Scînteia, septembrie 1982 (Anul 51, nr. 12448-12473)
1982-09-15 / nr. 12460
PROLETARI DIN TOATE JÂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LII Nr. 12460 Prima ediție Miercuri 15 septembrie 1982 6 PAGINI — 50 BANI ___________________________________________________________________________________________. I • Sub semnul prieteniei şi al stimei, al voinţei comune de a acţiona pentru extinderea conlucrării reciproc avantajoase pe multiple planuri, ieri au continuat CONVORBIRILE OFICIALE DINTRE PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU ŞI PREŞEDINTELE ALHAJI SHEHU SHAGARI La Palatul Consiliului de Stat au continuat, marţi, 14 septembrie, convorbirile oficiale între preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Federale Nigeria, Alhaji Shehu Shagari. La convorbiri au participat: Din partea română — Ştefan Voitec, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Ion Dincă, prim viceprim-ministru al guvernului, Nicolae Constantin, ministrul comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale, Ştefan Andrei, ministrul afacerilor externe, Ion Teoreanu, ministrul educaţiei şi învăţămintului, Vasile Pungan, ministru secretar de stat, consilier al preşedintelui Republicii, Silviu Curticeanu, secretar prezidenţial şi al Consiliului de Stat, Constantin Mitea şi Ionel Cetăţeanu, consilieri ai preşedintelui Republicii, Ilie Văduva, deputat, vicepreşedinte al Comisiei pentru politică externă şi cooperare economică internaţională a Marii Adunări Naţionale, Vasile Chivulescu, ambasadorul ţării noastre in Nigeria,Petre Tănăsie, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea nigeriană — Ishaya S. Audu,ministrul afacerilor externe, Garba Wushishi, ministrul informaţiilor, Maitama Bello Yusuf, ministrul comerţului, E. A. Ivase, ministru secretar de stat la Ministerul învăţămintului, Thomas Yepwi, senator, Babajo Aliyu, membru, al Camerei Reprezentanţilor, Chuba Okadigbo, consilier special la Preşedinţia Republicii, A.N. Gadau, ambasadorul Nigeriei în România, O. Adeniji, ambasador, director în Ministerul Afacerilor Externe, Chief S. L. Edu şi Abaji Adamu Abubaka, oameni de afaceri, Ason ■ Burr, secretar permanent la Preşedinţia Republicii, E. Akan, director pentru promovarea exportului la Corporaţia nigeriană a petrolului. în timpul noii runde de convorbiri, membrii delegaţiilor au informat pe preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Alhaji Shehu Shagari despre rezultatele întîlnirilor de lucru avute în ziua precedentă, în cadrul cărora au discutat căile şi modalităţile concrete de transpunere în viaţă a orientărilor şi indicaţiilor date de cei doi şefi de stat cu privire la intensificarea şi diversificarea schimburilor comerciale, extinderea cooperării economice şi tehnico-ştiinţifice, amplificarea colaborării în domeniul învăţămîntului, al formării cadrelor şi în alte sectoare de activitate, întărirea conlucrării dintre România şi Nigeria pe plan internaţional. Luînd cunoştinţă de rezultatele întîlnirilor de lucru, cei doi preşedinţi au hotărît ca membrii delegaţiilor să continue analiza căilor şi posibilităţilor de dezvoltare a colaborării bilaterale, astfel ca înţelegerile la care se va ajunge cu prilejul vizitei să reflecte pe deplin dorinţa României şi Nigeriei de a promova între ele o conlucrare tot mai largă, reciproc avantajoasă, corespunzător intereselor ţărilor şi popoarelor noastre de a-şi pune tot mai bine în valoare resursele naţionale, de a înainta mai rapid pe calea progresului economic şi social. Convorbirile au decurs într-o atmosferă de caldă prietenie, înţelegere şi stimă reciprocă. Azi, transmisiuni directe la radio şi televiziune : — în jurul orei 11,00, solemnitatea semnării documentelor oficiale româno-nigeriene ; — la ora 11,45, ceremonia plecării preşedintelui Republicii Federale Nigeria, Alhaji Shehu Shagari. Judeţul Vrancea a încheiat recoltarea florii-soarelui Lucrătorii din agricultura judeţului Vrancea au încheiat, în ziua de 12 septembrie, recoltarea florii-soarelui pe întreaga suprafaţă de 8 030 hectare, obţinind o producţie medie de peste 1 800 kg la hectar, în telegrama adresată, cu acest prilej, Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de Comitetul judeţean Vrancea al P.C.R., se spune : Vă raportăm, tovarăşe secretar general, că, în spiritul sarcinilor stabilite de dumneavoastră, am luat măsuri politico-organizatorice pentru ca recoltarea legumelor, a fructelor, a strugurilor, a porumbului şi celorlalte culturi să se desfăşoare din plin. Acţionăm, de asemenea, cu toate forţele mecanice la eliberarea solelor, executarea arăturilor şi pregătirea terenului ce va fi însâminţat in această toamnă, fiind hotărîţi să încheiem aceste lucrări in epoca optimă. Vă asigurăm, mult stimate şi iubite tovarăşe secretar general, că vom munci cu deplină dăruire pentru a îndeplini exemplar sarcinile ce ne revin, pentru a întîmpina cu cit mai mari realizări Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român, aducindu-ne astfel contribuţia la minunata operă de înflorire multilaterală a patriei. TIMIŞ : 21 unităţi economice au îndeplinit planul pe 9 luni Colectivele de oameni ai muncii dintr-un număr de 21 de unităţi economice din judeţul Timiş au îndeplinit sarcinile de plan la producţia-marfă pe 9 luni. Succesul are la bază utilizarea mai eficientă a maşinilor, instalaţiilor şi agregatelor, a timpului de lucru, extinderea mecanizării şi automatizarea unor procese de producţie, introducerea în fabricaţie a unor tehnologii moderne, întărirea spiritului de răspundere, de ordine şi disciplină la fiecare loc de muncă. Printre unităţile care şi-au înscris numele la panoul de onoare al fruntaşilor se află întreprinderea de reţele electrice, Trustul de construcţii industriale, întreprinderea textilă „13 Decembrie“, întreprinderea de construcţii căi ferate, întreprinderea de morarit şi panificaţie, întreprinderea de foraje. Avansul de timp ciştigat va permite celor 21 de unităţi să realizeze, până la finele lunii septembrie, o producţie-marfă suplimentară în valoare de aproape 415 milioane lei. (Cezar Ioana, corespondentul „Scinteii“). SUCEAVA : Producţie netă suplimentară Eforturile depuse de muncitorii, maiştrii şi inginerii dint unităţile economice Sucevene pentru Îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan s-au materializat în realizarea suplimentară a unei producţii nete în valoare de peste 110 milioane lei, obţinută in cea mai mare parte pe seama creşterii productivităţii muncii şi micşorării consumurilor materiale. Cheltuielile materiale au fost reduse cu 20,1 lei la 1 000 lei producţie-marfă, in perioada care a trecut de la începutul anului şi pină acum, economisindu-se materii prime şi materiale în valoare de 152 milioane lei. (Sava Bejinariu, corespondentul „Scinteii“). Zilele trecute m-am aflat într-o gară pe care incă n-o ştiusem. Eram sus, pe un podium, soarele cobora deasupra cupolei din sticlă, iar vagoanele străluceau, aşa cum se intimplă în oricare gară, într-o clipă de toamnă frumoasă, numai că aici călătorii — cum sunt ei grăbiţi — m-au făcut să fiu atent la ce se petrecea : coborau și urcau intr-un ritm alert, purtind cu ei tot felul de unelte, iar trenul n-avea, cum s-ar spune, incă de gind să plece. Peroanele erau colorate de albastrul salopetelor — zeci și zeci de muncitori roiau pe acolo — dar vagoanele nu erau încă gata de plecare. — Cind o să plece acest tren ?, am întrebat și mi s-a răspuns , în mod sigur la începutul acestei săptămini. N-am rămas nicidecum surprins. De fapt așa și trebuiau să decurgă lucrurile, fiindcă in momentul in care aveam în fată aceasta imagine mă aflam nu într-o gară, ci la întreprinderea mecanică de material rulant „Grivita roşie“ (prescurtat (I.M.M.R.), despre care inginerul Vasile Mladin, directorul, imi spune că deşi uzina are peste 60 de ani vechime, adevăratul ei act de naştere datează de acum 17 ani, cind , s-a înscris in procesul de industrializare printr-un nou profil. I.M.M.R. are azi în grijă vagoanele de călători. Această grijă a sa constă in redarea în circuit a vagoanelor care, în mod firesc, se uzează. In marile ei hale, întinse pe aproape 19 hectare, acoperite precum peroanele unei gări imense, vin anual sute de vagoane care sunt aici reconstruite, iar altele, cu miile, intrate în reparaţie, în revizie şi supraveghere tehnică. E aici un uriaş sanatoriu tehnic, dar, aş spune, mai curind un loc in care putem privi acele case pe roate cu care călătorim pe drumuri de fier. Vagonul care a împlinit, de exemplu, cincisprezece ani şi a fost adus aici pentru reparaţie capitală. Ne dezvăluie şi din ce e compus : fiecare părticică e menită să asigure deplină securitate şi confort. Responsabilitatea este, deci, dintre cele mai mari, grija pentru calitatea reparaţiei este aici implicată in cea mai măruntă lucrare. Un vagon — mi se explică — are 27 000 de repere, cetind, la un loc, meserii dintre cele mai diferite. Cei peste 3 500 de muncitori, cu o medie de vîrstă de 35 de ani, stăpînesc peste 50 de profesii — forjori, arcurari, tratamentişti, ajustori, strungari, frezori, mecanici, bobinatori, rectificatori, modelieri, turnători, cauciucari, lăcătuşi, electronişti — fiecare meserie fiind la rindu-i ramificată în specializări stricte, precum lăcătuşi de construcţii metalice, lăcătuşi de frine etc, etc. Un conglomerat intr-o ordine precisă „ca şi un ceasornic C.F.R.“ — cum surîde directorul, voind a mă face să înţeleg cit de cit acel mecanism complex prin care un vagon de cale ferată este redat circuitului de către muncitori, tehnicieni şi ingineri de cea mai înaltă calificare. Mergem pe o linie tehnologică, apoi pe alta, apoi pe alta, străbatem atelier după atelier, vedem vagoanele cum işi recapătă, dintr-o hală intr-alta, înfăţişarea nouă, pină ajungem pe acele „peroane“ ce ne dau senzaţia unei gări fantastice prin culori şi dimensiuni. Cind ne reîntoarcem, în birouldirectorului o găsim, aşteptindu-l, pe directoarea Şcolii generale nr. 179, Maria Vulpe. Inginerul Mladin se scuză, a întîrziat, „nu-i nimic“ admite directoarea, „ştiu cit sînteţi de ocupat, n-am să vă reţin prea mult“. Şi astfel, in următoarele minute, asist la reînnoirea „convenţiei“ dintre şcoală şi uzină privind „planul de colaborare in producţie dintre uzină şi şcoală“. Directoarea şcolii a intrebat: ,,Vreţi să ne mai patronaţi ?“, iar directorul uzinei i-a răspuns : „Da !“ „Atunci, a zis directoarea, să revedem convenţia“. „Convenţia“ este de fapt un contract între uzină şi şcoală prin care şcoala se obligă să execute cu elevii săi manopera unor piese pentru vagoane, iar uzina să asigure asistenţa tehnică şi plata acestor lucrări. Mă interesez: ce fel de lucrări ? Aflu că sunt lucrări care cer timp şi migală, lucrări de finisare a unor piese turnate cum arfi : închizători de uşi şi de ferestre, accesorii si suporturi diverse, minere şi cuiere, pentru care, desigur, uzina ii aduce şcolii venituri, dar veniturile, beneficiile de profunzime constau in faptul că această fructuoasă colaborare aduce un venit incomensurabil pe plan formativ : educaţia şi Împlinirea personalităţii elevilor prin muncă. Piesele finisate de ei sunt trecute pe sub ochiul controlului tehnic , de calitate, piesele lor sunt recepţionate în uzină ca oricare altă piesă realizată de muncitori maturi, ele vor face parte, în mod real, din componenta vagoanelor livrate de uzină ca produse apreciate ale ei ! Mă hotărăsc să văd această școală, care se află nu departe de uzină, dincolo de Podul Constanța. Surpriza este mereu la ea acasă. Această școală, cu aproape 1 000 de elevi, arată întru totul ca un frumos aşezămint de cultură la strălucirea căruia participă, deopotrivă, profesori şi elevi. Sub îndrumarea profesorilor, cu ajutorul oamenilor uzinei ,o bună parte dintre foştii elevi ai şcolii sunt azi muncitori, tehnicieni şi ingineri la I.M.M.R.). Şcoala generală 179 impresionează printr-o bună dotare — cabinete de fizică şi chimie, limba română, istorie, geografie, chimie, desen, limbi străine, sală de sport — toate înzestrate cu material didactic şi aparatură de predare modernă — şi, totodată, printr-o curăţenie exemplară, întreţinută de elevi care ştiu să preţuiască munca. Şi mai există aici un fapt pe care l-am lăsat anume la încheiere : începînd cu faţada, ornamentată cu un sgraffito care atrage de departe atenţia, interiorul apare ca un adevărat salon de expoziţie unde expun pînze pe teme istorice şi pe teme inspirate din viaţa contemporană studenţi ai Institutului de arte plastice ,.Nicolae Grigorescu“. Studenţi care, in timpul anului de învăţămînt, făcînd aici practică pedagogică, au ţinut să-şi lase drept recunoştinţă pentru uzina şi şcoala patronată de ea, lucrările lor cele mai valoroase. Aşadar, o uzină, o şcoală, o facultate — împreună un mediu al frumuseţii muncii noastre de fiecare zi. ŞCOALISTĂ -A TAS8 — Cînd uzina şi şcoala îşi dau mina... --------------- de Vasile BÄRAN -------------- LA ÎNCEPUT DE NOU AN ŞCOLAR Învăţămîntul românesc în faţa unei înalte şi nobile misiuni educative „începînd de la învăţămîntul preşcolar şi pînă la învăţămîntul universitar, copiii, tinerii trebuie crescuţi şi educaţi în spiritul dragostei de patrie, al devotamentului faţă de socialism, faţă de partid, în spiritul muncii, înarmîndu-i cu cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi cunoaşterii umane. Şcoala de toate gradele trebuie să formeze un tineret revoluţionar, pasionat, îndrăzneţ, gata de orice sacrificiu pentru interesele patriei, ale socialismului, pentru apărarea independenţei ţării, pentru pace“. NICOLAE CEAUŞESCU Ca în fiecare an, la mijlocul lui septembrie, in şcolile de toate gradele are loc momentul sărbătoresc al deschiderii cursurilor. ’Ca în fiecare an, la mijlocul lui septembrie, in întreaga ţară milioane de tineri se îndreaptă spre sălile de clasă, spre amfiteatrele universitare animaţi de voinţa de a pătrunde tot mai adine in tainele ştiinţei şi culturii, de a se forma ca oameni, ca specialişti, de a-şi dezvolta vocaţiile şi aptitudinile spre a nu le valorifica apoi in ampla operă de dezvoltare şi înflorire a patriei socialiste. An de an, datorită preocupării statornice a partidului şi statului nostru, şcoala românească a străbătut un drum ascendent, şi-a înavuţit zestrea didactică, a cunoscut perfecţionări potrivit cerinţelor crescinde ale economiei naţionale, ale societăţii noastre în continuu progres. Cu deosebire in perioada care a urmat Congresului al IX-lea al partidului, datorită orientării clarvăzătoare a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, învăţămintul românesc a fost aşezat pe baze profund ştiinţifice. S-a acţionat metodic, perseverent pentru apropierea şcolii de cerinţele vieţii, ale societăţii, pentru a crea toate condiţiile ca de pe băncile şcolii să iasă, in acelaşi timp, şi specialişti bine pregătiţi şi tineri cu o conduită moral-cetăţenească înaintată. Amplul proces de organizare a învăţămintului de toate gradele, de conectare a lui la tot ce a cunoscut mai valoros gîndirea, ştiinţa şi cultura umanităţii, de dezvoltare superioară a tradiţiilor progresiste ale invăţămîntului naţional a făcut ca, an de an, şcoala de toate gradele să răspundă mereu mai bine exigenţelor unei educaţii şi instrucţii superioare, să pregătească pentru societate oameni devotaţi societăţii, cu o tot mai ridicată competenţă profesională. Prezenţa la manifestările prilejuite de deschiderea învăţământului a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în Capitală şi în alte localităţi ale patriei, ideile şi orientările preţioase formulate in cuvintările rostite de secretarul, general al partidului, îndemnurile înflăcărate adresate cadrelor didactice, studenţilor şi elevilor au constituit pentru şcoală om veritabil program de muncă, au făcut ca învăţămîntul să se apropie tot mai mult de cerinţele reale ale societăţii, să cunoască un vast proces de perfecţionare şi modernizare, să răspundă cu mereu mai bune rezultate misiunii încredinţate de partid şi popor slujitorilor şcolii. Toate acestea se reflectă în calitatea pregătirii absolvenţilor diferitelor şcoli şi instituţii de învăţămînt superior, în integrarea lor cu bune rezultate în producţie, în colectivele de muncă, în realitatea a tot ceea ce se înfăptuieşte azi în societatea noastră. Din iniţiativa secretarului general al partidului a fost organizat Congresul educaţiei şi învăţămintului. for larg democratic de dezbatere şi decizie privind destinele şcolii româneşti, au fost adoptate Legea educaţiei şi invăţămintului, precum şi numeroase alte documente legislative care au aşezat şcoala pe o bază ştiinţifică, în structuri eficiente, dinamice. După cum este cunoscut, la plenara lărgită a Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 12 iunie a.c., in magistrala expunere prezentată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu plenarei şi adoptată de aceasta ca document programatic au fost stabilite direcţii şi, sarcini noi, fundamentale pentru procesul de formare şi educare a omului nou. In mod firesc, au fost subliniate răspunderile şi sarcinile ce revin şcolii în formarea şi educarea tinerei generaţii în spiritul patriotismului socialist, al responsabilităţii civice, al conştiinţei revoluţionare, potrivit înţelegerii profunde a concepţiei ştiinţifice despre lume şi viaţă a partidului nostru, materialismul dialectic şi istoric. De mare importanţă pentru destinul, pentru profilul moral politic al tinerei generaţii sunt ideile secretarului general al partidului potrivit cărora un specialist adevărat va fi acela care, pe lingă inalta competenţă profesională, dovedeşte şi ma- nifestă in toate împrejurările vieţii o atitudine înaintată, acţionează ca un adevărat fiu al patriei, ca un patriot înflăcărat. Acum, cinci genera- j fiile tinere păşesc intr-un nou an de muncă şi învăţătură, este deosebit de necesar ca pentru organizaţiile de tineret, pentru toţi elevii şi studenţii cerinţele formulate cu privire la munca educativă in expunerea secre- j tarului general al partidului să de- j vină program concret de acţiune, menit să creeze pretutindeni un cli- j mat de muncă şi răspundere. Şcoala oferă toate condiţiile pentru ca tineretul „să înveţe şi să-şi însuşească — aşa cum cere tovarăşul Nicolae Ceauşescu — tot ce a creat mai de preţ in toate domeniile ştiinţa şi cultura“, formindu-se şi pregătindu-se pentru viaţă şi muncă, „pentru continuarea operei de construcţie socialistă şi comunistă şi ridicarea patriei noastre pe noi culmi de progres şi civilizaţie“. Pentru aceasta şcoala românească de toate gradele dispune de cele mai bune condiţii pentru a asigura o temeinică educaţie prin muncă şi pentru muncă a tineretului, pentru a cultiva respectul faţă de opera înaintaşilor, faţă de trecutul glorios de luptă şi muncă al poporului şi al partidului, pentru a forma specialişti cu un larg orizont spiritual, cetăţeni şi constructori de nădejde ai patriei de azi şi de mîine, întreaga activitate ce se desfăşoară azi, ce se va desfăşura în viitor in toate domeniile vieţii materiale şispirituale este aşezată, potrivit cerinţelor Congresului al XII-lea al (Continuare in pag. a IV-a)