Scînteia, ianuarie 1982 (Anul 51, nr. 12244-12267)

1982-01-05 / nr. 12244

PAGINA 2 FAPTUL DIVERS Primar, adica primul Comuna Izvoarele a fost şi a rămas una dintre cele mai fru­moase aşezări din judeţul Giur­giu. Ea a ciştigat şi in 1981 lo­cul I la concursul de frumuseţe şi bună gospodărire. Oamenii din partea locului ne invită să le vizităm gospodăriile ca să ne convingem că sunt pre­miaţi pe drept. Şi tot ei ne în­deamnă să poposim şi in curtea primăriei, cultivată pină la ulti­ma palmă de pămint , de la legume pină la arbori ornamen­tali, în special brăduţi şi tuia, mulţi dintre ei valorificaţi la preţuri bune, banii obţinuţi „ro­tunjind" bugetul comunal. Pri­mul care s-a gindit şi la acest „izvor" de venituri pentru Iz­voarele a fost Stelian Ciulacu, primarul. Adică primul gospodar al comunei. Alarmă falsă — Alo, miliţia ? La telefon, Niţu Iancu. Vă rog, vă implor, ajutaţi-mă că mi s-a furat ma­şina. Cum, de unde ? De la o parcare de aici, din Vaslui. Să aştept ? Vă aştept, dar gră­­biţi-vă. VIU oamenii legii la faţa locu­lui, cercetează, controlează şi găsesc maşina tot la... parcarea respectivă, dar in alt loc in care N. I. susţinea că era. Ce se in­­timplase ? N. I. împrumutase maşina unui amic, iar acesta a adus-o înapoi, insă n-a mai par­cat-o in acelaşi loc. „Apropito­­rul", neatent, s-a aprins, aşa, de­odată, şi a dat alarma. Care a fost, cum se vede, falsă. Numai mustrarea primită a fost ade­vărată. Din curiozitate Auzind zarvă mare in apropie­rea casei sale, Dumitru P., din Copăcele, judeţul Caraş-Severin s-a dus şi el să vadă despre ce e vorba. — Din curiozitate — a explicat el mai tirziu. Curiozitate care era gata-gata să-l coste viaţa. Pentru că, in timp ce consătenii săi, adunaţi la locul cu pricina, încercau să încolţească şi să alunge un coş­cogea mistreţ, „curiosul" a ni­merit chiar in... bătaia colţosu­lui. A fost trintit la pămint şi a urmat o luptă aprigă, inegală, de pe urma căreia Dumitru P. s-a ales cu vătămări. Dar are cel puţin satisfacţia că, după citeva zile, cind mistreţul şi-a făcut din nou apariţia, n-a mai putut evita iscusinţa unui vină­­tor, care i-a venit de hac. Călătorie neobişnuită Căpitanul Adrian Pădureanu, de la Grupul de pompieri al ju­deţului Hunedoara, ne relatează un fapt ieşit din comun : Cetă­ţeanul Lascu Dănilă din satul Merişor s-a urcat in trenul de pe ruta Petroşani—Simeria cu o canistră — din material plastic — plină cu benzină. S-a urcat şi s-a aşezat „comod" chiar lingă caloriferul din compartiment, cu bidonul alături. Bidon care s-a încălzit şi, din cauza presiunii benzinei din interior, i-a sărit capacul. Odată cu capacul, a ţiş­­nit afară şi un jet de benzină, exact in clipa in care Dănilă işi aprindea ţigara. Benzina s-a aprins fulgerător şi comparti­mentul a fost incendiat Cu toate intervenţiile ceferiştilor şi ale pompierilor, s-a­u produs impor­tante pagube materiale, impru­dentul călător fiind bun de plată. „Nea Ticu" Aşa ii zic de cind se ştiu ti­nerii sau mai virstnicii locuitori ai municipiului Rm. Vilcea. „Aşa i-am zis şi-i zic şi eu de zeci de ani de zile de cind il ştiu — ne scrie Alexandru Rezea. De zeci de ani de zile, nea Tică a apărut in aproape toate spectaco­lele susţinute de teatrul popular vilcean, cu care a obţinut nu­meroase premii republicane co­lective şi personale. Ieşind la pensie, l-au sărbătorit nu numai colegii, ci toată urbea, iar nea Tică, emoţionat pină la lacrimi, a promis că n-o să se despartă cu totul de scenă, de publicul care l-a îndrăgit şi l-a răsplătit cu atâtea aplauze generoase, dar binemeritate. Acum, la începu­tul lui ’82,­­ adresăm tradiţio­nalul „La mulţi ani, cu sănă­tate !“. Ceasul de pe masă Au bătut şi la uşa profesoru­lui Vlad P. din Bucureşti, azi pensionar, trei colindători. Gaz­da le-a deschis, i-a invitat înăun­tru, iar la plecare le-a oferit, după datină, daruri. La puţin timp insă, după plecarea colin­dătorilor, gazda a observat că-i dispăruse ceasul de pe masă. — Nu m-am necăjit atit de valoarea ceasului, că era un ceas obişnuit — ne spune el — cit de faptul in sine. A doua zi, in­­tilnindu-l pe subofiţerul Gheor­­ghe Gabor, de la circa 10 mili­ţie, i-am spus ce şi cum, după care mi-am văzut de treburi. In aceeaşi zi, spre surprinderea mea, subofiţerul a venit şi mi-a adus ceasul pe care mi-l furase unul din cei trei colindători. Mulţumindu-i frumos omului le­gii pentru operativitatea lui, ca fost profesor riu pot să nu mă gindesc la fapta urită a băiatu­lui, la părinţii lui care ii cresc cum il cresc — şi nu e bine. Poate că la anul viitor, dacă va mai fi colindător... Rubrică realizată de Petre POPA şi corespondenţii „Scînteii" Ancheta „Scînteii" la început de an: IN CE DIRECŢII ACŢIONAŢI CU PRIORIT­A­TE PENTRU ÎNDEPLINIREA PLANULUI PE 1982? Acum, la inceputul unui nou an de munci, am adresat această întrebare unor secretari de partid, maiştri si altor cadre de conducere din unităti industriale care au de înfăptuit in 1982 importante sarcini economice. Pornind de la exigentele mult sporite formulate de secretarul general al partidului la plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie anul trecut, precum şi in Mesajul de Anul nou, răspunsurile primite evidenţiază hotă­­rirea oamenilor muncii din unităţile respective de a acţiona cu spirit de răspundere, intr-un climat de ordine şi disciplină muncitorească, pentru îndeplinirea exemplară a planului in acest al doilea an al cincinalului. „Obiectivul concentrării forţelor noastre: a spori contribuţia la dezvoltarea bazei de materii prime şi energetice a ţării“ Nouă, minerilor, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauş­escu, ne-a adresat, la plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie anul trecut, ca şi prin Mesajul de Anul nou, chemarea de a face totul pentru dezvoltarea bazei de materii prime şi energetice a ţării. Răspunzind acestei chemări, minerii din Baia Sprie sînt hotărîţi să acţioneze cu toate forţele, în spirit revoluţionar muncitoresc, pentru a da patriei in acest an mai multe minereuri de metale neferoase. încă din luna decembrie a anului trecut, noi am executat „din mers“ şi am finalizat o amplă lucrare de modernizare a extracţiei minereului. E vorba de introducerea schipului la extracţia pe verticală, care determi­nă sporirea de trei ori a productivi­tăţii muncii şi reducerea cu circa 20 la sută a consumului de energie e­­lectrică. Tot in cadrul procesului complex de modernizare a producţiei în subteran s-a înscris si realizarea la orizontul 15 a unei statii de con­­casare si presfărimare, ca si a celei de recepţie si de silozuri de la ori­zontul zero — lucrări impuse de in­troducerea schipului. De asemenea, din vreme am luat măsuri ca liniile de abatar să fie pregătite, astfel incit să producă la capacitatea maximă din primele zile ale acestui an. Apreciez că de o mare importanţă pentru realizarea ritmurilor de ex­tracţie prevăzute pentru 1982 sunt eforturile colectivului nostru pentru modernizarea tehnologiilor de ex­ploatare. Astfel, încă de la începu­tul acestui an, după o perioadă de experimentare, s-a trecut la aplica­rea tehnologiei denumite „exploata­rea minereului cu plan înclinat și subetate“, prin care urmează să rea­lizăm în acest an 1 000 tone de mi­nereu de fiecare miner, faţă de nu­mai 300 tone în 1981, urmînd ca în 1983 să se ajungă la 1 700 tone. Pen­tru aplicarea acestei tehnologii de mare productivitate, colectivul nostru a realizat, cu mijloace proprii, o serie de utilaje şi instalaţii necesare exe­cutării mecanizate a lucrărilor din subteran. In contextul sarcinilor care ne re­vin in legătură cu valorificarea ză­cămintelor cu conţinuturi mai sărace, la uzina noastră de preparare s-a pus în funcţiune o nouă moară care sporeşte cu 125 de tone pe zi capa­citatea de preparare. Alte numeroa­se măsuri luate aici vizează reduce­rea consumurilor de energie. Putem spune că am început noul an de muncă bine pregătiţi. Din pri­mele zile, minerii de la Baia Sprie sunt decişi să muncească cu toată abnegaţia şi energia pentru Îndepli­nirea sarcinilor de plan pe 1982, să răspundă prin fapte şi rezultate cit mai bune chemării secretarului ge­neral al partidului de a da ţării can­tităţi sporite de minereuri de metale neferoase. Mihai COCUZ secretarul comitetului de partid de la Exploatarea minieră Baia Sprie, judeţul Maramureş creşterii eficienţei economice. Aceas­ta este o sarcină deosebită subliniată încă o dată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Mesajul de Anul nou. Dispunem de utilaje şi instalaţii mo­derne, am introdus noi tehnologii de fabricaţie, avem muncitori specia­lişti, cadre tehnice inginereşti cu o temeinică pregătire profesională. Cuptoarele noastre funcţionează un regim de foc continuu şi, în aceste condiţii, esenţial este ca oţelarii noş­tri să asigure buna lor exploatare şi întreţinere, să respecte riguros dis­ciplina in muncă şi normele tehno­logice. Iată de ce comitetul de partid, conducerea secţiei C.S.M. II sunt de­cise să acţioneze in acest an prin­­tr-o varietate mai mare de forme organizatorice şi politico-educative în aşa fel ca fiecare oţelar să dove­dească o înaltă exigenţă şi răspun­dere in funcţionarea utilajelor, în gospodărirea materiilor prime, ener­giei şi combustibililor. Ne-am con­vins că o metodă foarte eficientă este să prezentăm oţelarilor care este preţul pe care il plătim pentru ne­glijenţă, pentru abaterile de la dis­ciplina muncii. Le demonstrăm ast­fel că, economisind numai cite 1 kg de ferosiliciu la fiecare sarjă de otel calmat, intr-un an putem reduce cheltuielile materiale cu circa 100 000 lei. Stimulăm eforturile pentru recu­perarea si refolosirea materialelor, arătînd, de exemplu, că o singură cărămidă de magnezită recuperată și refolosită aduce o economie de 40 lei Şi la un cuptor folosim un mare număr de cărămizi. Ca expresie a dezvoltării spiritului gospodăresc, in­secţia noastră au fost declanşate încă din luna trecută noi iniţiative muncitoreşti. Două dintre ele se intitulează : „Producţia de oţel elaborată peste prevederi să fie realizată cu cărămizi bazice, fero­aliaje şi dezoxidanţi economisiţi“ şi „La fiecare reparaţie efectuată la un cuptor să recuperăm 10 tone cără­mizi bazice“. O problemă centrală ce stă în faţa conducerii secţiei, a organizaţiilor noastre de partid in acest an este prelungirea duratei de funcţionare a cuptoarelor, ca o importantă sursă de sporire a producţiei de metal, de reducere a consumurilor şi a costu­rilor de producţie. Intr-o campanie de turnare a 3 luni se scot in medie 280 şarje. Lipsa cărămizilor refrac­tare din import, costul lor ridicat ne-au îndemnat să căutăm soluţii de economisire. Astfel, în acest an ne propunem să ajungem, în medie, la 300 de şarje pe fiecare cuptor intr-o campanie. Ceea ce este pe deplin posibil, intrucit la cuptorul 7, de pildă, am obţinut anul trecut cu mult peste 300 de şarje intr-o cam­panie. Am stabilit ca, înainte de a se ajunge la o reparaţie medie, să efectuăm reparaţii intermediare în cadrul cărora se înlocuiesc numai unele părţi din boltă sau pereţi. In plus, dacă la o reparaţie medie opri­rea unui cuptor este de 6—7 zile, la una intermediară este doar de 16 ore. Conştient­ de sarcinile mari ce ne revin in acest an in gospodărirea ju­dicioasă a materiilor prime, materia­lelor şi energiei, vom acţiona cu fer­mitate pentru instaurarea in fiecare schimb şi formaţie de lucru a unui climat de disciplină şi răspundere muncitorească. Ştefan TRIPSA Erou al Muncii Socialiste, maistru principal la Combinatul siderurgic Hunedoara Si in acest al doilea an al cincina­lului, realizarea planului de export constituie un obiectiv prioritar al colectivului nostru. Sarcinile ce ne revin in acest domeniu sunt deosebit de mobilizatoare. Două elemente sunt in acest sens de retinut : 1. Planul la exportul de tractoare si piese de schimb va înregistra o creştere de 10 la sută faţă de realizările anului precedent ; 2. Această creştere se va obţine în condiţiile modificării struc­turii producţiei destinate exportului si care isi găseşte reflectarea în lăr­girea gamei de tractoare pe care le oferim partenerilor externi cu trac­toarele de 85 $i 100 CP, cu dublă şi simplă tracţiune. In paralel cu aceasta, acţionăm si în direcţia mo­dernizării unora dintre tractoarele exportate pină acum. Mă refer in special la tractoarele de 65 CP, care vor avea performante mult îmbună­tăţite. Ceea ce as dori să subliniez este faptul că în întreprinderea noastră au fost luate si se iau in continuare măsuri pentru buna organizare a activităţii de export. Concret. Cină în prezent, planul la tractoare este acoperit cu contracte in proporţie de peste 80 la sută din care integral la grupa tractoarelor de 65—80 CP. Cit priveşte producţia de export pentru trimestrul I a.c., comenzile au fost lansate in fabricaţie încă din luna decembrie a anului trecut. Lărgirea gamei de tractoare pentru export a ridicat în faţa colectivului nostru necesitatea rezolvării unor probleme complexe, cu caracter teh­­nico-organizatoric, din care unele au fost rezolvate, iar altele se află in curs de soluţionare. Mă refer îndeo­sebi la extinderea montajului gene­ral, unde pe aceeaşi bandă se vor putea montă concomitent, mai multe tipuri şi familii de tractoare. Măsuri similare au fost luate şi în alte sec­ţii. Astfel, in­secţia axe şi roţi din­ţate s-a trecut la o nouă grupare a maşinilor după geometria pieselor diverselor familii de tractoare, solu­ţie care va permite creşterea simţi­toare a productivităţii muncii. Alte măsuri luate au avut in ve­dere Întărirea compartimentului C.T.C. şi dotarea lui cu aparatură de măsură şi control perfecţionată constituirea unei grupe de specialişti care va urmări comportarea tractoa­relor in timpul exploatării, crearea unor depozite intermediare între sec­ţii, acoperirea şi betonarea platfor­mei de pregătire şi livrare a trac­toarelor la export. In spiritul cerinţelor subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Me­sajul de Anul nou, acţionăm printr-o intensă activitate politico-educativă in scopul creşterii exigenţei şi răs­punderii cadrelor noastre de munci­tori şi tehnicieni pentru asigurarea unui nivel calitativ şi mai ridicat al tractoarelor exportate. La locurile de muncă cheie au fost repartizaţi să lucreze cei mai buni muncitori, membri de partid, iar organizaţiile de bază dezbat aspecte legate de în­tărirea disciplinei in muncă, de res­pectarea disciplinei tehnologice. In­secţii şi ateliere s-au afişat panouri cu prescripţiile tehnologice privind prelucrarea unor piese, panouri şi vi­trine ale calităţii. Şi exemplele ar putea continuă Dar sporirea exportului de trac­toare nu este numai o problemă a colectivului nostru . in aceeaşi mă­sură este şi o problemă a colective­lor care concură la fabricarea trac­toarelor. Iată de ce adresăm acestor colective apelul nostru muncitoresc de a se alinia la cererile si exigen­tele noastre si a ne livra in mod mult mai ritmic si la un nivel calita­tiv mai ridicat materiile prime, ma­terialele, reperele si subansamblele. Marin MATEI secretarul comitetului de partid de la întreprinderea de tractoare din Braşov „Principalul accent­ pe întărirea disciplinei tehnologice, pe economisirea resurselor materiale şi a energiei“ Anul acesta, noi, siderurgiştii cu­ bun sfîrşit, aceasta este, fără indoda­­nedoreni, avem de îndeplinit sarcini­lă, reducerea substanţială a coneii­­deosebit de complexe. Dar dacă do­­murilor de materii prime, materiale, rim să desprindem o sarcină esen- energie şi combustibili, în scopul di­­gţială pe care trebuie să o ducem la mimuărul cheltuielilor de producţie şi „O preocupare centrală - creşterea exportului de tractoare“ Un nou lot de tractoare­­ gata de a fi predat beneficiarului Foto : S. Cristian Munca politico-educativă în pas cu cerinţele şi sarcinile actuale Propaganda prin conferinţe­­ mai combativă, mai strîns legată de realităţile colectivelor de muncă­ în unităţi economice din judeţele Argeş şi Arad In gama atit de amplă şi diversă a mijloacelor proprii activităţii poli­tico-educative, propaganda prin con­ferinţe este învestită mai mult ca oricînd, acum la începutul anului 1982, cu atribuţii de maximă impor­tanţă. Fapt firesc. In condiţiile în care presa, radioul, televiziunea asigură largi posibilităţi de informa­re asupra evenimentelor din ţară şi de peste hotare, ei îi revine rolul complementar de a explica si reliefa semnificaţia acestor. Sondajul efectuat intr-un sir de localităţi din judeţele Argeş si Arad confirmă faptul că principala con­diţie a succesului propagandei prin conferinţe constă în perseverenţa eforturilor vizînd ,.mularea“ ei pe realităţile sociale in continuă trans­formare. Aceasta presupune, evi­dent, elasticitate si promptitudine in adaptarea programului initial la cerinţele impuse de evoluţia eveni­mentelor, ancorare în miezul preo­cupărilor actuale, aşadar în esenţă în capacitatea de a tine pasul cu noul in toate domeniile si de a spri­jini ascensiunea acestuia. Merită evidenţiată in acest sens operativi­tatea cu care propaganda prin con­ferinţe este orientată la Arad, Lipo­­va, Chişineu-Criş, cu­ şi la Piteşti. Cîmpulung, Curtea de Argeş spre aprofundarea ideilor si tezelor enun­ţate in cuvintările secretarului ge­neral al partidului la marile foru­muri naţionale ale democraţiei noas­tre socialiste, ca si la Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1981, cu grija permanentă pentru a aborda tematica respectivă in strinsă legă­tură cu problematica specifică unită­ţii respective. Elocvente pentru sfera de cuprin­dere a celor mai diverse categorii de cetăţeni, ca si pentru varietatea unei tematici diferenţiate în funcţie de specificul auditoriului sunt pro­gramele semestriale ale activităţilor de educaţie juridică şi moral-cetă­­ţenească desfăşurate sub egida co­mitetelor judeţene de partid Arad şi Argeş. Astfel, prin cicluri de expu­neri, consultaţii juridice, întrlniri cu cetăţenii în întreprinderi, instituţii, cartiere, cămine culturale, coopera­tive agricole — fiecare lege sau altă reglementare legală (în­deosebi acum legile adoptate in decembrie 1981 de Marea Adunare Naţională) sunt operativ popularizate si explicate de specialişti. Demn de semnalat este, de aseme­nea, progresul realizat in îmbinarea a ceea ce am numi modul „clasic“ de desfăşurare a propagandei prin conferinţe (expuneri, informări, lec­ţii) cu forme active, participative care (atunci cind sunt bine organiza­te) au o rezonanţă mai mare în rîn­­durile celor care din simpli auditori devin in bună măsură participanţi (simpozioane, dezbateri, „mese rotun­de“, schimburi de experienţă). Ca reuşite s-au afirmat, in acest sens, numeroase manifestări iniţiate de Casa de cultură a sindicatelor şi Pa­latul culturii din Piteşti : „Tribuna propagandistului“, „Lectoratul teh­nic“, „Cabinetul de consultaţii juri­dice“, „întilnirea de duminică la ora 10“ (mozaic cultural-educativ), „Bre­viar juridic“ şi „Civica“ (rubrici ale emisiunilor centrului municipal de radioficare), „Cadran politic interna­ţional“, ciclul de expuneri „Dicţionar de etică pentru tineret“, numeroasele dezbateri, simpozioane, sesiuni de co­municări, consfătuiri organizate la Arad, Lipova, Chişineu-Criş, Curtici, la case de cultură, cluburi, cămine culturale. La Piteşti, Cîmpulung, Curtea de Argeş atrage atenţia preo­cuparea pentru intensificarea activi­tăţii politico-educative in rindurile navetiştilor, organizată îndeosebi în comunele unde locuiesc aceştia, pe baza conlucrării dintre secretarii de partid de la locul de muncă şi cei de acasă. Progresele realizate in ultimul timp în judeţele Argeş şi Arad in desfăşurarea propagandei prin con­ferinţe sunt, evident, departe de a epuiza marile­­rezerve interne, de îmbunătăţire calitativă a acesteia spre a corespunde pe deplin exigen­ţelor actuale. Se mai intîlnesc cazuri cind raportarea la specificul preocu­părilor sau nivelului de pregătire al auditoriului rămîne doar la stadiul de recomandare făcută conferenţiari­lor, astfel incit atii in Argeş, int şi in Arad se mai prezintă expuneri pe teme economice din al căror text, suprasaturat de generalităţi, nu poţi detecta dacă se adresează unui co­lectiv de metalurgişti, textilişti sau constructori. Experienţa arată că deplasarea centrului de greutate al muncii po­litico-educative la locul de muncă al „beneficiarului“ este in măsură să-i sporească sfera de cuprindere, efi­cienţa. Aşa, de pildă, in Judeţul Ar­geş a dat bune rezultate deplasarea la căminele de nefamilişti şi la dor­mitoarele comune ale muncitorilor a brigăzilor ştiinţifice complexe care răspund la Întrebările oamenilor pe diverse teme. Muncitoarele de la în­treprinderea „Argeşeana“ şi „Texti­la Piteşti“ au participat cu interes la „Săptâmâna acţiunilor cultural­­artistice şi educative“, care a in­clus discuţii pe teme de educaţie ci­vică, ateist-ştiinţifică, juridică, sani­tară. Totuşi, asemenea acţiuni au loc încă nn puţine colective, nu se acţio­nează cu perseverenţă pentru gene­ralizarea lor. Cu deosebire acum, in perioada de iarnă, o atenţie specială trebuie acordată desfăşurării muncii politico-educative la sate, domeniu in care rămin Încă multe de făcut. Forţa de influenţare a propagan­dei prin conferinţe este Încă destul de frecvent diminuată de insuficien­ta combativitate, de caracterul di­dacticist care transformă unele din manifestările ei în simple „predici“ sau ,,sfaturi la gura sobei“. Ce ecou pot avea, astfel, expuneri precum cele referitoare la trăsăturile poli­tico-morale ale omului nou sau la sarcinile dezvoltării conştiinţei socia­liste, cind ele se limitează la simpla enunţare a unor principii abstracte, neavind in atenţie tocmai punctele nevralgice din activitatea unităţilor respective . Încălcări flagrante ale disciplinei muncii, risipă de materii prime şi energie, neglijente care duc la irosirea avutului obştesc, nesoco­tirea unor dispoziţii legale sau regu­lamente de ordine interioară ? Mai pot fi întilnite Încă expuneri şi con­ferinţe a căror precară capacitate de inm­urire derivă din insuficienta atenţie acordată argumentării temei­nice, convingătoare a problematicii abordate. Desigur, cel mai lesnicios mijloc de a adapta propaganda prin confe­rinţe la necesităţile reale ale fiecă­rui loc de muncă este de a solicita părerea a înşişi celor cărora li se adresează, de a le sonda opiniile înaintea definitivării programului de activitate. Este o cerinţă de care de­pind, in ultimă instanţă eficienta, forţa ei de inm­urire. Tudor OLARU Condiţia eficienţei dezbaterilor -caracterul lor concret La întreprinderea ,M Metalica“ din Oradea Intr-o ierarhie a rezultatelor uni­tăţilor industriale orădene, între­prinderea ,,Metalica“ se situează de o bună bucată de vreme printre fruntaşi. întreprinderea şi-a îndepli­nit planul de producţie anual la toţi indicatorii cu 28 zile înainte de ter­men, realizînd suplimentar o produc­ţie de circa 15 milioane lei. Impor­tantă consumatoare de metal, între­prinderea anunţă însemnate economii şi în acest domeniu — 80 tone. Desigur, succesele in îndeplinirea sarcinilor de plan fac parte din fi­rescul cotidian al realităţii noastre economice. Dacă stăruim astăzi asu­pra realizărilor de la „Metalica“, aceasta se explică prin faptul că ele pun in relief valoarea unei acţiuni politico-educative vizind stimularea creativităţii tehnice, a inventivităţii muncitoreşti. Mai exact, este vorba despre înm­urirea pozitivă pe care au exercitat-o asupra climatului de muncă din întreprindere dezbaterile pe formaţii de lucru ce se organi­zează sistematic aici, la începutul fie­cărei săptămîni. Dezbaterile s-au născut din nevoia de a actualiza şi îmbogăţi cunoştin­ţele profesionale ale muncitorilor, prin aprofundarea cunoaşterii tehno­logiilor de lucru, a operaţiilor exe­cutate, a maşinilor din dotare, a flu­xului productiv etc. Pe măsura des­făşurării lor, tematica acestor dezba­teri s-a extins, urmărind, concomi­tent, formarea gindirii economice a oamenilor, întărirea spiritului lor gospodăresc. Astfel discuţiile privind caracteristicile tehnice ale maşinilor din dotare au fost un prilej nu nu­mai de a analiza parametrii tehnici şi performanţele de care sunt capa­bile, ci şi de a cere oamenilor să mediteze mai adine asupra cheltuieli­lor cu care au fost obţinute utilaje­le, asupra valorilor materiale şi de muncă socială incorporate în acestea Cu alte cuvinte, de a se sublinia şi in acest fel imperativul ca fiecare utilaj să fie întreţinut în mod co­respunzător spre a i se prelungi cu­ mai mult viaţa şi, deopotrivă, să fie folosit cu randament superior. In aceeaşi concepţie, discuţiile des­pre materiile prime utilizate aici au stăruit asupra necesităţii ridi­cării calităţii produselor şi a elimi­nării rebuturilor, asupra cerinţei de economisire a metalului în toate fa­zele procesului productiv , de la concepţie şi pină la execuţie. Tot­odată, pornindu-se de la productivi­tatea superioară cu care lucrează un şir de muncitori, s-a analizat modul în care aceştia îşi organizează locul de muncă şi folosesc timpul de lu­cru. Iar din popularizarea experien­ţei valoroase s-au conturat cu prile­jul dezbaterilor învăţăminte utile pri­vind organizarea mai bună a fluxului producţiei, aprovizionarea tehnico­­materială. După cum, reliefîndu-se comandamentul economisirii severe a energiei, au fost stimulate căutările pentru realizarea, prin autodotare, a unor utilaje cu randamente superi­oare, cu consumuri de energie și combustibil mai mici. ...Aflăm de la interlocutorii noștri din întreprindere că la aceste dezba­teri ce au loc în fiecare zi de luni a săptăminii se abordează, deopotri­vă, şi probleme care privesc condui­ta, atitudinea faţă de muncă a oa­menilor, dar şi probleme de ordin personal, nu o dată pornind de aici înspre forurile de conducere ale în­treprinderii propuneri şi sugestii pri­vind soluţionarea unor probleme de muncă şi de viaţă. Se află în aceas­ta o posibilă explicaţie a climatului de muncă sănătos şi exigent exis­tent în întreprindere. El se reflectă, bunăoară, la atelierul de accesorii, prin eliminarea, practic de ani de zile, a fluctuaţiei forţei de muncă. Completind celelalte forme ale ac­tivităţii politico-educative desfăşurate de organizaţia de partid, de tineret şi de sindicat, întîlnirile-dezbateri de luni de la întreprinderea „Metalica“ reprezintă, aşadar, o pîrghie de con­ştientizare, de mobilizare a colectivu­lui de aici la valorificarea inepuizabi­lelor resurse de creativitate și Inven­tivitate de care dispune. Silviu ACHIM Al. PETI corespondentul „Scînteii* SCÎNTEIA — marţi 5 ianuarie 1982 - ■ V-' : , V'.V ^CUVlNTUL CITITORILOR, jg-Tj Scrisori recepţionate în 198L. şi cu soluţionarea cit mai grabnic aşteptată în noul an Bunul gospodar nu risipeşte nimic Procesul de sistematizare a transformat din temelii Capitala ţării noastre. In locul vechilor car­tiere cu case mici, insalubre au răsărit cvartale de locuinţe noi, moderne şi spaţioase. In majorita­tea cazurilor în care s-a procedat la demolarea unor construcţii vechi se putea vedea grija pentru evitarea risipei, recuperindu-se importante cantităţi­ de materiale. Dar nu o dată am văzut cum buldoze­rele muşcau fără milă din că­it Nora redacţiei . Pornind de la sugestia corespondentului voluntar am vizitat, recent, citeva zone afla­te în demolare din cadrul sectoru­lui 2 al Capitalei, unde am întîlnit o bună experienţă in domeniul re­cuperării materialelor rezultate din demolări. In majoritatea cazurilor, imobilele se dezmembrau cu grijă. Sub supravegherea organelor con­siliului popular, muncitorii de la I.C.R.A.L. Colentina nu lăsau să se piardă sau să se distrugă nimic din ceea ce se putea recupera. In acest fel, în anul 1981 s-au pu­tut refolosi multe materiale rezul­tate din demolări la lucrările de reparaţii ale fondului locativ şi ale unor unităţi social-culturale. Preocuparea pentru refolosirea materialelor recuperate din demo­sele supuse demolării, amestecind de-a valma materiale ce puteau fi refolosite. Pentru a se preveni a-­­emenea formă de risipă sugerăm organelor de resort care răspund de această activitate să urmărească îndeaproape recuperarea tuturor materialelor şi obiectelor din con­strucţii care mai pot fi refolosite. Constantin DUMITRU strada Pravăţ nr. 14, Bucureşti ★ Iări o dovedeşte şi faptul că I.C.R.A.L. Colentina şi-a amenajat ateliere proprii de recondiţionare a cazanelor de baie şi a subansam­­blelor de la pompele de circulaţie, deficitare din comerţ, a tîmplariei din lemn, economisindu-se astfel mari cantităţi de cherestea nouă din stejar şi răşinoase, precum şi ateliere de confecţionare a unor obiecte de uz gospodăresc, in ca­drul activităţii de mică industrie :­­ scaune, taburete, scări din lemn, rame pentru tablouri, galerii, gră­tare, lopeţi, cuiere din lemn şi me­tal etc. Pe lingă evitarea risipei, asemenea preocupări aduc între­prinderii importante venituri. De aceea, experiența bună de la I.C.R.A.L. Colentina ar putea fi­­ preluată și de celelalte I.C.R.A.L.­­uri din Capitală. (D. Manole). Un teren de pe care s-ar putea obţine rod bogat Vă scrie un grup de muncitori din Roşiori de Vede intrigaţi de unele fapte care se petrec sub ochii lor. Despre ce este vorba ? La Roşiori, pe una din laturile străzii Oltului, se găseşte un teren întins şi părăsit. Terenul acesta, care aparţine primăriei oraşului, este — cum se spune — o priloaga, pentru că nu produce nimic folo­sitor omului — nici griu, nici le­gume, nici fructe — şi nimeni nu-şi aminteşte să fi produs ceva, in afară de buruieni şi mărăcini, deşi e pămint bun din Cimpia Du­nării. Cetăţenii oraşului au sperat, an de an, că terenul va fi, in sfirşit, valorificat — că va fi arat şi însămînţat cu griu, cu orz sau porumb. Anul trecut se vorbea că va fi închiriat cetăţenilor doritori să-l cultive cu legume, dar a fost numai un zvon căci tot piiloagă a rămas. Păcat, pentru că legumele pe care le-am fi putut cultiva acolo ar fi fost acum de folos pentru aprovizionarea populaţiei oraşului. Dacă vă scriem acum, o facem cu intenţia să fie mobilizaţi cetăţenii doritori să închirieze loturi, pentru ca şi acest teren să fie cultivat. Ar dispărea astfel o priloagă, iar rodul viitoarelor grădini ar fi in folosul nostru, al tuturor. Un grup de muncitori din Roșiori de Vede Plata — şi răsplata — lucrului de mîntuială „Cine coase şi descoase are de lucru mereu“. Proverbul acesta, din bătrini, şi-a căpătat o nouă rezo­nanţă la Combinatul chimic Rm. Vilcea sau, mai precis, la ,,secţia pilot“ a combinatului. De mai bine de patru ani, o echipă de vopsitori de la Trustul construcţii-montaj, reparaţii pentru industria chimică (TCMRIC), execută lucrări de vopsi­­torie la instalaţiile tehnologice ale acestei secţii. După ce sunt vopsite o dată, vopseaua se cojeşte şi ţe­vile sunt revopsite şi din nou vop­­seaua se cojeşte şi cade, pentru că in loc să cureţe rugina de pe ţevi, înainte toarnă vopseaua peste ru­gină. O toarnă, literalmente, pen­tru că lucrarea se execută nu cu pensulele, aşa cum ar trebui, ci cu pistolul de presiune, îşi poate în­chipui oricine cit timp se cheltuieş­te cu vopsitul şi revopsitul şi cită risipă de materiale se face, bine­înţeles in paguba statului. Mulţi se întreabă cu mirare : de ce sunt re­cepţionate şi plătite lucrări de min­­tuială ? Gh. ISPAŞOIU tehnician, Rîmnicu Vilcea

Next