Scînteia, iulie 1983 (Anul 52, nr. 12707-12733)

1983-07-01 / nr. 12707

SYNTEIA — vineri 1 iulie 1983 PAGINA 3 CUVINTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU (Urmare din pag. I) In toate ramurile economiei na­ţionale trebuie să se acţioneze cu mai multă fermitate în vederea în­făptuirii neabătute a prevederilor planului la toţi indicatorii. In acest cadru, doresc să atrag atenţia asu­pra măsurilor ce trebuie luate în vederea îmbunătăţirii activităţii în transporturi, şi îndeosebi în ce pri­veşte reducerea consumurilor de combustibil, folosirea mai cores­punzătoare a capacităţilor şi redu­cerea cheltuielilor de transport, care sunt foarte mari şi influenţea­ză asupra costurilor generale în întreaga economie. In realizarea tuturor programe­lor şi măsurilor stabilite, a planu­lui pe acest an şi pe întregul cinci­nal, un rol important revine cerce­tării ştiinţifice şi tehnologice. La recenta plenară a Consiliului Na­ţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie s-au dezbătut pe larg toate aceste probleme. De aceea nu voi insista acum asupra lor. Este necesar însă să se treacă cu toată hotărîrea la aplicarea măsurilor stabilite, avînd în vedere că programele de creş­tere a productivităţii, de calitate, de eficienţă economică nu se pot realiza fără aplicarea fermă de noi tehnologii, a cuceririlor ştiinţei în toate domeniile. Aşa cum am subliniat şi eu alte prilejuri, se impune să se acorde o mai mare atenţie pregătirii profe­sionale şi tehnice a oamenilor muncii din toate sectoarele. Tre­buie să spunem deschis că unele rămîneri în urmă, unele lipsuri în domeniul calităţii sunt şi rezultatul unor minusuri în pregătirea pro­­­­fesională şi tehnică a oamenilor muncii. De aceea, trebuie să apli­căm cu toată fermitatea hotărîrile privind ridicarea nivelului pregăti­rii profesionale şi tehnice, reci­clarea şi reîmprospătarea cunoştin­ţelor tuturor oamenilor muncii, ale tehnicienilor şi inginerilor din toa­te sectoarele — aceasta constituind un factor hotărîtor pentru înde­plinirea tuturor sarcinilor pe care le avem. Pe baza Rezultatelor de pînă acum, trebuie să luăm toate măsu­rile pentru realizarea în cele mai bune condiţii — cu depăşirea de care am vorbit — a planului pe 1983. Să nu uităm nici un moment că anul acesta are un rol hotărî­tor atît pentru depăşirea greută­ţilor ce s-au manifestat in primii doi ani ai cincinalului, pentru în­lăturarea unor contradicţii care au apărut, cât şi pentru asigurarea realizării în bune condiţii a pla­nului pe întregul cincinal, a dez­voltării economico-sociale a pa­triei noastre socialiste. Să de­monstrăm prin rezultate, prin fap­te forţa şi capacitatea economiei noastre socialiste, a clasei munci­toare, a întregului popor, de a în­vinge orice greutăţi şi de a înfăptui neabătut Programul partidului de făurire a societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate şi de înaintare spre comunism ! (Aplauze puterni­ce, prelungite). Stimaţi tovarăşi, Plenara a aprobat, în unanimi­tate, Programul şi Hotărîrea pri­vind aplicarea fermă a principiilor autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii, perfecţionarea me­canismului economico-financiar, a sistemului de retribuire a muncii şi creşterea retribuirii în acest cincinal. Hotărîrile adoptate în acest sens au drept scop dezvoltarea şi mai puternică a autoconducerii munci­toreşti, creşterea răspunderii adu­nărilor generale şi a consiliilor oamenilor muncii, ca organe colec­tive de conducere. Prin aceasta se perfecţionează sistemul juridic cu privire la calitatea oamenilor mun­cii de proprietari ai unei părţi din proprietatea comună a întregului popor. Baza orînduirii noastre socialiste o constituie proprietatea socialistă a întregului popor sau cooperatistă asupra mijloacelor de producţie, asupra avuţiei generale. De aceea, sunt necesare măsuri ferme, inclu­siv juridice, pentru a asigura apă­rarea şi dezvoltarea continuă a a­­cesteia. Primind în administrare o parte a proprietăţii întregului po­por, fiecare colectiv de oameni ai muncii are răspunderea directă de a apăra, păstra şi dezvolta această proprietate. Prin lege, se stabileşte răspunderea consiliului oamenilor muncii ca organ colectiv de con­ducere a unităţii şi, deci, de admi­nistrare, în numele întregului co­lectiv, a proprietăţii comune. Con­siliul de conducere răspunde în faţa adunării generale şi a statului de­mocraţiei muncitoreşti revoluţiona­re pentru buna gospodărire şi în­treaga activitate a unităţii respec­tive. în acelaşi timp, prin lege, se sta­bilesc răspunderi directe pentru directorii întreprinderilor, care poartă răspunderea personala pen­tru gestiunea unităţilor. In acelaşi sens, se stabilesc răspunderi pen­tru miniştri şi directorii de cen­trală, precum şi pentru consiliile de conducere — respectiv, consiliul oamenilor muncii — pentru buna gospodărire a proprietăţii încredin­ţate spre administrare, păstrare şi dezvoltare. Pornind de la aceste răspunderi, se introduce contractul-angaja­­ment, care se încheie între stat — în calitate de administrator general al proprietăţii întregului popor — şi colectivele de oameni ai muncii din fiecare întreprindere, centrală şi minister. In acelaşi timp, se intro­duce contractul-angajament indi­vidual, ce va fi semnat de miniştri, directori de centrale şi ai unităţi­lor. De asemenea, personalul mun­citor va semna un contract-anga­­jament individual. Toate aceste documente, introdu­cerea lor urmăresc să asigure creşterea răspunderii colective, dar şi individuale, pentru proprietatea comună, pentru dezvoltarea eco­nomico-socială a ţării, buna gospo­dărire a mijloacelor materiale şi financiare. Totodată, se introduce principiul după care personalul nou angaj­at are calitatea de membru asociat al colectivului, şi numai după 5 ani vechime în unitate poate să aibă drepturi depline în cadrul colecti­vului de oameni ai muncii din uni­tatea respectivă şi să se bucure de toate drepturile şi îndatoririle, in­clusiv de posibilitatea de a alege şi de a fi ales în organele conducă­toare. Se prevăd noi măsuri pentru per­fecţionarea mecanismului econo­mico-financiar, întărirea autocon­ducerii muncitoreşti şi autogestiu­nii. Se are în vedere ca întreaga activitate economico-socială să se desfăşoare numai pe principiile rentabilităţii şi eficienţei maxime. In acest sens, este necesar să creas­că şi mai mult rolul sistemului fi­nanciar în conducerea activităţii economice. Un alt grup de probleme se re­feră la extinderea acordului global, ca formă principală de organizare a activităţii de producţie. Se pre­vede perfecţionarea sistemului de retribuţie, prin aplicarea mai fer­mă a principiului socialist de retri­buire în raport de cantitatea şi ca­litatea muncii. Veniturile prin muncă vor fi nelimitate şi nu se vor mai asigura venituri garantate fără muncă. Vom aplica ferm prin­cipiul „nici muncă fără pîine, nici pîine fără muncă“. Nimeni, în so­cietatea socialistă, nu poate şi nu trebuie să trăiască fără muncă, sau din munca altuia ! Cei ce muncesc vor primi venituri nelimitate, dacă acestea sunt rezultatul muncii de­puse ! Pentru creșterea cointeresării materiale se prevede mărirea fon­dului de participare la beneficii de la 2 la 4 la sută, iar a fondului de premiere de la 1 la 2 la sută. Se aduc îmbunătăţiri sistemului de re­tribuire, ţinîndu-se seama de spe­cificul diferitelor sectoare de acti­vitate. în acest cadru se are în ve­dere îmbunătăţirea retribuţiei şi cointeresării pentru realizarea pro­ducţiei pentru export şi a expor­tului. In scopul măririi stabilităţii în aceeaşi întreprindere, se majorea­ză sporul de vechime in medie de la 2,9 la sută la 5 la sută, diferen­ţiat după anii de vechime de la 3 la 15 la sută, iar în unele ramuri pînă la 18 la sută. In același timp, se are în vedere ca, în viitor, spo­rul de vechime să fie luat în calcul la pensie. Pornind de la păstrarea actualei ierarhizări a ramurilor, se trec unele ramuri — cum sunt forajul, personalul ce lucrează pe excava­toarele mari, sticlarii şi tăbăcarii — la un nivel mai ridicat, superior. Se va urmări păstrarea şi în viitor a raportului de 1 la 5,5 între re­tribuţia cea mai mică şi retribuţia cea mai mare, considerînd că, pen­tru etapa actuală şi viitoare, acest raport corespunde pe deplin şi asi­gură atît diferenţierea între ramuri şi între diferite activităţi, cît şi cointeresarea materială şi, în a­­celaşi timp, aplicarea în viaţa so­cietăţii noastre a principiilor eticii şi echităţii socialiste. In conformitate cu hotărîrile Conferinţei Naţionale, începînd din septembrie 1983, se va trece la ma­jorarea retribuţiei tuturor catego­riilor de oameni ai muncii, în mod eşalonat, aşa cum se prevede in proiectul de Hotărîre. La înche­ierea acţiunii de majorare a re­tribuţiei, în a doua jumătate a a­­nului 1984, veniturile reale vor fi cu 5 la sută mai mari faţă de 1980. In ultima parte a anului 1984 şi in 1985 va avea loc o nouă majorare a retribuţiei, care va asigura creş­terea, pînă la sfîrşitul anului 1985, a veniturilor oamenilor muncii cu 8 la sută faţă de 1980. In aceeaşi perioadă, veniturile ţărănimii vor creşte cu 12 la sută faţă de 1980. Se va trece, de asemenea, la mă­rirea pensiilor tuturor categoriilor de pensionari. înfăptuirea măsurilor de creştere a retribuţiei şi a veniturilor oame­nilor muncii se poate realiza nu­mai în condiţiile realizării planu­lui de dezvoltare economico-socială şi creşterii­ mai puternice a pro­ductivităţii muncii. Trebuie să fie bine înţeles, de către toţi oamenii muncii, că ridicarea nivelului de trai, sporirea veniturilor se pot înfăptui numai pe baza creşterii mult mai puternice a productivită­ţii muncii, a eficienţei şi rentabili­tăţii, a dezvoltării generale a eco­nomiei naţionale. Aşa cum am menţionat nu o dată, trebuie să avem permanent în vedere că ridicarea nivelului de trai, material şi spiritual, creşterea veniturilor trebuie să se realizeze în strînsă concordanţă cu dezvol­tarea generală a forţelor de pro­ducţie, cu sporirea produsului so­cial, a venitului naţional, ţinînd seama că mijloacele de care dispune societatea nu pot fi consumate în întregime, că ele­­trebuie să asi­gure atît fondurile necesare dez­voltării în continuare a societăţii, precum şi alte necesităţi ale statu­lui, inclusiv de apărare, cît şi mij­loacele pentru sporirea bunăstării materiale şi spirituale a poporului. Deci, stă în puterea noastră, a tuturor oamenilor muncii, a între­gului popor să realizăm în aşa fel programele de dezvoltare încît să putem dispune de mijloacele nece­sare înfăptuirii programelor gene­rale, în toate domeniile, să asigu­răm dezvoltarea continuă a patriei noastre socialiste, ridicarea ei pe noi culmi de progres şi civilizaţie. In programul de măsuri se acor­dă o atenţie deosebită îmbunătăţi­rii în continuare a autoconducerii, aplicării în viaţă a tuturor măsu­rilor hotărîte de plenară, care să ducă la dezvoltarea şi mai pu­ternică a democraţiei muncitoreşti şi, totodată, la întărirea ordinii şi disciplinei, a spiritului de răspun­dere. Trebuie să desfăşurăm o lar­gă muncă politico-educativă, de dezvoltare a conştiinţei socialiste a oamenilor muncii pentru a înţe­lege că îndeplinirea rolului de cla­să conducătoare de către clasa muncitoare, asumarea rolului de conducere a întregii naţiuni pe ca­lea socialismului şi comunismului presupune un înalt spirit de răs­pundere, de ordine, dar şi o înaltă conştiinţă revoluţionară. Trebuie să facem în aşa fel încît întregul popor — care îşi făureşte în mod conştient propriul său vii­tor — să participe în mod organi­zat la conducerea tuturor sectoa­relor de activitate ! Nu trebuie să uităm nici un moment că orîn­­duirea noastră socialistă, făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, a comunismului nu se pot realiza decît în condiţiile par­ticipării largi a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţiona­litate, a întregului popor la con­ducerea întregii activităţi, că so­cialismul presupune o largă demo­craţie muncitorească revoluţionară, presupune că tot ceea ce se reali­zează se face cu oameni şi pentru oameni ! Numai astfel se va asi­gura întărirea şi mai puternică a forţei societăţii noastre, a unităţii întregului popor în cadrul Frontu­lui Democraţiei şi Unităţii Socia­liste, sub conducerea politică a Partidului Comunist Român. După cum se poate constata, tot complexul de măsuri pe care l-am adoptat în plenara din aceste zile urmăreşte să perfecţioneze forme­le de conducere şi de aplicare a noului mecanism economic. El de­monstrează cu putere capacitatea creatoare a clasei muncitoare, for­ţa orînduirii noastre socialiste, care poate să-şi propună — chiar în aceste condiţii grele existente pe plan mondial — să adopte noi măsuri menite să asigure pro­gresul neîntrerupt al patriei noas­tre pe calea socialismului şi co­munismului, ridicarea continuă a bunăstării materiale şi spirituale a poporului. (Aplauze puternice, prelungite). Stimaţi tovarăşi, Plenara Comitetului Central a adoptat în unanimitate Programul naţional pentru asigurarea unor producţii agricole sigure şi stabile, prin creşterea potenţialului pro­ductiv al pămîntului, mai buna organizare şi folosirea în mod uni­tar a terenurilor agricole, a între­gii suprafeţe a ţării, realizarea iri­gaţiilor pe circa 55—60 la sută din suprafaţa arabilă, a lucrărilor de desecare şi combatere a eroziunii, solului. La elaborarea acestui program am pornit de la prevederile Pro­gramului partidului şi de la hotă­­rîrile Congresului al XII-lea. După cum este bine cunoscut, în fiecare an, într-o perioadă sau alta, sece­ta ne provoacă pierderi foarte se­rioase în producţia agricolă. Pe ansamblu, precipitaţiile anuale, pe circa 50 la sută din suprafaţa ţă­rii, sunt mai mici decît necesarul cerut de culturile agricole. In acelaşi timp, avem suprafeţe mari cu exces de umiditate, iar altele afectate de eroziunea solului. Am realizat pînă acum irigaţii pe circa 2 400 000 hectare, faţă de circa 203 000 hectare cît existau în 1965. S-au înfăptuit lucrări de de­secare pe 2,5 milioane hectare şi de combatere a eroziunii solului pe 1 700 000 hectare. Seceta foarte mare din primăvara acestui an a evidenţiat cu toată puterea im­portanţa irigaţiilor şi a celorlalte lucrări de creştere a potenţialului productiv al pămîntului. Se poate afirma că dacă nu am fi avut 25 la sută din suprafaţa arabilă iriga­tă nu am fi putut asigura în acest an recolta necesară, nu am avea pîinea de care avem nevoie. De aceea, este necesar să realizăm, pînă în 1988—1990, irigarea a cir­ca 5,5—6 milioane hectare şi să încheiem lucrările de desecare şi combatere a eroziunii solului. In acelaşi timp, va trebui să rea­lizăm un complex de măsuri pri­vind terasarea şi organizarea teri­toriului, a unităţilor agricole, pentru folosirea cu maximum de randament a întregii suprafeţe. De asemenea, este necesar să trecem la cultivarea păşunilor şi fîneţelor naturale. Trebuie să asi­gurăm supraînsămînţarea şi îngri­jirea mai bună a păşunilor şi fî­neţelor din zonele de munte, pre­cum şi pregătirile şi supraînsă­mînţarea a cel puţin 3 milioane hectare pădure pentru păşunat. Toate lucrările prevăzute în program trebuie realizate într-o concepţie unitară, avînd în vedere folosirea completă a rîurilor, a lacurilor naturale şi a acumulări­lor de apă. După cum reiese din program, va trebui să realizăm mari canale magistrale şi mari lacuri de acu­mulare pentru asigurarea apei ne­cesare. Toate lucrările de desecări trebuie să fie reversibile, pentru a putea fi folosite şi pentru irigaţii în caz de secetă. De asemenea, va trebui să asigurăm lucrări de iri­gaţii şi în marile centre viticole şi pomicole. Prima etapă a Programului na­ţional agricol trebuie să asigure irigarea pînă la sfîrşitul anului 1985 a circa 4 milioane hectare, care să fie în cultură în anul 1986. După unele calcule, pentru realizarea acestui vast program trebuie să alocăm circa 100 mi­liarde lei, mari mijloace materia­le, utilaje, mijloace de transport şi altele. Se poate afirma că a­­cest program reprezintă cea mai importantă lucrare realizată pînă acum în țara noastră. înfăptuirea programului va a­­sigura realizarea de producţii si­gure şi stabile, în orice condiţii de climă. Numai pe această bază se vor crea condiţiile necesare unei agriculturi moderne, de înal­tă­ productivitate, înfăptuirii noii revoluţii agrare. Pornind de la dimensiunile a­­cestui program de importanţă na­ţională, sunt necesare măsuri or­ganizatorice speciale : organizarea comandamentului naţional, a co­mandamentelor judeţene, orăşe­neşti şi comunale, precum şi în toate unităţile agricole, întreaga ţărănime, toţi oamenii muncii din agricultură, întregul popor trebuie să ia parte activă la realizarea acestui program. Sarcini importante revin organi­zaţiilor de tineret, întregului tine­ret al ţării. In acelaşi timp, avem în vedere ca armata să se anga­jeze cu toate forţele în realizarea acestui program de interes naţio­nal. Activitatea pentru realizarea a­­cestui program va reprezenta o mare bătălie pentru învingerea u­­nor greutăţi provocate­ de climă, pentru stăpînirea naturii. Avem acum posibilitatea să ne propunem realizarea unor asemenea lucrări, ţinînd seama de forţele materiale şi tehnice de care dispune socie­tatea noastră socialistă. Este evi­dent că în urmă cu 10—15 ani nu ne-am fi putut propune un ase­menea program vast. Industria noastră va trebui să producă toate utilajele şi maşini­le de mare capacitate necesare realizării tuturor lucrărilor prevă­zute în program. In acelaşi timp, cercetarea agri­colă va trebui să realizeze noi so­iuri de plante şi noi tehnologii pentru culturile irigate şi duble. Trebuie să avem în vedere că pe cea mai mare parte a suprafeţei irigate va trebui să obţinem două recolte, iar la legume trei recolte. Avînd în vedere importanţa şi complexitatea acestui program, este necesar ca pînă în 1990, deci pînă la realizarea lui completă, el să se afle în centrul activităţii partidului şi guvernului, a între­gului popor. Dealtfel, realizările obţinute în industrializarea socia­listă a ţării, în dezvoltarea trans­porturilor şi a altor sectoare fac ca problemele materiilor prime şi surselor de energie şi problemele agriculturii să se afle, în viitorul cincinal, pe primul plan în întrea­ga noastră activitate. înfăptuirea acestui program va duce — s-ar putea spune — la mari transformări revoluţionare în organizarea teritoriului , dar va duce, fără îndoială, şi la mari transformări în concepţia oameni­lor. Trebuie să acţionăm în aşa fel încît să asigurăm transformarea naturii, realizarea condiţiilor pen­tru a obţine recolte bogate în ori­ce împrejurări, dar şi pentru transformarea oamenilor, ridicarea spiritului lor revoluţionar, a nive­lului de pregătire politică, profe­sională, culturală. In, acest fel, în munca pentru înfăptuirea Progra­mului partidului, în toate dome­niile, pentru realizarea acestui vast program din agricultură, să obţinem nu numai dezvoltarea ba­zei tehnico-materiale, dar şi dez­voltarea multilaterală a societăţii, a omului, să asigurăm, în acest fel, creşterea răspunderii şi parti­cipării democratice a întregului popor la conducerea întregii noastre societăţi. (Aplauze pu­ternice, prelungite). Consider că avem tot ce este necesar şi sunt convins că hotărî­rile pe care le-am adoptat astăzi, programul din domeniul agricultu­rii vor fi realizate în condiţii bune. (Aplauze puternice, prelungite). Stimaţi tovarăşi, Activitatea noastră internă se desfăşoară în condiţii internaţio­nale, politice şi economice, foarte complexe. Din păcate, în ultimele luni au avut loc o agravare a si­tuaţiei internaţionale, o intensifi­care a cursei înarmărilor. Pentru a realiza planul de dezvoltare eco­nomico-socială, programele adop­tate de plenară, Programul parti­dului de făurire a societăţii socia­liste multilateral dezvoltate, avem nevoie de pace. Partidul şi ţara noastră vor acţiona cu toată hotă­rîrea pentru oprirea agravării si­tuaţiei internaţionale, pentru re­luarea şi continuarea politicii de destindere, pentru soluţionarea tu­turor problemelor numai pe calea tratativelor. Problema fundamentală a epocii noastre este oprirea cursei înarmă­rilor, trecerea la dezarmare, şi în primul rînd la dezarmarea nu­cleară. Nimic, nici o raţiune nu poate justifica cursa înarmărilor, adoptarea de noi programe de dez­voltare a armelor şi rachetelor nu­cleare ! Trebuie să facem totul pentru a opri amplasarea rachete­lor Statelor Unite ale Americii, cu rază medie de acţiune în Europa, pentru retragerea şi distrugerea ce­lor existente ! Statele, guvernele care acceptă instalarea pe teritoriul lor a rachetelor nucleare îşi asu­mă o mare răspundere în faţa po­poarelor lor, a întregii omeniri. In locul programelor de ampla­sare de noi rachete, de folosire a Cosmosului în scopuri militare, ar fi necesare programe de amplasare de baze pentru protecţia mediului înconjurător, de folosire a spaţiului, a Cosmosului numai în scopuri paşnice, de programe speciale pri­vind dezvoltarea economico-socia­lă a ţărilor în curs de dezvoltare. După cum aţi putut constata, din Declaraţia publicată, a statelor so­cialiste întrunite zilele acestea la Moscova, reiese că s-a hotărît ca ele să-şi intensifice eforturile pen­tru dezarmare şi pace. Aţi citit şi cunoaşteţi atît Declaraţia, cît şi poziţia delegaţiei Partidului Co­munist Român la­ întîlnire , de aceea nu voi insista mai mult a­­supra acestor probleme. Noi apreciem că Declaraţia unor ţări socialiste întrunite la Moscova răspunde aşteptărilor poporului nostru, precum şi popoarelor ţări­lor socialiste, tuturor popoarelor lumii. Prin această Declaraţie, ţă­rile socialiste participante la intil­­nire cheamă ţările din N.A.T.O. la tratative pentru dezarmare şi pace. Ţările socialiste declară solemn că vor face totul pentru înlătura­rea pericolului de război, pentru dezarmare, şi în primul rînd pen­tru dezarmare nucleară, pentru a­­sigurarea dreptului suprem al po­poarelor la pace, la viaţă, la existenţă liberă şi independentă. In numele întregului popor, plenara Comitetului Central de­clară că nu va precupeţi nimic, că va acţiona cu toată răspunderea pentru ca ţara noastră să con­tribuie la înlăturarea pericolului de război, al catastrofei nucleare, pentru pace în întreaga lume. Am ferma convingere că este posibil și trebuie să împiedicăm amplasarea noilor rachete în Euro­pa. Pînă nu este prea tîrziu, să barăm drumul spre abis, spre pră­pastia nucleară ! România socialistă este ferm ho­­tărită să colaboreze activ cu toate statele lumii, fără deosebire de o­­rinduire socială. Acţionăm, în strînsă solidaritate cu statele în curs de dezvoltare, pentru solu­ţionarea marilor probleme econo­mice ale subdezvoltării, pentru noua ordine economică mondială. Considerăm că trebuie să facem totul pentru încheierea cît mai rapidă a reuniunii de la Madrid prin convocarea conferinţei pentru încredere şi dezarmare. Problemele ce mai sunt de soluţionat sunt de mică importanţă. Este mult mai important ca reuniunea să se în­cheie în vara acestui an şi să re­treacă la noi măsuri de dezvoltare a colaborării, la pregătirea reuniu­nii pentru întărirea încrederii şi dezarmare pe continentul euro­pean. Ne pronunţăm pentru realizarea — în Balcani şi în alte zone ale Europei şi ale lumii — de zone denuclearizate, fără arme nucleare şi fără baze militare străine. Toate problemele complexe ale vieţii internaţionale, inclusiv pro­blemele litigioase — dar şi proble­mele dezarmării, problemele eco­nomice — trebuie soluţionate pe calea tratativelor. Aceasta este în interesul tuturor popoarelor, al păcii şi destinderii, al independen­ţei naţionale, al progresului eco­nomic şi social. în acest cadru, considerăm că trebuie acţionat cu toată hotărîrea pentru retragerea necondiţionată a trupelor israeliene din Liban şi asigurarea independenţei şi suve­ranităţii Libanului, pentru soluţio­narea problemei poporului palesti­nian pe baza dreptului său la autodeterminare, inclusiv la crea­rea unui stat palestinian indepen­dent, asigurindu-se, totodată, rela­ţii de bună vecinătate, de respect al independenţei şi integrităţii tu­turor statelor din zonă. Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei, ca reprezentant unic al palestinienilor, trebuie să participe cu drepturi egale la soluţionarea tuturor problemelor care o privesc. In acest sens — fără a ne amesteca în treburile interne ale Organiza­ţiei pentru Eliberarea Palestinei — doresc să exprim îngrijorarea noastră prietenească faţă de unele disensiuni apărute şi să exprim­­speranţa că ele vor fi depăşite în cel mai scurt timp. In actualele îm­prejurări, unitatea Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, a or­ganizaţiilor palestiniene, în frunte cu preşedintele O.E.P., Yasser Arafat,­este mai­ necesară ca ori­­cînd. Se cere să ne puse mai pre­sus de orice interesele poporului palestinian, asigurarea dreptului său la autodeterminare, la reali­zarea păcii trainice în Orientul Mijlociu. Partidul Comunist Român este hotărît să întărească colaborarea cu toate partidele comuniste şi muncitoreşti, cu partidele socialis­te, social-democrate, cu alte parti­de şi organizaţii democratice şi antiimperialiste. întărirea colabo­rării şi solidarităţii tuturor aces­tor forţe, a tuturor forţelor an­tiimperialiste are o însemnătate hotăritoare pentru soluţionarea gravelor probleme din viaţa in­ternaţională, pentru politica de pace, de destindere, de indepen­denţă. Poporul român dă o înaltă a­­preciere marilor mişcări de pace din Europa şi de pe alte continen­te şi este hotărît să participe cu toate forţele sale la lupta pentru dezarmare, pentru pace. Avem ferma convingere că, ac­­ţionind într-o strînsă colaborare şi unitate, popoarele pot să împie­dice războiul nuclear, pot impune dezarmarea generală, şi în primul rînd dezarmarea nucleară, pot a­­sigura pacea, independenţa şi li­bertatea întregii omeniri. (Aplauze puternice, prelungite). * Stimaţi tovarăşi, îndeplinirea hotărîrilor şi pro­gramelor de dezvoltare economi­co-socială a patriei noastre im­pune creşterea şi mai puternică a rolului conducător al partidului în toate sectoarele de activitate. A­­ceasta presupune îmbunătăţirea şi creşterea rolului în unirea tuturor oamenilor muncii de către fiecare organizaţie de partid, de toate or­ganele orăşeneşti, comunale şi ju­­deţene, ale partidului. Se impune să luăm măsuri hotărîte în ve­derea îmbunătăţirii în conti­nuare a organizării muncii, a întăririi controlului şi răspun­derii in realizarea hotărîrilor. Toate organele şi organizaţiile de partid trebuie să intensifice acti­vitatea politico-educativă de for­mare a omului nou, de ridicare a conştiinţei socialiste, de unire a tuturor oamenilor muncii în mun­ca şi lupta pentru realizarea in cele mai bune condiţii a planu­lui pe 1983 şi pe întregul cincinal. La ultima şedinţă a Comitetului Politic Executiv am adoptat pla­nul de dezvoltare economico-so­cială pe 1984—1985. El urmează să fie dezbătut şi definitivat în toate unităţile, pentru a putea să fie discutat, după aceea, în adunările generale din septembrie-octombrie. După ce va fi definitivat, îl vom dezbate în plenara Comitetului Central al partidului şi în Consi­liul Suprem al Dezvoltării Econo­mice şi Sociale şi, desigur, în Ma­rea Adunare Naţională. Veţi cunoaşte în curînd prevede­rile planului pe următorii doi ani ai cincinalului. Ele prevăd sarcini sporite în toate domeniile, atît la producţia fizică, la producţia-mar­­fă şi netă, dar şi la indicatorii sintetici, de calitate generală — ca să nu-l mai repet. Va trebui să fie luate toate mă­surile pentru analizarea temeini­că, în toate judeţele, a posibilită­ţilor din fiecare unitate, conside­­rîndu-se­ că, chiar faţă de preve­derile sporite din plan, mai sînt încă rezerve foarte mari. Voi da in această privinţă numai un exem­plu, tovarăşi ; chiar cu aceste pre­vederi sporite, nu vom folosi în întregime capacităţile de produc­ţie existente ; în unele sectoare, gradul de folosire a capacităţilor nu­­va depăşi 95 la sută. Sunt re­zerve mari şi în domeniul reduce­rii în continuare a consumurilor şi a cheltuielilor materiale, precum şi în cel al creşterii productivităţii muncii. De aceea, insist şi atrag încă o dată atenţia că este necesar ca toate ministerele şi organele centrale, toate comitetele judeţene, consiliile oamenilor muncii de la toate nivelurile să analizeze te­meinic şi să ia toate măsurile pen­tru definitivarea planului, pentru trecerea la contractarea producţiei în ţară şi la export, pentru asigu­rarea aprovizionării, spre a pune astfel o bază trainică realizării în cele mai bune condiţii a preve­derilor stabilite in plan. Cu mai puţin de o­ lună în urmă s-a împlinit un an de la plenara Comitetului Central care a anali­zat şi adoptat Programul privind activitatea politico-ideologică, por­nind de la stadiul actual de dez­voltare a societăţii noastre socia­liste. Nu este acum momentul să ne oprim pe larg asupra acestor probleme. Aş dori numai să atrag atenţia asupra faptului că nu în suficientă măsură organele şi or­ganizaţiile de partid au acţionat pentru îmbunătăţirea corespunză­toare a muncii politico-educative, a activităţii ideologice. De aceea, se impun măsuri hotărîte şi în direcţia îmbunătăţirii acestei activităţi, în spiritul programului adoptat de plenară şi apoi de Conferinţa Naţională a partidului. Am deplina convingere că în­tregul nostru partid va acţiona cu toate forţele şi îşi va îndeplini cu cinste înalta misiune istorică de organizare şi conducere a naţiunii noastre în înfăptuirea Programu­lui partidului, în ridicarea patriei pe noi culmi de progres şi civili­zaţie. Sînt încredinţat că în acti­vitatea pentru înfăptuirea hotărî­rilor Congresului al XII-lea, ale Conferinţei Naţionale, ale plenarei actuale se va asigura întărirea şi mai puternică a unităţii tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, că întregul po­por — în deplină unitate, în cadrul Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste — va acţiona cu toată hotărîrea în vederea înfăptuirii politicii interne şi externe a parti­dului şi statului nostru socialist, care corespunde pe deplin intere­selor întregii naţiuni, cauzei păcii şi colaborării internaţionale. (A­­plauze puternice, prelungite). Va trebui să acţionăm, cu toate forţele, pentru a răspunde încre­derii poporului, pentru ridicarea României socialiste pe noi culmi de progres şi civilizaţie, pentru în­tărirea patriei noastre, a indepen­denţei şi suveranităţii sale, pentru viitorul ei liber, socialist şi co­munist. (Aplauze puternice, pre­lungite). Cu această convingere şi cu aceste gînduri, urez membrilor Comitetului Central, întregului partid, tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, întregului popor, succese tot mai mari în întreaga activitate, în muncă şi viaţă ! Multă sănătate şi fericire ! Spor la muncă, tovarăşi ! (Aplau­ze puternice, prelungite).

Next