Scînteia, iunie 1982 (Anul 51, nr. 12370-12395)

1982-06-01 / nr. 12370

icvntera ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LI Nr. 12 370 Prima ediţie Marţi 1 iunie 1982 6 PAGINI - 50 BANI PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, luni, 31 mai, a avut loc şedinţa Comitetului Poli­tic Executiv al C.C. al P.C.R. La şedinţă au participat ca invitaţi membrii gu­vernului. Comitetul Politic Executiv a examinat şi apro­bat raportul privind cifrele de şcolarizare pentru anul şcolar şi universitar 1982-1983 la invăţămin­­tul preşcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional, de maiştri, superior şi postuniversitar, elaborate in conformitate cu prevederile Legii educaţiei şi in­­văţâmintului şi pe baza propunerilor ministerelor, instituţiilor centrale şi comitetelor executive ale consiliilor populare. S-a apreciat că propunerile au fost făcute in strinsa concordanţă cu cerinţele vieţii economico-sociale din ţara noastră, asigurind necesarul de cadre cu o temeinică pregătire, pen­tru toate domeniile de activitate, inclusiv pentru acţiunile de cooperare in străinătate, in confor­mitate cu planurile de perspectivă ale dezvoltării economiei noastre naţionale in anii următori. In spiritul politicii partidului nostru, de pregătire pentru muncă şi viaţă a tinerei generaţii, au fost adoptate măsuri privind dezvoltarea invăţâmintu­­lui preşcolar, primar şi liceal. S-a stabilit ca marea majoritate a elevilor clasei a IX-a să fie pregătiţi in liceele industriale, de chimie industrială, agro­industriale şi silvice, pentru a se asigura cadrele necesare acestor importante ramuri ale economiei ţării. Comitetul Politic Executiv a indicat să fie luate măsuri ca, in viitorul an şcolar, pregătirea celor care promovează clasa a Vlll-a din unităţile şcolare din mediul rural să se asigure, in cea mai mare parte, in comunele de domiciliu ale elevilor şi, cu precădere, în specialităţile industrial-agrico­­le — mecanică, electrotehnică, mine, petrol, con­strucţii, materiale de construcţii, prelucrarea lem­nului, pentru industriile uşoară şi alimentară. Mă­­surile stabilite asigură şcolarizarea integrală a copiilor de vârsta claselor I-X. . De asemenea, pentru pregătirea unui număr mai mare de cadre de muncitori cu o înaltă ca­lificare, s-a indicat ca în anul şcolar viitor să spo­rească nu­mărul elevilor în invaţămîntul profesio­nal, atit la cursurile de zi, cit şi la cele serale. Totodată, pentru a da posibilitatea absolvenţilor liceelor, încadraţi în producţie, să-şi continue stu­diile, va creşte numărul locurilor la invăţămintul superior - seral şi fără frecvenţă. Comitetul Politic Executiv a aprobat, de aseme­nea, numărul burselor ce se vor acorda in viitorul Cin' 'şcerav nevilor şi studenţilor, asignindu-se in continuare, în spiritul politicii umaniste a partidu­lui şi statului nostru, condiţii tot mai bune de pre­gătire tineretului patriei noastre. Comitetul Politic Executiv a cerut Ministerului Educaţiei şi Invăţămintului, ministerelor economice, consiliilor populare, forurilor ştiinţifice şi politico­­educative, organizaţiilor de partid, de tineret, de no­i şi obşteşti să ia toate măsurile pentru pre­gătirea şi buna desfăşurare a viitorului an şcolar, pentru aplicarea fermă a sarcinilor trasate de con­ducerea partidului şi stabilul nostru privind perfec­ţionarea şi ridicarea continuă a conţinutului invă­­ţâmintului, legătura tot mai strinsa a şcolii de ce­rinţele producţiei, formarea şi educarea unui om nou, cu o înaltă conştiinţă patriotică, revoluţionară. Comitetul Politic Executiv a dezbătut şi aprobat un raport cu privire la recalcularea preţurilor de producţie şi de livrare în industrie, a tarifelor in transportul de mărfuri şi a preţurilor in construc­­ţii-montaj. S-a subliniat că această măsură este impusă de majorarea preţurilor la gazele naturale şi păcură, corespunzător celor practicate pe piaţa externă, precum şi de necesitatea desfăşurării unei activităţi rentabile in toate ramurile economiei na­ţionale. Schimbarea preţurilor la gazele naturale şi păcură influenţează nivelul costurilor in toate sectoarele, făcind necesară recalcularea preţurilor de producţie şi de livrare. Comitetul Politic Executiv a cerut ministerelor, centralelor şi întreprinderilor să acţioneze cu toată fermitatea in vederea reducerii, peste prevederile stabilite, care trebuie considerate ca minime, a consumului de materii prime, materiale, combusti­bili şi energie electrică, precum şi a valorificării lor superioare, a creşterii gradului de utilizare a ma­terialelor recuperabile şi refolosibile, a indicelui de folosire a maşinilor şi utilajelor, sporirii suplimen­tare a productivităţii muncii, diminuării importuri­lor. Toate acestea trebuie să ducă la o scădere generală a cheltuielilor şi costurilor, astfel incit efectele creşterii preţurilor la gaze naturale şi pă­cură să fie cit mai mici. In domeniul investiţiilor, s-a indicat ministerelor, celorlalte organe centrale şi locale să asigure scăderea, in continuare, a consumurilor de mate­riale, combustibil şi energie, aplicarea de noi teh­nologii şi soluţii constructive mai eficiente şi mai ieftine şi diminuarea, pe această cale, a norme­lor de deviz, utilizarea, in mai mare măsură, a materialelor din resurse locale, folosirea utilaje­lor la întreaga capacitate, astfel incit să se ob­ţină o reducere simţitoare a costului lucrărilor de construcţii-montaj. A fost evidenţiată, de aseme­nea, necesitatea întreprinderii unor acţiuni hotă­­râte pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii şi parametrilor tehnico-funcţionali ale tuturor produ­selor, îndeosebi ale celor destinate exportului, pen­tru o mai bună valorificare a mărfurilor româneşti pe piaţa externă. Comitetul Politic Executiv a apreciat că recal­cularea preţurilor de producţie şi de livrare va contribui la creşterea eficienţei şi a rentabilităţii in toate sectoarele de activitate, la sporirea, pe această bază, a venitului naţional, la îmbunătă­ţirea continuă a nivelului de trai material şi spiri­tual al întregului nostru popor, in concordanţă cu hotăririle Congresului al Xll-lea al partidului. Comitetul Politic Executiv a examinat şi aprobat un program privind creşterea gradului de partici­pare a flotei maritime româneşti la transportul mărfurilor de comerţ ex­terior, astfel incit, pină la finele anului 1985, aceasta să asigure transportul in proporţie de 75 la sută din volumul total. In acest scop, s-au stabilit o serie de măsuri pentru dotarea cu noi nave a transportului mari­tim şi fluvial, a flotei de pescuit, corespunzător sarcinilor prevăzute in actualul cincinal, pentru îmbunătăţirea tehnologiilor şi promovarea progre­sului tehnic in activitatea şantierelor navale, con­­str­uirea de noi capacităţi de producţie şi folosirea mb* uftc'f.n.a a cerbi ax.stenti., sporirea indicelui de utilizare a vaselor, asigurarea întregului nece­sar de reparaţie a navelor şi pregătire a forţei de muncă corespunzătoare. Comitetul Politic Executiv a cerut Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, celorlalte mi­nistere cărora le revin sarcini in acest domeniu, să acţioneze cu toată răspunderea pentru reali­zarea, la timp şi in bune condiţii, a măsurilor adoptate, pentru traducerea in viaţă a programu­lui de dezvoltare şi modernizare a flotelor mari­timă, fluvială şi de pescuit româneşti. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privire la vizita oficia­lă de prietenie pe care a efectuat-o in zilele de 25 şi 26 mai in Republica Arabă Siriană, la invi­taţia secretarului general al Partidului Baas Arab Socialist, preşedintele Republicii Arabe Siriene, Hafez Al-Assad. Comitetul Politic Executiv a dat o deosebită apreciere rezultatelor fructuoase ale vizitei, expri­­mindu-şi încrederea că ea va marca - asemenea tuturor intilnirilor dintre preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Hafez Al-Assad - un moment impor­tant in întărirea şi dezvoltarea bunelor relaţii ro­­mâno-siriene. Comitetul Politic Executiv a subliniat cu satisfac­ţie că, in cursul convorbirilor, cei doi conducători de partid şi de stat au afirmat voinţa lor de a acţiona şi in viitor, cu toată fermitatea, pentru a asigura amplificarea şi diversificarea raportu­rilor de strinsa şi rodnică colaborare dintre Româ­nia şi Siria, pe plan politic, economic, tehnico, ştiinţific, cultural şi în alte domenii de activitate, extinderea cooperării şi a legăturilor comerciale, in conformitate cu potenţialul economic al celor două ţâri, considerez că aceasta corespunde pe deplin intereselor naţionale fundamentale ale României şi Siriei, cauzei păcii şi cooperării inter­naţionale. Comitetul Politic Executiv a evidenţiat însemnă­tatea pe care o prezintă, pentru dezvoltarea ge­nerală a relaţiilor româno-siriene, hotărirea celor două părţi de a întări conlucrarea dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Baas Arab Socialist, prin intensificarea contactelor directe şi a schim­bului de experienţă in domeniul construcţiei eco­nomice şi sociale. A fost reliefată, de asemenea, semnificaţia schimbului aprofundat de păreri dintre preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi J­iafez Al-Assad cu privire la probleme internaţionale actuale şi la procesele care au loc in lumea contemporană, o atenţie deosebită fiind acordată situaţiei din Orientul Mijlociu. Cei doi preşedinţi şi-au manifestat - şi de această dată - convingerea că nu se poate ajunge la o soluţie globală, justă şi durabilă a conflictului din Orientul Mijlociu decit pe baza retragerii complete şi urgente a Israelului din toate teritoriile arabe ocupate în 1967 - inclusiv din Ierusalimul arab - şi a recunoaşterii drepturilor naţionale inalienabile ale poporului palestinian, inclusiv a dreptului său la autodeterminare, la reîntoarcerea la căminele sale şi edificarea unui stat propriu independent, in conformitate cu re­zoluţiile pertinente ale O.N.U. referitoare la pro­blema palestiniană. S-a subliniat, totodată, ca dialogul româno­­sirian la nivel înalt a pus in evidenţă marea în­semnătate pe care România şi Siria o acordă edificării securităţii europene, înfăptuirii dezarmă­rii generale, in primul rînd a dezarmării nucleare, eliminării stărilor de tensiune din lume, reluă­rii politicii de pace, destindere şi colaborare inter­naţională, lichidării subdezvoltării şi instaurării unei noi ordini economice internaţionale. Comitetul Politic Executiv a luat act cu profundă satisfacţie de faptul că preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Hafez Al-Assad au convenit să în­tărească conlucrarea dintre România şi ISiria pe arene mondială, u: -nuntiră ■ • ț-, ■ r'.yp. -1# ». Ai« foii î.^,-4« «*, consultări bilaterale ori de une ori este­­ nevoie, in legătură cu problemele internaţionale majore de interes reciproc. Aprobind in unanimitate concluziile şi înţelege­rile la care s-a ajuns cu prilejul noului dialog româno-sirian la nivel inait, Comitetul Politic Exe­cutiv a stabilit măsurile necesare pentru realizarea, în bune condiţii, a acordurilor şi obiectivelor de colaborare şi cooperare stabilite, pentru dezvol­tarea continuă, multilaterală, a relaţiilor prieteneşti dintre cele două ţâri şi popoare. Comitetul Politic Executiv a relevat, de aseme­nea, importanţa noii intilniri pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a avut-o, in timpul vizitei in Siria, cu preşedintele Comitetului Executiv al Or­ganizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, Yasser Ara­fat, în cadrul căreia a fost reafirmată hotărirea partidului şi statului nostru de a acorda, în con­tinuare, întregul sprijin cauzei drepte a poporului palestinian. Comitetul Politic Executiv a apreciat că vizita in Siria a constituit o nouă ilustrare a consecvenţei cu care România socialistă, preşedintele Nicolae Ceauşescu acţionează pentru edificarea unei lumi a păcii, înţelegerii şi colaborării intre naţiuni. ★ Comitetul Politic Executiv a soluţionat, de ase­­menea, probleme curente ale activităţii de partid şi de stat. W&B* ‘ * ,­­­­' --»’p . s. O0 La zi in AGRICULTURA xmmmt iS ‘-Mm t ______________n ^ Cit mai multe răsaduri pentru a doua cultură de legume! Sporirea producţiei de legume $i eşalonarea livrărilor pe o perioadă cit mai îndelungată din cursul anului sunt condiţii de cea mai mare însem­nătate pentru buna aprovizionare a populaţiei cu astfel de produse. Pină acum, potrivit datelor furni­zate de Direcţia generală a horticul­turii din Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, au fost insă­­minţate şi plantate 285 500 hectare cu legume — 99 la sută din suprafa­ţa prevăzută, respectindu-se, mai mult decit in alţi ani, sortimentul stabilit. Cu toate că în lunile martie şi aprilie timpul a fost mai rece, în­­tirziind vegetaţia unor culturi, din grădini au început să fie livrate can­tităţi tot mai importante de legume. Din recolta acestui an, întreprinde­rile de legume şi fructe au preluat pină acum 5 000 tone de salată, 14 000 tone spanac, 6 600 tone ceapă verde, 950 tone varză, precum şi ridichi, us­turoi verde şi alte produse, care au fost livrate pieţei, iar unele cantităţi­­ pentru industrializare. Aceste pri­me rezultate, precum şi modul in care se desfăşoară lucrările In gră­dini constituie o primă garanţie a Îndeplinirii, pe sortimente, a planului la producţia legumicolă pe acest an. In legumi­cultură, mai mult decit in alte sectoare ale producţiei vege­tale, există posibilităţi ca pe tere­nurile eliberate de diferite culturi, pină toamna să fie obţinute una sau chiar două recolte. Culturile duble şi succesive, care vor ocupa in acest an peste 170 000 hectare, sunt de natură să asigure o producţie suplimentară de legume. Ele permit, înainte de toate, o bună aprovizionare a popu­laţiei cu legume proaspete pină toamna tirziu şi materii prime supli­mentare pentru fabricile de conser­ve. De pe acum, terenurile de pe care se stringe prima recoltă de le­­gume-verdeţuri sunt pregătite şi plantate cu varză de toamnă, toma­te şi alte culturi, acţiune ce se va in­tensifica pe măsura recoltării orzului şi a altor cereale cultivate în peri­metrele sistemelor de irigaţii. Condiţia esenţială pentru realiza­rea de producţii sporite de legume la culturile succesive şi duble o con­stituie asigurarea din timp a canti­tăţilor de răsaduri necesare, care să fie plantate in mod eşalonat şi in li­mitele perioadei optime, astfel incit in permanentă, pină toamna tirziu, să se producă legume proaspete. Con­cret, cum se îndeplineşte această ce­rinţă ? Pentru culturile succesive şi duble de legume se pregătesc 1 487 milioane fire de răsaduri de varză, 1 650 milioane de tomate, 225 milioa­ne de sulii, 225 milioane de conopidă etc. Din analizele efectuate rezultă însă că, in timp ce unor unităţi agri­cole Ie prisoseşte răsadul, altora le lipseşte. Nu există nici un fel de jus­tificări pentru cei ce au tergiversat producerea răsadurilor, iar pentru a­­ceasta întreaga răspundere o poartă conducerile unităţilor respective. După cum nu trebuie să se mai re­pete sub nici un motiv situaţii de felul celor petrecute în alţi ani când, din lipsă de răsad, unele unităţi a­­gricole nu au plantat legumele in sortimentul prevăzut. Chiar dacă pe­rioada care a mai rămas pină la plantarea culturilor succesive şi du­ble de legume este scurtă, este abso­lut necesar ca, în unităţile care au neglijat producerea din timp a răsa­durilor, să se treacă de indată la re­alizarea lor in solarii, răsadniţe ş.a. Totodată, este nevoie ca din vreme să se organizeze Întrajutorarea cu răsaduri intre unităţi. Paralel cu măsurile care se între­prind şi trebuie întreprinse, in con­tinuare, in vederea îndeplinirii pla­nului de plantări iin legumicultura şi pentru plantarea şi insămintarea culturilor succesive şi duble pe su­prafeţele stabilite, este necesar ca toate culturile aflate acum in vege­taţie să fie îngrijite exemplar, ast­fel incit să fie obţinute recolte de măi mari la hectar. In mod deosebit trebuie să se asigure, in aceste zile, apa absolut necesară grădinilor de legume. Acolo unde acestea nu sunt amplasate în sistemele mari de iri­gaţii, apa pentru udarea culturilor trebuie să se asigure prin toate mij­loacele, din lacuri, din fintini şi din alte surse. La această acţiune sunt chemaţi să participe cu­ mai mulţi locuitori ai satelor, tineri şi virstnici, pentru a se asigura acum apa de care au nevoie plantele, intrucit de aceasta depinde mult sporirea pro­ducţiei in legumicultură. Necesităţile de consum ale popu­laţiei impun ca, in aceste zile, sub directa conducere şi îndrumare din partea organelor şi organizaţiilor de partid, a consiliilor populare, in toate unităţile agricole, în toate Io*­"* calităţile să se acţioneze pentru rea­lizarea unei producţii sporite de le­gume, intr-un sortiment variat, care să fie livrate ritmic pe pieţe. Aceas­ta presupune producerea unor canti­tăţi îndestulătoare de răsaduri pen­tru culturile succesive şi duble, plan­tarea lor eşalonată şi întreţinerea e­­xemplara a culturilor existente, ast­fel incit să existe garanţia că vor fi realizate integral şi chiar depăşite producţiile prevăzute la toate sorti­mentele.­­ Construcţii noi, moderne la Rîmnicu Vîlcea Foto : S. Cristian IN ZIARUL DE AZI: • La Combinatul minier Rovinari, amplă mobilizare de forţe pentru SPORIREA PRODUCŢIEI DE CĂRBUNE (IM). LA INVITAŢIA TOVARĂŞULUI NICOLAI CEAUŞESCU O delegaţie de partid şi de stat, condusă de tovarăşul Wojciech Jaruzelski, va efectua o vizită oficială de prietenie în ţara noastră La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, o dele­gaţie de partid şi de stat, condusă de tovarăşul Wojciech Jaruzelski, prim­­secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, preşedintele Consiliului de Miniştri şi al Consiliului Militar pentru Salvare Naţională ale Polone, va efec­tua o vizită oficială de prietenie in Republica Socialistă România la începutul lunii iunie a.c. PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Ministrul agriculturii al U.R.S.S. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, in cursul zilei de luni, pe tovarăşul Va­lentin Karpovici Mescat, ministrul agriculturii al U.R.S.S., care, în frun­tea unei delegaţii, face o vizită în ţara noastră. La primire a participat tovarăşul Ion Teşu, ministrul agriculturii şi in­dustriei alimentare. A fost de faţă V.I. Drozdenko, am­basadorul Uniunii Sovietice la Bucu­reşti. Oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un salut cordial şi urări de sănătate şi succes din partea tovarăşilor L. I. Brejnev, secretar ge­neral al Comitetului Central al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului So­vietului Suprem al U.R.S.S., şi N. A. Tihonov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Totodată, minis­trul sovietic a exprimat vi­ mulţu­miri pentru întrevederea acordată, pentru prilejul oferit de a vizita România, de a cunoaşte nemijlocit progresul obţinut de oamenii muncii români in dezvoltarea agriculturii, a celorlalte ramuri ale vieţii econo­­mico-sociale a ţârii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţim­it pentru urările transmise şi a adresat, la rindul său, un călduros salut şi cele mai bune urări tovară­şilor L.I. Brejnev şi N.A. Tihonov. Irs cursul întrevederii s-a exprimat satisfacţia faţă de dezvoltarea multi­laterală şi rodnică pe care o cunosc relaţiile româno-sovietice pe multi­ple planuri. în acest cadru, a fost e­­videnţiată buna colaborare dintre­ cele două ţâri in agricultură, apropi­­indu-se, totodată, că există con­diţii favorabile pentru extinderea şi­ adîn­­cirea ei in viitor. A fost manifestată de ambele părţi dorinţa de a"se ac­ţiona pentru identificarea unor noi domenii de cooperare în acest impor­tant sector, valorificindu-se cit mai eficient posibilităţile pe care le oferă potenţialul agricol, tehnologic şi de cercetare al României şi Uniunii So­vietice, ceea ce va contribui la pro­gresul agriculturii şi la dezvoltarea economico-socială generală a celor două ţâri. întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă caldă, tovărăşească. Rodrigo Carazo Odio, fost preşedinte al Republicii Costa Rica Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, preşedintele Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, a primit, luni după-amia­­ză, la Snagov, pe Rodrigo Carazo Odio, fost preşedinte al Republicii Costa Rica, care ne vizitează ţara la invitaţia Consiliului Naţional al F.D.U.S. La întrevedere a luat parte Mihai Burcă, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al F.D.U.S. Oaspetele a arătat că preşedintele Partidului Eliberarea Naţională din Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, i-a încredinţat plăcuta misiune de a transmite tovarăşului Nicolae Ceauşescu un salut şi cele mai cordiale urări. Totodată, Rodri­go Carazo Odio şi-a manifes­tat satisfacţia de a fi primit de preşedintele Nicolae Ceauşescu şi a adresat vii mulţumiri pentru posibi­litatea oferită de a vizita România, de a cunoaşte din munca şi preocu­pările poporului român, din realiză­rile sale remarcabile in dezvoltarea economico-socială a patriei, pentru calda ospitalitate de care s-a bucu­rat pretutindeni in tara noastră. Oas­petele a dat o deosebită apreciere politicii externe a României, contri­buţiei preşedintelui Nicolae Ceauşescu la soluţionarea constructivă a mari­lor probleme ce preocupă omenirea, la­­înfăptuirea înaltelor idealuri de pace, libertate, independentă şi pro­gres ale tuturor naţiunilor. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat să se transmită preşedintelui Partidului Eliberarea Naţională din Costa Rica salutul său şi cele mai bune urări. în timpul convorbirii a fost mani­festată dorinţa ca relaţiile prieteneşti dintre România şi Costa Rica să cu­noască o continuă extindere, in fo­losul ambelor ţări şi popoare, al cauzei păcii, cooperării şi înţelege­rii între naţiuni. S-au abordat, de asemenea, pro­bleme actuale ale situaţiei interna­ţionale, subliniindu-se faptul că spo­rirea cheltuielilor militare, adincirea crizei economice şi monetar-finan­­ciare afectează grav dezvoltarea tu­turor statelor, îndeosebi a ţârilor in curs de dezvoltare. S-a apreciat că se impune întărirea solidarităţii si colaborării statelor in curs de dezvol­tare in lupta pentru lichidarea sub­dezvoltării şi reducerea decalajelor dintre ţările bogate şi ţările sărace, pentru aşezarea şi desfăşurarea rela­ţiilor economice pe baze echitabile şi, in acest context, stabilirea unor dobinzi raţionale, pentru încetarea cursei înarmărilor şi trecerea la mă­suri concrete, eficiente, de dezarma­re, in primul rind de dezarmare nu­cleară, pentru instaurarea unei noi ordini economice internaţionale, care să asigure progresul mai rapid a! tuturor statelor, cu precădere al ce­lor rămase in urmă, precum şi sta­bilitatea economică şi politică mon­dială. A fost evidenţiată, totodată, necesitatea de a se acţiona in mod ferm pentru oprirea agravării situa­ţiei internaţionale, pentru reluarea şi continuarea politicii de destindere, colaborare şi respect al independen­ţei naţionale, pentru soluţionarea pe cale politică, prin tratativ­e­, a tutu­ror stărilor conflictuale si diferende­lor dintre state, întrevederea a decurs intr-o atmo­sferă caldă, prietenească. întreprinderea de motoare electrice Bucureşti. Aspect din secţia a H-a montaj Foto : E. Dichtseura De ziua copiilor ţârii, a copiilor lumii A­stăzi, 1 Iunie, este ziua copii­lor patriei noastre socialiste şi, totodată, Ziua internaţio­nală a copilului. Desigur, in tara noastră, in toate zilele anului, copiii sunt înconjuraţi d­in fa­milie, la şcoală, în organizaţia de pionieri sau a „Şoimilor patriei“ — de atenţia şi dragostea în­tregii noastre societăţi, dar ziua de astăzi constituie un prilej deosebit pentru a ne manifes­ta afecţiunea faţă de cea mai tînără generaţie, denumită de drept cuvint viitorul patriei. Construim intens şi ne bucurăm din plin de ceea ce ridicăm cu miinile noastre. Fiecare obiectiv, împlinit sau aflat încă în proiect, se înscrie intr-un program de am­plă perspectivă. Realizările si pro­iectele noastre privesc peste dece­nii, ceea ce înfăptuim este du­rabil, construim continuu cu fata spre viitor! De aceea ce edifică co­muniştii, oamenii muncii de astăzi, incordindu-si braţul si mintea, be­neficiem şi noi, si vor beneficia in moi deosebit copiii, urmaşii de miine, cei care vor duce mai de­parte opera de edificare a celei mai drepte orinduiri — comunis­mul — pe pămintul României. Umanismul politicii partidului nostru, grija permanentă pentru om si condiţiile sale de viată cu­prind, poate chiar în mod prio­ritar, si tinăra generaţie. Astăzi, in România socialistă, cele mai ti­nere vlăstare sunt la adăpost de orice grijă si se bucură nestinje­­nite de anii copilăriei, invată şi se instruiesc pentru a deveni ce­tăţeni de nădejde ai patriei. Ca urmare a efortului întregului po­por de a înfăptui sarcinile econo­mice, copiii cresc şi se dezvoltă în ambianţa unor cămine înzestra­te la un nivel de neconceput în copilăria părinţilor şi a bu­nicilor lor. Sute şi sute de mii de familii — la oraşe, ca şi la sate — au locuinţe confortabile şi sănă­toase, dotate cu ceea ce industria bunurilor de consum a creat şi a produs mai bun şi mai frumos. Anual se dau in folosinţă" zeci de mii de apartamente, numeroase u­­nităţi şcolare, de cultură, odihnă şi sănătate — toate acestea cinci tari bogate, puternic dezvoltate e­­conomic operează mari reduceri in bugetele sociale. Volumul alocaţi­ilor de stat s-a ridicat, in 1981, la 11 milioane Iei, fond considerabil suplimentat in acest an. De aloca­ţii beneficiază circa 4,8 milioane de copii. Dînd un exemplu demn de urmat, Rormânia a redus chel­tuielile destinate înarmării majo­­rind, din fondurile economisite, a­­locaţiile pentru copii. O grijă deosebită acordă statul nostru sănătăţii celor mici. Mo­derne edificii adăpostesc unităţi sanitare destinate copiilor. Un nu­meros corp de medici şi personal mediu stau la dispoziţia familiei pentru a o sfătui şi ajuta să creas­că copii viguroşi, armonios şi­ e­­chilibrat dezvoltaţi. De fapt, îngri­jirea sănătăţii copilului începe îna­inte ca el să se nască, însăşi naş­terea nu mai este de conceput Rodie a $ERBAN — (Continuare în pag. a IV-a) Desen de Întîi Iunie O zi universală a copiilor — cind ale lor sint toate zilele frumoase din an — o zi petrecută intre explozia florilor primăverii şi presimţirea spicelor... O zi în care planeta pare să-şi uite marile griji fi ingindurarea, aducind cuvenitele ofrande Candorii fi Gingăşiei, o zi a încrederii in Speranţa Păili­, in dragoste... Ritualurile suave ce compun fas­tul, acestei zile fac din pana porum­belului zburind in înălţimi cea mai potrivită unealtă de scris a poetului. Cireşele sint semne de punctuaţie. Iarba fragedă e caietul dictando. Tot ce se scrie in ziua Lor, a co­piilor, le aparţine de drept si um­ple tomurile unei fantaste biblio­teci translucide. Tot ce se înfăptuieşte mai de preţ de Gheorghe TOMOZEI in ziua aceasta cu miez de fructă se adaugă zestrei lumii copiilor. Poporul nostru, hrănit cu înţelep­ciuni milenare, mişcindu-şi roţile de moară cosmică intr-un spaţiu ado­rat (si aparat), s-a deprins să ocro­tească plăpindele făpturi­­le co­piilor cu credinţa că logodeşte stră­­vechimea cu visul poate nevisat încă. Sigur pe dorurile şi aspiraţiile sale, acest popor harnic şi drept zi­deşte cu vieţile copiilor porţi de ce­tate virtuali pe care nimeni şi ni­mic nu le va surpa. Poporul işi g­mndeşte astfel nemurirea şi şansă continuităţii. întreţine in­­căr­ui dt suflet flacăra pură a poeziei şi s cintecului. E ziua in care miinile părinţilor sint sărutate cu smerită recunoştin­ţă, ‘ miini ce au gustul plinii, miini tandre. E ziua in care veghea peste lea­găne face să pălească mecanismele ce citesc Universul şi aşază gestu­rile simple înaintea oricăror am­­biţii. Fiindcă e veghea ce poate asi­gura pacea, treci viitorul. Fiindcă e veghea trudnică şi generoasă de o sublimitate ce întrece puţina pri­cepere a poeţilor de a o recompu­ne în cuvinte. Intre florile lui mai şi acest luni» vestitor al auririi griului — o zi. O zi plină de petale fi­spice, o zi dragă copiilor de toate virstele şi fiind ea, chiar împărţită cu oa­menii tuturor meridianelor pâmin­­tului — prin luxurianta culorilor sale — caldă, stenică şi româ­nească... Pentru cea mai tînără generaţie • Peste 4 milioane de elevi sunt cuprinşi in invăţămintul general obligatoriu de 10 ani, 3 387 700 de şcolari sunt înscrişi in invaţămintul primar şi gimnazial. Ei au la dispoziţie 30 000 de unităţi şcolare de toate gradele, la cursurile de zi, din cele 971 de licee, aproape 850 000 de elevi se pregătesc pentru 93 de meserii. • 4,8 milioane de copii beneficiază de alocaţie de stat. • Planul naţional unic de dezvoltare economico-socială prevede pentru anul acesta importanta sumă de 3,7 miliarde lei la capitolul investiţii pentru învâţămint, cultură, ocrotirea sănătăţii. Pină la sfirşitul anului se vor realiza, pentru invă­­ţâmintul primar, gimnazial şi tehnic profesional 1 455 săli de clasă, 18 430 de locuri in internate, 6 000 de locuri de muncă in atelierele şcolare, 7 835 de locuri in grădiniţe, 1 550 de locuri în creşe. D­in apropiata vacanţă de vară, 2 200 000 de preşcolari şi pionieri vor merge in tabere, colonii, excursii şi drumeţii, in expediţii pioniereşti.

Next