­tr-o mare şi variată di­versitate de genuri şi spe­cii. De asemenea, aş dori să remarc deschiderea unei expoziţii intitulate „Arta păstorească har­­ghiteană“. La deschiderea Festiva­­lului-concurs interjude­­ţean „Mioriţa“ de la To­­pliţa, reporterul a asistat mai întîi la o minunată paradă a portului popu­lar. In centrul oraşului s-a încins o horă a fră­ţiei, simbol viu al uni­tăţii ce caracterizează munca şi activitatea tutu­ror locuitorilor acestor meleaguri, hotărîţi să în­făptuiască politica parti­dului, politica fericirii şi bunăstării lor. Pe scena casei de cultură au evo­luat peste 30 de solişti vocali şi instrumentişti, mulţi dintre ei, ca Gheor­ghe Ulici (judeţul Harghi­ta), Dorina Oprea (Alba), Maria Lăzărescu (Galaţi), Pătru Ţăpuş (Caraş-Seve­­rin) ş.a„ medaliaţi şi lau­reaţi la faza republicană a Festivalului, naţional „Cintarea României“ sau la alte concursuri naţiona­le şi internaţionale, adu­­cînd la luminile rampei frumuseţea inegalabilă a cîntecului păstoresc din vestitele zone folclorice ale ţării. Menţionăm con­tribuţia adusă la reuşita festivalului a unor artişti consacraţi ca Gheorghe Turda, Petre Săbădeanu, Natalia Gliga şi Judith Cseh, care au susţinut re­citaluri in afara con­cursului. Cu privire la sesiunea de comunicări ştiinţifice, prof. univ., maestru eme­rit al artei, Ludovic Pa­­ceag, preşedintele juriu­lui, ne-a spus : „Această nouă ediţie a festivalului poate fi apreciată, pe drept cuvînt, o reuşită de­plină, un real cîştig pen­tru revitalizarea şi perpe­tuarea cîntecului păsto­resc. Spre deosebire de unele timide încercări făcute în acest sens in cîteva zone ale ţării, la Topliţa am fost martorii unui fapt cultural elevat, care întruneşte toate con­diţiile devenirii unei per­manente a vieţii noastre cultural-artistice. S-a de­monstrat aici cu adevărat că un asemenea folclor, cum este cîntecul păsto­resc, nu va pieri nici­odată“. — Consider — ne-a îm­părtăşit din impresiile sale prof. dr. docent Ion C. Chiţimia, vicepreşedintele Societăţii de ştiinţe filolo­gice din România — că în­tre manifestările de cultu­ră populară şi de cîntec popular, festivalul de la Topliţa ocupă un joc dis­tinct. Am participat şi la ediţiile anterioare. Am observat de fiecare dată apariţia unor valori ră­mase în umbră, puse în evidenţă tocmai de inter­preţii populari prin ta­lentul lor înnăscut, prin veridicitatea interpretării. Integrarea în festival a sesiunii de comunicări şti­inţifice este, de aseme­nea, demnă de subliniat. Au fost prezentate aici 24 de comunicări şi refe­rate bine documentate, bazate pe cercetări adîn­­cite, care argumentează ştiinţific că ceea ce se as­cultă la festival sub for­mă de cîntec provine din­­tr-un trecut foarte Înde­părtat, există Şi va exista mereu. „Păstoritul — a remar­cat prof. Kardalus János, directorul centrului jude­ţean de îndrumare a crea­ţiei populare şi mişcării artistice de masă — con­stituie chintesenţa atît a folclorului românesc,­ cît şi al naţionalităţilor con­locuitoare. Judecind după spusele marelui povesti­tor Benedek Elek, potri­vit cărora povestea ade­vărată s-a născut din faptul că românul a po­vestit maghiarului şi ma­ghiarul a povestit româ­nului, tot aşa a existat un dialog permanent între păstorii români şi ma­ghiari, întreţinut în ace­laşi limbaj al vieţii şi muncii înfrăţite, pe care îl vorbim şi azi toţi acei care locuim pe meleagu­rile harghitene. Iată de ce consider că Festivalul cîntecului păstoresc de la Topliţa este o reuşită a noastră, a tuturor“. I. D. KISS corespondentul „Scînteii" CONSERVAREA ŞI PERPETUAREA STRĂVECHILOR OBICEIURI FOLCLORICE -un act cultural cu profunde semnificaţii

Next