Scînteia, ianuarie 1982 (Anul 51, nr. 12244-12267)

1982-01-19 / nr. 12256

„Preşedintele României - exponent de seamă al aspiraţiilor de pace, destindere şi cooperare ale poporului român şi ale tuturor popoarelor“ Aprecieri elogioase în presa internaţională privind activitatea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, politica internă şi externă a ţării noastre Ideile preşedintelui Nicolae Ceauşescu, poziţia României in proble­mele cardinale ale contemporaneităţii, realizările remarcabile ale po­porului român în anii construcţiei socialiste reţin atenţia unor organe de presă de peste hotare. Totodată, la diverse ţări ale lumii au loc manifestări dedicate ţârii noastre. Relatind pe larg despre iniţiativele de pace ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, agenţia italiană ECO­­MOND PRESS subliniază că ele ca­pătă o semnificaţie aparte, pre­­şedintele României fiind un expo­nent al aspiraţiilor fundamentale ale­ tuturor popoarelor. Obiectivul aces­tei acţiuni tis­te de a se ajunge la o pace adevărată, la baza căreia să se afle nu numai un echilibru al mij­loacelor de distrugere, dar şi distru­gerea lor — relevă agenţia. Practic, preşedintele român se pronunţă pen­tru o Europă fără arme nucleare, pentru neinstalarea de mijloace de distrugere şi retragerea celor exis­tente. Ziarul kuweitian de limbă arabă „AL-SIYASA“ a publicat un am­plu articol, însoţit de fotografia to­varăşului Nicolae Ceauşescu, con-­ sacrat politicii externe româneşti, acţiunilor ţării noastre pentru rezol­varea pe cale paşnică a problemelor internaţionale, pentru realizarea în­ţelegerii, păcii şi securităţii in lume. Se reliefează îndeosebi importanţa şi actualitatea iniţiativelor de pace lansate de: tovarăşul Nicolae Ceauşescu, inclusiv poziţiile con­structive adoptate în vederea unei reglementări juste şi durabile a si­tuaţiei din Orientul Mijlociu. în ar­ticol se exprimă convingerea că ini­ţiativele româneşti, care cheamă la soluţionarea problemelor ce confrun­tă omenirea fără a se recurge la fo­losirea armelor, se vor bucura de sprijinul deplin al popoarelor arabe. Cotidianul srilankez „DAILY MIRROR“ relevă intr-un articol că, în anii construcţiei socialiste, po­porul român a realizat „transformări radicale în viaţa economică şi socia­lă a ţării“. Se subliniază că succese deosebite au fost obţinute după anul 1965, România cunoscând o accen­tuată dezvoltare economică. După această dată relevă „Daily Mirror“, s-au întreprins acţiuni susţinute pentru „sporirea participării maselor la conducerea societăţii româneşti, pentru aplicarea fermă a principiu­lui autoconducerii şi autoadministră­­rii unităţilor economice şi localităţi­lor, pentru extinderea continuă a democraţiei“. Revista malayeziană „HER WORLD“ publică un articol în care elogiază activitatea prodigioasă — ştiinţifică şi politică — a tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu. Sunt publicate, de asemenea, date edifi­catoare despre viaţa şi activita­tea social-politică a femeilor din România. Un set de cărţi româneşti cuprin­­zînd lucrări din gindirea social-politi-­ că a preşedintelui Nicolae Ceauşescu, precum şi cărţi din domeniul istoriei şi educaţiei din România a fost do­nat de ambasada ţării noastre la MONTEVIDEO Bibliotecii naţionale a Uruguayului. Oficialităţile locale, reprezentanţi ai presei şi radioteleviziunii au re­levat valoarea teoretică şi ştiinţifică a lucrărilor oferite. La şcoala „Republica Socialistă România“ din oraşul cubanez ALQUIZAR a avut loc o manifestare dedicată ţării noastre. Cu acest pri­lej, directorul şcolii a subliniat, in cuvintul său, evoluţia pozitivă a re­laţiilor de cooperare dintre Româ­nia şi Cuba în diverse domenii. La manifestare — care a cuprins un program artistic prezentat de elevii şcolii — au luat parte repre­zentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe al Cubei, ai oficialităţilor lo­cale de partid şi de stat, precum şi ai ambasadei ţării noastre la Havana. Sub titlul „Drumul înfrăţirii daco­române“, revista trimestrială „BUL­LETIN“, editată în Brazilia de cen­trul latino-american al Colegiului de studii geto-druidice, publică un material insoţit de o hartă şi ilustra­ţii referitor la cucerirea şi romani­zarea Daciei, cit şi la cultura şi ci­vilizaţia dacă pe baza monumentelor arheologice din Munţii Ob­ăştiei, în articol se subliniază că „Romaniza­rea acestui colţ al Europei orientale şi continuitatea populaţiei autohtone de-a lungul unui mileniu de invazii se află la originea limbii române, a poporului român şi a României“. Săptâmînalul grec „KIRIAKATIKI ELEFTHEROTYPIA“ a publicat ar­ticolul „O călătorie în ţara lui­­Ceauşescu — o primă cunoştinţă cu România“, semnat de cunoscuta scri­itoare şi ziaristă Tatiana Gritsi Milliex. în articol sunt prezentate realizările importante ale poporului român, aspecte urbanistice, în spe­cial din capitala ţării, bogăţia şi importanţa cultural-istorică a mu­zeelor din România, ajutorul şi grija statului român pentru păstrarea te­zaurului de artă. La Universitatea statului Ohio, din COLUMBUS, a fost organizată „Ziua României“, în program au fi­gurat o conferinţă referitoare la semnificaţia istorică a Unirii Princi­patelor Române, un moment artistic susţinut de membrii formaţiei „Hai­ducii“ de la această universitate, ver­nisajul unei expoziţii de carte ro­mânească la biblioteca universităţii şi prezentarea filmului ..Columna lui Traian“. Din partea Ambasadei României la Washington şi a Biblio­tecii române din New York au fost donate bibliotecii universităţii 200 de volume. La reuşita acestor acţiuni şi-­au dat concursul cursanţii programu­lui de limbă română de la universi­tate, la care sunt înscrişi in prezent 142 de studenţi americani. Apropiata aniversare a Unirii Prin­cipatelor este marcată şi de ziarul italian „L’UMANITA“, care publică articolul „Un moment crucial din istoria poporului român“. După ce prezintă principalele faze ale reali­zării Unirii, arătîndu-se că „Astfel se întemeia statul national modern român, rezultat de importantă ho­­tărîtoare în procesul de înfăptuire a ideilor si aspiraţiilor unitare ale românilor de pe cei doi versanti ai Carpaţilor“, se pune in evidentă rolul maselor orăşeneşti şi ţărăneşti în concretizarea acestui obiectiv. Ziarul încheie cu un citat din inter­viul , acordat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in 1979, ziarului spaniol „Pueblo“, in care se subliniază : „în­făptuirea Unirii Principatelor a marcat de fapt constituirea statului naţional român, formarea naţiunii române. Aceasta a deschis calea dezvoltării moderne, progresului eco­­nomico-social, cuceririi independen­ţei de stat si înfăptuirii in 1918, a statului national unitar român“. TELEVIZIUNEA CANADIANĂ a transmis o emisiune consacrată obi­ceiurilor populare din Maramureş şi alte regiuni ale Transilvaniei şi a evidenţiat semnificaţia folclorului în istoria acestui străvechi teritoriu românesc. Emisiunea respectivă face parte din ciclul pe teme din istoria României, care va fi continuat. (Agerpres) ORIENTUL MIJLOCIU KUWEIT 18 (Agerpres) — Emirul Kuweitului, şeic Jaber Al-Ahmed Al-Jaber Al-Sabah, l-a primit pe Charles Percy, preşedintele Comite­tului pentru relaţii externe al Sena­tului S.U.A. KUWEIT 18 (Agerpres) — Emirul Kuweitului, şeic Al-Ahmed Al-Sabah, l-a primit pe secretarul general al Ligii Arabe, Chedli Klibi, care între­prinde un turneu în unele tari din Orientul Mijlociu. In cursul convor­birii care a avut loc cu acest prilej au fost discutate unele probleme ce preocupă în prezent ţările arabe, intre care şi pregătirile pentru relua­rea lucrărilor reuniunii arabe la nivel înalt de la Fes, întreruptă la 25 noiembrie. CAIRO 18 (Agerpres) — Ministrul israelian al apărării, Ariel Sharon, care face o vizită oficială in Egipt, a avut convorbiri cu viceprem­ierul și ministrul egiptean al afacerilor ex­terne, Ramal Hassan Ali, în legătură cu acţiunile care au loc pentru re­tragerea completă a Israelului din Peninsula Sinai, prevăzută pentru 26 aprilie 1982. AMMAN 18 (Agerpres). — Regele Hussein al Iordaniei l-a primit pe Nicholas Veliotes, asistent al secreta­rului de stat al S.U.A., care face o vizită oficială la Amman. Emisarul american a informat ofi­cialităţile iordaniene asupra convor­birilor purtate de secretarul de stat al S.U.A., Alexander Haig, la Cairo şi Tel Aviv. Pentru poporul nostru constituie un motiv de profundă satisfacţie faptul că relaţiile româno-bulgare, de prietenie strinsă şi colaborare rod­nică, se dezvoltă pe trepte tot mai înalte, reliefindu-se ca un factor important al accelerării construcţiei noii orinduiri în cele două ţări, al progresului lor general. Evoluţia as­cendentă a raporturilor reciproce este din nou confirmată acum, la început de an, prin rezultatele rodnice ale vizitei de prietenie întreprinse în România, la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de către tovarăşul Todor Jivkov, ale convorbirilor la nivel înalt, care înscriu o nouă şi re­marcabilă pagină in cronica legătu­rilor — cu vechi şi bogate tradiţii — dintre ţările şi popoarele noastre vecine. Avind ca temelie trainică princi­piile deplinei egalităţi în drepturi, respectului independenţei şi suvera­nităţii naţionale, neamestecului în treburile interne, avantajului reci­proc şi întrajutorării tovărăşeşti, beneficiind de cadrul politico-juridic pe care-l constituie Tratatul româ­­no-bulgar şi declaraţiile comune în­cheiate la nivel înalt, aceste relaţii s-au extins şi s-au aprofundat an de an, dobîndind un conţinut tot mai bogat. Trăinicia sentimentelor care leagă cele două popoare şi-a găsit o nouă şi vie expresie în ospitalitatea de care s-a bucurat şi de data aceas­ta înaltul oaspete pe solul Româ­niei, în căldura cu care a fost înconjurat, în aplauzele şi ovaţiile ce au exprimat satisfacţia pentru noua intîlnire româno-bulgară la ni­vel înalt, pentru dezvoltarea conti­nuă a conlucrării noastre rodnice. , Şi de data aceasta a fost reliefat rolul hotărîtor pe care-l au pentru dezvoltarea relaţiilor reciproce legă­turile dintre Partidul Comunist Ro­mân şi Partidul Comunist Bulgar, cărora le revine meritul istoric de a fi înscris întărirea continuă a p­rie­ten­iei şi conlucrării dintre cele două ţări şi popoare ca una din preocu­pările lor majore. In acest cadru se reliefează puternic excepţionala contribuţie — evocată şi cu prilejul actualului dialog — adusă de tova­răşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov, care, prin întîlnirile lor frec­vente, devenite o practică de lucru sistematică, prin însemnătatea pro­blematicii abordate, prin voinţa ma­nifestată de a propulsa mereu ra­porturile de conlucrare dintre cele două ţări şi popoare au conferit a­­cestora dimensiuni mereu mai lărgi, le-au deschis perspective tot mai fertile. Rolul deosebit de important al întîlnirilor şi convorbirilor, ro­­mâno-bulgare la nivel înalt a fost puternic reliefat de cei doi condu­cători şi cu prilejul înmînării de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu tovarăşului Todor Jivkov a Ordinu­lui „Steaua Republicii Socialiste România“, clasa I, cu eşarfă, conferit pentru contribuţia deosebită adusă la dezvoltarea colaborării dintre Parti­dul­ Comun­ist Român şi Partidul Co­munist Bulgar, dintre România şi Bulgaria, la întărirea prieteniei din­tre poporul român şi poporul bulgar, la promovarea cauzei generale a so­cialismului, păcii şi colaborării inter­naţionale, cu prilejul împlinirii vîrs­­tei de 70 de ani. Noul dialog la nivel înalt — des­făşurat în atmosfera de caldă prie­tenie, deplină înţelegere şi stimă re­ciprocă ce caracterizează ansamblul raporturilor româno-bulgare — a în­vederat încă o dată, cu putere, voin­ţa comună de extindere şi aprofun­dare a conlucrării dintre cele două ţări şi popoare. ‘ In acest sens, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU arăta : „Doresc să-mi exprim convingerea că, prin eforturi comune, aceste bune relaţii vor cu­noaşte şi in viitor o dezvoltare coi­­­tinuă, afirmindu-se tot mai puternic ca un exensniu de raporturi intre ţări socialiste vecine si prietene, între ponoare libere si independente, care conlucrează si se intrajutorea­­ză frăţeşte în edificarea socialismu­lui in patriile lor, in lupta pentru co­­laborare si pace“. La rîndul său, to­varăşul TODOR JIVKOV, exprimîn­­du-şi satisfacţia pentru spiritul de prietenie si înţelegere in care s-au desfăşurat convorbirile, a declarat : „Nu am nici o îndoială că, la fel ca întîlnirile noastre de pină acum, si această intîlnire va da noi impulsuri dezvoltării prieteniei şi colaborării dintre cele două partide, popoare si ţări ale noastre". în această ordine de preocupări, dialogul a prilejuit o aprofundată analiză a stadiului actual şi a per­spectivelor relaţiilor bilaterale. Aşa cum se consemnează si in Comuni­catul dat publicităţii, s-a constatat cu satisfacţie că înţelegerile conve­nite anterior sunt traduse în viaţă, asigurând amplificarea conlucrării dintre cele două partide, ţări şi po­poare. Se dezvoltă cu succes conlucrarea pe ţărim economic, elocvente exem­ple în acest sens fiind edificarea prin eforturi comune a întreprinde­rii de maşini şi utilaje grele Giur­giu — Ruse, precum si a complexu­lui hidrotehnic Turnu Măgurele — Nicopole — obiective de însemnăta­te majoră pentru economiile natio­nale ale României si Bulgariei. • Pe această linie, noul dialog la nivel înalt româno-bulgar a deschis perspectivele unei marcante si sub­stanţiale dezvoltări a conlucrării eco­nomice. Informarea reciprocă pri­vind mersul construcţiei socialiste în cele două ţări, asupra modului cum se înfăptuiesc hotărîrile Con­gresului al XII-lea al P.C.R. şi ale Congresului al XII-lea al P.C.R. a dus la concluzia că succesele obţi­nute de popoarele român si bulgar în dezvoltarea si modernizarea eco­nomiei asigură o bază temeinică pentru intensificarea in continuare a raporturilor reciproc avantajoase. Dacă in perioada 1976-­1980 volumul schimburilor de mărfuri a atins ci­fra de 1,2 miliarde ruble, in actua­la perioadă de cinci ani acesta ur­mează să crească mai mult decit de două ori — la 2,7 miliarde ruble. Bilanţul bogat al convorbirilor îşi găseşte expresie şi în faptul că va lua o puternică amploare dezvoltarea cooperării si specializării­­în produc­ţie, cele peste 20 de acorduri înche­iate in acest sens vizînd realizarea unor importante obiective în dome­niile chimiei, electronicii, metalur­giei, construcţiilor de maşini, precum si în alte sfere. Acest program se va extinde prin traducerea în viaţă a înţelegerilor privind conlucrarea pentru folosirea mai deplină a capa­cităţilor de producţie, realizarea de produse de larg consum pentru satisfacerea în condiţii mai bune a cerinţelor populaţiei, ca şi în do­meniul mecanizării şi aplicării noilor realizări agrotehnice în agricultură. O deosebită însemnătate prezintă so­luţionarea, cu prilejul convorbirilor, a problemelor de bază pentru sem­narea înţelegerilor privind construi­rea liniei electrice de înaltă tensiu­ne care va lega sistemele energetice din U.R.S.S., România şi Bulgaria, ceea ce, mai ales în actualele condi­ţii marcate de criza energetică, con­stituie un edificator exemplu de con­lucrare tovărăşească şi întrajutorare în făurirea noii orinduiri. Cu bune rezultate se dezvoltă, în acelaşi timp, conlucrarea pe plan tehnico-ştiinţific şi cultural, se ex­tinde schimbul de experienţă pe li­nie de partid, a organizaţiilor de masă şi obşteşti in variate domenii ale construcţiei socialiste, în intere­sul tot mai bunei cunoaşteri recipro­ce a realizărilor şi preocupărilor ce­lor două popoare, al întăririi prie­teniei trainice dintre ele. In cadrul schimbului de păreri asupra unor probleme actuale ale vieţii internaţionale, cei doi condu­cători de partid şi de stat şi-au ex­primat îngrijorarea faţă de situaţia gravă existentă pe plan mondial, faţă de intensificarea cursei înarmă­rilor şi creşterea pericolului de război. Cu deplin temei s-a subliniat necesitatea de a se acţiona pentru întărirea colaborării şi solidarităţii ţărilor membre ale C.A.E.R. şi ale­ Tratatului de la Varşovia, a tuturor ţărilor socialiste, pornindu-se de la adevărul că întărirea conlucrării acestor state are un rol important in afirmarea atit a principiilor generale ale socialismului, cit şi a politicii de pace, de destindere, de largă coope­rare intre toate naţiunile lumii. în legătură cu situaţia din Europa a fost reliefat imperativul conjugă­rii eforturilor pentru oprirea ampla­sării pe continent a rachetelor cu rază medie de acţiune, pentru re­nunţarea totală , de către cele două părţi la toate tipurile de armament nuclear cu rază medie de acţiune în­dreptate spre obiective europene. Sa­lutind reluarea negocierilor sovieto­­americane de la Geneva, cei doi con­ducători şi-au exprimat speranţa că acestea se vor solda cu rezultate po­zitive, că vor duce la întărirea secu­rităţii tuturor statelor, în condiţiile realizării unui echilibru corespunză­tor, la niveluri tot mai scăzute de înarmare nucleară. Reliefindu-se însemnătatea efortu­rilor pentru făurirea securităţii eu­ropene, s-a subliniat cerinţa ca re­uniunea de la Madrid să nu se abată spre probleme marginale, ci să ducă la impalsionarea înfăptuirii ansam­blului prevederilor Actului final şi, îndeosebi, la convocarea unei confe­rinţe pentru încredere şi dezarmare în Europa, la asigurarea continuităţii procesului început la Helsinki. Şi cu prilejul actualului dialog a fost evidenţiată necesitatea de a se acţiona pentru dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare intre ţă­rile din Balcani, pentru transforma­rea acestei regiuni într-o zonă fără arme nucleare, ca o parte a edifică­rii securităţii europene, ca o contri­buţie la întărirea păcii şi colaborării internaţionale. Totodată, a fost exprimată cerinţa unor eforturi neslăbite pentru opri­rea cursei înarmărilor şi înfăptuirea dezarmării, in primul rînd a celei nucleare, pentru eradicarea politicii de forţă şi soluţionarea pe cale poli­tică, prin tratative, a problemelor li­tigioase, in vederea depăşirii încor­dării internaţionale şi reluării poli­ticii de destindere, colaborare şi pace — ca tot atitea imperative* arzătoare ale actualităţii, pentru a căror tra­ducere in viaţă cele două ţări şi po­poare înţeleg să-şi aducă întreaga contribuţie. La Bucureşti, ca şi la Sofia, este pe deplin împărtăşită convingerea că rezultatele noului dialog la nivel înalt vor da un nou impuls dezvol­tării prieteniei şi colaborării multila­terale româno-bulgare, ceea ce răs­punde pe deplin intereselor ambelor popoare, cauzei generale a socialis­mului şi păcii. Al. CÂMPEANU .......­................... — Un nou şi important moment în dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare multilaterală româno-bulgare ' . ' ' • (\ Situaţia din Salvador SAN SALVADOR 18 (Agerpres) — Frontul Farabundo Marti de Elibe­rare Naţională din Salvador (F.M.L.N.) a anunţat că a atacat in patru rinduri armata salvadoriană in departamentul Usulutan şi a captu­rat sute de arme. Totodată, F.M.L.N. a afirmat că a ocupat localităţile Jocaitique, Corinto şi Sensembra din departamentul Morazan, din estul ţării, şi localitatea­­ San Fernando din departamentul Chalatenango, din partea nordică a ţării. Un purtător de cuvînt militar, citat de agenţia France Presse, a recu­noscut că situaţia este „dificilă“ la Jocaslique. Schimb de mesaje între preşedintele României şi preşedintele Sudanului KHARTUM 18 (Agerpres). — La Khartum a avut loc un schimb de mesaje de prietenie intre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Republicii Socialiste Româ­nia, şi Gaafar Mohammed El Ni­­meiri, preşedintele Uniunii Socialis­te Sudaneze, preşedintele Republicii Democratice Sudan. Din partea tovarăşului Nicolae Ceauşescu au fost adresate preşedin­telui Sudanului urări de sănătate şi fericire personală, de succes şi prosperitate poporului sudanez prie­ten. Preşedintele Gaafar Mohammed El Nimeiri a transmis, la rândul său, tovarăşului Nicolae Ceauşescu sin­cere mulţumiri pentru mesaj şi cele mai bune urări de sănătate şi feri­cire personală, de progres şi bună­stare poporului român prieten. Pre­şedintele Sudanului a dat o înaltă apreciere realizărilor poporului ro­mân în edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, rolului deter­minant ce revine preşedintelui Nicolae Ceauşescu in realizarea aces­tei grandioase opere, precum­­si ac­tivităţii sale neobosite in folosul păcii, dezarmării, independentei po­poarelor si înţelegerii in lume. Schimbul de mesaje a avut loc cu ocazia primirii de către preşedintele Nimei­i a ambasadorului României la Khartum, Dumitru Ristea. Au fost evidenţiate, cu acest prilej, evoluţia pozitivă a relaţiilor româ­­no-sudaneze, importanţa pe care o au întîlnirile la nivel înalt pentru aprofundarea continuă a raporturilor de prietenie şi cooperare şi pentru conlucrarea fructuoasă a celor două ţări pe plan internaţional. Convorbiri economice româno-mauritane NOUAKCHOTT 18 (Agerpres). — Locotenent-colonel Maaouya Ould Ahmed Taya, membru al Comitetului Militar de Salvare Naţională, prim­­ministru al guvernului mauritanian. I-a primit De Marin Capisizu, minis­tru­ secretar de stat la Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, care efectuează o vizită in Republica Islamică Mauritania, la invitaţia mi­nistrului mauritanian al pescuitului şi economiei maritime, Soumare Sil­­man. Cu acest prilej s-a trecut in re­vistă evoluţia raporturilor de coope­rare prietenească statornicite între cele două tari, exprimîndu-se dorin­ţa de a se acţiona pentru adincirea și extinderea colaborării bilaterale în domeniile politic, economic și cultural, pentru consolidarea conlu­crării pe plan international. Ministrul secretar de stat român a avut convorbiri cu ministrul m­au­­ritanian al pescuitului si economiei maritime, privind dezvoltarea in continuare a cooperării­ în domeniul pescuitului oceanic. El s-a întilnit, de asemenea, cu miniștrii afacerilor externe si cooperării, echipamentu­lui, transporturilor si telecomunica­ţiilor, dezvoltării rurale, precum si comerţului si industriei, cu care a examinat posibilităţile extinderii co­laborării economice româno-mauri­tane. Rezultatele alegerilor parlamentare parţiale din Franţa PARIS 18 (Agerpres) — în­­teatru circumscripţii electorale franceze in care rezultatele alegerilor parlamen­tare din vara trecută au fost invali­date au avut loc duminică alegeri legislative parţiale. Victoria a reve­nit candidaţilor partidelor Adunarea pentru Republică şi Uniunea pentru Democraţia Franceză. Agenţia France Presse relevă că socialiştii împreună cu comuniştii continuă să deţină in Adunarea Na­ţională o amplă majoritate, dispunînd de 38 de mandate peste­ numărul de 246 ce reprezintă jumătate plus unu din total, la majoritatea guvernamen­tală adăugindu-se, de asemenea, cele 44 de locuri ale comuniştilor. în urma alegerilor, cele 491 de locuri ale Adunării Naţionale sunt re­partizate în felul următor : Partidul Socialist Francez — 284, Partidul Co­munist Francez — 44, Adunarea pen­tru Republică — 90, Uniunea pentru Democrația Franceză — 63, alţi deputați — 10. IN COMUNICATUL DIRECŢIEI CENTRALE DE STATISTICA A R.D.G. cu privire la realizarea pla­nului de dezvoltare­­ a economiei naţionale a R.D. Germane pe anul 1981, dat publicităţii la Berlin, se arată că anul trecut, in comparaţie cu 1980, sporul venitului naţional al R.D.G. a fost de 5 la sută, pro­ducţia industrială a crescut cu 5,9 la sută, productivitatea muncii — cu peste 5 la sută, iar veniturile reale de locuitor — cu 4 la sută. Volumul comerţului exterior a fost mai mare cu 10 la sută. LA ROMA, preşedintele Republi­cii Islamice Pakistan. Mohammad Zia-ul Haq, aflat in Italia intr-o vi­zită oficială de patru zile, a conferit cu preşedintele ţării, Alessandro Pertini şi cu primul ministru, Gio­vanni Spadolini, asupra unor pro­bleme de interes comun. LA DAR ES SALAAM, preşedin­tele Organizaţiei Poporului din Afri­ca de Sud-Vest (S.W.A.P.O.). Sam Nujoma, care face o vizită la Dar Es Salaam, a avut convorbiri cu preşedintele Tanzaniei, Julius Nye­­rere. REUNIUNEA DE LA KEY BISCAYNE. C.E.E., Japonia şi Ca­nada au subliniat sîmbăta, la în­cheierea reuniunii economice de la Key Biscayne, care a durat două zile.­­situaţia extrem de critică pe termen scurt a comerţului interna­ţional şi necesitatea de a întreprin­de eforturi speciale pentru a rezol­va problemele actuale“, a declarat William Brock, reprezentant spe­cial al preşedintelui Reagan pentru problemele comerciale. Brock a adăugat că participanţii au conve­nit „să adere la litera şi spiritul G.A.T.T. pentru a evita ca frncţiu­nile comerciale să se extindă şi asupra altor sectoare“. Participan-O CHEMARE A PREŞEDINTELUI PAKISTANULUI. In cadrul unei con­ferinţe organizate de Academia pakistaneză de litere, preşedintele Pakis­tanului, Mohammad Zia-ul' Haq, a adresat scriitorilor, poeţilor şi filozofilor din ţările sudului Asiei un apel pentru ca aceştia să-şi sporească rolul in lupta pentru reducerea tensiunilor, pentru promovarea păcii şi a prieteniei în această regiune. Şeful statului pakistanez a chemat oamenii de litere şi filozofii din intreaga lume să lanseze o campanie unită împotriva norilor grei care întunecă cerul întregii planete. Dezvoltarea ştiinţei şi a tehnolo­giei intr-un ritm deosebit de rapid a furnizat omului arme distrugătoare. A deschide oamenilor ochii asupra utilizării pozitive a acestei mari forţe care este ştiinţa e o datorie — a subliniat elo­ţii şi­ au luat, de asemenea, angaja­mentul să acţioneze in continuare pentru un comerţ mai liber. VIOLAREA SPAŢIULUI AERIAN AL MOZAMBICULUI. După cum a transmis duminică postul de ra­dio mozambican. în ultimele şase săptămini, aviaţia R.S.A. a survo­lat de f1 ori spaţiul aerian al Mo­­zambicului. In primele două săp­tămini ale acestui an, avioane mi­litare ale R.S.A. au violat în trei rinduri spaţiul aerian al Mozambi­­cului. Postul de radio citat a pre­­cizat că aceste zboruri au avut ca scop lansarea de agenţi, aprovizio­narea­­ unor grupuri sud-africane de comando, culegerea de informa­ţii privind amplasarea unităţilor militare mozambicane. Rigorile iernii Valul de frig polar care afectează Statele Unite de circa o săptămină­­ a atins duminică cote record și a făcut ca numai in citeva zile numă- r rul victimelor acestei ierni aspre să ajungă la 268. Termometrul oficial al stafiei meteorologice din statul • Minnesota s-a spart la minus 43 grade Celsius, dar, potrivit experţi- • lor, gerul a atins aici minus 50 grade. Temperaturi foarte scăzute au mai fost înregistrate in statele­­ Wisconsin — minus 32 grade Celsius, New York — minus 26 grade Cel­­i­sius, precum si in Ohio. Dacă nordul si coasta răsăriteană * a S.U.A. sint afectflte de îngheț si­­ de zăpadă, vinturile calde sufl­ind dinspre canioane art devastat nor-­­­dul si sudul Munților Stincosi. Împotriva înarmărilor, pentru pace „Cea mai mare manifestaţie antirăzboinică din istoria Portugaliei“ LISABONA. La Lisabona a avut loc un MARŞ AL PĂCII la care au participat peste 200 000 de locuitori ai capitalei lusitane­, organizat din iniţiativa a peste 300 de organizaţii politice, progresiste, sindicale, de femei, de tineret si religioase. De­monstraţia a fost apreciată de zia­rele din Lisabona drept cea mai mare manifestare antirăzboinică din intreaga istorie a Portugaliei. Purtînd panouri cu lozinci prin care se cerea încetarea cursei înar­mărilor,­ realizarea securităţii si cooperării europene, interzicerea bombei cu neutroni, demonstranţii au parcurs principalele străzi ale oraşului. în cadrul mitingului care a avut loc in continuare, vorbitorii au ce­rut autorităţilor portugheze să nu admită amplasarea armelor nucle­are pe teritoriul național portughez. „Să fie anulată decizia privind amplasarea de noi rachete cu rază medie de acţiune în Europa­( BONN, în numele celor un mi­lion de membri pe care ii repre­zintă, delegaţii la Conferinţa din landul Bavaria a Uniunii Sindicate­lor Vest-Germane (D.G.B.) au cerut guvernului federal de la Bonn să depună eforturi în­ vederea dimi- * nuării pericolului pe care il repre­zintă armele nucleare pentru Euro­pa, acţionind pentru anularea de­ciziei N.A.T.O. din decembrie 1979 HAGA 18 (Agerpres) — în semn de protest faţă de transportul prin Olanda al muniţiilor armatei ame­ricane destinate unităţilor staţionate in R.F.G., un grup de acţiune plan­privind instalarea noilor rachete americane cu rază medie de acţiu­ne pe teritoriul unor ţări vest­­europene. Participanţii la conferinţa amin­tită şi-au exprimat, de asemenea, speranţa că negocierile de la Ge­neva dintre Uniunea Sovietică şi Statele Unite privind limitarea ar­mamentelor nucleare se vor încheia cu succes. Á­dez a blocat calea ferată între lo­calităţile Roodeschool şi Groningen. Trenul fusese încărcat cu muniţii in portul Delfzu­l şi urma să traverse­ze tot teritoriul olandez. Alegerile prezidenţiale din Finlanda HELSINKI 18 (Agerpres).­­ Cei aproximativ 3,9 milioane cetăţeni cu drept de vot din Finlanda au fost chemaţi, duminică şi luni, în faţa ur­nelor, in cadrul primei etape a scru­tinului pentru desemnarea viitorului şef al statului. Potrivit legii electo­rale finlandeze, in prima etapă a scrutinului sunt desemnaţi, din rîn­­dul a 2 400 de candidaţi, cei 301 mari electori care, la 26 ianuarie, îl vor alege, prin vot secret, pe noul pre­şedinte al republicii. Principalele formaţiuni politice au desemnat un număr de opt candidaţi la funcţia de preşedinte al Finlan­dei, între care actualul prim-minis­­tru Mauio Koivisto (candidat al Partidului Social-Democrat), care asigură şi interimatul ■ prezidenţial, Johannes Virolainen, din partea Partidului de Centru, şi Harri Kol­­keri, fost­ guvernator al Băncii Fin­landei, susţinut de Partidul Coaliţiei Naţionale. După cum s-a anunţat la Helsinki, participarea la alegeri a fost masivă, în cursul zilei de duminică prezen­­tindu-se la urne 65 la sută dintre ale­gători, iar pînă luni seara — circa 90 la sută procent record în aceas­tă ţară. După centralizarea voturilor, rezul­tatul primei etape a scrutinului va fi cunoscut în cursul zilei de mart. R.F.G. Proces intentat unui grup de neofascişti BONN (Agerpres) — La Stuttgart a început procesul intentat unui grup de neofascişti acuzaţi de a fi comis mai multe omoruri. După cum relevă presa vest-germană, un asemenea proces se desfăşoară in R.F.G. pen­tru prima oară şi atestă proporţiile îngrijorătoare ale activităţii neofas­ciste. Ziarele citează o recentă decla­raţie a ministrului vest-german al justiţiei, care a arătat că numai in ultimul timp neofasciştii au ucis 19 persoane şi au rănit 223 de oameni. Ziarele progresiste se fac, în ar­ticolele lor, ecoul cererii opiniei pu­blice vest-germane de a se pune capăt activităţii organizaţiilor neo­fasciste care numără in prezent în rindurile lor peste 20 000 de membri. • * - Afacerea „Paribas" //* Printr-un decret special, guvernul francez şi-a stabilit controlul asu­pra capitalului monopolurilor şi băncilor ce urmează să fie naţio­nalizate. ,Măsura, a fost necesară pentru a­­pune capăt sabotajului economic la care se dedau cercurile financiare care se opun legii cu privire la naţionalizarea capitalu­lui bancar privat, adoptată de parlamentul ţării. Un exemplu semnificativ in această privinţă îl constituie maşinaţiile la care a re­curs grupul financiar-industrial „Paribas“ care, in complicitate cu o serie de monopoluri de peste ho­tarele Franţei şi ocolind prevede­rile legii, şi-a vindut filiala din El­veţia capitalului străin d­in ciuda unor asigurări scrise date anterior Ministerului Economiei şi Finan­ţelor. încă din primele zile ale lunii octombrie, banca centrală din Paris a grupului a vindut unei companii financiare străine 325 000 acţiuni ale filialei sale elveţiene, ceea ce re­prezintă nu mai puţin de 20 la sută din întregul capital al filialei. La numai citeva zile după aceea, o societate financiară fictivă din Ge­neva (care avea, ce-i drept, o cutie poştală, dar nu avea... nici un an­gajat), a declarat că intenţionează să ia sub control filiala elveţiană a „Paribas“-ului. Ca prin farmec, cum scrie revista „Le Canard Enchainé“, această societate fantomă s-a trans­format brusc intr-o „stea“ finan­ciară de primă­­ mărime, o întreagă pleiadă de grupuri financiare trans­ferind peste noapte in contul ei frumuşica sumă de 300 de milioane de franci elveţieni. La 30 octombrie respectiva asociaţie a declarat că dispune de 52 la sută din acţiunile filialei elveţiene a „Paribas“-ului. Săptămînalul „Le Point“ face pre­cizarea importantă că noii acţionari ai acestei societăţi sunt parteneri străini tradiţionali ai „Paribas“­­ului. Se cuvine a mai preciza că ma­nevrele suspecte din jurul filialei elveţiene a „Paribas“-ului au în­ceput imediat după 10 mai 1981, adică după victoria in alegeri a partidului socialist francez. Mai intii a fost scăzută taxa asupra ca­pitalului acestei filiale, apoi un pachet de acţiuni a fost cedat unor grupuri financiare străine din El­veţia, alte pachete de acţiuni au fost vindute prin intermediul filia­lelor „Paribas“-ului din Belgia şi Olanda. Ca urmare a tuturor­ aces­tor manevre, filiala elveţiană a gru­pului amintit a ieşit de fapt in în­tregime de sub controlul companiei principale. Guvernul francez a reacţionat la toate aceste maşinaţiuni acţionind în judecată pe conducătorii grupu­lui „Paribas“. Cazul, scrie ziarul „Le Monde“, constituie un adevărat eveniment in istoria vieţii financia­re franceze, fiind vorba de cea mai mare afacere de transferare secretă de capitaluri în Elveţia din anul 1945 încoace. P. SILVIU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA . Cod 71341. Bucureşti Piaţa Scînteii nr. 1. Tel. 17 60 10, 17 60 20. Abonamentele se fac la oficiile poştale şi difuzorii din întreprinderi şi instituţii. In străinătate, abonamentele se fac prin PLEXIM — departamentul export-import presă. P. O. BOX 136—137 telex : 11 226. București, str. 13 Decembrie nr. 3. Tiparul: Combinatul Poligrafic CASA SCÎNTEII 40 360

Next