Scînteia, iunie 1981 (Anul 50, nr. 12060-12084)

1981-06-02 / nr. 12060

PAGINA 2 FAPTUL DIVERS I Din valurile mării . Mult discutata folosire a ener­giei valurilor mării ca sursă de * I electricitate şi-a găsit o soluţie­­ practică şi in proiectul unui grup I de elevi de la cursul seral al I­I Liceului industrial nr. 4 din­­ Constanţa, sub îndrumarea ingi- I­­­nerului Petre Popescu. Instala- \ I ţi­a, la scară miniaturală, seamă-I nă şi cu o dragă, dar şi cu o | străveche moară de apă, împo- | I dobită cu un adevărat colier de ■ beculeţe. La prima probă, ener- . gia produsă de valurile mării a I fost atît de puternică incit a | I ars toate becurile. Defecţiunea­­ insă era un semn evident că \ . reuşita a fost mai mare decit se I I prevăzuse, astfel că pentru a­­ I doua probă colierul de becuri a ■ fost mărit. Succes in continuare, I I la scară şi mai mare ! Numai moş I sa nu-i zici... Nici corespondentul nostru * I voluntar N.A. Despoiu, care ne scrie, nici consătenii săi din ■ Băbeni, judeţul Vilcea, nu-şi­­ I mai amintesc in ce împrejurare I şi cine anume i-a spus prima I dată lui Ion Anghel Lin — şi­­ Lin i se zice şi în ziua de azi. * I Mai exact — „Nenea Lin“. Să­­ nu-i zici moş că se supără foc.­­ ■ Ce dacă „merge“ pe 80 de ani ? I I Toată ziua il vezi trebăluind nu ' numai prin ograda lui, ci lu- I ■ crind in cooperativă oriunde e I nevoie de un tîmplar, un dul-I gher, un rotar sau zidar. Are și • 0 vorbă : „Cine se scoală de di- f I mineaţă... trece de sută“. Adică • I suta de ani. Ceea ce i-o dorim , ' și lui. I „Specialistul" . I cu patru clase primare Membru „onorific“ (pentru că • de muncit nu se omora să mun- I cească) la C.A.P. Bunteşti, ju-I deţul Bihor, Vasile Avrămuţ a I devenit, cu cele patru clase pri- ■ mare, un escroc a­ntiia, dindu-se I drept „medic chimist“. Cu acte I­I in regulă, „Diploma“ i-au dat-o­­ cei de la C.A.P. Curăţele, odată I • cu o „delegaţie specială“, care­­ il autoriza „să vindă plante me-I dicinale recoltate din perimetrul I cooperativei noastre pe teritoriul I staţiunilor şi tirgurilor din ţară“. 1 I Plus un document care „atestă­­ compoziţia medicamentului spre­­ ■ a servi specialistului nostru I la prepararea tratamentelor“. • Leacurile preparate de escroc, I • la preţuri piperate, erau din banale plante spontane, ames-I tecate cu... coji de ouă măcinate, i Şi astfel Avrămuţ prospera şi I cheltuia ca un nabab. Pînă cind • I „documentele“ lui au devenit piese grele ale unui dosar penal. ■ Judecătorii din Beiuş i-au pre-­­ scris cura cuvenită. Fie-i de •­leac ! I „Ce ziseşi, . maică ?"­­ I In orice gară C.F.R. mai mare, care se respectă şi îşi respectă I I solicitanţii, există cite un ghişeu­­ de informaţii. Un astfel de ghişeu există şi în gara din | ■ Deva. Am întrebat şi­ noi unde I se află, dar cind am ajuns lingă • I el, am asistat, fără să vrem, la următoarele scene : — Puştiule, întreabă, te rog, şi | I pentru mine cind pleacă trenm spre Sibiu, că sint cam înalt şi I I nici aplecat n-aş putea ajunge la ghişeu... ’ • —Ce ziseşi, maică ? Nu sint .­­ surdă, dar vorbeşte mai tare sau I I arată-te la faţă, ca să-ţi citesc I I pe buze răspunsul... Cind am ajuns şi noi la ghişeul I I cu pricina, ne-am dat seama că I I este amplasat atît de jos, incit pină şi cei mai mărunţi de sta- • ■ tură trebuiau să se... cocoşeze. Ca să nu mai vorbim de gemu- I • leţul acestuia, cu­ palma, ca-ntr-un orăşel al copiilor. So- I licitantul nici nu-l vede pe cel­­ I care-l întreabă, nici n-aude ce i se răspunde. ■ Cineva observa : „Se vede că şeful gării n-a cerut pină acum 1 • relaţii la un astfel de ghişeu...“ . I O „Salvare" ' I în... pom! • Intre Brăila și Buzău, pe raza­­ comunei Surdila Greci, s-a pro­dus un grav accident de circula- | I tie. Din cauza exploziei unui pneu, autosalvarea 31—BR—436 I ■ s-a zdrobit de un pom. Cum s-a ajuns la acest nefe- 1 • ricit episod ? In noaptea dinain- ■ . tea plecării la drum, şoferul Ion Chivu fusese de serviciu. Deşi I I trebuia să plece acasă să se odihnească, el a ţinut să meargă I in cursă. Şi încă ceva : deşi­­ şeful garajului a constatat că pneul cu pricina avea o tăietură I • de ciţiva centimetri, i-a dat ma­­­­şinii cale liberă. ■ I Tot atitea încălcări ale nor-­­ melor rutiere, care au dus la I pierderea a două vieţi omeneşti­­ I (şoferul şi o pacientă) şi la ră­nirea altor patru oameni. I Naivitatea costă I Deşi a învăţat o meserie fru­moasă, Aurelian I. Tracicaru s-a 1 • dezvăţat să muncească. Dar cum • . lenea e cucoană mare, care cere de mincare, A.I.T. a început să I I dea sfoară prin Suceava că el poate să facă rost de orice obiect I i pentru oricine e dispus să dea un­­ I avans substanţial. De la unul a luat 9 000 de lei, de la altul 5 000, i ■ iar pe Leon Luca l-a „uşurat“­­ de 7 400 de lei, promiţîndu-i că-i • • face rost de băutură „a­ntiia“ , pentru nuntă. Şi ar mai fi înşelat A.I.T. şi pe alţi naivi, dar, spre­­ I norocul lor, escrocul a fost prins înainte de a-i achita „avansul“. I Rubrică realizată de­­ I Petre POPA , şi corespondenţii „ScinteiU^i O reglementare unitară, cuprinzătoare în consens cu creşterea şi diver­sificarea activităţii edilitare, cu ri­dicarea gradului de exigenţă faţă de condiţiile de viaţă civilizată din localităţile patriei, a devenit o ne­cesitate obiectivă ca domeniul gos­podăriei comunale să capete o re­glementare unitară, cuprinzătoare, printr-un act normativ la nivel de lege. Vechea lege de organizare a exploatărilor comunale (Legea nr. 1 768 din 1938), elaborată în cu to­tul alte condiţii economice şi socia­le, era de mult depăşită. Prin elabo­rarea unei noi Legi a gospodăriei comunale va fi acoperit în legis­laţie un gol care se resimte mai de mult, se va da un nou impuls dez­voltării tuturor localităţilor urbane şi rurale. Ca principiu de bază, proiectul de lege stabileşte că întreaga acti­vitate de gospodărie comunală se realizează sub conducerea directă a consiliilor populare, care răspund de buna organizare şi desfăşurare a acestor activităţi, de antrenarea tuturor cetăţenilor la soluţionarea problemelor de interes obştesc. Datorită importanţei sale sociale şi economice, municipiului Bucu­reşti îi este consacrat un capitol distinct, privitor la organizarea şi desfăşurarea activităţii de gospo­dărie comunală. Potrivit proiectului de lege amintit, Consiliul popular al municipiului Bucureşti va răs­punde de buna organizare şi reali­zare a gospodăriei comunale, de fo­losirea eficientă a tuturor mijloa­celor şi instalaţiilor utilizate în această activitate, de asigurarea unor servicii şi lucrări de gospo­dărire comunală de calitate supe­rioară. în acest sens, consider foarte utilă precizarea raporturilor dintre unităţile de gospodărie co­munală şi cetăţeni, unităţile socia­liste şi celelalte persoane juridice, stabilindu-se atit drepturile, cit şi obligaţiile acestor unităţi. Accentul deosebit ce se pune pe măsurile pentru folosirea cu maximum de randament a instalaţiilor de apă şi canalizare, pe distribuţia cu efi­cienţă economică sporită a energiei termice şi electrice — toate acestea cu scopul reducerii consumului de energie primară şi al realizării de economii — constituie un serios şi necesar îndemn la chibzuinţă; întrucît tot ce se realizează în acest domeniu este în folosul cetă­ţenilor, mi se pare deosebit de im­portant şi faptul că proiectul de lege se referă, pe larg, la partici­parea cetăţenilor la realizarea acti­vităţilor de gospodărie comunală. Ei sunt chemaţi să contribuie activ la stabilirea şi înfăptuirea tuturor măsurilor privind realizarea auto­­gospodăririi localităţilor, la moder­nizarea, înfrumuseţarea şi dezvol­tarea edilitară a acestora. în concluzie, îmi exprim aproba­rea deplină faţă de prevederile proiectului Legii gospodăriei comu­nale, cu convingerea că aplicarea sa în practică va oferi consiliilor populare un instrument eficient de muncă. Ing. Mihail ENESCU director general al Grupului întreprinderilor de gospodărie comunală — Bucureşti Spiritul echităţii şi progresul edilitar Am citit cu interes proiectul de lege pentru gospodăria comunală, dat publicităţii zilele trecute. M-am oprit mai îndelung asupra capito­lului V, în care sunt enumerate for­mele prin care cetăţenii vor parti­cipa la realizarea activităţilor ob­şteşti pentru autogospodărirea şi înfrumuseţarea localităţilor în care trăim şi muncim. Cum foarte bine se ştie, noi, lo­cuitorii de pe o stradă sau alta, desfăşuram şi înainte asemenea activităţi, antrenaţi de organizaţiile de partid din cartiere, organizaţiile democraţiei şi unităţii socialiste, de comitetele de cetăţeni, deputaţi, etc. Legea propusă tinde să îmbu­nătăţească actualele stări de lu­cruri, preconizînd ca la activităţile de bună gospodărire şi înfrumuse­ţare să participe toată lumea de pe stradă sau din cartier. Este, fără îndoială, o prevedere justă, care trebuie susţinută : nu era corect, etic, ca unii să muncească, să asi­gure un cadru ambiant cit mai plă­cut pentru toţi locuitorii străzii sau cartierului respectiv, în timp ce alţii se eschivau de la aceasta, dar... profitau bucuros de eforturile celorlalţi, de amenajările făcute de aceştia. Punînd cu toţii umărul, vor dispărea asemenea practici şi mentalităţi, se va dezvolta spiritul civic al tuturor. Tocmai pentru că nu exista o asemenea lege, o asemenea preve­dere, unele grădiniţe de pe bule­vardul pe care locuiesc, alte locuri de odihnă şi recreare au ajuns ca nişte maidane, iar unele locuri de agrement se transformă duminica in lăzi de gunoi. Mă refer la locurile de agrement de la Băneasa, Buda, Sineşti şi altele. în acest sens, cred că ar fi bine ca legea să cuprindă referiri şi la locurile de agrement din afara vetrei loca­lităţilor. Cine răspunde ca locurile de agrement, camping, poienile şi plajele să-şi păstreze un aspect civilizat ? Victoria BORBOREL Bd. Gheorghe Dimitrov bloc E - Bucureşti Este necesară creşterea competenţelor consiliului popular municipal Am studiat cu mult interes pro­iectul Legii gospodăriei comunale. Consider că sunt deosebit de im­portante prevederile proiectului de lege care se referă la autofinanţa­rea activităţilor de gospodărie co­munală. E un principiu de natură să stimuleze răspunderea şi iniţia­tiva consiliilor populare în organi­zarea de noi activităţi şi prestaţii în acest domeniu, în extinderea celor existente. Referindu-mă în acest sens la experienţa proprie a Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Timişoara, consider că activităţile de întreţinere, mo­dernizare şi construcţii de străzi, precum şi cele de salubrizare şi de amenajare a zonelor verzi s-au îm­bunătăţit tocmai datorită organi­zării celor două unităţi importante de profil — şantierul de drumuri şi exploatarea de gospodărie co­munală pentru salubritate şi zone verzi — ca unităţi direct subordo­nate municipalităţii. Faţă de această experienţă pozi­tivă, propun ca, la art. 71 din pro­iectul de lege, să se introducă un nou alineat prin care să se prevadă : „In marile municipii reşedinţă de judeţ, în care volumul prestaţiilor depăşeşte nivelul unei subunităţi, organizarea şi desfăşurarea activi­tăţii de gospodărie comunală poate fi încredinţată unei unităţi (între­prindere sau exploatare) aflate în subordinea directă a consiliului popular al municipiului“. E nefi­resc ca in municipii cum ar fi Bra­şov, Cluj-Napoca, Iaşi, Constanţa, cu mare volum de activităţi gospo­dăreşti, consiliul popular să se afle la latitudinea bunăvoinţei unui funcţionar sau altul de la serviciul de salubritate sau de transport în comun subordonat consiliului popu­lar judeţean. Prin îmbunătăţirea propusă apreciez că se asigură un cadru organizatoric mai potrivit pentru înfăptuirea sarcinilor mari ce revin comitetelor executive ale consiliilor populare, inclusiv în virtutea Legii gospodăriei comu­nale. Nanu COMAN vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal — Timișoara ÎN DEZBATERE PUBLICĂ PROIECTUL LEGII GOSPODĂRIEI COMUNALE Potrivit practicii profund democratice a parti­dului şi statului nostru, de a consulta masele de oameni ai muncii, întregul popor cu prilejul ela­borării şi definitivării unor proiecte de acte nor­mative de larg interes cetăţenesc, recent a fost supus dezbaterii publice proiectul Legii gospodă­riei comunale. Noua reglementare urmăreşte să asigure per­fecţionarea in continuare a activităţii de gospo­dărie comunală, pe baza principiilor autocondu­­cerii muncitoreşti, autogestiunii economico-finan­­ciare şi autofinanţării, să stimuleze participarea tuturor cetăţenilor la gospodărirea localităţilor in care trăiesc şi muncesc. Proiectul noii legi -publicat in „Scînteia" nr. 12 048 - a fost primit cu larg interes de cetăţeni, interes oglindit şi de opiniile adresate ziarului de diferiţi cititori - cadre de conducere din administraţia de stat, oameni ai muncii din unităţi economice şi alţi cetăţeni. Publicăm in coloanele de faţă cîteva din opiniile sosite la redacţie. Invitaţie la Tuşnad Un concediu petrecut la Tuşnad reprezintă cu siguranţă o sursă de sănătate. Staţiunea este renumită pentru tratarea cu succes a bolilor funcţionale ale sistemului nervos central şi a afecţiunilor aparatului cardiovascular, dar şi pentru aerul său puternic ozonat, bogat în aero­soli răşinoşi şi ioni negativi. Si­tuată în defileul Oltului, staţiunea bogată în izvoare de ape minerale, mofete şi nenumărate frumuseţi naturale inedite reprezintă un punct de atracţie, deopotrivă şi pentru cei sănătoşi, care vin la o odihnă reconfortantă. Oaspeţii sta­ţiunii au la dispoziţie o bibliotecă, cinematograf, piscină, precum şi posibilitatea parcurgerii unor tra­see turistice spre locuri învecinate de un pitoresc aparte. Baza mate­rială cuprinzătoare, formată din hoteluri şi vile, unităţi moderne de alimentaţie publică, recent con­struite constituie un argument pentru mulţi de a-şi petrece va­canţa sau a urma o cură balneară eficace în staţiunea Tuşnad în această perioadă. Bilete se pot obţine la agenţiile şi filialele Oficiilor judeţene de turism din întreaga ţară, precum şi de la filialele I.T.H.R. București. CUVlNTUL CITITORILOR CUVINTUL OAMENILOR MUNCII. ^!!"...,­ Unelte agricole pentru sporirea producţiei în zonele de munte Este cunoscut că în zonele de munte, necooperativizate, procesul de producţie agricolă are un spe­cific aparte. Aici nu pot fi utiliza­te, la cultivarea pămîntului, trac­toarele, prășitoarele mecanice ori alte mijloace mecanizate. Pe tere­nurile în pantă nu putem folosi de­cit plugurile trase de boi sau cai, uneltele simple , sape, cazmale etc. Dar în magazinele de specialitate, de la noi sau din împrejurimi, nu găsim întotdeauna uneltele sau piesele de care avem nevoie. Lip­sesc cuţitele şi coroanele pentru pluguri, şuruburile pentru fixarea acestora, şinele de fier pentru ro­ţile căruţelor, cafelele, potcoavele şi şina de fier pentru confecţionat potcoave (potcovita), sîrma ghim­pată pentru împrejmuit locurile ce trebuie protejate împotriva anima­lelor sălbatice etc. Pentru ca şi noi, cei din zonele de munte, să putem contribui la creşterea producţiei agricole prin valorificarea mai eficientă a fiecă­rei parcele de pămînt cultivabil, să creştem şi să contractăm cu­ mai multe animale sau produse anima­liere, ar trebui să ne bucurăm de mai mult sprijin din partea foruri­lor de resort în asigurarea unelte­lor, sculelor şi a altor asemenea materiale necesare. Dumitru ŢIRCA satul Brătuia, judeţul Gorj Nota redacţiei. Scrisori prin care e semnalată lipsa din unităţile co­merciale a unor astfel de produse, a uneltelor agricole mărunte sau a pieselor de schimb pentru acestea s-au primit la redacţie, în ultimul timp, din mai multe localităţi si­tuate în zonele de munte. Unele din aceste sesizări au fost publicate în coloanele ziarului, altele au fost trimise forurilor de resort spre so­luţionare. Ministerul Comerţului Interior ne-a adus la cunoştinţă că, în urma sesizării venite din comu­na Perişani-Vîlcea (de la Ion P. Catană), s-au luat măsuri pentru mai buna aprovizionare a magazi­nelor din zona respectivă cu caiele, oţel lat pentru şine de roţi, potco­vită etc. ; U.J.C.C. — Botoşani, pe baza unei alte sesizări adresate re­dacţiei, din comuna Dobîrceni (de la C. Bejenaru), a repartizat la cooperativa din această localitate cantitatea de caiele necesară ş.a.m.d. Dar acestea constituie doar rezol­vări parţiale ale problemei. Por­nind de la asemenea situaţii, Mi­nisterul Agriculturii şi Industriei Alimentare, celelalte ministere că­rora le incumbă sarcini în acest dip­La sfîrşitul lunii octombrie 1980 a fost publicat in ziarul „Scînteia“ un articol intitulat „Casa — ca o oglin­dă“, în care se relatau unele neajun­suri în gospodărirea şi îngrijirea blocului 35 A de pe strada Laurilor nr. 2, din cartierul „Nord“ al mu­nicipiului Ploieşti. Semnalele critice publicate au avut la vremea respec­tivă ecoul dorit, în sensul că la faţa locului s-a deplasat o comisie for­mată din reprezentanţi ai consiliului popular şi ai altor foruri locale. Co­misia, împreună cu comitetul aso­ciaţiei de locatari, a vizitat mai multe locuinţe şi, acolo unde au fost găsite instalaţii sanitare şi electrice defecte, părţi ale apartamentelor de­teriorate ori restanţe mari la plata cheltuielilor comune de întreţinere, a încheiat procese-verbale, stabi­lind modalităţile de remediere şi termenele de executare. Celor în cauză li s-a pus în vedere că, dacă nu vor îndeplini măsurile indicate, meniu au datoria să stabilească măsurile cuvenite pentru asigurarea aprovizionării tuturor zonelor cu aceste unelte şi materiale, în can­tităţi suficiente, în condiţiile cind agriculturii îi revin sarcini atît de importante, gospodăriile populaţiei din zonele de deal şi de munte pot şi trebuie să aducă o contribuţie mult sporită în acest sens, dispu­­nînd de toate uneltele agricole ne­cesare, li se vor aplica sancţiunile prevăzu­te de lege, mergîndu-se chiar pînă la acţionarea în judecată în vederea evacuării din locuinţe. Dar... treaba a fost făcută doar pe jumătate, deoarece nimeni n-a mai venit să controleze modul în care s-au finalizat aceste măsuri. Aşa se face că situaţia blocului nu s-a schimbat prea mult, iar restan­ţele celor răi platnici la cheltuie­lile comune au ajuns la peste 25 000 lei. Cum demersurile făcute de co­mitetul asociaţiei de locatari la consiliul popular pentru a primi sprijin în vederea înlăturării aces­tor neajunsuri au rămas fără rezul­tat, revenim cu această nouă sesi­zare. Este timpul ca lucrurile să se rezolve. Un grup de locatari, blocul 35 A, cartier „Nord", Ploieşti Măsuri cu... restanţă PE SCURT, DIN SCRISORI • Şi educativ, şi economic. Elevii şcolii generale nr. 1 din oraşul Tirgu Neamţ au transformat terenul din faţa instituţiei într-o livadă de meri, încă din toamna anului trecut au desfundat locul, l-au fertilizat cu îngrăşăminte organice şi chimice şi au săpat gropile in care au plan­tat meri din soiuri renumite. Tot elevii sint aceia care se ocupă în con­tinuare de îngrijirea livezii, aplicînd în practică cunoştinţele primite in clasă. Invăţind totodată că fiecare petic de pămînt trebuie valorificat. (Comitetul de părinţi al şcolii generale nr. 1, Tirgu Neamţ). • Lipsa de solicitudine şi de operativitate de care dau dovadă casierele de la cele două ghişee de distribuire a biletelor din autogara municipiului Bacău constituie cauza aglomeraţiilor ce se creează aici, a faptului că cetăţenii trebuie să stea, uneori, mai bine de o oră pentru a-și putea procura biletul de călătorie. (Constantin Godoci, muncitor, întreprinderea minieră Călan, judeţul Harghita). • De ce au dispărut cutiile poştale ? I.M.G.B., I.M.O.C., I.C.S.I.M. — iată numai cîteva din întreprinderile care-și au sediul într-o zonă din sectorul 4 al Capitalei... lipsită de cutii poştale. La numărul mare de oameni ai muncii din aceste unităţi se adaugă sutele de persoane care locuiesc in căminele muncitoreşti (familişti şi nefamilişti), elevii din internate, nemaivorbind şi de locuitorii de pe străzile din jur. De ce au devenit oare atît de rare, în unele cartiere, cu­tiile poştale ? (Alexandru Doboş, muncitor, întreprinderea de maşini grele, Bucureşti). CERCETAREA LITERARĂ (Urmare din pag. I) ceanu, Arghezi, Sado­­veanu, ca să menţio-­ năm pe cele mai ma­sive prin numărul vo­lumelor, se remarcă perfecţionarea trepta­tă a aparatului critic, seriozitatea cercetării şi sagacitatea interpre­tării operelor în con­textul epocii în care au fost create. Struc­tura tematică a volu­melor, referinţele cri­tice consemnate şi ex­plicaţiile de subsol al­cătuiesc, în aceste condiţii, oglinzile plu­ridimensionale indis­pensabile justei cu­noaşteri a operei. Un nume banal întîlnit in textul unui scriitor prilejuieşte în note dezvăluirea unor rela­ţii nebănuite şi reve­­lante pentru direcţia luată de colectivitate în momentele cruciale ale existenţei noastre ca popor. „Tabu“-uri­­le invocate cu străşni­cie pînă la noua orien­tare estetică şi ideolo­gică au îngrădit ade­sea libertatea editării şi a comentariilor în jurul unor opere ale trecutului. Bunăoară, un sfert de veac n-a apărut nici o ediţie a operei lui Delavran­­cea : fusese de două ori ministru sub con­servatori ! Istoricii şi criticii literari n-au „preluat în bloc“ operele înain­taşilor, ci au ales cu spirit de răspundere tot ce a fost veridic şi semnificativ în creaţia înaintaşilor, tot ceea ce a consti­tuit o treaptă a pro­gresului literaturii noastre cu aspiraţii justificate — cel pu­ţin prin Eminescu, Creangă, Caragiale, Blaga, Arghezi — spre universalitate. Paralel cu editarea operelor actualilor poeţi şi pro­zatori, a lucidelor consideraţii critice ale celei mai tinere fa­lange de esteticieni, cu îndrăzneli nu tot­deauna ferite de erori, colecţiile : „Restitu­ţia“ a editurii „Miner­va“, „Restituiri“ şi „Testimonia“ ale edi­turii „Dacia“, revis­ta „Manuscriptul«“ ; numeroasele scrieri memorialistice şi ma­sivele volume de co­respondenţă inedită provenită de la mari personalităţi ale tre­cutului nostru cultu­ral, politic şi artistic, însoţite de impresio­nante aparate critice ; seria de bibliografii în care Editura enciclo­pedică română s-a specializat, furnizind instrumentul de lucru cel mai complet pen­tru elaborarea multor lucrări viitoare, spri­jinite pe o informaţie ştiinţifică bogată , simpozioanele, mese­le rotunde, culegerile de „repere“, „refe­rate“, „comunicări“ ştiinţifice cu prilejul aniversărilor şi co­memorărilor, deschi­derea atîtor case me­moriale şi muzee — toate au întregit o amănunţită hartă de istorie literară, pu­nînd în lumina reflec­torului valorificator al prestigioasei noas­tre critici contempo­rane tot ceea ce ge­neraţiile viitoare au moştenit de­ la înain­tași în acest domeniu. BUZĂU . In minunatul decor natural de la Gura Teghii, în pre­zenţa a mii de oameni, a avut loc cea de-a XX-a ediţie a serbării populare „Pe urme de baladă“, am­plă manifestare cultural-artistică, la care şi-au dat concursul numeroase formaţii artistice şi interpreţi din judeţele Buzău şi Covasna. Specta­colul muzical-literar-coregrafic pre­zentat în cadrul manifestării a evo­cat lupta poporului nostru pentru libertate naţională şi dreptate so­cială, o culoare deosebită imprimîn­­du-i dramatizarea „Baladei lui Gheorghelaş“. (Dumitru Dănăilă). HARGHITA . In imediata apro­piere a oraşului Vlăhiţa a avut loc o nouă ediţie a tradiţionalului „Fes­tival al narciselor“, organizat în a­­cest an în cinstea încheierii cu succes a campaniei agricole de pri­măvară. Pe scena în aer liber, in­tr-un minunat decor natural, în faţa unui public numeros, au evoluat cele mai bune formaţii artistice de amatori din această zonă a judeţu­lui Harghita, precum şi o formaţie din judeţul Braşov. (I. D. Kiss), BACĂU . Timp de două zile, la Prăjeşti, în judeţul Bacău, s-au desfăşurat manifestările cultural­­artistice prilejuite de sărbătorirea a 400 de ani de atestare documentară a satului. Acestea au debutat cu o sesiune de comunicări şi referate, au continuat cu un colocviu între generaţii, vizitarea muzeului satului CARNET CULTURAL şi a grădinii botanice, spectacole ar­tistice şi o serbare cîmpenească. (Gh. Baltă). IALOMIŢA D­in toate şcolile ge­nerale şi grădiniţele din judeţul Ia­lomiţa se desfăşoară în această pe­rioadă „Zilele cărţii pentru copii“. Concomitent, au avut loc manifes­tări educative dedicate Zilei inter­naţionale a copilului, concursuri şi şezători literare, recitaluri de poezie patriotică, întîlniri cu redactori de la editura „Ion Creangă“ şi revis­tele „Luminiţa“ şi „Cutezătorii“. (Mihai Vişoiu). SĂLAJ • In judeţul Sălaj a avut loc tradiţionala serbare cîmpeneas­că organizată în locul numit „Gor­­gana“, unde Simion Bărnuţiu şi-a trăit ultimele clipe de viaţă. In prezenţa a mii de oameni, a fost dezvelit un obelisc. (Ion Mureşan), IAŞI . Intre 1­6 iunie, Biblio­teca judeţeană „Gheorghe Asachi“ din Iaşi, în colaborare cu Centrul de librării şi Consiliul municipal al organizaţiei pionierilor organizează un ciclu de manifestări cultural­­educative pentru copii. Intre aces­tea se numără vernisarea Salonului cărţii pentru copii, unde va fi şi o expoziţie de desene. (Manole Corcaci). DOLJ . Timp de trei zile, la Băileşti, s-a desfăşurat cea de-a VIII-a ediţie a Festivalului şi con­cursului interjudeţean „Primăvara băileşteană“, manifestare care a reunit interpreţi de muzică popu­lară şi solişti de muzică uşoară din 30 de judeţe ale ţării. întrecerea cîntăreţilor de muzică populară a fost cîştigată de Gheorghe Istudor (Moldova Nouă — Caraş-Severin), iar cea de muzică ușoară de Ca­melia Florescu (Craiova — Dolj). (Nicolae Petolescu). SCI­NT­EI A — marți 2 iunie 1981 Democraţia muncitorească - democraţia faptei O documentare asupra modului în care se preocupă organele şi orga­nizaţiile de partid de îndrumarea ac­tivităţii sindicale, în cîteva unităţi economice din sectorul 4 al Capitalei, ne-a prilejuit însemnările de faţă. La comitetul de partid al sectorului tovarășul Stelian Anghel, secretar cu probleme organizatorice, ne spunea : — După congresul sindicatelor, în toate grupele sindicale au fost dez­bătute documentele și hotărîrile a­­doptate, au fost instruite organele de sindicat alese cu sarcinile ce le revin în etapa următoare. Am creat astfel premisele unui dialog în care întreaga masă a oameni­lor muncii să-şi angajeze con­ştiinţele intr-un „examen colec­tiv“ menit a găsi căile cele mai po­trivite de realizare a sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. Pe acest drum de aplicare în prac­tică a hotăriri­­lor Congresului U.G.S.R. am luat o serie de mă­suri politico-or­­ganizatorice gîn­­dite astfel incit să înlăturăm pa­ralelismele care se mai manifes­tă în activitatea curentă. Chiar în desfăşurarea unor şedinţe şi acţiuni. Dar ceea ce ne va orienta întreaga activitate viitoare decurge din teza cuprinsă în cuvîntarea la congres a secretarului general al parti­dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu : „Organizaţiile de partid nu trebuie să subordoneze sau să tuteleze sin­dicatele, ci să acţioneze prin inter­mediul comuniştilor din sindicate, astfel ca acestea să-şi îndeplinească răspunderile ce le au“. Acţionînd în acest spirit vom contribui la dezvol­tarea activităţii sindicale, a democra­ţiei socialiste. Am întîlnit o mare diversitate de forme şi metode prin care se acţio­nează. ...La întreprinderea „Industria bumbacului“ acţiona un colectiv de control format din activişti şi mem­bri ai activului de partid al secto­rului. Ei aveau ca sarcină, asemenea altor colective ce acţionează în alte unităţi, pregătirea plenarei din luna iunie a comitetului de partid din sector. O plenară comună : a comi­tetului de partid, a consiliului sindi­catelor şi a comitetului U.T.C. din sector. Tema propusă pentru anali­ză : asigurarea necesarului de forţă de muncă, creşterea stabilităţii şi ni­velului calificării acesteia, crearea unor condiţii mai bune de muncă şi viaţă. Am putut surprinde „pe viu“ elemente ale unui stil de muncă di­namic, eficient. Tematica de control a fost îmbunătăţită în funcţie de si­tuaţiile întîlnite pe teren. Ni s-a pă­rut semnificativă intervenţia tova­răşei Frusina Taşmău, preşedinta consiliului sindicatelor din sector, referitoare la necesitatea respectării legislaţiei muncii. Trimiterile la tex­tul legii au pus-o in încurcătură pe responsabila cu protecţia muncii din întreprindere. O discuţie se impunea. Ceea ce s-a şi întîmplat, atunci şi nu în cadrul unei şedinţe de instructaj. In plenara comitetului de partid din întreprinderea de maşini grele (I.M.G.B.) din luna ianuarie a.c. se făcea remarca : „Ne-am obişnuit să ne comparăm cu perioade trecute şi doar cu noi, să ne autoapreciem că am muncit mai bine, dar nu luăm ca referinţă sarcinile ce le avem de îndeplinit, răspunderea noastră de proprietari şi be­neficiari faţă de cea de a treia calitate pe care o avem, în so­cialism, ca pro­ducători“. Aceas­tă invitaţie de a pătrunde mai a­­dînc în procese­le democraţiei ---------------------- muncitoreşti, în raporturile din­tre individ şi societate, de a demon­ta scheme de gîndire şi de compor­tament învechite, de a examina cri­tic abaterile de la responsabilitatea socială, consecinţele lor în plan mo­ral şi social a trezit ecouri. Plenara comună a comitetelor de partid, sin­dicat, U.T.C., O.D.U.S. şi consiliului oamenilor muncii din luna mai a adoptat o hotărire-program pe anul 1981 in vederea îndeplinirii cu suc­ces a sarcinilor economice, sociale şi obşteşti. Un mod de a uni şi direc­­ţiona spre obiective esenţiale, clare toate forţele. O formă de aplicare a unui studiu mai larg efectuat de co­mitetul de partid din întreprindere în colaborare cu un colectiv de la Academia de Studii Economice — Bucureşti. Cîştigînd în profunzimea investi­gaţiei, asemenea analize pe care le fac organele şi organizaţiile de par­tid activităţii comuniştilor cu sar­cini in organele sindicale, muncii de ansamblu a acestor organe, contri­buie la stăpînirea complexităţii pro­blemelor, la mai buna lor rezolvare. Să exemplificăm. La întreprinde­rea de anvelope „Danubiana“ , după cum ne informa Gheorghe Gean­tă, secretarul comitetului de partid — pe primul trimestru al anului 1981 se înregistrase o restanţă de 23 de mii de anvelope. O analiză a cauze­lor neîndeplinirii planului, făcută la nivelul unei plenare a comitetului de partid, a formulat necesitatea unei antrenări mai mari a activului de partid, al organizaţiilor de masă şi obşteşti. S-a creat, astfel, un colec­tiv complex de îndrumare şi control care însoţeşte în permanenţă schim­burile de muncă. Astfel, membrii acestui colectiv sunt puşi în situaţia de a rezolva direct, operativ proble­me tehnice, tehnologice ce pot să apară. Participă, de asemenea, la întrunirile comisiilor de disciplină care analizează abaterile. La ieşirea din schimb, membrii acestui colec­tiv complex de îndrumare şi control se întîlnesc intr-o „operativă“ cu secretarul comitetului de partid şi cadre de conducere din întreprinde­re pentru un succint raport de ac­tivitate. Concluzia? La sfîrşitul lunii mai producţia fizică de anvelope restante a fost recuperată total. Pornind de la cerinţa că important este „să transformăm dorinţa oame­nilor în fapt... prin însăşi fapta lor“ — cum se exprima Elisabeta Gri­­gore, secretara comitetului de partid de la „Dîmboviţa“, o atenţie sporită este acordată aici receptivităţii faţă de propunerile concrete ale oame­nilor muncii, pentru a se asigura participarea directă a acestora la re­alizarea obiectivelor propuse. încheiem însemnările de faţă cu gindurile unui participant la con­gresul U.G.S.R., Ion Răduică, pre­şedintele comitetului sindicatului de la întreprinderea „Automecanica“, gînd comun tuturor celor cu care am discutat : „Etapa actuală presu­pune înlăturarea a ceea ce frînează mersul înainte; ea este definită, în chip esenţial, de spiritul constructiv. Ce ne propunem să realizăm? Cum vom realiza? — sunt întrebări ale fie­cărui om al muncii, sunt întrebări care preocupă colectivul în ansamblul său. Iată de ce ne sprijinim în toa­te acţiunile noastre pe oamenii muncii din întreprindere, iată de ce ne consultăm in permanenţă cu co­mitetul de partid, cu membrii birou­rilor organizaţiilor de bază, cu con­ducerile organizaţiilor de masă“. Virgil GHEORGHIŢA însemnări din sectorul al Capitalei privind îndrumarea activităţii sindicale de către organizaţiile de partid vremea Timpul probabil pentru zilele de 3, 4 şi 5 iunie. In vară : Vreme călduroasă. Cerul va fi variabil mai mult senin la începutul intervalului. Averse izolate de ploaie vor cădea în nordul ţării în ultimele zile. Vîntul va sufla în general slab. Temperaturile minime vor fi cu­prinse între 7 şi 17 grade, cele maxime între 23 şi 33 de grade. In Bucureşti : Vreme călduroasă, cu cerul variabil, mai mult senin. Vînt slab. Minimele vor oscila în jurul valorii de 13 grade, ma­ximele în jur de 30 de grade. (Corne­­liu Pop, meteorolog de serviciu).

Next