Scînteia, aprilie 1982 (Anul 51, nr. 12319-12344)
1982-04-01 / nr. 12319
SCÍNTEIA - joi 1 aprilie 1982 PAGINA 3 PLENARA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN (Urmare din pag. I) hilizarea largă a iniţiativei şi eforturilor oamenilor muncii din toate ramurile economiei naţionale care contribuie la dezvoltarea bazei energetice a ţării — şi in primul rind a puternicului detaşament al minerilor şi energeticienilor — asigurind îndeplinirea exemplară a tuturor obiectivelor şi prevederilor stabilite. In legătură cu îndeplinirea programului de producere a energiei în cincinalul 1981— 1985 şi dezvoltarea bazei energetice a ţării pinâ în 1990, plenara a adoptat în unanimitate o hotârîre, care se va da publicităţii. 3. Comitetul Central al P.C.R. a examinat şi aprobat, in unanimitate, Raportul privind rezultatele recensâmîntului animalelor domestice, de la 1 februarie 1982, și unele măsuri pentru realizarea programului de întărire a autoconducerii şi autoaprovizionării teritoriale, precum şi asigurarea aprovizionării în bune condiţii a populaţiei. Analizînd rezultatele recensâmîntului, plenara a subliniat că in anul 1981 s-a înregistrat o creştere importantă a efectivelor de animale, cu excepţia bovinelor, aceasta constituind o dovadă grăitoare a justeţei politicii partidului de dezvoltare şi modernizare a agriculturii, în concordanţă cu directivele Congresului al Xll-lea al P.C.R. Sporirea efectivelor de animale şi păsări a fost posibilă ca urmare a măsurilor şi sprijinului acordate de partid şi de stat in asigurarea condiţiilor de creştere a animalelor şi a cointeresării producătorilor agricoli. Apreciind că in prezent agricultura noastră dispune de efectivele necesare realizării programelor privind autoconducerea şi autoaprovizionarea teritorială, plenara a stabilit o serie de măsuri pentru realizarea în cele mai bune condiţii a acestei sarcini economice importante, asigurîndu-se condiţiile pentru realizarea unui consum corespunzător al întregii populaţii. Plenara a hotărît să se acorde în continuare cea mai mare atenţie dezvoltării zootehniei, îmbunătăţirii substanţiale a activităţii de creştere şi reproducţie a animalelor. Plenara şi-a exprimat convingerea că muncitorii din întreprinderile agricole de stat, ţăranii cooperatori, specialiştii, producătorii individuali, toţi lucrătorii din zootehnie vor acţiona şi pe viitor cu întreaga responsabilitate pentru înfăptuirea programelor privind sporirea efectivelor de animale la toate speciile, condiţie esenţială a creşterii veniturilor lor şi, totodată, a satisfacerii cerinţelor economiei naţionale, a bunei aprovizionări a populaţiei. Plenara a adoptat in unanimitate o hotârîre cu privire la unele măsuri pentru realizarea programului de întărire a autoconducerii şi autoaprovizionării teritoriale, precum şi asigurarea aprovizionării in bune condiţii a populaţiei, care se va da publicităţii. 4. Comitetul Central al P.C.R. a analizat şi aprobat, în unanimitate, Raportul cu privire la efectivul, compoziţia şi structura organizatorică a partidului la 31 decembrie 1981. La această dată, Partidul Comunist Român cuprindea in rindurile sale 3 150 812 membri de partid, cu 106 476 mai mulţi decît la finele anului 1980. Din totalul membrilor de partid, 75,03 la sută îşi desfăşoară activitatea in sfera producţiei materiale, din care 55,14 la sută provin din rîndul clasei muncitoare. Faptul că 20,31 la sută din populaţia majoră a ţării şi 30,44 la sută din cea activă fac parte din rindurile partidului demonstrează forţa organizatorică a partidului, adeziunea deplină a întregului popor la politica sa internă şi externă, unitatea lui indisolubilă în jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit fiu al naţiunii noastre, personalitate proeminentă a vieţii politice contemporane. Plenara Comitetului Central a apreciat că, acţionînd in spiritul hotărîrilor Congresului al Xll-lea al partidului, al orientărilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, comitetele judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale, organele şi organizaţiile de partid din întreprinderi, instituţii şi unităţi agricole au desfăşurat o susţinută şi intensă activitate politico-organizatorică pentru întărirea continuă a rindurilor partidului şi creşterea rolului său de forţă politică conducătoare a întregii societăţi, pentru educaţia revoluţionară a membrilor de partid, pentru ridicarea continuă a conştiinţei socialiste a maselor. Plenara C.C. al P.C.R. a indicat comitetelor judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale să acţioneze in continuare pentru ridicarea la un nivel tot mai înalt a activităţii politice şi organizatorice a tuturor organelor şi organizaţiilor de partid, pentru întărirea permanentă, in primul rind calitativă, a rindurilor partidului, asigurind acordarea înaltului titlu de comunist acelor oameni ai muncii care prin întreaga lor activitate dovedesc că luptă cu hotârîre pentru înfăptuirea politicii interne și externe a partidului şi statului nostru. 5. Comitetul Central al P.C.R. a examinat şi aprobat, în unanimitate, Raportul cu privire la activitatea desfăşurată în anul 1981 de către organele de partid, de stat şi organizaţiile de masă pentru înfăptuirea politicii de cadre a partidului. S-a evidenţiat că, pe baza hotăririlor Congresului al Xll-lea, a prevederilor Programului şi Statutului partidului, în conformitate cu indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, organele de partid, organizaţiile de masă, conducerile ministerelor şi instituţiilor centrale au acţionat consecvent in direcţia perfecţionării continue a muncii de selecţionare, creştere şi promovare a cadrelor, care, in strînsa unitate cu masele largi de oameni ai muncii, militează cu fermitate pentru asigurarea progresului multilateral al României socialiste. A crescut ponderea muncitorilor in aparatul de partid şi al organizaţiilor de masă, compoziţia pe profesii şi categorii sociale a cadrelor de partid, de stat, ale organizaţiilor de masă şi din economie corespunzînd concepţiei partidului privind rolul ce revine clasei muncitoare în societatea noastră, în strinsă unitate şi colaborare deplină cu ţărănimea, intelectualitatea şi celelalte categorii de oameni ai muncii. A sporit, totodată, gradul de participare a femeilor la viaţa economico-socială şi politică a ţării, s-a manifestat o preocupare deosebită pentru promovarea în funcţii de conducere a celor mai bune cadre din rîndul naţionalităţilor conlocuitoare, corespunzător structurii pe naţionalităţi a populaţiei, au fost create condiţii pentru îmbinarea armonioasă a experienţei cadrelor mai vîrstnice cu entuziasmul şi puterea de muncă ale celor tinere. Organele de partid, ministerele, centralele şi întreprinderile industriale au acordat în acelaşi timp o atenţie sporită pregătirii muncitorilor şi specialiştilor necesari pentru realizarea planului de producţie în industrie, agricultură, construcţii, transporturi şi celelalte sectoare de activitate. In anul 1981 au intrat în producţie peste 380 000 muncitori calificaţi, 16 022 maiştri şi 37 000 absolvenţi ai învăţămîntului superior, din care peste 61 la sută ai facultăţilor cu profil tehnic. Comitetul Central a stabilit un program de măsuri care să asigure perfecţionarea continuă a muncii organelor de partid, de stat, a organizaţiilor de masă şi obşteşti pentru înfăptuirea neabătută a hotărîrilor conducerii partidului, a indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu in domeniul politicii de cadre. 6. Plenara a analizat şi aprobat in unanimitate Raportul privind activitatea de rezolvare a propunerilor, sesizărilor, reclamaţiilor şi cererilor oamenilor muncii in 1981. Plenara Comitetului Central a subliniat că prin scrisori şi audienţe s-a realizat şi în anul 1981 un amplu dialog între conducerea partidului, organele de partid şi de stat, organizaţiile de masă şi obşteşti şi masele largi de oameni ai muncii, s-au întărit şi mai mult legăturile partidului cu poporul, s-a întărit democraţia muncitorească, socialistă în ţara noastră. Prin scrisori şi audienţe, cei ce muncesc şi-au exprimat aprobarea deplină la politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, precum şi înalta apreciere faţă de înfăptuirile remarcabile ,obţinute de poporul român, sub conducerea P.C.R., a secretarului sau general, in opera de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Plenara a relevat însemnătatea deosebită a indicaţiilor date de secretarul general al partidului la Plenara C.C. al P.C.R. din martie 1981 privind activitatea cu scrisorile şi audienţele, care au avut un larg ecou in rîndul maselor de oameni ai muncii, sporind preocuparea cetăţenilor pentru respectarea legalităţii, a normelor eticii şi echităţii socialiste, şi au dus la creşterea răspunderii organelor şi organizaţiilor de partid pentru conducerea directă a acestei activităţi. Plenara a stabilit măsuri care să asigure imbunataţirea organizării, conţinutului şi eficienţei muncii în domeniul scrisorilor şi audienţelor, determinind astfel atragerea tot mai largă a maselor la conducerea treburilor obşteşti, la rezolvarea problemelor concrete pe care le ridică viaţa, la dezvoltarea democraţiei socialiste, la întărirea unităţii dintre partid şi popor. 7. Plenara a examinat Raportul privind activitatea internaţională a partidului şi statului în 1981 şi principalele orientări în politica externă în anul1982. Aprobînd întru totul activitatea internaţională a partidului şi statului, Comitetul Central a subliniat că ea s-a desfăşurat in conformitate cu obiectivele stabilite de Congresul al Xll-lea al P.C.R., cu orientările şi indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România. Plenara a dat o înaltă apreciere rolului hotârîtor al tovarăşului Nicolae Ceauşescu în elaborarea şi în înfăptuirea politicii externe a partidului şi statului, contribuţiei sale deosebite la promovarea cauzei destinderii, securităţii, păcii şi colaborării internaţionale, la realizarea idealurilor de libertate, independenţă şi progres ale tuturor popoarelor. In condiţiile complexe ale situaţiei internaţionale actuale, strălucitele iniţiative şi acţiunile energice ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru dezarmare şi pace s-au bucurat de adeziunea şi participarea entuziastă a întregii noastre naţiuni, au avut un larg ecou internaţional şi au dat o puternică expresie solidarităţii cu forţele politice şi opinia publică din Europa şi din alte continente în lupta pentru dezarmare, şi în primul rînd pentru dezarmare nucleară, pentru salvgardarea dreptului popoarelor la viaţă, la dezvoltare liberă şi independentă. C.C. al P.C.R. a subliniat că în realizarea obiectivelor politicii externe a partidului şi statului nostru o importanţă deosebită au avut-o continuarea şi intensificarea dialogului la nivelul cel mai înalt, materializat în întilnirile şi convorbirile tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu şefi de stat şi de guvern, cu conducători de partide şi mişcări de eliberare naţională, cu alte personalităţi politice, reprezentanţi ai vieţii economice şi cultural-ştiinţifice din diverse ţâri. Plenara a relevat cu satisfacţie că Partidul Comunist Român a dezvoltat şi diversificat relaţiile de colaborare şi solidaritate cu partidele comuniste şi muncitoreşti, partidele socialiste şi social-democrate, cu alte partide şi forţe politice de guvernămint, organizaţii şi mişcări de eliberare naţională. Comitetul Central a apreciat preocuparea constantă a Partidului Comunist Român, a Republicii Socialiste România de a pune pe prim plan întărirea prieteniei şi colaborării cu toate statele socialiste, acordînd, în acest cadru, o atenţie deosebită relaţiilor cu ţările socialiste vecine. Partidul şi statul nostru au consolidat, de asemenea, relaţiile de colaborare şi solidaritate cu ţările in curs de dezvoltare şi nealiniate. Totodată, în spiritul coexistenţei paşnice, România şi-a extins relaţiile cu ţările capitaliste dezvoltate. C.C. al P.C.R. a subliniat că România socialistă a acţionat în anul 1981 cu fermitate pentru întărirea securităţii şi cooperării în Europa, pentru dezvoltarea colaborării dintre ţările balcanice, pentru oprirea amplasării de noi rachete cu rază medie de acţiune şi retragerea celor existente, pentru înlăturarea completă a armelor nucleare de pe continentul european şi începerea de negocieri în acest scop, pentru trecerea la măsuri de dezarmare, în primul rind de dezarmare nucleară, pentru soluţionarea prin mijloace paşnice a tuturor problemelor litigioase dintre state, pentru lichidarea subdezvoltării şi edificarea unei noi ordini economice mondiale. Plenara a hotârît ca şi in viitor activitatea internaţională a partidului şi statului să fie consacrată neabătut întăririi colaborării şi solidarităţii cu forţele progresiste, democratice, antiimperialiste, cu toate popoarele, pentru a se imprima un curs nou in viaţa internaţională, spre destindere, securitate, independenţă naţională, dezarmare şi colaborare, pentru triumful păcii şi socialismului. Plenara a hotărit să se intensifice acţiunile şi manifestările consacrate păcii şi dezarmării ale poporului nostru, concomitent cu manifestările altor popoare, in slujba acestei cauze nobile, aceasta exprimind hotărirea României de a face totul pentru înfăptuirea năzuinţelor celor mai arzătoare ale omenirii, pentru eliberarea tuturor naţiunilor de pericolul unui război atomic nimicitor. în legătură cu activitatea internaţională a partidului şi statului, plenara a adoptat în unanimitate o hotârîre, care se va da publicităţii. In încheierea lucrărilor plenarei, întîmpinat cu vii şi puternice aplauze, a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român. Cuvîntarea se va da publicității. Din cuvîntul participanţilor la dezbateri (Urmare din pag. a II-a) Sintetizind învăţămintele trase din aceste neajunsuri am asigurat în multe locuri deficitare forţe noi de muncă, mai bune, am acordat ajutor tehnic şi material diferenţiat sporit acestora, ca obiectivele anului în curs să fie realizate în condiţii mai bune. Am întărit şi munca organizaţiilor de partid, a organizaţiilor de masă, ca prin aportul exemplului comuniştilor să antrenăm forţele de care dispunem la o activitate mai eficientă. Biroul comitetului judeţean va urmări cu mai mare grijă procesul muncii in aceste unităţi, mobilizind şi întărind spiritul de răspundere al organelor teritoriale. Realizările pe primul trimestru, condiţiile asigurate ne permit să spunem cu certitudine că bilanţul anului în curs va fi mai bun şi aportul nostru la bilanţul ţării mai mare. Cîntărind atent dimensiunea şi gradul analitic al acţiunilor cuprinse în raportul cu privire la realizarea programului energetic ,pină în 1990, pe baza hotărîrilor Congresului al Xll-lea al partidului, ni se reliefează mai clar amploarea spiritului prospectiv şi realist al secretarului general al partidului, care ne atrăgea atenţia cu aproape un deceniu in urmă asupra gravităţii fenomenelor crizei materiilor prime şi a resurselor energetice ce începeau să se contureze în economia mondială. Anii parcurşi au fost anii confirmării justeţei previziunilor şi a iniţiativelor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, orientate spre o nouă concepţie şi un spirit radical schimbat în gospodărirea resurselor energetice ale ţării. Cerinţele unei independenţe energetice in perspectiva anilor ’90 au impus şi impun mai evident ca oricind, acum, o nouă concepţie în creşterea economică, în reproducţia socială, aceea a consumurilor minime, a inventarierii oricărei surse, cât de mică ar fi ea, a promovării resurselor secundare sau reziduale la gradul celor primare. Şi exemplul vieţii economice a judeţului Covasna reprezintă o confirmare grăitoare in acest sens. Investiţiile pentru cercetare au însemnat o sursă importantă de hidrocarburi în judeţul nostru. Acţiuni, in spiritul cerut de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au evidenţiat resurse hidroenergetice care pot acoperi circa 50 la sută din nevoile judeţului. Zăcămintele noi de lignit pot şi ele, la gradul actual de cunoaştere, să acopere integral consumul propriu, mai bine de treizeci de ani. Insumînd la aceste resurse aceea pe care o reprezintă utilizarea reziduurilor actuale, se infăţişează deosebit de limpede posibilităţile pe care le avem ca urmare a unei politici raţionale, de perspectivă, în dezvoltarea forţelor de producţie în teritoriu. In spiritul exigenţei cerute de secretarul general al partidului faţă de această problemă, profund politică, Biroul comitetului judeţean de partid a stăruit la organizaţiile de partid, la factorii decizionali ca rezervele latente să fie activizate cît mai rapid posibil. Coordonarea întregii munci politico-organizatorice şi educative a fost încredinţată cite unui secretar al comitetului judeţean de partid, separat pe fiecare resursă. In continuare, vom acţiona mai hotărît pentru reducerea termenelor planificate pentru punerea in exploatare, pentru definitivarea urgentă a modului de valorificare a lignitului din bazinul municipiului Sfintu Gheorghe. In spiritul hotăririlor de azi, vom mobiliza mai energic forţele noastre ca să sporim contribuţia judeţului la realizarea sarcinilor stabilite aici şi acum. In încheiere, mă declar de acord cu conţinutul rapoartelor prezentate în faţa Comitetului Central, cu hotărîrile propuse şi mă angajez că vom acţiona ferm pentru îndeplinirea lor. Oamenii muncii, români şi maghiari din judeţ, apreciază şi îşi însuşesc intru totul politica internă şi externă a partidului, o consideră expresia gîndurilor şi aspiraţiilor lor, preţuiesc mult activitatea secretarului general al partidului şi, cu prilejul recentei aniversări, vă adresează, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, mulţi, mulţi ani, cu sănătate şi satisfacţie în muncă, în fruntea statului, a patriei noastre comune, Republica Socialistă România ! terii rolului conducător al partidului in toate domeniile vieţii economice şi sociale ale ţării, analizării cu responsabilitate comunistă şi înaltă competentă a problemelor principale ce preocupă partidul şi statul nostru în fiecare etapă şi stabilirii celor mai potrivite măsuri pentru a asigura înaintarea fermă a patriei noastre pe calea civilizaţiei socialiste şi comuniste. Doresc, de asemenea, să exprim, şi eu, satisfacţia deosebită pentru succesele remarcabile obţinute de poporul nostru, sub conducerea partidului, în dezvoltarea economico-socială in primul an al actualului cincinal. Intr-o perioadă în care economia mondială este cuprinsă de o puternică şi multilaterală criză economică, cînd economia statelor capitaliste se confruntă cu o puternică inflaţie şi un excesiv şomaj, generatoare de instabilitate, în condiţiile în care multe ţări şi-au restrîns producţia, în ţara noastră s-au lărgit şi modernizat capacităţile de producţie, s-au creat noi locuri de muncă, au crescut producţia de bunuri materiale şi venitul naţional şi, ca urmare, populaţia a beneficiat de un volum sporit de bunuri şi servicii. Raportez plenarei că oamenii muncii din întreprinderile din municipiul Cluj-Napoca au încheiat primul an al actualului cincinal cu rezultate bune, ca o expresie a patriotismului socialist şi a ataşamentului oamenilor muncii — români, maghiari şi de alte naţionalităţi — faţă de politica internă şi externă a partidului şi statului nostru. Prin mai buna organizare a producţiei şi a muncii, prin utilizarea cu randament sporit a capacităţilor productive, promovarea mai accentuată a progresului tehnic, valorificarea într-un grad mai înalt a materiilor prime, materialelor, combustibilului şi energiei, s-a asigurat obţinerea peste plan în anul 1981 a unei producţii nete în valoare de 214 milioane lei. Totodată, au fost realizate prevederile la productivitatea muncii, la producţia marfă vîndută şi încasată şi la beneficii. Sarcinile de plan la investiţii au fost, de asemenea, depăşite cu 3,2 la sută punindu-se în funcţiune noi capacităţi de producţie, obiective social-culturale şi edilitar-gospodăreşti. Prin grija partidului şi statului, patrimoniul locativ al municipiului nostru s-a întregit în primul an al actualului cincinal cu un număr de 4 657 apartamente noi. Fără a minimaliza valoarea realizărilor obţinute, conferinţa organizaţiei municipale de partid, care a avut loc recent, a apreciat că bilanţul cu care oamenii muncii din municipiul nostru au încheiat anul trecut a rămas în multe privinţe sub nivelul posibilităţilor existente şi al exigențelor formulate de către conducerea partidului, de dumneavoastră personal, mult stimate tovarăşe secretar general. Din păcate, atit în anul trecut, cit şi în primele două luni din acest an unele întreprinderi nu şi-au onorat integral sarcinile de plan la producţia fizică şi, în mod deosebit, la export datorită, în principal, neasigurării ritmice a aprovizionării tehnico-materiale, menţinerii în fabricaţie — mai ales in unităţile constructoare de maşini , a unor produse cu performanţe tehnicofuncţionale şi de nivel calitativ care nu le asigură competitivitate pe piaţa externă. De asemenea, unele întreprinderi nu s-au încadrat în costurile de producţie şi nu au realizat planul de beneficii. In lumina orientărilor şi indicaţiilor dumneavoastră, mult stimate tovarăşe secretar general, preocupările şi eforturile organelor şi organizaţiilor de partid, ale tuturor colectivelor din unităţile economice din municipiul nostru sunt îndreptate cu prioritate spre îndeplinirea integrală a tuturor prevederilor de plan şi recuperarea restanţelor înregistrate de la începutul acestui cincinal la unii indicatori. Potrivit estimărilor noastre, producţiaindustrială realizată, în luna martie a acestui an, marchează o creştere de 11,3 la sută şi se va realiza nivelul planificat, concomitent cu obţinerea de depăşiri şi la alţi indicatori de plan. Vă informez, stimate tovarăşe secretar general, că am încheiat în fiecare întreprindere analizele privind recuperarea, pe calea diminuării cheltuielilor de producţie, a unei părţi cît mai mari din retribuţiile ce se acordă suplimentar oamenilor muncii în acest an. Noile măsuri supuse spre dezbatere plenarei, pe baza orientărilor şi indicaţiilor dumneavoastră, stimate tovarăşe secretar general, cu privire la dezvoltarea potenţialului energetic al ţării, ne vor permite folosirea mai deplină a capacităţilor de producţie. Sîntem însă conştienţi că aceasta ne obligă, in acelaşi timp, să acţionăm cu fermitate sporită pentru gospodărirea judicioasă a resurselor de energie, pentru reducerea în continuare a consumului pe unitate de produs prin aplicarea unor tehnologii noi cu consumuri energetice reduse şi, desigur, prin eliminarea risipei de orice fel. Vom urmări, totodată, ca unităţile de producţie şi de cercetare ştiinţifică din municipiul nostru, care au sarcini in domeniul energeticii nucleare, al fabricării de echipamente termoenergetice care să valorifice combustibili inferiori şi alte resurse, să-şi îndeplinească în mod exemplar obligaţiile ce le revin din programul energetic pe cincinalul actual şi din măsurile pe care le va stabili plenara noastră. Îmi exprim convingerea că şi în viitor în eforturile noastre vom primi sprijinul necesar din partea ministerelor în soluţionarea problemelor cu care se mai confruntă încă unele unităţi economice din municipiul nostru privind îndeosebi asigurarea bazei tehnico-materiale şi acoperirea integrală a planului de export cu contracte, înfăptuirea măreţelor sarcini ce revin organelor şi organizaţiilor de partid ne obligă să acţionăm cu spirit revoluţionar pentru ridicarea calităţii şi creşterea eficienţei muncii de partid, să ne desfăşurăm activitatea în principal în întreprinderi, în mijlocul oamenilor muncii pentru soluţionarea operativă, practică a tuturor problemelor şi asigurarea bunei desfăşurări a activităţii productive în toate sectoarele. Cu aleasă satisfacţie şi mîndrie patriotică îmi exprim aprobarea deplină faţă de activitatea mult iubite şi stimate tovarăşe secretar general Nicolae Ceauşescu. Stimaţi tovarăşi, Actuala plenară a Comitetului nostru Central ne supune atenţiei probleme de imensă însemnătate ale construcţiei socialiste în patria noastră, ale vieţii interne de partid, confirmind încă o dată preocuparea statornică a conducerii partidului, a dumneavoastră personal, mult iubite şi stimate tovarăşe secretar general, pentru perfecţionarea întregii vieţi economice şi politice, pentru creşterea rolului conducător al partidului in toate domeniile. Plenara noastră capătă semnificaţii deosebite, ea avînd loc acum cînd întregul nostru popor aniversează şi omagiază cu cel mai profund respect pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, învestit în urmă cu opt ani in înalta funcţie de preşedinte al Republicii Socialiste România. Raportul privind analiza pe bază de bilanţ a situaţiei economico-financiare pe 1981 atestă, cu puterea de convingere a datelor şi faptelor, dinamismul şi vigoarea economiei noastre socialiste, justeţea politicii partidului nostru al cărui promotor consecvent este secretarul nostru general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Şi in judeţul Dolj s-au înregistrat unele rezultate la capătul primului an al noului cincinal, ilustrate între altele de creşterea producţiei-marfă internaţională a partidului nostru, elaborată şi promovată cu aportul dumneavoastră hotărîtor, mult stimate tovarăşe secretar general. Asemeni tuturor comuniştilor din patria noastră, oamenii muncii din municipiul Cluj- Napoca văd în politica partidului propria lor politică, garanţia înfăptuirii Programului partidului, a idealurilor şi aspiraţiilor lor de progres, bunăstare şi pace, în numele comuniştilor şi al tuturor oamenilor muncii clujeni, încredinţez plenara Comitetului Central şi vă asigur pe dumneavoastră, tovarăşe secretar general, că nu vom precupeţi nici un efort şi vom depune întreaga pricepere şi energie pentru înfăptuirea sarcinilor şi obiectivelor stabilite de Congresul al Xll-lea al partidului, de actuala plenară a Comitetului Central, angajindu-ne să ne aducem întreaga contribuţie la înfăptuirea in cele mai bune condiţii a planului pe acest an şi întregul cincinal, pentru a ne spori contribuţia la dezvoltarea economico-socială a patriei şi ridicarea ei pe noi trepte de progres şi civilizaţie socialistăndustrială cu 3,9 la sută, a producţiei nete cu 1,7 la sută faţă de anul precedent, in condiţiile reducerii cu 1,7 lei a cheltuielilor la o mie de lei producţiemarfă aplicată, economisirii a peste 3 000 tone de metal. Ca urmare, s-a obţinut o economie de peste 30 milioane de lei, iar beneficiile în industrie au fost mai mari cu 48 milioane de lei. Trebuie să raportez însă că aceste rezultate puteau fi mult mai bune dacă s-ar fi acţionat cu mai multă exigenţă, cu mai multă responsabilitate. Persistenţa unor neajunsuri în aprovizionarea tehnico-materială, in realizarea cooperărilor, cunoscute dar neabordate cu toată exigenţa de unele ministere economice şi centrale industriale, la care se adaugă carenţele noastre proprii în organizarea, conducerea şi disciplina muncii, au făcut ca judeţul să înregistreze însemnate restanţe la producţia-marfă şi netă, la export, în finalizarea unor obiective şi capacităţi de investiţii. Analizînd cu exigenţă, în spirit critic şi autocritic, neajunsurile manifestate, vă raportăm, mult stimate tovarăşe secretar general, că acţionăm mai hotărit pentru lichidarea răminerilor in urmă, punînd pe primul plan ridicarea nivelului calitativ, tehnic, al producţiei, creşterea eficienţei economice. Pe ansamblul judeţului in 1981 a fost îndeplinit planul de asimilare la produsele noi şi reproiectate cu performanţe îmbunătăţite, iar la cele trei unităţi de cercetare din judeţ au fost, de asemenea, realizate şi depăşite obiectivele de cercetare planificate. în legătură cu programul energetic informez că Doljul urmează să-şi sporească aportul energetic prin realizarea şi intrarea în funcţiune a unor capacităţi noi de producţie. Aceasta va face ca, in perspectiva următorilor 2-3 ani, necesarul de cărbune al judeţului Dolj, inclusiv pentru formarea stocului, să crească la circa 60 de mii de tone zilnic. Faţă de această situaţie, ţinînd seama şi de cerinţele mari de cărbune ale economiei naţionale,, de raţiunea diminuării cheltuielilor de transport, considerăm oportună grăbirea prospectării şi trecerii la exploatarea cărbunelui într-un perimetru cit mai apropiat de centralele termoelectrice. Referindu-mă în continuare la recensămîntul animalelor, aş dori să menţionez că în judeţul nostru această acţiune s-a soldat cu rezultate bune, înregistrindu-se depăşiri la toate speciile de animale. Luat însă separat pe sectoare, constatăm că avem unele nerealizări la o serie de specii. Ne concentrăm de aceea, potrivit indicaţiilor dumneavoastră, tovarăşe secretar general, atenţia spre recuperarea efectivelor la aceste specii şi, în general, pe realizarea efectivelor prevăzute in programul pe acest an, dar în mod deosebit acţionăm pentru realizarea produselor animaliere, unde continuăm să înregistrăm serioase neajunsuri. Baza furajeră mai bună pe care ne-o asigurăm în acest an, incepind chiar cu această primăvară, aplicarea noilor norme de furajare constituie premise certe ale îmbunătăţirii activităţii in acest domeniu. Acţionînd in spiritul hotărîrilor Congresului al Xll-lea al partidului, Comitetul judeţean de partid Dolj a asigurat creşterea numerică şi calitativă continuă a rindurilor partidului, întreaga activitate politicoorganizatorică de primire în partid a fost orientată cu precădere spre ramurile şi sectoarele de bază ale economiei judeţului , industria energiei electrice şi termice, a petrolului şi construcţiilor de maşini, chimică, agricultură. Astfel, în 1981 au fost primiţi în partid 3 250 de oameni ai muncii din care 64,5 la sută muncitori, 24 la sută ţărani, 11 la sută intelectuali şi funcţionari, 249 din aceştia fiind studenţi. Creşterea cea mai mare faţă de 1980 s-a înregistrat la ţărani, respectiv cu 205. Din totalul celor nou primiţi în partid in 1981, 1713 sunt femei, respectiv 52,7 la sută, cu 425 mai mult decit în anul 1980. La 31 decembrie 1981, efectivul organizaţiei judeţene cuprindea 94100 comunişti, muncitorii reprezentând 50 la sută, iar ţăranii aproape 25 la sută. Faptul că la patru persoane ocupate revine un membru de partid arată cit se poate de edificator forţa şi capacitatea organizaţiei judeţene în conducerea şi mobilizarea oamenilor muncii la înfăptuirea programului partidului nostru. Comitetul judeţean de partid a acordat o atenţie deosebită aplicării neabătute în viaţă a hotărîrilor Congresului al XII- lea, a indicaţiilor dumneavoastră, mult stimate tovarăşe secretar general, referitoare la înfăptuirea politicii de cadre. Ne-am preocupat permanent de îmbunătăţirea compoziţiei cadrelor militind ca aceasta să exprime cît mai fidel rolul conducător al clasei noastre muncitoare în societatea noastră. In acest sens, este semnificativ faptul că din totalul membrilor ce compun organele de partid peste 80 la sută sunt muncitori. De asemenea, 76 la sută din cadrele ce lucrează în aparatul de partid, aproape 84 la sută din cele ale sindicatelor, 85 la sută, ale U.T.C.-ului provin din rîndul muncitorilor. O atenţie mai mare am acordat promovării cadrelor din rîndul femeilor, ele reprezentând peste 32 la sută din totalul membrilor noilor organe de partid. Suntem insă pe deplin conştienţi de neajunsurile existente in munca noastră în domeniul primirii în partid, al aplicării cu toată fermitatea a politicii de cadre a partidului nostru. N-am asigurat ca peste tot criteriul calităţilor moral-politice şi profesionale să fie respectat cu cea mai mare rigurozitate, atit la primirea în partid cit şi în procesul de promovare a cadrelor, de aceea avem in prezent membri de partid, activişti de partid şi de stat, e drept puţini la număr, care nu fac pe deplin prin fapte dovada că merită înaltul titlu de comunist, că merită să deţină diverse funcţii in aparatul de partid şi de stat, în economie. In legătură cu activitatea internaţională a partidului pe anul 1981, doresc ca in numele comuniştilor, al tuturor locuitorilor judeţului Dolj, să exprim totala adeziune la politica externă a partidului şi statului, să adresez cele mai calde mulţumiri secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae (Continuare in pag. a IV-a) CUVÎNTUL TOVARĂŞULUI MIU DOBRESCU CUVÎNTUL tovarăşului CONSTANTIN CRIŞAN Mult stimate tovarăşe secretar general Nicolae Ceauşescu, Stimate tovarăşe, Stimaţi tovarăşi, Doresc să-mi exprim deplinul acord faţă de documentele supuse spre dezbatere, documente care reflectă atenţia deosebită pe care Comitetul Central al partidului, dumneavoastră personal, mult stimate tovarăşe secretar general, o acordaţi creş