Scînteia, aprilie 1983 (Anul 52, nr. 12629-12654)

1983-04-01 / nr. 12629

SdNTEIA — vineri 7 aprilie 1983 CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU la şedinţa comună a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană (Urmare din pag. I) naţionalitate sau alta, în ţările cu proprietate capitalistă, fabrica este deţinută de un grup de acţionari de diferite naţionalităţi, multe din acestea sunt acum societăţi multi­naţionale. La noi şi in ge­neral în ţările socialiste, fa­brica sau uzina este proprie­tatea comună sau cooperatistă — proprietatea oamenilor muncii. Sunt două feluri de proprietate­­— proprietatea în care oamenii mun­cii, producătorii, sînt stăpînii mij­loacelor de producţie şi le folosesc în interesul lor, al bunăstării între­gului popor — şi proprietatea ca­pitalistă, bazată pe asuprire şi ex­ploatare, în care o mină de oameni asupreşte marea majoritate a mun­citorilor şi a popoarelor respective şi pe care o folosesc pentru îmbo­găţirea unui grup restrîns de oa­meni, ca o formă de exploatare şi asuprire. Şi se mai adaugă şi folo­sirea acestei proprietăţi în asupri­rea şi înrobirea altor naţiuni şi po­poare, în sistemul colonialist şi im­perialist. Noi am ales o -----­~ ae m­oarietate En poate fi­ împărţită după originea naţio­nală ; ea este împărţită după felul în care serveşte poporului sau unui grup de oameni. Proprietatea noas­tră socialistă serveşte poporului ! Toţi oamenii muncii, practic în­tregul popor este proprietarul mij­loacelor de producţie, al întregii avuţii naţionale! Această proprie­tate constituie baza socialismului şi comunismului ; ea asigură bună­starea, fericirea, făurirea visului de aur al comunismului! (Aplauze puternice, prelungite). Am menţionat şi în alte împre­jurări, şi la Conferinţa Naţională din decembrie, faptul că partidul nostru a rezolvat problema naţio­nală pornind de la principiile so­cialismului ştiinţific, de la concep­ţia marxist-leninistă, într-un mod democratic, realizînd adevărata egalitate în drepturi, care, într-a­­devăr, constituie o mîndrie pentru partidul, pentru statul nostru so­cialist, demonstrind, şi în această privinţă, superioritatea socialis­mului, a concepţiei socialismului ştiinţific privind înfăptuirea rela­ţiilor noi, de prietenie, de frăţie, de egalitate între oameni. (Aplauze puternice). Am dori — şi repet şi acum — ca şi în alte ţări naţionalităţile să se bucure cel puţin de aceleaşi drepturi ca cele din România. Noi vom face totul să dezvoltăm şi să asigurăm întotdeauna cele mai bune condiţii de­ afirmare a egali­tăţii în drepturi, a participării tu­turor fiilor patriei la întreaga ac­tivitate, la făurirea unei vieţi demne, libere, la întărirea inde­pendenţei şi suveranităţii Româ­niei ! (Aplauze puternice, pre­lungite , se scandează îndelung „Ceauşescu şi poporul !“). Dragi tovarăşi, Poporul nostru acţionează cu toate forţele în vederea realizării hotărîrilor Conferinţei Naţionale, a planului pe 1983. Realizările pe primul trimestru sînt, în general, bune. Am vorbit la recenta plena­ră a Comitetului Central al par­tidului pe larg despre toate aces­tea, de aceea nu voi mai insista acum asupra lor. Este necesar să facem totul pen­tru a realiza în cele mai bune condiţii planul pe 1983, în in­dustrie, în agricultură, în celelalte sectoare. înfăptuirea cu succes a planului pe acest an este hotărî­­toare pentru înfăptuirea întregu­lui cincinal. Avem toate condiţiile necesare pentru aceasta ! Mai cu seamă aş dori să subliniez, şi în acest cadru, activitatea creatoare, entuziastă a muncitorilor, ţărani­lor, intelectualilor, a tuturor oame­nilor muncii, fără deosebire de na­ţionalitate, a întregului nostru po­por, care acţionează în deplină unitate pentru a realiza planul pe acest an, fiind convinşi că aceasta corespunde intereselor vitale ale naţiunii noastre, ale viitorului nos­tru liber, fericit. (Aplauze puter­nice, prelungite). Se desfăşoară o muncă susţinută în vederea înfăptuirii programului energetic şi de dezvoltare a bazei de materii prime. Avem, în dome­niul minier, rezultate bune , s-au luat măsuri şi în domeniul petro­lier — şi avem convingerea că vom realiza ceea ce ne-am propus. Avem, de asemenea, o serie de rezultate pozitive şi în ce priveşte asigurarea ţării cu alte materii prime. Se desfăşoară o activitate susţinută în vederea reducerii con­sumurilor energetice şi materiale, a recuperării, recondiţionării şi refolosirii materialelor, pieselor şi subansamblelor. Şi în această pri­vinţă am obţinut unele rezultate, dar mai cu seamă am stabilit o se­rie de programe care trebuie rea­lizate în toate unităţile, în toate judeţele, în toate localităţile şi care au un rol de importanţă deo­sebită în asigurarea bazei tehnico­­materiale, a dezvoltării economico­—-orc/trans-;—~ Desfăşurăm o largă activitate generală privind reducerea chel­tuielilor materiale, a ponderii acestora în produsul social şi creş­terea mai puternică a venitului naţional. Se desfăşoară o muncă intensă, pregătim un program special cu privire la creşterea productivităţii muncii sociale în toate sectoarele. Pornim de la faptul că, pînă la urmă, problema productivităţii muncii este hotărîtoare pentru re­ducerea cheltuielilor materiale, pentru creşterea venitului naţional. Cu ce cheltuieli de muncă vom scoate cărbunele, petrolul, mate­riile prime, cu ce costuri de mun­că vom produce metalul, produsele chimice, cu aceleaşi costuri le vom introduce în continuare în alte produse. Pînă la urmă, productivi­tatea muncii constituie factorul hotărîtor pentru reducerea chel­tuielilor materiale şi economisirea materialelor, înseamnă economi­sirea muncii, a forţei de muncă. Creşterea productivităţii muncii constituie factorul hotărîtor pen­tru făurirea cu succes a socialis­mului şi comunismului în patria noastră ! (Aplauze puternice, pre­lungite). Trebuie să acţionăm cu mai multă hotărîre în vederea ridică­rii rentabilităţii fiecărui sector de activitate, a creşterii puternice a eficienţei economice. Să aplicăm cu hotărîre noul mecanism econo­mic în toată amploarea şi în toate laturile sale, aşa cum am menţio­nat şi la ultima plenară a Comi­tetului Central al partidului nostru. O atenţie deosebită este necesar să acordăm calităţii produselor noastre. Trebuie să facem totul pentru a realiza produse de o ca­litate tot mai bună, competitive cu orice produse similare pe plan mondial. Dar calitatea trebuie privită cu toată răspunderea, în toate sectoarele, începînd cu căr­bunele, minereul şi petrolul, cu materiile prime. Pentru că, spre exemplu, dacă producem cărbune cu calorii mai multe, cu steril mai puţin, vom da ţării energie mai multă şi mai ieftină ; dacă vom da petrol cu impurităţi cît mai pu­ţine, înseamnă a realiza o cali­tate bună. Şi aceasta este valabil în toate sectoarele. Subliniez aceasta pentru că pro­blema calităţii nu trebuie privită numai în sectoarele de prelucra­re, că ea începe de la materiile prime pînă la finalizare şi pînă cînd ajunge la consumatori, în toate sectoarele — şi sînt foarte multe — trebuie să se asigure o calitate corespunzătoare a muncii ! Aceasta constituie, de asemenea, o cerinţă primordială a stadiului ac­tual al dezvoltării societăţii noas­tre, una din cerinţele esenţiale puse de Congresul al XII-lea pri­vind o nouă calitate a muncii şi vieţii, pentru realizarea obiectivu­lui strategic de trecere la un nou stadiu de dezvoltare a ţării, în strînsă legătură cu aceasta este problema valorificării superi­oare a materiilor prime şi a mun­cii poporului nostru. De asemenea, doresc să menţio­nez din nou necesitatea acordă­rii unei atenţii mai mari pregăti­rii cadrelor, calificării şi recalifi­cării lor, ridicării nivelului cunoş­tinţelor profesionale, tehnico-ştiin­­ţifice ale oamenilor muncii, ca o condiţie hotărîtoare pentru reali­zarea tuturor celorlalte sarcini de care am vorbit. Fără a asigura ca­dre — muncitori, ingineri, tehni­cieni, ţărani — cu o înaltă pregă­tire profesională şi tehnică, nu vom putea realiza în bune condiţii nici una din sarcinile de care am vor­bit. Hotărîtor pentru întreaga noas­tră activitate este activitatea oa­menilor ! Oamenii hotărăsc cum vom soluţiona toate problemele d­­a iuitrulor, tre­buie să fie îndreptată în fnltenţia ridicării continue a pregătirii fie­căruia. Fiecare dintre noi trebuie să înţeleagă că trebuie să depu­nă eforturi susţinute pentru a-şi ridica nivelul pregătirii profesionale, tehnico-ştiinţifice, ni­velul politic şi ideologic. Acestea sunt cerinţe hotărîtoare pentru dez­voltarea societăţii noastre socialis­te ! (Aplauze puternice, prelungi­te). Doresc să reamintesc, şi în acest cadru, necesitatea realizării în bune condiţii a activităţii de co­merţ exterior, a exportului, a coo­perării în producţie cu ţările socia­liste, cu ţările în curs de dezvol­tare, precum şi cu ţările capitalis­te dezvoltate, participarea activă a României la diviziunea internaţio­nală a muncii. Pentru ţara noastră, care importă un volum mare de materii prime şi de materiale, îm­bunătăţirea continuă a comerţului exterior, a exportului constituie o cerinţă de o importanţă deosebită pentru a asigura tot ce este nece­sar desfăşurării în bune condiţii a întregii activităţi. Pe ansamblu, înfăptuirea nea­bătută a hotărîrilor Congresului al XII-lea, ale Conferinţei Naţionale, a Programului partidului reprezin­tă factorul hotărîtor, cerinţa fun­damentală pentru a asigura condi­ţiile necesare ridicării patriei noas­tre pe noi culmi de progres şi ci­vilizaţie. Numai pe baza creşterii mai puternice a venitului naţional, a bogăţiei naţionale în general, vom asigura mijloacele necesare atît dezvoltării generale a ţării noastre, cît şi ridicării continue a bunăstării materiale şi spirituale a poporului. Aceste probleme privesc deopotrivă pe toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate. Nu putem să discutăm nici un fel de problemă fără să înţelegem că tre­buie să facem totul şi să unim eforturile întregului nostru popor în direcţia înfăptuirii Programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, de dezvol­tare continuă a bazei tehnico-ma­­­teriale a patriei noastre. Trebuie să acţionăm, de aseme­nea, în direcţia perfecţionării re­laţiilor sociale şi dezvoltării în continuare a democraţiei muncito­reşti revoluţionare. Să acordăm o atenţie mai mare şi activităţii po­litico-educative de formare a omu­lui nou. Desfăşurînd această acti­vitate şi în limbile naţionalităţilor — aşa cum am mai menţionat — trebuie să vorbim ideologic şi poli­tic o singură limbă : limba concep­ţiei revoluţionare, materialist-di­­alectice şi istorice despre lume şi viaţă. Este necesar să facem totul pen­tru a ridica nivelul politic, ideo­logic, nivelul cultural, educativ al tuturor cetăţenilor patriei noastre. Avem un cadru minunat pentru desfăşurarea acestei activităţi, atît în ce priveşte instituţiile de stat, de tot felul, cît şi cele obşteşti. M-aş referi, îndeosebi, la rolul im­portant pe care îl are „Cîntarea României“, care oferă un cadru minunat de participare largă a maselor populare, a tuturor cetă­ţenilor, fără deosebire de naţiona­litate, la activitatea cultural-artis­­tică. Nu numai ca participanţi, dar şi ca făuritori ai culturii noi, re­voluţionare, socialiste, a patriei noastre. (Aplauze puternice, pre­lungite). Fără nici o îndoială că această activitate se desfăşoară şi se va desfăşura, şi în viitor, în diferite limbi. Dar — doresc din nou să subliniez — că în activitatea ideo­logică, politico-educativă nu poate exista loc decît pentru o singură limbă ideologică şi politică : limba concepţiei revoluţionare a socialis­mului ştiinţific, a materialismului dialectic şi istoric ! Fără nici o în­doială că este necesar — şi, dorim — o mare varietate de stiluri, de forme în artă, în literatură. Dar ».«.c­ aiută să oglindească specificul fiecărui creator — nu trebuie, în nici un fel, să afecteze sau să ducă la a­­baterea de la conţinutul politic, ideologic al oricărei activităţi po­litice şi educative. Trebuie să se adopte o poziţie combativă, intransigentă faţă de orice concepţii retrograde, mistice, să se dea o ripostă hotărîtă orică­ror manifestări de naţionalism, şo­vinism, antisemitism şi altor forme de manifestare a concepţiilor cla­selor exploatatoare, a concepţiilor reacţionare. Cu atît mai necesar este să se adopte o atitudine fermă acum, cînd pe plan internaţional asistăm la o reactivare a celor mai reacţio­nare forţe, a neofascismului. A­­ceste forţe încearcă să iniţieze o nouă cruciadă antisocialistă şi an­ticomunistă. Cercurile neofasciste şi reacţionare desfăşoară o cam­panie intensă de dezinformare şi ponegrire a ţărilor socialiste, a so­cialismului în general. Această campanie este legată, de fapt, de intensificarea cursei înarmărilor, de politica de asuprire a ţărilor în curs de dezvoltare. România nu a fost nici ea scutită de aceste campanii de ponegrire şi dezinfor­mare. Mulţi­ tovarăşi s-au referit la aceasta în cuvîntările lor din aceste zile. Este necesar să respin­gem şi să demascăm cu toată fer­mitatea activitatea acestor cercuri reacţionare, neofasciste şi revan­şarde. Să nu uităm niciodată că cercurile reacţionare, clasele ex­ploatatoare au căutat întotdeauna să învrăjbească oamenii muncii de diferite naţionalităţi pentru a-i putea asupri mai uşor şi pe unii, şi pe alţii. Au încercat să învrăj­bească şi popoarele între ele pen­tru a le putea domina. Unitatea oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, a constituit întot­deauna — şi constituie şi astăzi — chezăşia victoriei în lupta revolu­ţionară, împotriva asupririi, pen­tru eliberarea socială şi naţională, pentru făurirea unei orînduiri noi, fără asupritori, a unei orînduiri a oamenilor liberi şi stăpîni pe bo­găţiile patriei lor, pe destinele lor. (Aplauze puternice, prelungite). Din păcate, aceste acţiuni de ponegrire, şoviniste, antisemite mai găsesc ascultare, mai sunt unii oameni mai puţin formaţi sau care nu înţeleg bine dezvolta­rea societăţii omeneşti, realităţile de azi şi perspectivele de mîine, care cad sub influenţa acestei pro­pagande a cercurilor reacţionare. Desigur, o vină avem şi noi, că nu sîntem activi şi nu acţionăm în mod corespunzător pentru a-i a­­juta pe aceşti oameni să înţeleagă bine realităţile, să-şi reamintească bine — sau pe cei mai tineri să-i facem să cunoască bine — ce au însemnat în trecut asuprirea de clasă şi asuprirea naţională, să în­ţeleagă bine ce măreţe realizări a cucerit poporul nostru în strînsă unitate, sub conducerea partidu­lui nostru comunist, şi să respingă orice asemenea acţiuni ale cercu­rilor reacţionare şi imperialiste. Nu trebuie să ne punem multe întrebări, tovarăşi ; nu trebuie să căutăm prea mult pentru a înţe­lege bine care au fost stările de lu­cruri în trecut şi care sunt stările de lucruri de astăzi. Desigur, pro­paganda şovinistă a cercurilor re­acţionare, naţionaliste este destul de variată, în trecut, spre exemplu, vorbeau că în România nu s-a fă­cut nimic pentru dezvoltarea in­dustriei şi că localităţile unde tră­iesc naţionalităţile sunt lipsite de condiţii de muncă. De cînd am dezvoltat puternic industria, încep să spună că aceas­ta creează pericolul unei deznaţio­nalizări, că­ era mai bine cînd omul stătea în sat, izolat, cînd nu cu­noştea nimic, decît acum, cînd in­tră în fabrică, într-o instituţie de învăţămînt, de cercetare, cînd in­tra într-un mediu nou, unde îşi în­suşeşte cunoştinţe noi. Asemenea oameni afirmă că era mai bine altădată, decît acum, cînd fiecărui cetăţean i se creează alt orizont despre lume şi viaţă, cînd îşi creează prieteni noi, relaţii noi şi începe să înţeleagă mai bine, direct, că el nu are decît un duşman : pe exploatatori, pe imperialişti, pe reacţionari, că toţi oamenii muncii, indiferent de naţionalitate, îi sunt prieteni şi trebuie să lucreze şi­ să conlucreze în deplină unitate. (Aplauze puternice). E adevărat, sunt puţini la număr, dar mai găsim şi unii care spun că se mai creează încă un pericol : fetele românce or să se căsăto­rească cu băieţi maghiari, şi in­vers, fetele maghiare or să se căsă­torească cu români, sau cei de o­­rigine germană cu românii şi invers. S-a întîmplat , şi în trecut­­ , de fapt se întîm­­plă de sute de ani, de cînd convieţuiesc împreună pe aceste meleaguri români, maghiari, ger­mani, sîrbi — că tinerii s-au căsă­torit întotdeauna şi în cadrul ace­leiaşi naţionalităţi, dar şi de naţio­nalităţi diferite. Ce rău este însă în aceasta? Afectează o asemenea căsătorie vreo naţionalitate, drep­turile vreunei naţionalităţi ? în cel mai rău caz, vom avea nişte copii mai sănătoşi, mai frumoşi, mai in­teligenţi şi va fi un lucru bun pen­tru poporul nostru. (Aplauze pu­ternice, prelungite). Este necesar deci, tovarăşi, să pornim de la judecarea realităţilor, a preocupărilor partidului şi statu­lui pentru a asigura cele mai bune condiţii de manifestare, egale pen­tru toţi cetăţenii. Este loc pentru ca toţi cetăţenii noştri să munceas­că în România. Nu dorim ca ni­meni să plece din ţară. Desigur, nici nu putem să ţinem legat pe cineva, dar facem totul pentru a-i ajuta să înţeleagă că trebuie să rămînă aici, unde au trăit şi pă­rinţii lor, unde s-au născut, pentru a munci şi desfăşura o activitate în măsură să asigure realizarea unei vieţi bune, demne, libere. Aici, în România, nu în altă parte. Nimeni nu poate avea în altă parte o viaţă mai bună! (Aplauze puternice). Consider că trebuie să fim mai activi în această privinţă, şi aceas­ta nu­­ priveşte numai o anumită naţionalitate, e o problemă mai ge­nerală. Fiindcă şi dintr-o parte, şi din alta se mai găsesc unii care cred că, dacă se vor duce într-o ţară mai dezvoltată vor avea con­diţii sau venituri mai mari. Sunt iluzii, tovarăşi! Acolo unde sunt as­tăzi 30 de milioane de şomeri — mă refer la ţările capitaliste dezvol­tate din Piaţa comună şi Statele Unite — e greu de vorbit de o via­ţă mai bună şi mai demnă. Noi nu prevedem, cel puţin într-o perioa­dă destul de îndelungată, să ajun­gem a avea şomeri, să fim în si­tuaţia de a nu asigura condiţii de muncă egală pentru toată lumea. Dimpotrivă, avînd în vedere pro­gramele de dezvoltare a forţelor de producţie, vom avea asigurate con­diţii de muncă în mod egal pentru toţi fiii patriei noastre, în diver­sele sectoare economice şi sociale ; dar, fiecare în raport cu pregăti­rea, cu priceperea şi cu îndemîna­­rea sa —­ cum se spune — va pu­tea să acţioneze, să lucreze în orice domeniu de activitate. In acest fel — repet — drumul spre învăţătură şi pregătire pentru oricare sector de activitate este deschis, atît în limba proprie, cît şi în oricare altă instituţie de în­văţămînt. La noi nu se face nică­ieri — şi nu vom accepta în nici un caz — vreo discriminare de or­din naţional sau de altă natură. Numai priceperea, capacitatea de a învăţa, capacitatea de a exercita o profesie sau o activitate intelec­tuală la cel mai înalt nivel consti­tuie şi azi — şi vor constitui şi în viitor — criteriile unice de apre­ciere a activităţii fiecăruia. In acest domeniu trebuie să ac­ţionăm împreună, să perfecţionăm societatea noastră. Am arătat la Conferinţa Naţională că nu consi­derăm că am ajuns la o limită a perfecţionării. De altfel, niciodată nu va exista o limită în perfecţio­narea relaţiilor sociale, a dezvoltă­rii. întotdeauna va trebui să acţio­năm în vederea înlăturării a tot ceea ce e vechi şi perimat, pentru a găsi noi forme ale progresului, pentru a promova noul şi a crea cele mai bune condiţii de manifes­tare a membrilor societăţii pentru afirmarea în deplină egalitate a personalităţii umane şi, în acest cadru, a personalităţii fiecărui membru al societăţii­­ noastre. Aceasta este societatea socialistă pe care dorim s-o realizăm în toate domeniile, în multilateralita­tea ei. Am realizat multe. Trebuie să acţionăm în deplină unitate, să fo­losim toată capacitatea noastră de muncă pentru a făuri o societate tot mai bună, tot mai demnă, care să asigure oamenilor cele mai bune condiţii de viaţă şi de muncă. (Aplauze puternice, prelungite). Trebuie să avem permanent în vedere că toţi oamenii muncii, toţi cetăţenii, fără deosebire de naţio­nalitate, sunt fii liberi, egali în drepturi, ai unei patrii comune, că toţi au aceleaşi îndatoriri, aceleaşi drepturi şi trebuie să acţioneze în deplină unitate, în cadrul Frontu­lui Democraţiei şi Unităţii Socia­liste, pentru a-şi asigura viaţa pe care o doresc aici, în România, pentru înflorirea patriei noastre — Republica Socialistă România, pentru întărirea independenţei şi suveranităţii sale ! Aceasta va ga­ranta viitorul liber al poporului nostru ! (Aplauze puternice, pre­lungite). In acelaşi timp, în conformitate cu principiile socialismului ştiinţi­fic, cu concepţiile revoluţionare despre lume şi viaţă, cu hotăririle Congresului al XII-lea şi cu pre­vederile Programului partidului, trebuie să desfăşurăm o muncă intensă de educare patriotică şi în spiritul solidarităţii şi frăţiei, al prieteniei, nu numai a oamenilor muncii din patria noastră, dar a prieteniei, solidarităţii şi colaboră­rii cu oamenii muncii, cu popoare­le din ţările socialiste, şi in pri­mul rînd cu vecinii noştri. Trebuie să acţionăm în direcţia întăririi solidarităţii şi colaborării cu toate popoarele care luptă pen­tru independenţă şi pentru dezvol­tarea economico-socială proprie. Să întărim colaborarea cu ţările în curs de dezvoltare, în vederea luptei comune pentru realizarea condiţiilor dezvoltării independen­te a fiecărei naţiuni. Să dezvol­tăm, de asemenea, relaţiile şi co­laborarea şi cu ţările capitaliste dezvoltate, în spiritul principiilor coexistenţei paşnice, aşezînd nea­bătut relaţiile noastre internaţio­nale pe baza principiilor deplinei egalităţi în drepturi, respectului in­dependenţei şi suveranităţii naţio­nale, neamestecului în treburile in­terne, avantajului reciproc, ale re­nunţării la forţă şi la ameninţa­rea cu forţa. Nu doresc să mă refer acum la problemele internaţionale. Dar nu pot să nu subliniez faptul că po­litica de pace şi dezarmare, şi în primul rînd de dezarmare nuclea­ră, constituie problema fundamen­tală a lumii contemporane. Româ­nia este hotărîtă să facă totul — şi va acţiona cu întreaga sa ener­gie — în direcţia realizării aces­tui obiectiv al tuturor naţiunilor lumii. Acordăm o atenţie deosebită pro­blemelor securităţii şi cooperării în Europa, încheierii cu rezultate cît mai bune a reuniunii de la Madrid şi, în mod deosebit, opririi ampla­sării noilor rachete cu rază me­die de acţiune în Europa, retra­gerii şi distrugerii celor existente. Ne pronunţăm şi acţionăm ferm pentru o nouă ordine economică mondială, pentru întărirea colabo­rării în vederea depăşirii greută­ţilor crizei economice şi reluării activităţii pe baza unei colaborări egale, a sprijinului mai puternic pentru ţările în curs de dezvol­tare. în acelaşi timp, acţionăm — ca şi în trecut — pentru întărirea so­lidarităţii internaţionale cu toate forţele revoluţionare, cu partidele comuniste şi muncitoreşti, cu parti­dele socialiste, social-democrate, cu forţele de eliberare naţională, cu alte partide şi forţe democratice, antiimperialiste, avînd deplina convingere că întărirea solidarită­ţii şi unităţii acestor forţe consti­tuie o cerinţă de importanţă hotă­rîtoare pentru politica de pace, de dezarmare, pentru respectul inde­pendenţei fiecărei naţiuni, pentru progresul economic şi social al tu­turor popoarelor. Poporul nostru este ferm hotărît­­ să facă totul şi un viitor pentru realizarea atît a hotărîrilor Con­gresului partidului, a programului privind dezvoltarea internă, cît şi în politica internaţională. Avem ferma convingere că politica parti­dului nostru corespunde interese­lor vitale ale întregului popor, cauzei păcii, a socialismului şi co­laborării internaţionale. (Aplauze puternice, prelungite, se scan­dează „Ceauşescu — pace !“). In încheiere, doresc să-mi ex­prim convingerea că aceste ple­nare, şedinţa comună, dezbaterile care au avut loc vor contribui la mai buna înţelegere a tuturor pro­blemelor, vor determina intensifi­carea activităţii organelor şi or­ganizaţiilor noastre de partid şi de stat, a tuturor colectivelor de oa­meni ai muncii, în întărirea uni­tăţii în jurul partidului, al politi­cii sale, în înfăptuirea politicii noastre interne şi externe. Sunt încredinţat că, întorşi la locurile de muncă, fiecare va face totul pen­tru a-şi aduce contribuţia — îm­preună cu colectivele din care face parte — la realizarea planului pe acest an, la înfăptuirea Progra­mului partidului, la dezvoltarea și mai puternică a patriei noastre. (Aplauze puternice, prelungite). Cu această convingere, vă urez , tuturor succese în întreaga acti­vitate, multă sănătate și fericire. (Aplauze puternice, prelungite , se scandează îndelung „Ceauşescu — P.C.R.!“, „Ceauşescu şi poporul!“. Intr-o atmosferă de puternic en­tuziasm şi unitate, toţi cei prezenţi in sală se ridică în picioare şi a­­clamă îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru secreta­rul general al partidului, președin­tele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu). , PAGINA 3

Next