Scînteia, ianuarie 1982 (Anul 51, nr. 12244-12267)
1982-01-05 / nr. 12244
PAGINA 2 FAPTUL DIVERS Primar, adica primul Comuna Izvoarele a fost şi a rămas una dintre cele mai frumoase aşezări din judeţul Giurgiu. Ea a ciştigat şi in 1981 locul I la concursul de frumuseţe şi bună gospodărire. Oamenii din partea locului ne invită să le vizităm gospodăriile ca să ne convingem că sunt premiaţi pe drept. Şi tot ei ne îndeamnă să poposim şi in curtea primăriei, cultivată pină la ultima palmă de pămint , de la legume pină la arbori ornamentali, în special brăduţi şi tuia, mulţi dintre ei valorificaţi la preţuri bune, banii obţinuţi „rotunjind" bugetul comunal. Primul care s-a gindit şi la acest „izvor" de venituri pentru Izvoarele a fost Stelian Ciulacu, primarul. Adică primul gospodar al comunei. Alarmă falsă — Alo, miliţia ? La telefon, Niţu Iancu. Vă rog, vă implor, ajutaţi-mă că mi s-a furat maşina. Cum, de unde ? De la o parcare de aici, din Vaslui. Să aştept ? Vă aştept, dar grăbiţi-vă. VIU oamenii legii la faţa locului, cercetează, controlează şi găsesc maşina tot la... parcarea respectivă, dar in alt loc in care N. I. susţinea că era. Ce se intimplase ? N. I. împrumutase maşina unui amic, iar acesta a adus-o înapoi, insă n-a mai parcat-o in acelaşi loc. „Apropitorul", neatent, s-a aprins, aşa, deodată, şi a dat alarma. Care a fost, cum se vede, falsă. Numai mustrarea primită a fost adevărată. Din curiozitate Auzind zarvă mare in apropierea casei sale, Dumitru P., din Copăcele, judeţul Caraş-Severin s-a dus şi el să vadă despre ce e vorba. — Din curiozitate — a explicat el mai tirziu. Curiozitate care era gata-gata să-l coste viaţa. Pentru că, in timp ce consătenii săi, adunaţi la locul cu pricina, încercau să încolţească şi să alunge un coşcogea mistreţ, „curiosul" a nimerit chiar in... bătaia colţosului. A fost trintit la pămint şi a urmat o luptă aprigă, inegală, de pe urma căreia Dumitru P. s-a ales cu vătămări. Dar are cel puţin satisfacţia că, după citeva zile, cind mistreţul şi-a făcut din nou apariţia, n-a mai putut evita iscusinţa unui vinător, care i-a venit de hac. Călătorie neobişnuită Căpitanul Adrian Pădureanu, de la Grupul de pompieri al judeţului Hunedoara, ne relatează un fapt ieşit din comun : Cetăţeanul Lascu Dănilă din satul Merişor s-a urcat in trenul de pe ruta Petroşani—Simeria cu o canistră — din material plastic — plină cu benzină. S-a urcat şi s-a aşezat „comod" chiar lingă caloriferul din compartiment, cu bidonul alături. Bidon care s-a încălzit şi, din cauza presiunii benzinei din interior, i-a sărit capacul. Odată cu capacul, a ţişnit afară şi un jet de benzină, exact in clipa in care Dănilă işi aprindea ţigara. Benzina s-a aprins fulgerător şi compartimentul a fost incendiat Cu toate intervenţiile ceferiştilor şi ale pompierilor, s-au produs importante pagube materiale, imprudentul călător fiind bun de plată. „Nea Ticu" Aşa ii zic de cind se ştiu tinerii sau mai virstnicii locuitori ai municipiului Rm. Vilcea. „Aşa i-am zis şi-i zic şi eu de zeci de ani de zile de cind il ştiu — ne scrie Alexandru Rezea. De zeci de ani de zile, nea Tică a apărut in aproape toate spectacolele susţinute de teatrul popular vilcean, cu care a obţinut numeroase premii republicane colective şi personale. Ieşind la pensie, l-au sărbătorit nu numai colegii, ci toată urbea, iar nea Tică, emoţionat pină la lacrimi, a promis că n-o să se despartă cu totul de scenă, de publicul care l-a îndrăgit şi l-a răsplătit cu atâtea aplauze generoase, dar binemeritate. Acum, la începutul lui ’82, adresăm tradiţionalul „La mulţi ani, cu sănătate !“. Ceasul de pe masă Au bătut şi la uşa profesorului Vlad P. din Bucureşti, azi pensionar, trei colindători. Gazda le-a deschis, i-a invitat înăuntru, iar la plecare le-a oferit, după datină, daruri. La puţin timp insă, după plecarea colindătorilor, gazda a observat că-i dispăruse ceasul de pe masă. — Nu m-am necăjit atit de valoarea ceasului, că era un ceas obişnuit — ne spune el — cit de faptul in sine. A doua zi, intilnindu-l pe subofiţerul Gheorghe Gabor, de la circa 10 miliţie, i-am spus ce şi cum, după care mi-am văzut de treburi. In aceeaşi zi, spre surprinderea mea, subofiţerul a venit şi mi-a adus ceasul pe care mi-l furase unul din cei trei colindători. Mulţumindu-i frumos omului legii pentru operativitatea lui, ca fost profesor riu pot să nu mă gindesc la fapta urită a băiatului, la părinţii lui care ii cresc cum il cresc — şi nu e bine. Poate că la anul viitor, dacă va mai fi colindător... Rubrică realizată de Petre POPA şi corespondenţii „Scînteii" Ancheta „Scînteii" la început de an: IN CE DIRECŢII ACŢIONAŢI CU PRIORITATE PENTRU ÎNDEPLINIREA PLANULUI PE 1982? Acum, la inceputul unui nou an de munci, am adresat această întrebare unor secretari de partid, maiştri si altor cadre de conducere din unităti industriale care au de înfăptuit in 1982 importante sarcini economice. Pornind de la exigentele mult sporite formulate de secretarul general al partidului la plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie anul trecut, precum şi in Mesajul de Anul nou, răspunsurile primite evidenţiază hotărirea oamenilor muncii din unităţile respective de a acţiona cu spirit de răspundere, intr-un climat de ordine şi disciplină muncitorească, pentru îndeplinirea exemplară a planului in acest al doilea an al cincinalului. „Obiectivul concentrării forţelor noastre: a spori contribuţia la dezvoltarea bazei de materii prime şi energetice a ţării“ Nouă, minerilor, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ne-a adresat, la plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie anul trecut, ca şi prin Mesajul de Anul nou, chemarea de a face totul pentru dezvoltarea bazei de materii prime şi energetice a ţării. Răspunzind acestei chemări, minerii din Baia Sprie sînt hotărîţi să acţioneze cu toate forţele, în spirit revoluţionar muncitoresc, pentru a da patriei in acest an mai multe minereuri de metale neferoase. încă din luna decembrie a anului trecut, noi am executat „din mers“ şi am finalizat o amplă lucrare de modernizare a extracţiei minereului. E vorba de introducerea schipului la extracţia pe verticală, care determină sporirea de trei ori a productivităţii muncii şi reducerea cu circa 20 la sută a consumului de energie electrică. Tot in cadrul procesului complex de modernizare a producţiei în subteran s-a înscris si realizarea la orizontul 15 a unei statii de concasare si presfărimare, ca si a celei de recepţie si de silozuri de la orizontul zero — lucrări impuse de introducerea schipului. De asemenea, din vreme am luat măsuri ca liniile de abatar să fie pregătite, astfel incit să producă la capacitatea maximă din primele zile ale acestui an. Apreciez că de o mare importanţă pentru realizarea ritmurilor de extracţie prevăzute pentru 1982 sunt eforturile colectivului nostru pentru modernizarea tehnologiilor de exploatare. Astfel, încă de la începutul acestui an, după o perioadă de experimentare, s-a trecut la aplicarea tehnologiei denumite „exploatarea minereului cu plan înclinat și subetate“, prin care urmează să realizăm în acest an 1 000 tone de minereu de fiecare miner, faţă de numai 300 tone în 1981, urmînd ca în 1983 să se ajungă la 1 700 tone. Pentru aplicarea acestei tehnologii de mare productivitate, colectivul nostru a realizat, cu mijloace proprii, o serie de utilaje şi instalaţii necesare executării mecanizate a lucrărilor din subteran. In contextul sarcinilor care ne revin in legătură cu valorificarea zăcămintelor cu conţinuturi mai sărace, la uzina noastră de preparare s-a pus în funcţiune o nouă moară care sporeşte cu 125 de tone pe zi capacitatea de preparare. Alte numeroase măsuri luate aici vizează reducerea consumurilor de energie. Putem spune că am început noul an de muncă bine pregătiţi. Din primele zile, minerii de la Baia Sprie sunt decişi să muncească cu toată abnegaţia şi energia pentru Îndeplinirea sarcinilor de plan pe 1982, să răspundă prin fapte şi rezultate cit mai bune chemării secretarului general al partidului de a da ţării cantităţi sporite de minereuri de metale neferoase. Mihai COCUZ secretarul comitetului de partid de la Exploatarea minieră Baia Sprie, judeţul Maramureş creşterii eficienţei economice. Aceasta este o sarcină deosebită subliniată încă o dată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Mesajul de Anul nou. Dispunem de utilaje şi instalaţii moderne, am introdus noi tehnologii de fabricaţie, avem muncitori specialişti, cadre tehnice inginereşti cu o temeinică pregătire profesională. Cuptoarele noastre funcţionează un regim de foc continuu şi, în aceste condiţii, esenţial este ca oţelarii noştri să asigure buna lor exploatare şi întreţinere, să respecte riguros disciplina in muncă şi normele tehnologice. Iată de ce comitetul de partid, conducerea secţiei C.S.M. II sunt decise să acţioneze in acest an printr-o varietate mai mare de forme organizatorice şi politico-educative în aşa fel ca fiecare oţelar să dovedească o înaltă exigenţă şi răspundere in funcţionarea utilajelor, în gospodărirea materiilor prime, energiei şi combustibililor. Ne-am convins că o metodă foarte eficientă este să prezentăm oţelarilor care este preţul pe care il plătim pentru neglijenţă, pentru abaterile de la disciplina muncii. Le demonstrăm astfel că, economisind numai cite 1 kg de ferosiliciu la fiecare sarjă de otel calmat, intr-un an putem reduce cheltuielile materiale cu circa 100 000 lei. Stimulăm eforturile pentru recuperarea si refolosirea materialelor, arătînd, de exemplu, că o singură cărămidă de magnezită recuperată și refolosită aduce o economie de 40 lei Şi la un cuptor folosim un mare număr de cărămizi. Ca expresie a dezvoltării spiritului gospodăresc, insecţia noastră au fost declanşate încă din luna trecută noi iniţiative muncitoreşti. Două dintre ele se intitulează : „Producţia de oţel elaborată peste prevederi să fie realizată cu cărămizi bazice, feroaliaje şi dezoxidanţi economisiţi“ şi „La fiecare reparaţie efectuată la un cuptor să recuperăm 10 tone cărămizi bazice“. O problemă centrală ce stă în faţa conducerii secţiei, a organizaţiilor noastre de partid in acest an este prelungirea duratei de funcţionare a cuptoarelor, ca o importantă sursă de sporire a producţiei de metal, de reducere a consumurilor şi a costurilor de producţie. Intr-o campanie de turnare a 3 luni se scot in medie 280 şarje. Lipsa cărămizilor refractare din import, costul lor ridicat ne-au îndemnat să căutăm soluţii de economisire. Astfel, în acest an ne propunem să ajungem, în medie, la 300 de şarje pe fiecare cuptor intr-o campanie. Ceea ce este pe deplin posibil, intrucit la cuptorul 7, de pildă, am obţinut anul trecut cu mult peste 300 de şarje intr-o campanie. Am stabilit ca, înainte de a se ajunge la o reparaţie medie, să efectuăm reparaţii intermediare în cadrul cărora se înlocuiesc numai unele părţi din boltă sau pereţi. In plus, dacă la o reparaţie medie oprirea unui cuptor este de 6—7 zile, la una intermediară este doar de 16 ore. Conştient de sarcinile mari ce ne revin in acest an in gospodărirea judicioasă a materiilor prime, materialelor şi energiei, vom acţiona cu fermitate pentru instaurarea in fiecare schimb şi formaţie de lucru a unui climat de disciplină şi răspundere muncitorească. Ştefan TRIPSA Erou al Muncii Socialiste, maistru principal la Combinatul siderurgic Hunedoara Si in acest al doilea an al cincinalului, realizarea planului de export constituie un obiectiv prioritar al colectivului nostru. Sarcinile ce ne revin in acest domeniu sunt deosebit de mobilizatoare. Două elemente sunt in acest sens de retinut : 1. Planul la exportul de tractoare si piese de schimb va înregistra o creştere de 10 la sută faţă de realizările anului precedent ; 2. Această creştere se va obţine în condiţiile modificării structurii producţiei destinate exportului si care isi găseşte reflectarea în lărgirea gamei de tractoare pe care le oferim partenerilor externi cu tractoarele de 85 $i 100 CP, cu dublă şi simplă tracţiune. In paralel cu aceasta, acţionăm si în direcţia modernizării unora dintre tractoarele exportate pină acum. Mă refer in special la tractoarele de 65 CP, care vor avea performante mult îmbunătăţite. Ceea ce as dori să subliniez este faptul că în întreprinderea noastră au fost luate si se iau in continuare măsuri pentru buna organizare a activităţii de export. Concret. Cină în prezent, planul la tractoare este acoperit cu contracte in proporţie de peste 80 la sută din care integral la grupa tractoarelor de 65—80 CP. Cit priveşte producţia de export pentru trimestrul I a.c., comenzile au fost lansate in fabricaţie încă din luna decembrie a anului trecut. Lărgirea gamei de tractoare pentru export a ridicat în faţa colectivului nostru necesitatea rezolvării unor probleme complexe, cu caracter tehnico-organizatoric, din care unele au fost rezolvate, iar altele se află in curs de soluţionare. Mă refer îndeosebi la extinderea montajului general, unde pe aceeaşi bandă se vor putea montă concomitent, mai multe tipuri şi familii de tractoare. Măsuri similare au fost luate şi în alte secţii. Astfel, insecţia axe şi roţi dinţate s-a trecut la o nouă grupare a maşinilor după geometria pieselor diverselor familii de tractoare, soluţie care va permite creşterea simţitoare a productivităţii muncii. Alte măsuri luate au avut in vedere Întărirea compartimentului C.T.C. şi dotarea lui cu aparatură de măsură şi control perfecţionată constituirea unei grupe de specialişti care va urmări comportarea tractoarelor in timpul exploatării, crearea unor depozite intermediare între secţii, acoperirea şi betonarea platformei de pregătire şi livrare a tractoarelor la export. In spiritul cerinţelor subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Mesajul de Anul nou, acţionăm printr-o intensă activitate politico-educativă in scopul creşterii exigenţei şi răspunderii cadrelor noastre de muncitori şi tehnicieni pentru asigurarea unui nivel calitativ şi mai ridicat al tractoarelor exportate. La locurile de muncă cheie au fost repartizaţi să lucreze cei mai buni muncitori, membri de partid, iar organizaţiile de bază dezbat aspecte legate de întărirea disciplinei in muncă, de respectarea disciplinei tehnologice. Insecţii şi ateliere s-au afişat panouri cu prescripţiile tehnologice privind prelucrarea unor piese, panouri şi vitrine ale calităţii. Şi exemplele ar putea continuă Dar sporirea exportului de tractoare nu este numai o problemă a colectivului nostru . in aceeaşi măsură este şi o problemă a colectivelor care concură la fabricarea tractoarelor. Iată de ce adresăm acestor colective apelul nostru muncitoresc de a se alinia la cererile si exigentele noastre si a ne livra in mod mult mai ritmic si la un nivel calitativ mai ridicat materiile prime, materialele, reperele si subansamblele. Marin MATEI secretarul comitetului de partid de la întreprinderea de tractoare din Braşov „Principalul accent pe întărirea disciplinei tehnologice, pe economisirea resurselor materiale şi a energiei“ Anul acesta, noi, siderurgiştii cu bun sfîrşit, aceasta este, fără indodanedoreni, avem de îndeplinit sarcinilă, reducerea substanţială a coneiideosebit de complexe. Dar dacă domurilor de materii prime, materiale, rim să desprindem o sarcină esen- energie şi combustibili, în scopul digţială pe care trebuie să o ducem la mimuărul cheltuielilor de producţie şi „O preocupare centrală - creşterea exportului de tractoare“ Un nou lot de tractoare gata de a fi predat beneficiarului Foto : S. Cristian Munca politico-educativă în pas cu cerinţele şi sarcinile actuale Propaganda prin conferinţe mai combativă, mai strîns legată de realităţile colectivelor de muncă în unităţi economice din judeţele Argeş şi Arad In gama atit de amplă şi diversă a mijloacelor proprii activităţii politico-educative, propaganda prin conferinţe este învestită mai mult ca oricînd, acum la începutul anului 1982, cu atribuţii de maximă importanţă. Fapt firesc. In condiţiile în care presa, radioul, televiziunea asigură largi posibilităţi de informare asupra evenimentelor din ţară şi de peste hotare, ei îi revine rolul complementar de a explica si reliefa semnificaţia acestor. Sondajul efectuat intr-un sir de localităţi din judeţele Argeş si Arad confirmă faptul că principala condiţie a succesului propagandei prin conferinţe constă în perseverenţa eforturilor vizînd ,.mularea“ ei pe realităţile sociale in continuă transformare. Aceasta presupune, evident, elasticitate si promptitudine in adaptarea programului initial la cerinţele impuse de evoluţia evenimentelor, ancorare în miezul preocupărilor actuale, aşadar în esenţă în capacitatea de a tine pasul cu noul in toate domeniile si de a sprijini ascensiunea acestuia. Merită evidenţiată in acest sens operativitatea cu care propaganda prin conferinţe este orientată la Arad, Lipova, Chişineu-Criş, cu şi la Piteşti. Cîmpulung, Curtea de Argeş spre aprofundarea ideilor si tezelor enunţate in cuvintările secretarului general al partidului la marile forumuri naţionale ale democraţiei noastre socialiste, ca si la Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1981, cu grija permanentă pentru a aborda tematica respectivă in strinsă legătură cu problematica specifică unităţii respective. Elocvente pentru sfera de cuprindere a celor mai diverse categorii de cetăţeni, ca si pentru varietatea unei tematici diferenţiate în funcţie de specificul auditoriului sunt programele semestriale ale activităţilor de educaţie juridică şi moral-cetăţenească desfăşurate sub egida comitetelor judeţene de partid Arad şi Argeş. Astfel, prin cicluri de expuneri, consultaţii juridice, întrlniri cu cetăţenii în întreprinderi, instituţii, cartiere, cămine culturale, cooperative agricole — fiecare lege sau altă reglementare legală (îndeosebi acum legile adoptate in decembrie 1981 de Marea Adunare Naţională) sunt operativ popularizate si explicate de specialişti. Demn de semnalat este, de asemenea, progresul realizat in îmbinarea a ceea ce am numi modul „clasic“ de desfăşurare a propagandei prin conferinţe (expuneri, informări, lecţii) cu forme active, participative care (atunci cind sunt bine organizate) au o rezonanţă mai mare în rîndurile celor care din simpli auditori devin in bună măsură participanţi (simpozioane, dezbateri, „mese rotunde“, schimburi de experienţă). Ca reuşite s-au afirmat, in acest sens, numeroase manifestări iniţiate de Casa de cultură a sindicatelor şi Palatul culturii din Piteşti : „Tribuna propagandistului“, „Lectoratul tehnic“, „Cabinetul de consultaţii juridice“, „întilnirea de duminică la ora 10“ (mozaic cultural-educativ), „Breviar juridic“ şi „Civica“ (rubrici ale emisiunilor centrului municipal de radioficare), „Cadran politic internaţional“, ciclul de expuneri „Dicţionar de etică pentru tineret“, numeroasele dezbateri, simpozioane, sesiuni de comunicări, consfătuiri organizate la Arad, Lipova, Chişineu-Criş, Curtici, la case de cultură, cluburi, cămine culturale. La Piteşti, Cîmpulung, Curtea de Argeş atrage atenţia preocuparea pentru intensificarea activităţii politico-educative in rindurile navetiştilor, organizată îndeosebi în comunele unde locuiesc aceştia, pe baza conlucrării dintre secretarii de partid de la locul de muncă şi cei de acasă. Progresele realizate in ultimul timp în judeţele Argeş şi Arad in desfăşurarea propagandei prin conferinţe sunt, evident, departe de a epuiza marilerezerve interne, de îmbunătăţire calitativă a acesteia spre a corespunde pe deplin exigenţelor actuale. Se mai intîlnesc cazuri cind raportarea la specificul preocupărilor sau nivelului de pregătire al auditoriului rămîne doar la stadiul de recomandare făcută conferenţiarilor, astfel incit atii in Argeş, int şi in Arad se mai prezintă expuneri pe teme economice din al căror text, suprasaturat de generalităţi, nu poţi detecta dacă se adresează unui colectiv de metalurgişti, textilişti sau constructori. Experienţa arată că deplasarea centrului de greutate al muncii politico-educative la locul de muncă al „beneficiarului“ este in măsură să-i sporească sfera de cuprindere, eficienţa. Aşa, de pildă, in Judeţul Argeş a dat bune rezultate deplasarea la căminele de nefamilişti şi la dormitoarele comune ale muncitorilor a brigăzilor ştiinţifice complexe care răspund la Întrebările oamenilor pe diverse teme. Muncitoarele de la întreprinderea „Argeşeana“ şi „Textila Piteşti“ au participat cu interes la „Săptâmâna acţiunilor culturalartistice şi educative“, care a inclus discuţii pe teme de educaţie civică, ateist-ştiinţifică, juridică, sanitară. Totuşi, asemenea acţiuni au loc încă nn puţine colective, nu se acţionează cu perseverenţă pentru generalizarea lor. Cu deosebire acum, in perioada de iarnă, o atenţie specială trebuie acordată desfăşurării muncii politico-educative la sate, domeniu in care rămin Încă multe de făcut. Forţa de influenţare a propagandei prin conferinţe este Încă destul de frecvent diminuată de insuficienta combativitate, de caracterul didacticist care transformă unele din manifestările ei în simple „predici“ sau ,,sfaturi la gura sobei“. Ce ecou pot avea, astfel, expuneri precum cele referitoare la trăsăturile politico-morale ale omului nou sau la sarcinile dezvoltării conştiinţei socialiste, cind ele se limitează la simpla enunţare a unor principii abstracte, neavind in atenţie tocmai punctele nevralgice din activitatea unităţilor respective . Încălcări flagrante ale disciplinei muncii, risipă de materii prime şi energie, neglijente care duc la irosirea avutului obştesc, nesocotirea unor dispoziţii legale sau regulamente de ordine interioară ? Mai pot fi întilnite Încă expuneri şi conferinţe a căror precară capacitate de inmurire derivă din insuficienta atenţie acordată argumentării temeinice, convingătoare a problematicii abordate. Desigur, cel mai lesnicios mijloc de a adapta propaganda prin conferinţe la necesităţile reale ale fiecărui loc de muncă este de a solicita părerea a înşişi celor cărora li se adresează, de a le sonda opiniile înaintea definitivării programului de activitate. Este o cerinţă de care depind, in ultimă instanţă eficienta, forţa ei de inmurire. Tudor OLARU Condiţia eficienţei dezbaterilor -caracterul lor concret La întreprinderea ,M Metalica“ din Oradea Intr-o ierarhie a rezultatelor unităţilor industriale orădene, întreprinderea ,,Metalica“ se situează de o bună bucată de vreme printre fruntaşi. întreprinderea şi-a îndeplinit planul de producţie anual la toţi indicatorii cu 28 zile înainte de termen, realizînd suplimentar o producţie de circa 15 milioane lei. Importantă consumatoare de metal, întreprinderea anunţă însemnate economii şi în acest domeniu — 80 tone. Desigur, succesele in îndeplinirea sarcinilor de plan fac parte din firescul cotidian al realităţii noastre economice. Dacă stăruim astăzi asupra realizărilor de la „Metalica“, aceasta se explică prin faptul că ele pun in relief valoarea unei acţiuni politico-educative vizind stimularea creativităţii tehnice, a inventivităţii muncitoreşti. Mai exact, este vorba despre înmurirea pozitivă pe care au exercitat-o asupra climatului de muncă din întreprindere dezbaterile pe formaţii de lucru ce se organizează sistematic aici, la începutul fiecărei săptămîni. Dezbaterile s-au născut din nevoia de a actualiza şi îmbogăţi cunoştinţele profesionale ale muncitorilor, prin aprofundarea cunoaşterii tehnologiilor de lucru, a operaţiilor executate, a maşinilor din dotare, a fluxului productiv etc. Pe măsura desfăşurării lor, tematica acestor dezbateri s-a extins, urmărind, concomitent, formarea gindirii economice a oamenilor, întărirea spiritului lor gospodăresc. Astfel discuţiile privind caracteristicile tehnice ale maşinilor din dotare au fost un prilej nu numai de a analiza parametrii tehnici şi performanţele de care sunt capabile, ci şi de a cere oamenilor să mediteze mai adine asupra cheltuielilor cu care au fost obţinute utilajele, asupra valorilor materiale şi de muncă socială incorporate în acestea Cu alte cuvinte, de a se sublinia şi in acest fel imperativul ca fiecare utilaj să fie întreţinut în mod corespunzător spre a i se prelungi cu mai mult viaţa şi, deopotrivă, să fie folosit cu randament superior. In aceeaşi concepţie, discuţiile despre materiile prime utilizate aici au stăruit asupra necesităţii ridicării calităţii produselor şi a eliminării rebuturilor, asupra cerinţei de economisire a metalului în toate fazele procesului productiv , de la concepţie şi pină la execuţie. Totodată, pornindu-se de la productivitatea superioară cu care lucrează un şir de muncitori, s-a analizat modul în care aceştia îşi organizează locul de muncă şi folosesc timpul de lucru. Iar din popularizarea experienţei valoroase s-au conturat cu prilejul dezbaterilor învăţăminte utile privind organizarea mai bună a fluxului producţiei, aprovizionarea tehnicomaterială. După cum, reliefîndu-se comandamentul economisirii severe a energiei, au fost stimulate căutările pentru realizarea, prin autodotare, a unor utilaje cu randamente superioare, cu consumuri de energie și combustibil mai mici. ...Aflăm de la interlocutorii noștri din întreprindere că la aceste dezbateri ce au loc în fiecare zi de luni a săptăminii se abordează, deopotrivă, şi probleme care privesc conduita, atitudinea faţă de muncă a oamenilor, dar şi probleme de ordin personal, nu o dată pornind de aici înspre forurile de conducere ale întreprinderii propuneri şi sugestii privind soluţionarea unor probleme de muncă şi de viaţă. Se află în aceasta o posibilă explicaţie a climatului de muncă sănătos şi exigent existent în întreprindere. El se reflectă, bunăoară, la atelierul de accesorii, prin eliminarea, practic de ani de zile, a fluctuaţiei forţei de muncă. Completind celelalte forme ale activităţii politico-educative desfăşurate de organizaţia de partid, de tineret şi de sindicat, întîlnirile-dezbateri de luni de la întreprinderea „Metalica“ reprezintă, aşadar, o pîrghie de conştientizare, de mobilizare a colectivului de aici la valorificarea inepuizabilelor resurse de creativitate și Inventivitate de care dispune. Silviu ACHIM Al. PETI corespondentul „Scînteii* SCÎNTEIA — marţi 5 ianuarie 1982 - ■ V-' : , V'.V ^CUVlNTUL CITITORILOR, jg-Tj Scrisori recepţionate în 198L. şi cu soluţionarea cit mai grabnic aşteptată în noul an Bunul gospodar nu risipeşte nimic Procesul de sistematizare a transformat din temelii Capitala ţării noastre. In locul vechilor cartiere cu case mici, insalubre au răsărit cvartale de locuinţe noi, moderne şi spaţioase. In majoritatea cazurilor în care s-a procedat la demolarea unor construcţii vechi se putea vedea grija pentru evitarea risipei, recuperindu-se importante cantităţi de materiale. Dar nu o dată am văzut cum buldozerele muşcau fără milă din căit Nora redacţiei . Pornind de la sugestia corespondentului voluntar am vizitat, recent, citeva zone aflate în demolare din cadrul sectorului 2 al Capitalei, unde am întîlnit o bună experienţă in domeniul recuperării materialelor rezultate din demolări. In majoritatea cazurilor, imobilele se dezmembrau cu grijă. Sub supravegherea organelor consiliului popular, muncitorii de la I.C.R.A.L. Colentina nu lăsau să se piardă sau să se distrugă nimic din ceea ce se putea recupera. In acest fel, în anul 1981 s-au putut refolosi multe materiale rezultate din demolări la lucrările de reparaţii ale fondului locativ şi ale unor unităţi social-culturale. Preocuparea pentru refolosirea materialelor recuperate din demosele supuse demolării, amestecind de-a valma materiale ce puteau fi refolosite. Pentru a se preveni a-emenea formă de risipă sugerăm organelor de resort care răspund de această activitate să urmărească îndeaproape recuperarea tuturor materialelor şi obiectelor din construcţii care mai pot fi refolosite. Constantin DUMITRU strada Pravăţ nr. 14, Bucureşti ★ Iări o dovedeşte şi faptul că I.C.R.A.L. Colentina şi-a amenajat ateliere proprii de recondiţionare a cazanelor de baie şi a subansamblelor de la pompele de circulaţie, deficitare din comerţ, a tîmplariei din lemn, economisindu-se astfel mari cantităţi de cherestea nouă din stejar şi răşinoase, precum şi ateliere de confecţionare a unor obiecte de uz gospodăresc, in cadrul activităţii de mică industrie : scaune, taburete, scări din lemn, rame pentru tablouri, galerii, grătare, lopeţi, cuiere din lemn şi metal etc. Pe lingă evitarea risipei, asemenea preocupări aduc întreprinderii importante venituri. De aceea, experiența bună de la I.C.R.A.L. Colentina ar putea fi preluată și de celelalte I.C.R.A.L.uri din Capitală. (D. Manole). Un teren de pe care s-ar putea obţine rod bogat Vă scrie un grup de muncitori din Roşiori de Vede intrigaţi de unele fapte care se petrec sub ochii lor. Despre ce este vorba ? La Roşiori, pe una din laturile străzii Oltului, se găseşte un teren întins şi părăsit. Terenul acesta, care aparţine primăriei oraşului, este — cum se spune — o priloaga, pentru că nu produce nimic folositor omului — nici griu, nici legume, nici fructe — şi nimeni nu-şi aminteşte să fi produs ceva, in afară de buruieni şi mărăcini, deşi e pămint bun din Cimpia Dunării. Cetăţenii oraşului au sperat, an de an, că terenul va fi, in sfirşit, valorificat — că va fi arat şi însămînţat cu griu, cu orz sau porumb. Anul trecut se vorbea că va fi închiriat cetăţenilor doritori să-l cultive cu legume, dar a fost numai un zvon căci tot piiloagă a rămas. Păcat, pentru că legumele pe care le-am fi putut cultiva acolo ar fi fost acum de folos pentru aprovizionarea populaţiei oraşului. Dacă vă scriem acum, o facem cu intenţia să fie mobilizaţi cetăţenii doritori să închirieze loturi, pentru ca şi acest teren să fie cultivat. Ar dispărea astfel o priloagă, iar rodul viitoarelor grădini ar fi in folosul nostru, al tuturor. Un grup de muncitori din Roșiori de Vede Plata — şi răsplata — lucrului de mîntuială „Cine coase şi descoase are de lucru mereu“. Proverbul acesta, din bătrini, şi-a căpătat o nouă rezonanţă la Combinatul chimic Rm. Vilcea sau, mai precis, la ,,secţia pilot“ a combinatului. De mai bine de patru ani, o echipă de vopsitori de la Trustul construcţii-montaj, reparaţii pentru industria chimică (TCMRIC), execută lucrări de vopsitorie la instalaţiile tehnologice ale acestei secţii. După ce sunt vopsite o dată, vopseaua se cojeşte şi ţevile sunt revopsite şi din nou vopseaua se cojeşte şi cade, pentru că in loc să cureţe rugina de pe ţevi, înainte toarnă vopseaua peste rugină. O toarnă, literalmente, pentru că lucrarea se execută nu cu pensulele, aşa cum ar trebui, ci cu pistolul de presiune, îşi poate închipui oricine cit timp se cheltuieşte cu vopsitul şi revopsitul şi cită risipă de materiale se face, bineînţeles in paguba statului. Mulţi se întreabă cu mirare : de ce sunt recepţionate şi plătite lucrări de mintuială ? Gh. ISPAŞOIU tehnician, Rîmnicu Vilcea